luni 16 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: republica moldova

135 articole
Politică

Proiect retrage cetăţenia persoanelor figurează pe lista sancţiunilor

Proiect de lege în Republica Moldova pentru a retrage cetăţenia persoanelor care figurează pe lista sancţiunilor internaţionale: Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) este împuternicit să analizeze oportunitatea retragerii cetăţeniei şi, după caz, să sesizeze Agenţia Servicii Publice (ASP) în vederea iniţierii procedurii de retragere a cetăţeniei Republicii Moldova. Citește și: Judecătorii au decis ca lui Cherecheş să-i fie scăzută din condamnare perioada în care a fost fugar Proiect pentru a retrage cetăţenia persoanelor care figurează pe lista sancţiunilor „Dumneavoastră ştiţi foarte bine că în aceste zile, sute de cetăţeni pleacă în Federaţia Rusă, cărăuşi, şi aduc în Republica Moldov resurse financiare în valută pentru a finanţa acţiuni subversive împotriva Republici Moldova. Acestea sunt infracţiuni care pot sta la baza retragerii cetăţeniei sau ridicării cetăţeniei unui cetăţean al Republici Moldova. Şi, da, eu cred că la acei cetăţeni care lucrează împotriva intereselor Republicii Moldova şi în interesul unui stat străin este cea mai mică sancţiune care poate fi oferită – retragerea cetăţeniei”, a declarat deputatul Vasile Grădinaru, unul dintre autorii proiectului, după ce a fost interpelat de deputata Marina Tauber care este graba şi urgenţa cu care proiectul a fost elaborat şi prezentat în plen. Marina Tauber, o apropiată a oligarhului fugar Ilan Şor, aleasă pe listele fostului partid al acestuia, între timp scos în afara legii, figurează pe lista persoanelor sancţionate de Statele Unite, potrivit unei decizii luate în februarie. Atunci, ambasadorul SUA la Chişinău, Kent Logsdon, a explicat că Marina Tauber a fost sancţionată pentru facilitarea încercărilor lui Ilan Şor de a submina procesele electorale din Moldova în interesul Kremlinului, prin cumpărarea ilegală de voturi. Diplomatul american a adăugat că moldovenii „merită un viitor lipsit de influenţa malignă a Kremlinului” şi a promis că SUA vor continua să sprijine poporul şi guvernul Republicii Moldova în construirea unui viitor mai democratic. Acum, proiectul de lege propus în Parlamentul de la Chişinău în legătură cu ridicarea cetăţeniei urmează a fi examinat de Parlament şi în lectura a doua. Ridicarea cetăţeniei ar face imposibilă candidatura persoanelor respective în alegerile din Republica Moldova, în condiţiile în care Curtea Constituţională de la Chişinău a anulat recent legislaţia care urmărea să interzică accesul în alegeri al foştilor membri ŞOR, partidul oligarhului fugar prorus Ilan Şor, care a fost scos în afara legii.

Proiect pentru a retrage cetăţenia persoanelor care figurează pe lista sancţiunilor
Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției

În Republica Moldova se poate: în an electoral, Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției. Potrivit unui decret prezidențial, aparatul președinției de la Chișinău se reduce de la 150 la 94. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției Prin acest decret prezidențial, s-a modificat întreaga structură a „Aparatului Președinției Republicii Moldova”. Potrivit datelor din ianuarie 2024, publicate de ministerul de Finanțe, Administrația Prezidențială a României are 290 de angajați. În luna ianuarie, rata inflației a atins valoarea de 4,6% în Republica Moldova, sub media prognozată de Banca Națională. Potrivit Biroului Național de Statistică, prețurile medii de consum în ianuarie 2024 au crescut cu 0,8% față de luna decembrie 2023 și cu 4,6% față de ianuarie, anul trecut. Creșterea acestor prețuri a fost determinată de scumpirea produselor alimentare, nealimentare și serviciilor prestate populației. La produsele alimentare cel mai mult au crescut prețurile la legume și fructe, iar la servicii s-au scumpit apa potabilă și canalizarea dar tarifele de furnizare a energiei termice s-au diminuat cu 6,7%. În același timp, datele Băncii Naționale a Moldovei arată că în trimestrul patru al anului 2023, exporturile Republicii Moldova au înregistrat o creștere modestă, iar importurile o scădere de 14,3%. Banca Națională prognozează până la sfârșitul anului o rată a inflației de aproximativ 5%.

Ciolacu, o amenințare la adresa guvernării Maia Sandu Foto: Facebook
Politică

Ciolacu, o amenințare la adresa guvernării Maia Sandu

Noul premier PSD, Marcel Ciolacu, este o amenințare la adresa guvernării Maia Sandu: PSD îl susține pe ex-socialistul Ion Ceban, primarul Chișinăului și a promovat la ICR o apropiată a lui Plahotniuc, Monica Babuc, deși președintele statului vecin a protestat. Astăzi, în mod cu totul eronat din punct de vedere politic, Marcel Ciolacu a vorbit despre „poporul Republicii Moldova”. Acesta este, de fapt, poporul român. Ciolacu, o amenințare la adresa guvernării Maia Sandu În noiembrie 2022, Ciolacu, s-a întâlnit, la Chișinău, cu adversarul Maiei Sandu, primarul Capitalei Republicii Molodva, Ion Ceban. Întâlnirea a fost dezvăluită de Ceban, pe pagina sa de Facebook. La aceste discuții, Ciolacu a fost însoțit de Vasile Dîncu, care abia fusese forțat să demisioneze din funcția de ministru al Apărării după ce declarațiile sale au preluat mesajele Moscovei privind pacea din Ucraina. Ciolacu și adversarul Maiei Sandu, ex-comunistul Ceban Partidul înființat relativ recent de Ion Ceban, Mișcarea Alternativa Națională, ar fi primit ajutor din partea consilierilor politici apropiați guvernului rus, se arată în comunicatul Departamentului Trezoreriei al Statelor Unite ale Americii, din 26 octombrie. Ceban a mai făcut parte din partidul comunist și din cel socialist, ambele extrem de apropiate de Moscova. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a afirmat, într-un interviu pentru Defapt.r0, că întâlnirea lui Ciolacu cu pro-rusul Ceban a fost o greșeală. În martie 2023, PSD a susținut trimiterea la Chișinău a Monicăi Babuc, o fidelă a oligarhului Vladimir Plahotniuc. Romanian party politics in Moldova: PSD proposes Monica Babuc, who was loyal to runaway oligarch Plahotniuc, as the head of the Romanian Cultural Institute in Chisinau. Last autumn she co-founded the Moldovan branch of PSD, PSDEM (basically the new name for Plahtniuc’s PD) pic.twitter.com/DhRvD3wfYM— Paula Erizanu (@paulaerizanu) March 26, 2023 Ciolacu personal a participat la Congresul Partidului Democrat din Moldova - fosta formațiune a lui Plahotniuc - unde Babuc era președinte interimar. Maia Sandu ar fi protestat, neoficial, dar a fost ignorată. Citește și: Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial Președintele Consiliului Județean Oradea, Ilie Bolojan s-a aflat, la 27 martie, alături de Maia Sandu de Ziua Unirii Basarabiei cu România, cu ocazia inaugurării unui parc din localitatea Băcioi, de lângă Chișinău. Tot la 27 martie s-a aflat la Chișinău și președintele PSD, Marcel Ciolacu, însă acesta nu a avut în program vreo întâlnire cu Maia Sandu.

Ciolacu îi face un cadou lui Putin Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Ciolacu îi face un cadou lui Putin

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, îi face un cadou lui Putinzi: a vorbit, în plenul Parlamentului, în discursul în care a cerut votul pentru funcția de premier, despre „poporul Republicii Moldova”. Însă, pentru România, poporul de pe teritoriul Republicii Moldova este poporul român. Ciolacu îi face un cadou lui Putin „În politica de vecinătate, vom acorda o atenție deosebită fraților noștri de peste Prut. România va susține cu toată forța parcursul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Vom continua să asigurăm toate resursele necesare pentru ca administrația pro-europeană și poporul Republicii Moldova să reziste în fața amenințărilor rusești. România este și va rămâne garantul integrării europene a Republicii Moldova, a securității și stabilității sale!”, a susținut Ciolacu. La 23 martie 2023, Maia Sandu a promulgat legea prin care limba de stat a Republicii Moldova este româna. Romania?? salută promulgarea astăzi, de către Președintele @sandumaiamd, a legii ce consacră faptul că limba de stat a R. Moldova?? este limba română. O evoluție f. importantă, întemeiată pe adevărul istoric & care aprofundează comunitatea noastră de limbă, istorie & cultură.— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) March 22, 2023 „Astăzi am promulgat Legea care confirmă un adevăr istoric și incontestabil: limba de stat a Republicii Moldova este cea română. Îmi doresc ca limba română să ne unească pe toți cei care trăim aici și cărora ne este drag acest pământ. Noi, alături de alți peste douăzeci și șapte de milioane de oameni de pe glob, vorbim limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene. Fie că este limba noastră maternă, fie că am învățat-o pe parcursul vieții, datorită limbii române noi nu avem nevoie de traducători: ne înțelegem dintr-un cuvânt și spunem - într-un glas - că «vorba dulce mult aduce»", a scris Maia Sandu pe Facebook. Citește și: Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial Legea promulgată la 23 martie prevedea înlocuirea sintagmei "limba moldovenească" cu "limba română" în toate legile Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie.

Maia Sandu publică în The Economist Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu publică în The Economist

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, publică un eseu în The Economist, în care scrie: „Războiul nemilos și lipsit de sens al Rusiei împotriva Ucrainei ar trebui să ne facă pe noi și pe alte țări să cedăm sub presiune. Nu o vom face”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Eseul este intitulat „Eforturile Rusiei de a destabiliza Moldova vor eșua, afirmă președintele acesteia. Maia Sandu consideră că țara sa este destinată să adere la UE”. Maia Sandu publică în The Economist „Războiul nemilos și lipsit de sens al Rusiei împotriva Ucrainei ar trebui să ne facă pe noi și pe alte țări să cedăm sub presiune. Nu o vom face. În calitate de președinte, sunt încurajat să văd rezistența și perseverența poporului nostru în fața crizelor întrepătrunse: războiul de la ușa noastră, șantajul energetic al Rusiei și inflația în creștere, recesiunea economică și protestele înscenate care au rezultat. Cetățenii noștri au rămas fermi, iar parteneriatele noastre cu prietenii și aliații ne-au ajutat să trecem peste furtună. Moldova devine mai puternică. Aceasta este o criză care cred că va consolida, nu va rupe, țara noastră și va stabili direcția în care vom călători în următoarele decenii”, scrie președintele Republicii Moldova. Ea descrie, în eseul publicat de The Economist, războiul hibrid dus de Rusia împotriva țării pe care o conduce și modul în care România și UE au ajutat-o. „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este o invazie militară. Asaltul ei asupra Moldovei este hibrid și este conceput pentru a ne destabiliza și a ne forța, pe noi, ca și pe Ucraina, să ne întoarcem pe orbita Moscovei. Strategia nu a reușit în Ucraina și nu va reuși nici în Moldova. Am menținut linia de rezistență mai bine de un an și vom continua să facem acest lucru. Luptăm împotriva acestei ofensive hibride prin consolidarea rezistenței noastre, prin reformarea instituțiilor noastre și prin apropierea de UE. Interconexiunile energetice cu România și cu alte țări europene ne-au ajutat să rezistăm șantajului cu gazele, să accesăm noi surse de energie și să menținem lumina aprinsă și casele încălzite în timpul unei ierni dificile. Ne-am reorientat exporturile către noi piețe și am menținut economia în funcțiune. Două treimi din schimburile noastre comerciale sunt cu UE”, arată Maia Sandu. Moldova vrea ca, în 2024, să înceapă negocierile de aderare la UE Ea roagă însă Uniunea Europeană să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova în 2024: „Acest pas ne va da impulsul de care avem nevoie pentru a susține reformele și pentru a consolida poziția Moldovei ca viitor membru”. „Lumea s-a schimbat dramatic din februarie anul trecut, dar nu în modul în care s-ar fi așteptat cei care au comandat războiul. Ei au sperat să ne forțeze, împreună cu Ucraina, să privim înapoi, dar au reușit doar să ne întărească hotărârea de a rămâne parte a lumii libere. Au sperat să slăbească securitatea colectivă a Europei, dar, în schimb, noi am consolidat-o. Au vrut ca fragilitatea să înlocuiască agilitatea, dar a fost încă o eroare de calcul. Noi nu facem decât să devenim și mai agili pe măsură ce ne continuăm traiectoria europeană. Republica Moldova, un viitor membru al UE, este fermă, puternică și încrezătoare”, își încheie Maia Sandu eseul. Citește și: Penurie șocantă de medicamente la un spital de provincie: o fiolă de calmant împărțită între doi pacienți ieșiți din operație! Medicii operează fără analize preliminare, fiindcă nu sunt bani

Record în Moldova: Luna aprilie, cea mai ploioasă din toată perioada observațiilor meteorologice Foto: TVR Moldova/ Sandu Tarlev
Mediu

Luna aprilie, cea mai ploioasă din toată perioada

Luna aprilie a fost cea mai ploioasă din toată perioada observațiilor meteorologice, în Republica Moldova, anunță Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Luna aprilie, cea mai ploioasă din toată perioada Potrivit SHS, în luna aprilie, cantitatea lunară a precipitațiilor pe 65% din teritoriul țării a atins 120-175 mm (280-390% din norma lunară), ceea ce în această lună se atestă pentru prima dată din toată perioada de observații meteorologice, transmite Moldpres, citată de noi.md. Aprilie este caracterizată ca luna Apelor Mari de Primăvară şi eliberării complete de gheaţă a rîurilor. Acestei lunii se atribuie termenele tîrzii ale apariţiei debitului maxim de apă al perioadei. Totuşi, în unii ani, sfârşitul perioadei Apelor Mari de Primăvară în râurile Nistru şi Prut se înregistrează în prima decadă a lunii mai (1969, 1973, 1983, 1988, 1991, 2006) şi în decada a treia a lunii mai (1962, 1963 1976). La mijlocul lunii aprilie are loc Deversarea Ecologică, care se manifestă pînă la mijlocul lunii mai. Această viitură este necesară pentru menţinerea florei și faunei în cursul inferior a râului Nistru. Citește și: ANALIZĂ Mii de primari ar rămâne șomeri dacă s-ar desființa comunele sub 5.000 de locuitori. Majoritatea zdrobitoare, de la PSD și PNL

Maia Sandu mulțumește României și lui Bogdan Aurescu Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu mulțumește României și Bogdan Aurescu

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, mulțumește, pe Twitter, României și lui Bogdan Aurescu, șeful diplomației române, pentru promovarea sancțiunilor UE împotriva oligarhilor care destabilizează Republica Moldova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La 24 aprilie, Consiliul pentru Afaceri Generale al UE a ajuns la un „acord larg” cu privire la un nou cadru de sancțiuni împotriva celor care destabilizează Republica Moldova. Aceste măsuri au fost cerute insistent de România. Maia Sandu mulțumește României și lui Bogdan Aurescu „Salut adoptarea de către UE a sancțiunilor pentru a contracara acțiunile de destabilizare a Moldovei. Decizia transmite un mesaj puternic că ingerința malignă nu va fi tolerată. Mulțumesc @BogdanAurescu pentru că a condus această inițiativă cheie”, a scris Maia Sandu pe Twitter. I welcome EU's adoption of sanctions to counter actions destabilising Moldova.The decision sends a strong message that malign interference will not be tolerated.Grateful to @BogdanAurescu for driving this key initiative. https://t.co/eVTcA1xArq— Maia Sandu (@sandumaiamd) April 28, 2023 Vineri, președintele Republicii Moldova a salutat trei măsuri luate de UE în favoarea țării pe care o conduce: sancționarea oligarhilor care destabilizează Republica Moldova o misiune civilă a UE, condusă de Cosmin Dinescu din România, va ajuta Republica Moldova să consolideze rezistența la amenințările hibride UE va oferi 40 de milioane de euro pentru consolidarea capacității de apărare a Republicii Moldova UE urmează să stabilească lista oligarhilor din Republica Moldova care vor fi sancționați, dar cel mai probabil pe ea se vor afla Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. Citește și: FOTO+VIDEO Incendiu uriaș la depozitul de petrol al flotei ruse din Sevastopol, Crimeea. Rusia susține că a fost lovită de o dronă ucraineană

Kremlinul atacă Moldova "absorbită de România" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul atacă Moldova "absorbită de România"

Kremlinul atacă Moldova "absorbită de România". Autorităţile Republicii Moldova iau decizii îndreptate spre pierderea suveranităţii ţării, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Interfax. Kremlinul atacă Moldova "absorbită de România" Într-o conferinţă de presă, lui Peskov i s-a solicitat să comenteze o postare a vicepreşedintelui Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, consacrată Republicii Moldova, în care acesta afirma că "o astfel de ţară nu mai există", întrucât "şefii locali au vândut-o României, devenind trădători ai patriei lor". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Peskov a fost întrebat dacă Kremlinul este de acord cu faptul că nu mai există "o astfel de ţară ca Republica Moldova". "Ei şi-au distrus deja limba, nu o mai numesc limbă moldovenească. Vedem o tendinţă în sensul absorbţiei de către România, vedem acţiuni îndreptate spre limitarea deliberată a propriei lor suveranităţi etc. În acest sens, într-adevăr, acolo au loc procese destul de interesante", a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse. Moscova vede "proteste" în Moldova În acelaşi timp, a spus el, aceste procese "nu se corelează cu sentimentele din societate". "Vedem un număr mare de acţiuni de protest, vedem un număr mare de persoane care nu sunt de acord cu această politică", susţine Peskov. Mai mult, Peskov a declarat că "actuala conducere a Republicii Moldova se îndreaptă rapid spre deja binecunoscuta rusofobie". "Ei consideră că ar trebui să fie un atribut absolut obligatoriu al integrării europene să urască Rusia şi orice manifestare pro-rusă", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. "Nici această politică nu corespunde stării de spirit din societatea moldoveană", a insistat el. "Desigur, este vorba de o ţară care încearcă acum să devină rapid neprietenoasă cu noi", a adăugat Peskov. Medvedev: O astfel de țară nu mai există Într-o reacţie la declaraţia premierului moldovean Dorin Recean, potrivit căruia mai mulţi oficiali ruşi, inclusiv Vladimir Putin, ar avea interdicţie de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că "o astfel de ţară nu mai există". Potrivit lui Medvedev, nimeni din conducerea Rusiei nu intenţionează să vină la Chişinău. Citește și: În Delta Dunării, stâlpii și liniile de înaltă tensiune au ucis 780 de păsări din 56 de specii într-un an. Se fac lucrări anti-coliziune Ca urmare, Ministerul de Externe al Republicii Moldova l-a convocat pe ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Oleg Vasneţov, pentru a i se cere explicaţii în legătură cu afirmaţiile lui Dmitri Medvedev, potrivit Deschide.md. "Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene nu va comenta limbajul absolut inacceptabil al declaraţiilor unor oficiali ruşi, expuse astăzi (vineri), dar subliniem faptul că ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasneţov, va fi convocat la minister pentru a i se cere explicaţii pe marginea afirmaţiilor ce vizează ţara noastră", se arată într-un comunicat al MAEIE.

Fugarul Rizea, trimis într-o închisoare românească (sursa: Facebook/Spovedania lui Rizea)
Justiție

Fugarul Rizea, trimis într-o închisoare românească

Fugarul Rizea, trimis într-o închisoare românească. Cristian Rizea a fost declarat de către Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) persoană indezirabilă pe teritoriul R. Moldova pe un termen de 15 ani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform procedurilor legale, acesta a fost îndepărtat sub escortă de pe teritoriul național de către personalul specializat al IGM, potrivit Ziarului de Gardă de la Chișinău. Fugarul Rizea, trimis într-o închisoare românească "Cristian Rizea se află în căutare internațională pe canalele Interpol cu scop de arest și extrădare din 19.03.2019, în vederea executării pedepsei privative de libertate în România pe un termen de patru ani și opt luni pentru infracțiunea de trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, conform sentinței definitive emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție", mai arată Ziarul de Gardă. Citește și: Penalul Rizea, pe care statul român nu-l poate aduce la închisoare, amendat la un miting pro-Dodon. Își parcase ilegal mașina de lux

Limba română va înlocui ''limba moldovenească'' în toate legile din Republica Moldova Foto: Newsmaker.md
Eveniment

Limba română va înlocui „limba moldovenească”

Vot final în parlamentul de la Chişinău: Limba română va înlocui „limba moldovenească” în toate legile din Republica Moldova, inclusiv în Constituţie. Documentul a fost susţinut de 57 de deputaţi ai Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS, proeuropean) al Maiei Sandu, şi de deputatul Gaik Vartanean, de la "Mişcarea Alternativa Naţională", o majoritate de 58 de voturi. Citește și: Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună fără măcar 3.000 de locuitori și să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați Limba română va înlocui „limba moldovenească” Votul a fost aplaudat în picioare de deputaţii PAS, în timp ce colegii lor socialişti şi comunişti au afişat pancarte cu inscripţii care făceau trimitere la sintagma sovietică de "limbă moldovenească", conform newsmaker.md. Potrivit autorilor, condiţiile ce au impus adoptarea prezentelor modificări legislative rezultă, în mod indubitabil, din necesitatea şi obligativitatea implementării unor considerente cu valoare constituţională, conţinute în actele Înaltei Curţi de Jurisdicţie Constituţională şi care statuează un postulat incontestabil, şi anume că limba de stat a Republicii Moldova este limba română. Proiectul prevede să fie considerată desuetudinea textului "funcţionând pe baza grafiei latine" în Articolul 13 din Constituţie. De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autorităţile publice cu competenţă de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun. Această lege mai prevedere ca Sărbătoarea Naţională "Limba noastră", aşa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi zilele de odihnă şi în Codul muncii, să se numească de acum înainte "Limba română". Proiectul prevede şi înlocuirea sintagmei de "limba oficială", "limba de stat" şi "limba maternă" din toate actele normative şi documentele oficiale. Agenţia Resurse Informaţionale Juridice urmează să asigure în "Registrul de Stat al actelor juridice" operarea modificărilor în toată legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie. Radio Chişinău aminteşte că, în 2 martie, votul asupra proiectului în prima lectură a provocat altercaţii şi îmbrânceli în parlamentul de la Chişinău între deputaţii PAS, autorii iniţiativei, şi cei din opoziţia socialist-comunistă. Deputaţii din opoziţia (prorusă) au blocat atunci tribuna legislativului preţ de câteva minute încercând să zădărnicească procedura de vot. În timpul şedinţei de joi, deputaţii Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor au acuzat PAS de încălcarea Constituţiei, menţionând că "limba moldovenească" este limba oficială a Republicii Moldova.

Primele aplicații comune pentru accesarea fondurilor europene Foto: Facebook Maia Sandu
Eveniment

Primele aplicații comune accesarea fondurilor europene

Primele aplicații comune România-Republica Moldova pentru accesarea fondurilor europene: ele vor contribui la dezvoltarea conectivității infrastructurii de transport și vor fi finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility #CEF), anunță Moldopres. Primele aplicații comune pentru accesarea fondurilor europene Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), finanțarea este destinată pentru dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere Ungheni (RO) - Ungheni (MD) și Albița (RO) - Leușeni (MD). În ceea ce privește primul proiect Ungheni – Ungheni, pe partea română va fi dezvoltată legătura cu infrastructura rutieră existentă în România prin modernizarea DJ249A la un profil de drum național, care va face legătura cu noul pod peste Prut. Această infrastructură va funcționa și după conectarea podului de la Ungheni cu Autostrada A8, ca nod rutier cu drumul național din proximitate. Totodată, în Republica Moldova va fi construită infrastructura de acces între noul pod de la Ungheni și rețeaua de drumuri existentă. Valoarea totală a proiectului este de 66,3 mln de euro, dintre care contribuția Uniunii Europene este de 33,1 mln de euro. Cel de-al doilea proiect vizează punctul de trecere al frontierei Leușeni – Albița, care va fi dotat cu echipamente noi. Totodată, pe partea română va fi reorganizat fluxul de mărfuri care intră în țară, prin extinderea și relocarea Agenției de Cântărire Albița. În paralel, Ministerul Transporturilor din România realizează documentația tehnică pentru un nou pod peste Prut în locul celui existent, cu două benzi pe sens, care, de asemenea, va fi propus spre finanțare din programul CEF. Valoarea totală a proiectului este de 19,6 mln de euro. Citește și: Pod strategic peste Prut, la Ungheni, finanțat de UE prin pachetul „Mobilitate militară”. Despre construcția acestui pod se discută din 2003 Pod strategic, la Ungheni La 13 ianuarie, podul peste Prut de la Ungheni, legătura rutieră între România și Republica Moldova în continuarea Autostrăzii Unirii, a fost avizat la Compania de Drumuri, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu. Va fi primul pod între România și Republica Moldova cu patru benzi, iar licitația ar putea fi lansată în primăvară. Costul estimat al proiectului este de 40 de milioane de Euro, podul urmând să fie construit de CNAIR : ,,Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a avizat astăzi devizul general al Podului peste Prut de la Ungheni, obiectiv de investiție ce are ca scop îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane, precum și sprijinirea relațiilor economice, sociale şi frățești dintre România și Moldova.

Fragmente de rachetă rusească în Moldova (sursa: Twitter/Maia Sandu)
Internațional

Fragmente de rachetă rusească în Moldova

Fragmente de rachetă rusească în Moldova. Chișinăul a anunţat sâmbătă că au fost găsite resturi de rachetă pe teritoriul său după un nou val de atacuri ruseşti asupra Ucrainei, condamnând aceste atacuri. Fragmente de rachetă rusească în Moldova "Războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei a afectat din nou Moldova", a scris pe Twitter preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, postând în mesajul său fotografii de la faţa locului. "Poliţia de frontieră a găsit fragmente de rachetă în apropierea satului Larga, în nordul Moldovei. Condamnăm ferm atacurile violente de astăzi", se arată în mesaj. Este al treilea incident de acest gen. Citește și: VIDEO Cinci morți și 27 de răniți, din care șase, copii, la Dnipro, după ce un bloc de locuințe a fost lovit de o rachetă rusească Rusia a tras sâmbătă mai multe rachete asupra unor infrastructuri-cheie la Kiev, dar şi asupra unor oraşe din alte regiuni ale Ucrainei, potrivit unor responsabili ucraineni, în timp ce incertitudinea se menţine cu privire la soarta oraşului Soledar (est), pe care Moscova susţine că l-a "eliberat" după o bătălie dură. Mai multe explozii s-au făcut auzite sâmbătă dimineaţa la Kiev, responsabili ucraineni afirmând că bombardamente ruse au avut drept ţintă infrastructuri-cheie ale capitalei.

Moscova denunță "cenzura" media a Chișinăului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova denunță cenzura media a Chișinăului

Moscova denunță cenzura media a Chișinăului. Rusia a denunţat sâmbătă decizia luată în ajun de Republica Moldova de a suspenda licenţa de emisie a şase posturi de televiziune, măsură pe care Moscova a calificat-o drept "cenzură politică". Moscova denunță cenzura media a Chișinăului "Considerăm că această interdicţie este un act fără precedent de cenzură politică, un abuz asupra principiului pluralismului media şi o încălcare flagrantă a dreptului la liber acces la informaţie la care conducerea politică a Republicii Moldova îşi declară periodic adeziunea", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. "În lumina consecinţelor fără precedent a implementării acestei interdicţii pentru partea rusofonă a populaţiei ţării, calificăm aceasta drept o încălcare cinică a drepturilor minorităţilor naţionale", a adăugat reprezentanta diplomaţiei ruse. Şase posturi de televiziune din Republica Moldova îşi vor suspenda activitatea pe durata stării de urgenţă, conform unei decizii aprobate vineri în cadrul şedinţei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE), prezidate de premierul moldovean Natalia Gavriliţa. Posturile vizate de această decizie sunt Accent TV, NTV Moldova, Orhei TV, Primul în Moldova, RTR Moldova şi TV6. Maia Sandu: Prevenim dezinformarea Posturile respective, dintre care unele emit în limba rusă, sunt acuzate că difuzează "informaţii incorecte" despre Republica Moldova şi despre agresiunea militară rusă contra Ucrainei. Decizia de suspendare va intra în vigoare luni şi se va aplica pe perioada stării de urgenţă declarate de Republica Moldova după începerea în 24 februarie a invaziei ruse în Ucraina. Citește și: UE, Grinch pentru Putin: al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Dar Kremlinul are „elfi” în Turcia, Hong Kong și Estonia, care ocolesc obstacolele impuse Suspendarea licenţei de emisie vine să protejeze spaţiul informaţional naţional şi să prevină dezinformarea, a afirmat preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în reacţie la decizia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale anunţată vineri, transmite sâmbătă Moldpres. "Decizia are la bază constatările Consiliului Audiovizualului în privinţa acestor posturi, care arată lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor din ţară şi a războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei, şi vine să protejeze spaţiul informaţional naţional şi să prevină dezinformarea", a punctat şefa statului într-un comunicat publicat de Serviciul de presă al instituţiei prezidenţiale. Ferocitatea cenzurii ruse Publicaţia independentă Novaia Gazeta a anunţat la finalul lunii martie suspendarea apariţiei sale atât în format online, cât şi în versiunea tipărită, până la sfârşitul operaţiunii militare în Ucraina. Într-un comunicat, redactorul-şef al ziarului, Dmitri Muratov, laureat al premiului Nobel pentru Pace în 2021, a explicat că a luat această măsură după ce a primit al doilea avertisment din partea Roskomnadzor (Serviciul federal pentru control în domeniul comunicaţiilor, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor în masă) în mai puţin de o săptămână, pentru încălcarea unei controversate legi privind „agenţii străini”. Concret, Novaia Gazeta este acuzată că nu a precizat că o organizaţie neguvernamentală menţionată într-unul din articolele sale este calificată drept „agent străin” de către autorităţile ruse, aşa cum cere legea. Șase jurnaliști ai Novaia Gazeta, uciși Cei calificaţi drept „agenţi străini” sunt obligaţi să se prezinte ca atare în fiecare dintre publicaţiile lor, inclusiv pe reţelele de socializare. Şi mass-media care le menţionează trebuie, de asemenea, să precizeze acest aspect de fiecare dată. Urmăririle penale pentru pentru încălcarea acestei legi pot avea consecinţe grave. În decembrie, cea mai respectată organizaţie neguvernamentală din Rusia, Memorial, care a fost catalogată drept „agent străin”, a fost interzisă pentru că nu a precizat acest statut în anumite publicaţii. Fondată în 1993, Novaia Gazeta se bucură de reputaţia de înalt profesionalism pentru investigaţiile sale privind corupţia şi încălcările drepturilor omului în Cecenia. Acest angajament a costat viaţa a şase angajaţi ai săi, între care jurnalista Anna Politkovskaia, asasinată în 2006.

Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei (sursa: Facebook/Siegfried Mureșan)
Eveniment

Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei

Europarlamentarul PNL și vicepreședinte al Grupului PPE în Parlamentul European Siegfried Mureșan a acordat un amplu interviu pentru Defapt.ro în care a vorbit despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei, sprijinită acum puternic, datorită Maiei Sandu și PAS, de blocul comunitar. Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei Mureșan a explicat cum a început traseul european al Republicii Moldova și care a fost rolul Maiei Sandu și al PAS în acest început, dar și care sunt pașii următori. Care sunt riscurile acestui traseu, pe termen mediu, dar și care sunt pericolele pe termen scurt, în această iarnă? Cum poate influența o altă configurație politică parlamentară la Chișinău procesul de aderare la UE? https://www.youtube.com/watch?v=U9r1rfyoDhQ&t=1705s Și, până la urmă, ce poate face Uniunea Europeană, practic, pentru Republica Moldova, o țară mică aflată la granița unei țări mari invadate de un stat uriaș? Europarlamentarul a răspuns inclusiv la întrebări directe despre cum pot ajunge produsele moldovenești pe piața UE, despre un acord de roaming între Moldova și blocul comunitar, despre situația din Transnistria, dar și despre politică. Citește și: VIDEO Prima reuniune NATO la nivel de miniștri de Externe la care participă Republica Moldova. Aurescu: „România va fi capitala diplomatică, europeană, euroatlantică”

Prima reuniune NATO la care participă Republica Moldova. Va fi prezent și șeful diplomației ucrainene Foto: Facebook Nicu Popescu
Eveniment

Prima reuniune NATO la care participă Republica Moldova

În perioada 29-30 noiembrie, la București va avea loc reuniunea miniștrilor de Externe din țările NATO, prima la care participă și Republica Moldova. La reuniune au fost invitate şi Ucraina, Georgia, Finlanda, Suedia şi Bosnia. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, amintește că în urmă cu 20 de ani Alianța Nord-Atlantică a invitat țara noastră să facă parte din NATO. În urmă cu 2️⃣0️⃣️ de ani, #România a fost invitată să adere la @NATO. De atunci, împreună cu ????????????,contribuim activ la consolidarea securității euroatlantice.Vom marca acest moment la #ForMin_Bucharest 29-30 nov. Declarația mea ??? https://t.co/pJGTpmEwF8 #WeAreNATO— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) November 21, 2022 Prima reuniune NATO la care participă Republica Moldova „Această reuniune arată încă o dată importanța și rolul cheie ale României la intersecția a două zone de importanță strategică europeană, euroatlantică și globală, Marea Neagră și Balcanii de Vest”, a spus ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, într-un mesaj video postat pe site-ul MAE. „În perioada 29-30 noiembrie voi avea onoarea să găzduiesc la București reuniunea miniștrilor afacerilor Externe ai Alianței Nord-Atlantice. Este o reuniune extrem de importantă care va demonstra încă o dată unitatea și solidaritatea aliate și care va căuta soluții care vor contracara efectele războiului brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Este în același timp prima reuniune aliată de nivel înalt pe care România o găzduiește după Summitul de la București din 2008. Totodată este primul eveniment care are loc într-un stat de pe flancul estic după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Prin urmare, o reuniune foarte relevantă care confirmă rolul și profilul României în Alianța Nord-Atlantică și în același timp indică importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică deci și pentru România”, a afirmat Aurescu. În perioada 28-29 noiembrie, tot la București, are reuniunea liderilor de la Munchen, „Munich Leaders Meeting”, pe care România o co-organizează împreună cu prestigioasa conferință de securitate de la Munchen. https://www.youtube.com/watch?v=iSG4DT5TCZk NATO, susținere pentru reformele Chișinăului Este pentru prima dată în istorie când Republica Moldova este invitată în acest format. „Sprijinul pentru Republica Moldova este în mare legat de partea de instituţiile de Apărare şi forţe armate. De asemenea, vorbim de un sprijin pe termen lung pentru reforme, despre alinierea forţelor armate moldovene la standardele occidentale NATO. Acest tip de ajutor a fost intensificat după Summitul de la Madrid şi va continua. Este un parteneriat care depinde de cererile partenerului, aici, Republica Moldova. Nu este ceva ce noi, NATO, impunem. Tot ce facem este adaptat la partenerii noştri, la cerinţele lor", a explicat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu. Citește și: Două treimi din Kiev, în întuneric și frig, după bombardamentele rusești de ieri: relatarea dramatică a unui locuitor. În Moldova, circa 10.000 de consumatori, încă fără curent „Am acceptat invitația Alianței pentru participare la reuniunea miniștrilor afacerilor externe, care va fi găzduită la București în perioada 29 - 30 noiembrie. Am punctat că în actualul context de securitate foarte fragil, țara noastră își dorește fortificarea și modernizarea capacităților de apărare”, a spus ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră