Moscova denunță cenzura media a Chișinăului
Moscova denunță cenzura media a Chișinăului. Rusia a denunţat sâmbătă decizia luată în ajun de Republica Moldova de a suspenda licenţa de emisie a şase posturi de televiziune, măsură pe care Moscova a calificat-o drept "cenzură politică". Moscova denunță cenzura media a Chișinăului "Considerăm că această interdicţie este un act fără precedent de cenzură politică, un abuz asupra principiului pluralismului media şi o încălcare flagrantă a dreptului la liber acces la informaţie la care conducerea politică a Republicii Moldova îşi declară periodic adeziunea", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. "În lumina consecinţelor fără precedent a implementării acestei interdicţii pentru partea rusofonă a populaţiei ţării, calificăm aceasta drept o încălcare cinică a drepturilor minorităţilor naţionale", a adăugat reprezentanta diplomaţiei ruse. Şase posturi de televiziune din Republica Moldova îşi vor suspenda activitatea pe durata stării de urgenţă, conform unei decizii aprobate vineri în cadrul şedinţei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE), prezidate de premierul moldovean Natalia Gavriliţa. Posturile vizate de această decizie sunt Accent TV, NTV Moldova, Orhei TV, Primul în Moldova, RTR Moldova şi TV6. Maia Sandu: Prevenim dezinformarea Posturile respective, dintre care unele emit în limba rusă, sunt acuzate că difuzează "informaţii incorecte" despre Republica Moldova şi despre agresiunea militară rusă contra Ucrainei. Decizia de suspendare va intra în vigoare luni şi se va aplica pe perioada stării de urgenţă declarate de Republica Moldova după începerea în 24 februarie a invaziei ruse în Ucraina. Citește și: UE, Grinch pentru Putin: al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Dar Kremlinul are „elfi” în Turcia, Hong Kong și Estonia, care ocolesc obstacolele impuse Suspendarea licenţei de emisie vine să protejeze spaţiul informaţional naţional şi să prevină dezinformarea, a afirmat preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în reacţie la decizia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale anunţată vineri, transmite sâmbătă Moldpres. "Decizia are la bază constatările Consiliului Audiovizualului în privinţa acestor posturi, care arată lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor din ţară şi a războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei, şi vine să protejeze spaţiul informaţional naţional şi să prevină dezinformarea", a punctat şefa statului într-un comunicat publicat de Serviciul de presă al instituţiei prezidenţiale. Ferocitatea cenzurii ruse Publicaţia independentă Novaia Gazeta a anunţat la finalul lunii martie suspendarea apariţiei sale atât în format online, cât şi în versiunea tipărită, până la sfârşitul operaţiunii militare în Ucraina. Într-un comunicat, redactorul-şef al ziarului, Dmitri Muratov, laureat al premiului Nobel pentru Pace în 2021, a explicat că a luat această măsură după ce a primit al doilea avertisment din partea Roskomnadzor (Serviciul federal pentru control în domeniul comunicaţiilor, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor în masă) în mai puţin de o săptămână, pentru încălcarea unei controversate legi privind „agenţii străini”. Concret, Novaia Gazeta este acuzată că nu a precizat că o organizaţie neguvernamentală menţionată într-unul din articolele sale este calificată drept „agent străin” de către autorităţile ruse, aşa cum cere legea. Șase jurnaliști ai Novaia Gazeta, uciși Cei calificaţi drept „agenţi străini” sunt obligaţi să se prezinte ca atare în fiecare dintre publicaţiile lor, inclusiv pe reţelele de socializare. Şi mass-media care le menţionează trebuie, de asemenea, să precizeze acest aspect de fiecare dată. Urmăririle penale pentru pentru încălcarea acestei legi pot avea consecinţe grave. În decembrie, cea mai respectată organizaţie neguvernamentală din Rusia, Memorial, care a fost catalogată drept „agent străin”, a fost interzisă pentru că nu a precizat acest statut în anumite publicaţii. Fondată în 1993, Novaia Gazeta se bucură de reputaţia de înalt profesionalism pentru investigaţiile sale privind corupţia şi încălcările drepturilor omului în Cecenia. Acest angajament a costat viaţa a şase angajaţi ai săi, între care jurnalista Anna Politkovskaia, asasinată în 2006.
