joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: republica moldova

133 articole
Internațional

Moldova, neutră între NATO și Kremlin

Moldova, neutră între NATO și Kremlin. Ministerul de Externe al Republicii Moldova a reacţionat luni la declaraţiile ministrului de externe britanic Liz Truss privind faptul că Republica Moldova ar trebui să fie "echipată conform standardelor NATO", relatează Deschide.md. Moldova, neutră între NATO și Kremlin Cooperarea Chişinăului cu NATO se desfăşoară în cadrul Parteneriatului pentru Pace, iar unul dintre elementele centrale ale acestei cooperări are la bază respectarea principiului neutralităţii constituţionale a Republicii Moldova de către toţi actorii vizaţi, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Daniel Vodă. Autorităţile Republicii Moldova "promovează o agendă transparentă, bine cunoscută cetăţenilor şi partenerilor noştri. Totodată, ţinem să reamintim faptul că cooperarea noastră cu NATO se desfăşoară în cadrul Parteneriatului pentru Pace, principalul instrument al acestei cooperări fiind Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP). Citește și: Nenumărați neonaziști luptă în Ucraina de partea Rusiei – raport al serviciului german de informații citat de Der Spiegel Unul din elementele centrale ale acestui parteneriat ţine de importanţa respectării principiului neutralităţii constituţionale a ţării noastre de către toţi actorii vizaţi", a subliniat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei moldovene. Dodon s-a activat instant Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (de stânga, prorus) al fostului preşedinte pro-Kremlin, Igor Dodon, a cerut explicaţii guvernării, deplângând "tentativele Occidentului de a încălca neutralitatea Republicii Moldova". Reacţia MAE moldovean intervine după ce declaraţia făcută săptămâna trecută de şefa diplomaţiei britanice a suscitat acuzaţii din partea opoziţiei pro-Kremlin din parlamentul de la Chişinău la adresa guvernului. Într-un comunicat de presă, Partidul Socialiştilor afirmă că "această declaraţie a fost făcută fără să fi avut loc discuţii publice cu reprezentanţii conducerii de vârf a R. Moldova", după care trece la acuzaţii voalate la adresa guvernării de la Chişinău, notează Deschide.md. Socialiștii de la Chișinău și MAE rus, același mesaj "Dacă însă între R. Moldova şi Marea Britanie şi/sau alte ţări membre ale NATO au avut loc anumite consultări care s-au desfăşurat , în spatele poporului R. Moldova, Partidul Socialiştilor le condamnă cu fermitate şi cere de la aparatul preşedintelui, guvern, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, majorităţii parlamentare să ofere de urgenţă explicaţii publicului larg", se afirmă în comunicat. De asemenea, Rusia a declarat luni că va urmări atent reacţiile oficialilor din Republica Moldova la propunerea unor ţări NATO de a-i livra armament, conform portalului citat. "Suscită surprindere nu atât declaraţiile Marii Britanii, cât posibila reacţie a Chişinăului. Dar vom monitoriza reacţiile la aceste declaraţii, având în vedere că Constituţia Republicii Moldova precizează clar statutul său de neutralitate", a declarat viceministrul de externe Andrei Rudenko, citat de TASS. 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina și Moldova Tot luni, un grup de congresmeni americani care se află într-o vizită de lucru la Chişinău au declarat că SUA sunt gata să ofere armament Republicii Moldova dacă vor primi o cerere în acest sens din partea Chişinăului, potrivit Deschide.md. Oficialii americani au spus că au votat un pachet de sprijin pentru Ucraina şi Republica Moldova în valoare de 40 de miliarde de dolari. Este vorba de asistenţă umanitară şi militară. Deocamdată nu se ştie ce sumă va reveni Republicii Moldova, notează publicaţia citată.

Moldova, neutră între NATO și Kremlin (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Deputații ar urma să nu mai beneficieze de imunitate Foto: Facebook Natalia Gavriliță
Politică

Deputații nu mai beneficieze de imunitate

În Republica Moldova se poate: deputații ar urma să nu mai beneficieze de imunitate în cazul acuzațiilor de corupție, prevede un proiect al guvernului Gavriliță. În România, nenumărați politicieni au evitat anchetele penale pentru corupție fiindcă au fost protejați de imunitatea parlamentară. Deputații ar urma să nu mai beneficieze de imunitate „În cazul acestor acuzații aduse deputatului nu va mai fi necesară încuviințarea Parlamentului pentru transmiterea cauzei în judecată, reținerea, arestarea sau percheziționarea persoanei. Este vorba despre un proiect de modificare a Constituției și acest a primit un aviz pozitiv din partea Curții Constituționale, acum este aviz pozitiv din partea Guvernului și următoarea etapă este aprobarea în Parlament”, a declarat, azi, premierul Gavriliță. Și ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a explicat motivele pentru care a fost promovat acest proiect. „Guvernul a avizat pozitiv inițiativa deputaților PAS, care prevede excluderea imunității parlamentarilor pentru infracțiunile de corupere activă sau pasivă, trafic de influență, exces sau abuz de putere, îmbogățire ilicită și spălare a banilor. Inițiativa legislativă a fost avizată anterior și de Curtea Constituțională, care a menționat că aceasta ar putea impulsiona lupta adevărată împotriva corupției și va ridica încrederea societății în instituțiile statului. „Nu este echitabil” Ani la rând am fost martorii schemelor frauduloase, prin care unii s-au ales cu averi de milioane pe care nu le-au putut justifica, iar cetățenii au fost sărăciți. Aceste scheme de corupție ne-au dus faima în întreaga lume. Din păcate, în multe din aceste scheme au fost implicați chiar deputații. Acum trebuie să reparăm această greșeală și să nu mai admitem ca unii aleși ai poporului să profite de imunitate și să continue să-și facă propriile interese în detrimentul cetățenilor. Nu este echitabil ca deputații – cei care reprezintă interesele poporului – să aibă imunitate parlamentară când e vorba de corupție la nivel înalt. Sper mult că Parlamentul va vota acest proiect, or legislativul nu trebuie și nu poate să fie pentru deputați un refugiu și o garanție că pot sta liniștiți fără a fi trași la răspundere.”, a scris, pe Facebook, Litvinenco. Între timp, deputatul PAS, Dumitru Alaiba, a spus că proiectul de lege va fi votat joi, 19 mai, în prima lectură. Citește și: Ciolacu vrea să o tragă pe Firea pe linie moartă (surse PSD). Ea a pierdut deja controlul asupra prefecturii Capitalei

Scandal la reuniunea ONU (sursa: Facebook/Charles MICHEL)
Internațional

UE este pe deplin solidară cu Republica Moldova

UE este pe deplin solidară cu Republica Moldova. Uniunea Europeană are "datoria" să susţină Republica Moldova, a declarat miercuri - în cursul unei vizite la Chişinău - preşedintele Consiliului European, Charles Michel, menţionând că Bruxellesul ia în considerare un sprijin militar suplimentar pentru autorităţile moldovene, potrivit AFP şi Reuters. Vizita lui Michel în Republica Moldova intervine la câteva zile după atacuri produse în Transnistria, regiunea separatistă prorusă din estul republicii, care au alimentat temerile privind extinderea conflictului din Ucraina. UE este pe deplin solidară cu Republica Moldova "UE este pe deplin solidară cu ţara dumneavoastră, (Republica) Moldova. Este de datoria noastră europeană să ajutăm şi să susţinem ţara dumneavoastră şi să ne creştem sprijinul pentru stabilitatea dumneavoastră, pentru securitatea şi integritatea teritorială" a republicii, a declarat Charles Michel într-o conferinţă de presă comună susţinută cu preşedinta prooccidentală Maia Sandu. În acelaşi timp, blocul comunitar studiază modul în care poate oferi mai mult sprijin militar Republicii Moldova, inclusiv mai mult ajutor în consolidarea forţelor armate ale ţării, între care echipamente pentru armata naţională, a afirmat preşedintele Consiliului European, citat de Moldpres, potrivit Agerpres. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională El a spus că acest sprijin vine să se adauge ajutorului în domeniile logisticii şi apărării cibernetice asupra cărora UE a convenit deja. Preşedintele Consiliului European a reiterat intenţia UE de a acorda sprijin Republicii Moldova în procesul de gestionare a fluxului de refugiaţi şi a anunţat că UE va susţine Chişinăulƒ şi pe plan politic şi economic, potrivit Moldpres. "Susţinerea noastră economică şi politică va continua. Platforma noastră de achiziţionare a energiei va fi deschisă pentru Moldova. Acum este şi mai important să fim uniţi şi să susţinem rezilienţa Republicii Moldova", a opinat preşedintele Charles Michel. La rândul său, preşedinta Republicii Moldova a mulţumit partenerilor europeni pentru ajutorul umanitar în valoare de peste 13 milioane de euro acordat până în prezent Chişinăului şi a reiterat dorinţa de integrare cât mai rapidă a Republicii Moldova în UE. "Mulţumim pentru ajutorul oferit ţării noastre şi contăm pe suportul UE pentru deschiderea pieţei pentru fructele din Republica Moldova. Avem nevoie şi de permise pentru transportul de mărfuri în UE. Planurile şi intenţiile noastre nu s-au schimbat. Vrem să construim un stat puternic, vrem să avem servicii de calitate, să continuăm reforma justiţiei şi să le oferim tinerilor noştri şansa de a munci şi trăi acasă, însă pentru a valorifica toate oportunităţile avem nevoie de pace", a declarat Maia Sandu.

AUR, rezoluție ca Bucureștiul să nu mai sprijine Moldova Foto: AUR
Politică

AUR, rezoluție ca Bucureștiul să nu mai sprijine Moldova

În plină criză din Ucraina, AUR a votat o rezoluție în care cere ca Bucureștiul să nu mai sprijine financiar Republica Moldova. Acum două zile, Guvernul României a aprobat acordul prin care România oferă Republicii Moldova un ajutor financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro. Ajutorul financiar este destinat unor proiecte în sectoarele energetic, transport și infrastructură de transport, în domeniul protecției mediului și combaterii schimbărilor climatice, dar și pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și consolidarea independenței mass-media. AUR, rezoluție ca Bucureștiul să nu mai sprijine Moldova Însă, potrivit unei rezoluții adoptate la Congresul AUR, "a venit momentul ca România să nu mai întreţină financiar guvernările separatiste de la Chişinău, indiferent de numele pe care îl poartă acestea, de culoarea politică sau de iluziile pentru viitor, promise populaţiei". "Fluxul de bani şi beneficii, care au îmbogăţit clasa politică din Republica Moldova până acum, în timp ce populaţia a sărăcit, trebuie tăiat de la rădăcină. Guvernanţii vremelnici de la Bucureşti şi Chişinău se joacă de-a retorica în relaţia dintre cele două maluri de Prut, de la fraţi au ajuns să se considere 'prieteni', iar mâine ne aşteptăm să se numească 'vecini'. AUR pune capăt experimentelor celor care au menţinut dezbinarea între români în ultimele trei decenii. Unitatea reprezintă o condiţie primordială a păcii în regiune şi o garanţie a stabilităţii în Europa de Sud-Est. Alianţa pentru Unirea Românilor va întreprinde toate demersurile politice necesare pentru dispariţia graniţei de pe Prut şi pentru înfăptuirea unităţii naţionale depline în cadrul Europei unite şi al NATO. Basarabia e România!", se mai arată în Rezoluţia adoptată de Congres. Citește și: Secretele rezistenței ucrainene: informatori în armata rusă, „vânători” de oameni, partizani

Jurnalist din Republica Moldova avertizează Foto: Președinția Republicii Moldova
Eveniment

Jurnalist din Republica Moldova avertizează

Jurnalist din Republica Moldova avertizează: în această țară, există politicieni și „stele în ascensiune” care așteaptă căderea Ucrainei pentru a forma un „guvern de salvare națională”, apropiat Rusiei. Moderatorul TV Alexandru Cozer a scris pe Facebook că sunt politicieni care „pozează în mari români”, erau lideri ai opoziției, și care acum „așteaptă căderea Ucrainei, în speranța că se vor pricopsi și ei cu ceva aici în calitate de idioți utili ai lui Putin”. Jurnalist din Republica Moldova avertizează „Ăsta era planul pe 3 zile pentru toată Ucraina, acolo unde să-l înlocuiască pe Zelenski cu vreun Ianukovici și transforme țara într-un nou Belarus. Ăsta rămâne planul pentru toată Ucraina, dacă eroii de acolo nu rezistă și nu se vor bucura de susținere internațională. Și apropo, ăsta e planul și pentru Moldova, în cazul în care cade Ucraina. Din informațiile mele, întregi grupuri, de la „stele în ascensiune” până la ultimii ratați și frustrați politici, abia așteaptă să „elibereze” țara și s-o „salveze”. Ei deja clocesc „guverne de salvare națională” și se văd mahări prin instituțiile statului. Și dacă credeți că din acest grup fac parte doar cei bine cunoscuți drept pioni ai Rusiei, păi vă înșelați. Printre ei se regăsesc și tot felul de frustrați, care pozează în mari români și care nu cu mult timp în urmă erau văzuți drept lideri ai opoziției. Astăzi, prin discuțiile private, acești indivizi îl blamează pe Zelenski și-l acuză că-și distruge națiunea, pentru că „nu negociază pacea” cu Putin”, a scris Cozer. Citește și: Patriarhul ecumenic critică dur invazia lui Putin: „Admirăm rezistența acerbă împotriva invadatorului nerușinat” El a arătat că acesta a fost modul în care regimul Putin a procedat la Melitopol: „A găsit azi o trădătoarea la Melitopol și-a făcut-o primăriță. Acum 2 zile invadatorii l-au răpit pe eroul local Ivan Fedorov, primarul ales democratic, și și-au instalat marioneta în locul său”.

România vinde și donează doze de vaccin anti-COVID. Sursă imagine: Facebook RoVaccinare
Justiție

România vinde și donează doze de vaccin anti-COVID

România vinde și donează doze de vaccin anti-COVID. Trei milioane de doze de ser anti-COVID pot fi revândute, a precizat Ministerul Sănătății, într-un răspuns la solicitarea defapt.ro. Alte 3,2 milioane de doze de vaccin au fost donate, cele mai multe către Egipt și Republica Moldova. România vinde și donează doze de vaccin anti-COVID. Statul poate vinde trei milioane de doze, dar n-are voie să facă profit În prezent, „în depozite sunt aproximativ 3 milioane de doze de vaccin considerate a fi disponibile pentru revânzare”, menționează Ministerul Sănătății, la solicitarea defapt.ro. Ministerul Sănătății spune că statul nu are voie să facă profit de pe urma vânzării acestor doze, dând de înțeles că, până în prezent, nu există țări interesate de cumpărarea serului. „Dacă vor exista țări interesate de cumpărarea acestor doze, ele ar putea fi revândute la un preț maxim egal cu cel cu care au fost achiziționate. Conform clauzelor contractuale, nu se poate face profit din revânzarea acestor doze”, a precizat MS, la solicitarea defapt.ro. Citește și: România distruge doze de vaccin anti-COVID expirate: peste un milion de doze. Ieri, doar 415 oameni s-au vaccinat cu prima doză România a donat 3,2 milioane de doze de vaccin. Cele mai multe, către Egipt - 525.000 de doze AstraZeneca Din cele 3,2 milioane de doze de vaccin ant-COVID donat până în prezent, cele mai multe doze au fost donate către Egipt și Republica Moldova. Cele mai multe doze de ser sunt de la AstraZeneca, circa două milioane de doze. România a administrat, din 27 decembrie 2020 până în prezent, 16,8 milioane de doze de vaccin, din cele peste 33 milioane de doze primite. „Până în momentul de față, România a donat aproximativ 3,2 milioane doze, după cum urmează: - Republica Moldova – 506.220 de doze de vaccin AstraZeneca și Pfizer-BioNTech;- Serbia - 50.400 de doze de vaccin AstraZeneca;- Ucraina 100.800 de doze de vaccin AstraZeneca;- Tunisia - 188.000 de doze de vaccin AstraZeneca;- Egipt - 525.000 de doze de vaccin AstraZeneca;- Vietnam - 300.000 de doze de vaccin AstraZeneca;- Argentina 30.000 de doze de vaccin Johnson&Johnson;- Coreea de Sud – 450.000 de doze de vaccin Moderna;– Pakistan - 500.000 de doze de vaccin AstraZeneca;– Bangladesh - 200.000 de doze de vaccin AstraZeneca;- Algeria - 200.000 de doze de vaccin AstraZeneca;- Libia - 200.000 de doze de vaccin AstraZeneca”, conform MS.

30 de ani de la agresiunea rusă asupra Moldovei. Voluntari moldoveni în tranșee Foto: basarabian.blogspot.com
Politică

30 de ani de la agresiunea rusă

Se împlinesc, azi, 30 de ani de la agresiunea rusă asupra Moldovei, în Transnistria. La 2 martie 1992, după ce Republica Moldova a primit statul de membru al ONU, președintele Mircea Snegur a autorizat o intervenție militară împotriva separatiștilor de pe malul stîng al Nistrului. Încă din septembrie 1990, Tiraspolul proclamase independența regiunii, după un așa-zis referendum. Conflictul militar a început, de facto, la 1-2 noiembrie 1990, când au avut loc ciocniri pe podul de la Dubăsari și au murit primii polițiști din această localitate. 30 de ani de la agresiunea rusă asupra Moldovei Tot la Dubăsari au început luptele și la 2 martie 1992: efective ale gărzii transnistrene și unități de cazaci au atacat postul de poliție din Dubăsari. În acest oraș, consiliul orășenesc susținea separatiștii, iar consiliul raional regimul de la Chișinău. Separatiştii îşi organizaseră formaţiuni paramilitare de gardişti, cazaci (veniţi din Rusia) şi miliţie, iar autorităţile legitime erau reprezentate de poliţie. În 2 martie 1992 poliţiştii din Dubăsari, lipsiţi de sprijinul Chişinăului şi cu armament insuficient în dotare (doar cîteva pistoale), acceptă să predea sediul în schimbul promisiunii că vor fi lăsaţi să plece, totuși vor fi arestați și duși la Tiraspol. Republica Moldova nu avea armată, așa că a ripostat cu efective de polițiști și cu voluntari. De cealaltă parte, separatiștii erau sprijiniți de Armata a 14-a rusă, armată care avea în zonă circa 6.500 de militari. La acel moment, această armată era compusă din o divizie motorizată, 2 regimente de artilerie, un regiment de tancuri, un regiment antitanc, 2 regimente de pontonieri, un regiment de rachete, o escadrilă de elicoptere. Generalul Lebed intervine decisiv Armata a 14-a, în perioada în care era condusă de generalul Netkaciov, se limita doar la furnizarea armamentului pentru separatiști și mercenari, însă după sosirea generalului Lebed în fruntea acestei armate rusești, s-a implicat direct în conflict. Tancurile ei au contribuit decisiv la ocuparea Tighinei. În timpul conflictului armat de la Nistru din 1992 au murit aproape 400 de luptători moldoveni, 40 de oameni au fost daţi dispăruţi şi 3500 de persoane au fost rănite. Numărul victimelor de partea transnistreană au rămas necunoscute, ele variază între peste 300 și peste 1.000. La 21 iulie 1992, președintele Federației Ruse, Boris Elțin, și președintele Moldovei, Mircea Snegur, au semnat la Moscova acordul de încetare a focului. Documentul prevedea crearea a trei zone de securitate și prezența unor forte mixte de menținere a păcii. Redenumită ”Grupul Operativ al Trupelor Ruse”, rămășițe ale Armatei a 14-a rămân pe teritoriul Transnistriei până în prezent. România, exclusă de la negocierile privind soarta Moldovei Pentru reglementarea conflictului transnistrean în anul 2005 a fost creat formatul de negocieri „5+2” care include părțile: Republica Moldova și administrația de la Tiraspol, mediatorii - Rusia, Ucraina și OSCE - și observatorii, SUA și UE. România nu face parte din acest format de negocieri. La Chișinău, 2022 a fost declarat Anul Recunoștinței față de veteranii de război participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova. Statisticile demografice relevă că în Transnistria au rămas puţin peste 300 de mii de locuitori, față de peste 700 de mii acum trei decenii. Și populaţia Republicii Moldova a scăzut cu aproape 1,5 milioane de persoane în acest interval. Numărul cetăţenilor republicii este acum de 2,9 milioane, incluzând populația regiunii separatiste. Citește și: FOTO Putin arestează acum și copiii care protestează: la Moscova au fost reținuți cinci minori între 7 și 11 ani

Biroul lui Iulian Rusu era plin de microfoane și camere video (sursă: cna.md)
Internațional

Biroul lui Iulian Rusu era plin de microfoane și camere video

Biroul lui Iulian Rusu era plin de microfoane și camere video. Microfoane şi camere ascunse au fost descoperite în biroul noului şef al Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) din Chişinău, Iulian Rusu, în urma unei verificări la solicitarea acestuia, relatează vineri Deschide.md, Ziarul Naţional din Chişinău şi Ziarul de Gardă. Iulian Rusu, care şi-a preluat oficial mandatul la începutul acestei săptămâni, a dispus o verificare a biroului său pentru a fi sigur că nu există dispozitive de interceptare. În urma acestei verificări au fost descoperite "dispozitive cu presupus scop de monitorizare", se arată într-un comunicat al CNA. "Materialele găsite cu ocazia acestui control au fost expediate procurorilor pentru a fi examinate şi a se lua decizii în consecinţă", potrivit textului citat. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS Cea mai mare provocare pentru noul şef al CNA este curăţarea instituţiei de elemente lipsite de integritate, care au cu totul alte scopuri decât lupta anticorupţie, declarase la începutul săptămânii ministrul moldovean al justiţiei, Sergiu Litvinenko, la ceremonia prezentării noului şef al CNA. Biroul lui Iulian Rusu era plin de microfoane și camere video "Ştiu că în această instituţie se află mulţi profesionişti, care sunt gata să sprijine eforturile noastre de combatere a corupţiei. Dar mai ştiu că sunt şi persoane care se află la CNA pentru alte scopuri. Este rolul directorului CNA să verifice onestitatea angajaţilor, iar persoanele lipsite de integritate să fie excluse", a afirmat ministrul Litvinenko. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinietei Iulian Rusu a fost numit în funcţia de director al CNA de parlament cu votul majorităţii deputaţilor, pentru un mandat de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat consecutiv. Funcţia de director al CNA era vacantă din 18 noiembrie anul trecut, când Ruslan Flocea fusese revocat din funcţie, după ce parlamentul constatase "o activitate ineficientă şi nesatisfăcătoare" a instituţiei în prevenirea şi combaterea corupţiei. Rusu este al optulea director al Centrului Naţional Anticorupţie din Republica Moldova, notează Ziarul de Gardă. Anterior, Iulian Rusu - absolvent al Universităţii Oxford - a ocupat funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei.

România este după Bulgaria în indicele democrației Foto: Facebook EIU
Eveniment

România este după Bulgaria în indicele democrației

România este după Bulgaria, Botswana sau Ghana în Indicele Democrației, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). În schimb, Republica Moldova a realizat un salt înainte spectaculos. România este după Bulgaria în indicele democrației Potrivit studiului intitulat „Indicele democraţiei”, realizat de EIU, o structură asociată săptămânalului britanic The Economist, democraţia se află în declin la nivel mondial. România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia. Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria „democraţie deficitară” (însă remediabilă). Bulgaria este pe locul 53, Ghana - locul 57, iar Botswana - 30, arată The Economist. În 2020, România era pe locul 62 în acest indice al democrației. Cel mai slab scor al României fost înregistrat în anul 2018, când a avut loc reprimarea protestului diasporei în data de 10 august, dar și referendumul pentru familie. Raportul EIU din acel an scria că înrăutățirea democrației în România se datorează modificării legilor justiției. Moldova, evoluție spectaculoasă Însă Republica Moldova a urcat 11 poziții în „Indicele Democrației”, pentru prima dată în ultimii cinci ani. Această țară a ieșit din categoria „regimuri hibride” și a reintrat în categoria „democrație deficitară”. Scorul Republicii Moldova în ediția 2021 este de 6,1 din 10. Autorii studiului au motivat această evoluție în special prin faptul că în cadrul anticipatelor din 11 iulie 2021, a fost înregistrată o prezență ridicată la vot, care a rezultat în victoria unei formațiuni pro-europene și pro-reformiste. „Acest lucru s-a datorat îmbunătățirilor în funcționarea guvernului și a participării politice. R. Moldova a organizat alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie, care au avut ca rezultat o victorie copleșitoare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), reformist și pro-UE, care anunță o îmbunătățire a perspectivelor de reformă și stabilitate politică. Alegerile au fost marcate de o prezență ridicată la vot, sugerând o mai bună încredere în sistemul politic”, se arată în argumentarea autorilor. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA Ucraina, în schimb, este şi mai jos, pe locul 86, în categoria “regim hibrid”, iar mult dedesubt — Rusia, cu 124, la rubrica “regim autoritar”, prinsă între Etiopia şi Niger, Rusia situându-se aşadar, din punctul de vedere al democraţiei, sub Etiopia aflată în plin război civil.

Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate (sursă: Facebook)
Internațional

Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate

Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate, potrivit unui proiect la Chișinău. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a trimis în Parlament un proiect de lege care va face posibilă punerea în practică a mecanismului de confiscare extinsă a averilor acumulate prin acte de corupţie, informează IPN şi Radio Europa Liberă."Legea actuală conţine un obstacol care îngreunează procedura de confiscare a bunurilor celor care s-au îmbogăţit ilicit şi le dă posibilitate să-şi păstreze averile. De facto, aceştia rămân în posesia averilor prin transferul lor către persoane terţe. Proiectul de lege propus Parlamentului vine să elimine această lacună", a scris Maia Sandu marţi pe pagina sa de Facebook. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilPotrivit preşedintei Republicii Moldova, eforturile de îmbunătăţire a normelor legislative pentru a combate corupţia vor continua. "Vor continua şi eforturile de reformare a justiţiei, pentru ca normele legale să fie aplicate în raport cu toţi, fără excepţie", a mai spus Maia Sandu, citată de agenţia IPN. Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate, cere Maia Sandu În altă ordine de idei, Radio Chişinău a anunţat miercuri dimineaţa că procurori din cadrul Procuraturii Anticorupţie a Republicii Moldova, în colaborare cu ofiţeri ai Serviciului de Informaţii şi Securitate şi ai Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, au descins la mai multe adrese ale unor foşti parlamentari.Percheziţiile sunt efectuate în cadrul investigării faptelor de îmbogăţire ilicită a 13 foşti deputaţi ai Parlamentului Republicii Moldova, fiind vizate 47 de bunuri imobile şi 13 autoturisme. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru RusiaCazurile de îmbogăţire ilicită sunt investigate în conexiune cu anchetele penale efectuate de către procurorii anticorupţie în dosarul privind coruperea unor deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova pentru părăsirea fracţiunii parlamentare din care aceştia făceau parte.Conform rezultatelor preliminare ale investigaţiilor, cheltuielile foştilor deputaţi cercetaţi depăşesc veniturile legale ale acestora, în unele cazuri cu 350.000 lei (circa 17.500 de euro), iar în alte cazuri această diferenţă atinge valoarea de circa 4,6 milioane de lei (circa 230.000 de euro).

Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria (sursă: Facebook)
Internațional

Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria

Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria, într-un mesaj sec al unui reprezentant al Ministerului de Externe. Moscova îndeamnă conducerea Republicii Moldova să se concentreze pe soluţionarea problemelor din relaţiile bilaterale şi pe conferirea unei dinamici pozitive procesului de reglementare în Transnistria, în loc să critice prezenţa forţelor de menţinere a păcii în regiune, a declarat joi directorul-adjunct al Departamentului pentru informaţie şi presă al Ministerului de Externe rus, Aleksei Zaiţev, informează TASS. Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane leiÎntr-un interviu acordat săptămâna trecută postului român de televiziune PRO TV, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Rusia a trimis în 1992 "oamenii săi" în Transnistria pentru a împiedica Republica Moldova să devină independentă faţă de Uniunea Sovietică. Maia Sandu a adăugat că Republica Moldova pledează pentru retragerea militarilor ruşi din Transnistria. Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria "O îndemnăm pe dna Sandu şi pe alţi parteneri moldoveni să renunţe la asemenea afirmaţii departe de realitatea istorică şi să se concentreze pe soluţionarea problemelor din relaţiile ruso-moldoveneşti, inclusiv pe cele create artificial de Chişinău, precum şi pe conferirea unei dinamici pozitive procesului de reglementare din Transnistria, care să includă reluarea dialogului cu Tiraspolul asupra tuturor aspectelor procesului de reglementare", a subliniat Zaiţev. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”Potrivit acestuia, aprecierile făcute de Maia Sandu cu privire la rolul Rusiei în acest conflict "nu rezistă criticilor". "Nu este tocmai pertinent să se afirme că cheia pentru soluţionarea problemei transnistrene o constituie problema prezenţei trupelor ruse în regiune", a subliniat diplomatul rus.Totodată, Zaiţev a dat asigurări că Moscova este deschisă unei colaborări constructive şi pragmatice cu Republica Moldova.

Rusia declanșează noi manevre lângă Ucraina. (sursă:mil.ru)
Internațional

Rusia declanșează noi manevre lângă Ucraina

Rusia declanșează noi manevre lângă Ucraina, de data aceasta în regiunea separatistă Transnistria, din Republica Moldova. Grupul Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria (GOTR) a efectuat exerciţii de pregătire de luptă, a anunţat marţi într-un comunicat serviciul de presă al Districtului militar Vest al Federaţiei Ruse, în subordinea căruia intră şi contingentul de militari ruşi ce staţionează în stânga Nistrului, relatează agenţia de presă rusă Interfax. În total, circa 100 de echipamente militare şi tehnică de luptă au fost implicate în aceste manevre, conform comunicatului, care menţionează că aceste exerciţii fuseseră planificate cu mult timp înainte. "În cadrul aplicaţiilor au fost exersate acţiuni de primire a armelor şi echipamentului, de pregătire a tehnicii militare pentru ieşirea din bază şi de avansare spre locul de desfăşurare a efectivelor, punându-se accentul pe probleme legate de camuflaj, pregătirea punctelor de tragere şi a tehnicii de luptă", potrivit textului. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Anunţul despre exerciţiile GOTR - creat pe rămăşiţele fostei Armate a 14-a sovietice în Transnistria - intervine după ce, luni, fostul deputat al Platformei DA Chiril Moţpan a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că, între 24 şi 30 ianuarie, trupele ruse din Transnistria planifică exerciţii militare de amploare în zona oraşului Bender (Tighina). Moţpan - ex-preşedintele Comisiei parlamentare pentru securitate - afirmase luni că militarii ruşi staţionaţi în Transnistria vor "simula atacuri asupra localităţilor Căuşeni, Varniţa, Gura Bâcului şi Chişinău", potrivit portalului Nokta.md. Rusia declanșează noi manevre militare lângă Ucraina "Nou-numitul vicepremier pentru integrare ar putea să nu fie nici măcar informat despre 'intenţiile separatiştilor şi ale trupelor ruse dislocate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova'", a spus fostul deputat, apreciind că Republica Moldova se află într-o situaţie "extrem de dificilă" în contextul tensiunilor legate de Ucraina. Serviciul de informaţii al armatei ucrainene anunţase recent că serviciile speciale ruse ar pune la cale provocări împotriva propriilor militari dislocaţi în Transnistria pentru a da vina pe Ucraina. "Urmărim situaţia la toate graniţele şi ne angajăm să asistăm toţi vecinii Ucrainei în pregătirea lor pentru orice acţiuni care ar putea veni din partea Rusiei. Aceasta ar putea să facă mişcări neprevăzute, să utilizeze diverse mijloace, dar suntem în alertă şi suntem pregătiţi să facem faţă planului ei", a declarat săptămâna trecută ambasadoarea SUA Linda Thomas-Greenfield, într-o intervenţie la Jurnal.tv. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în România "Noi monitorizăm situaţia şi, bineînţeles, suntem foarte îngrijoraţi. Instituţiile noastre sunt vigilente. Avem şi noi scenarii pe care le luăm în considerare (…), dar ne dorim, aşa cum îşi doreşte toată lumea să se identifice soluţii paşnice la nivel regional", a afirmat la rândul său preşedintele Maia Sandu într-un interviu pentru un post de televiziune. În acelaşi timp, Oleg Beleakov, şeful delegaţiei Tiraspolului în cadrul Comisiei Unificate de Control (CUC) - mecanism tripartit pentru supravegherea situaţiei din Zona de securitate de la Nistru - a pledat zilele trecute pentru "consolidarea contingentului rusesc de pacificare de pe Nistru". El a făcut această declaraţie într-un comentariu la aprobarea de către guvernul Republicii Moldova a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova - NATO (IPAP), potrivit portalului Deschide.md. Militarii ruși nu fac parte din trupele de menținere a păcii Într-o reacţie la declaraţia reprezentantului administraţiei separatiste de la Tiraspol, Biroul Politici de Reintegrare (BPR) de pe lângă guvernul de la Chişinău a afirmat pentru Deschide.md că acesta "confundă intenţionat GOTR cu contingentul militar al Federaţiei Ruse din cadrul Forţelor mixte de menţinere a păcii". Potrivit Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992, GOTR nu face parte din Forţele mixte de menţinere a păcii şi nu are delegată nicio atribuţie similară competenţelor acestora, a subliniat BPR. "Articolul 4 al acestui acord menţionează obligaţia GOTR de a respecta neutralitatea. În plus, se stabileşte că problemele ce ţin de statutul fostei Armate a 14-a, modul şi termenul de retragere etapizată a acesteia se va discuta între Federaţia Rusa şi Republica Moldova", au declarat reprezentanţi ai BPR pentru Deschide.md. Referitor la competenţele Comisiei Unificate de Control, "precizăm că sub monitorizarea acesteia se află situaţia în Zona de securitate şi funcţionarea Forţelor mixte de menţinere a păcii", subliniază oficialii BPR, atrăgând atenţia că ceea ce e în afara acestui perimetru (zona de securitate) depăşeşte mandatul oricărui şef de delegaţie din cadrul CUC. În acest context, deputatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) Oazu Nantoi a comentat pentru Deschide.md că afirmaţiile lui Beleakov sunt orchestrate de Kremlin şi urmăresc scopul de a-i manipula şi a-i dezinforma pe cetăţenii Republicii Moldova. "Nouă ne rămâne să sperăm că situaţia în Ucraina nu va degrada şi că aceste trupe nu vor fi folosite împotriva Ucrainei, precum şi a Republicii Moldova", a declarat el.

Maia Sandu a declanșat furia Rusiei. (sursă: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu a declanșat furia Rusiei

Maia Sandu a declanșat furia Rusiei după ce a cerut retragerea trupelor Kremlinului din Transnistria. Internetul este plin în Rusia de comentarii și declarații agresive ale analiștilor pro-Putin la adresa Republicii Moldova ca reacție a unui răspuns dat de Maia Sandu într-un interviu acordat jurnalistului Vitalie Cojocari. Acesta a întrebat-o de la ce a pornit conflictul de pe Nistru. ”Forțele care nu și-au dorit ca noi să devenim independenți de Uniunea Sovietică au încercat să oprească acest proces.” Întrebată la ce forțe se referă, aceasta a detaliat: ”este foarte clar pentru toți că Federația Rusă a trimis oameni în această acțiune împotriva Republicii Moldova.” Ultimele cuvinte au turnat gaz pe focul relațiilor ruso-moldovenești, scrie într-o postare pe Facebook Vitalie Cojocari: "De ce i-au supărat pe ruși declarațiile Maiei Sandu din interviul meu? Maia Sandu a declanșat furia Rusiei Politicieni, jurnaliști, analiști din Rusia au umplut runetul (internetul rusesc) de comentarii și declarații belicoase la adresa Republicii Moldova după interviul pe care l-am făcut cu președintele Republicii Moldova. Ceea ce i-a scos de-a dreptul din sărite pe unii a fost declarația liderului de la Chișinău despre Războiul din Transnistria. Am vrut să aflu de la ce a pornit conflictul de pe Nistru și am întrebat-o asta pe doamna Președinte? Maia Sandu mi-a spus: ”forțele care nu și-au dorit ca noi să devenim independenți de Uniunea Sovietică au încercat să oprească acest proces.” Am insistat să ne spună despre ce forțe vorbește, așa că a continuat: ”este foarte clar pentru toți că Federația Rusă a trimis oameni în această acțiune împotriva Republicii Moldova.” Ultimele cuvinte au turnat gaz pe focul relațiilor ruso-moldovenești.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră