joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: republica moldova

133 articole
Internațional

Republica Moldova, alegerile și referendumul, validate

Republica Moldova, alegerile și referendumul, validate. Primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și referendumul pentru modificarea Constituției, care ar confirma aderarea țării la Uniunea Europeană, pot fi considerate valabile. Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, a anunțat în cadrul unui briefing de presă că participarea a depășit pragul minim necesar de o treime din alegători. Republica Moldova, alegerile și referendumul, validate Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, a anunțat în cadrul unui briefing de presă că participarea a depășit pragul minim necesar de o treime din alegători. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz La alegerile prezidențiale, până la ora 19.00, s-au prezentat la urne 48,70% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale. Acest procent este cu 7,7 puncte procentuale mai mare decât la alegerile prezidențiale din anul 2020, semnalând un interes crescut pentru acest scrutin. Prezența la vot pentru referendum Pentru referendumul privind modificarea Constituției, participarea până la ora 18.00 a fost de 42,44%, echivalentul a 1.228.658 de persoane. Astfel, și acest scrutin îndeplinește cerințele legale pentru a fi declarat valabil. Condițiile legale de validare a scrutinelor Conform Codului Electoral al Republicii Moldova, atât alegerile prezidențiale, cât și referendumul pot fi validate dacă la ele participă cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, a explicat Angelica Caraman. Până la ora 19.00, numărul alegătorilor din diasporă care și-au exprimat votul a fost de 198.000, iar cel al votanților din regiunea Transnistria a ajuns la 15.000. Această mobilizare demonstrează implicarea cetățenilor moldoveni din afara granițelor în procesul electoral.

Republica Moldova, alegerile și referendumul, validate (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE

Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE. Renato Usatîi și Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialist din Republica Moldova boicotează Referendumul pentru Aderarea la Uniunea Europeană. Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE Candidatul Partidului "Partidul Nostru" la funcția de președinte al Republicii Moldova, Renato Usatîi, a decis să boicoteze referendumul organizat duminică pentru modificarea Constituției, care viza consfințirea aderării țării la Uniunea Europeană. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Anterior, și Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) și fost procuror general, a refuzat să voteze la referendum. Deși și-a exprimat sprijinul pentru aspirațiile europene ale țării, acesta a subliniat că nu este de acord cu organizarea referendumului de către actuala guvernare. Mama lui Usatîi are altă părere Renato Usatîi a refuzat să voteze în cadrul referendumului, alegând să își exprime votul doar pentru scrutinul prezidențial. Cu toate acestea, mama sa, care l-a însoțit la secția de votare, a ales să participe atât la referendum, cât și la alegerile prezidențiale. "Astăzi am luat un singur buletin, aşa cum am şi spus, dar în acelaşi timp am făcut un apel la cetăţeni să facă aşa cum ştiu ei. Iată că mama a luat două buletine de vot. Eu consider că nu are dreptul nimeni să îşi asume decizia a sute de mii sau milioane de cetăţeni. Asta a fost decizia mea personală", a declarat Usatîi. Viziunea lui Renato Usatîi Întrebat despre perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Renato Usatîi a subliniat nevoia de a construi practici moderne și europene în interiorul țării. El a evidențiat provocările cu care se confruntă Republica Moldova, afirmând: "În situaţia şi starea în care se află astăzi Republica Moldova, cu părere de rău, nu poţi să stai nici măcar în anticamera Uniunii Europene. Trebuie să recunoaştem acest lucru şi avem de muncit foarte mult". Politica externă propusă de Renato Usatîi Renato Usatîi a declarat că, dacă ar ajunge președinte, ar promova o politică externă axată exclusiv pe interesele Republicii Moldova și ale cetățenilor săi. În viziunea sa, prioritatea ar fi să consolideze interesele naționale și să îmbunătățească situația internă a țării.

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia. Pe 20 octombrie 2024, odată cu alegerile prezidențiale, în Republica Moldova va avea loc și referendumul republican constituțional. Prezența la vot poate fi urmărită în timp real AICI. Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia Cetățenii vor fi invitați să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Referendumul reprezintă un pas important pentru stabilirea direcției strategice a țării. Modificările propuse ale Constituției Proiectul de modificare a Constituției Republicii Moldova, adoptat de Parlament pe 16 mai 2024, prevede introducerea a două alineate noi care reafirmă identitatea europeană a țării și caracterul ireversibil al integrării europene. Aceste modificări propun și includerea unui nou titlu în Constituție, „Integrarea în Uniunea Europeană”, care va stabili obiectivul strategic al Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană. Astfel, se prevede că aderarea la tratatele Uniunii Europene și la actele de revizuire ale acestora va fi realizată prin legi organice adoptate de Parlament. De asemenea, prevederile tratatelor și actele juridice obligatorii ale Uniunii Europene vor avea prioritate față de legislația internă, în conformitate cu actul de aderare. Inițiativa organizării referendumului Referendumul constituțional este inițiat la propunerea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Inițiativa de revizuire a Constituției a fost susținută de 46 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și a primit avizul Curții Constituționale pe 16 aprilie 2024. Această propunere a fost făcută publică de președinta Maia Sandu în decembrie 2023, fiind un pas important în procesul de integrare europeană al țării, după decizia Consiliului European din decembrie 2023 de a începe negocierile de aderare. Participanți și poziții în cadrul referendumului La referendumul pentru modificarea Constituției s-au înregistrat 15 participanți: 14 partide politice și un bloc electoral format din trei partide. Dintre aceștia, două partide se opun modificării (Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul „Renaștere”). Totodată, un partid a fost exclus din cursa electorală pentru încălcarea normelor de finanțare, în timp ce două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală. Două formațiuni politice, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), au anunțat că vor boicota referendumul, îndemnând cetățenii să nu participe. Susținătorii integrării europene Opțiunea „DA” pentru modificarea Constituției este susținută de mai multe partide și mișcări politice, printre care Partidul Verde Ecologist, Mișcarea „Respect Moldova”, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Blocul electoral „Împreună”, Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul „Democrația Acasă”, Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul „NOI”, Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”, Partidul Social Democrat European și Partidul „Voința Poporului”. Condițiile de validare a referendumului Pentru ca referendumul să fie valid, este necesară participarea a cel puțin o treime din alegătorii înscriși pe listele electorale (2,7 milioane de alegători). Acest scrutin va reprezenta un moment esențial pentru viitorul parcurs european al Republicii Moldova, oferind cetățenilor posibilitatea de a decide direcția de dezvoltare a țării.

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024 (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024. Pe 20 octombrie 2024, în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale, marcând cel de-al cincilea scrutin de acest tip de la declararea independenței. Acest eveniment este esențial pentru viitorul politic al țării, având în vedere atribuțiile semnificative ale președintelui în cadrul statului. Candidați și condiții de eligibilitate Funcția de președinte al Republicii Moldova este deschisă oricărui cetățean cu drept de vot care a împlinit 40 de ani, a locuit în țară timp de cel puțin 10 ani, cunoaște limba română și deține studii superioare. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Candidații pot fi propuși de partide politice, blocuri electorale sau grupuri de inițiativă ale cetățenilor. Pentru ca scrutinul să fie validat, la vot trebuie să participe cel puțin o treime din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale. Candidatul care obține majoritatea voturilor valabile este declarat ales. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, se organizează un al doilea tur, între primii doi candidați, la două săptămâni după primul tur. Atribuțiile președintelui Conform Constituției, președintele Republicii Moldova are un rol esențial în garantarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării. El emite decrete, are inițiativă legislativă și poate propune proiecte de lege Parlamentului. De asemenea, președintele are un rol central în politica externă, semnând tratate internaționale și reprezentând Republica Moldova la nivel global. În domeniul securității, președintele este comandantul suprem al forțelor armate și răspunde pentru starea securității naționale. Pe plan intern, el colaborează cu Parlamentul, Guvernul și sistemul judiciar pentru a asigura stabilitatea statului. Istoria alegerilor prezidențiale în Republica Moldova De la declararea independenței în 1991, Republica Moldova a trecut prin mai multe modificări în ceea ce privește modalitatea de alegere a președintelui. În perioada 1991-2000, președintele era ales prin vot direct. Însă, în urma unei reforme constituționale din 2000, Parlamentul a preluat responsabilitatea alegerii președintelui. Abia în 2016, printr-o decizie a Curții Constituționale, s-a revenit la votul direct, permițând cetățenilor să aleagă președintele. Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024 Alegerile din 2024 sunt primele care introduc votul prin corespondență pentru cetățenii moldoveni aflați în anumite state precum SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Islanda și Finlanda. Aceștia trebuie să se înregistreze pentru a putea vota prin corespondență. Din cele 13 grupuri de inițiativă care au colectat semnături pentru susținerea candidaților, 11 au fost înregistrate oficial de Comisia Electorală Centrală. Candidați la alegerile din 2024 Printre cei 11 candidați se numără: - Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova), cunoscut pentru cariera sa juridică și pentru funcția de Procuror General. - Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate), actualul președinte, care candidează pentru un al doilea mandat. - Renato Usatîi (Partidul Nostru), fost primar al municipiului Bălți și candidat la alegerile din 2020. - Vasile Tarlev (Partidul pentru Viitorul Moldovei), fost prim-ministru al Republicii Moldova. - Irina Vlah (candidat independent), cu o carieră semnificativă ca Guvernatoare a UTA Găgăuzia. - Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei), fost prim-ministru. - Andrei Năstase (candidat independent), avocat și fost ministru de Interne. - Octavian Țîcu (Blocul electoral "Împreună"), doctor în istorie și fost parlamentar. - Victoria Furtună (candidat independent), juristă și activistă. - Tudor Ulianovschi (candidat independent), diplomat și fost ministru de Externe. - Natalia Morari (candidat independent), sociolog și jurnalistă cu o carieră remarcabilă în domeniul mass-media. Importanța scrutinului din 2024 Alegerile prezidențiale din 2024 sunt de o importanță majoră pentru Republica Moldova, întrucât vor determina direcția politică a țării în următorii patru ani. Contextul internațional și dorința de apropiere de Uniunea Europeană, dar și provocările interne legate de stabilitatea politică și economică, vor influența semnificativ opțiunile electoratului. Aceste alegeri reprezintă o ocazie pentru cetățenii moldoveni de a-și exprima voința și de a contribui la definirea viitorului țării.

Moldovenii vor în UE, spun sondajele (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldovenii vor în UE, spun sondajele

Moldovenii vor în UE, spun sondajele. Pe 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, în Republica Moldova va avea loc referendumul republican constituțional. Cetățenii sunt chemați să răspundă la întrebarea: "Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?". Miza este numărul de votanți. Proiectul de modificare a Constituției Parlamentul Republicii Moldova a aprobat pe 16 mai 2024 proiectul privind organizarea referendumului. Acest proiect prevede completarea Constituției cu două alineate noi care reconfirmă identitatea europeană a poporului și caracterul ireversibil al parcursului european. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR De asemenea, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană devine un obiectiv strategic al țării. Documentul introduce un nou titlu în Constituție, "Integrarea în Uniunea Europeană", și stabilește că aderarea la tratatele UE se va realiza prin lege organică, având prioritate față de legile interne. Inițiativa și susținerea politică Referendumul a fost organizat la inițiativa președintei Maia Sandu, fiind susținut de 46 de deputați ai Partidului "Acțiune și Solidaritate" (PAS). Proiectul de revizuire a Constituției a fost avizat de Curtea Constituțională pe 16 aprilie 2024, iar inițiativa a fost anunțată pentru prima dată de președintele Maia Sandu în decembrie 2023. Negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană au fost demarate de Consiliul European la 14-15 decembrie 2023. Participanți și pozițiile lor La referendum s-au înscris 15 participanți, dintre care 14 partide politice și un bloc electoral format din trei partide. Dintre aceștia, doar două partide susțin opțiunea "NU" - Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul "Renaștere". Un partid a fost exclus din cursă pentru nereguli legate de finanțare, în timp ce două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală. Alte două formațiuni politice, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), au anunțat că vor boicota referendumul. Susținătorii opțiunii "DA" Opțiunea "DA" este susținută de mai multe formațiuni politice. Printre acestea se numără Partidul Verde Ecologist, Mișcarea "Respect Moldova", Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Blocul electoral "Împreună", Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul "Democrația Acasă", Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul "NOI", Partidul Reîntregirii Naționale "Acasă", Partidul Social Democrat European și Partidul "Voința Poporului". Moldovenii vor în UE, spun sondajele Pentru ca referendumul să fie considerat valabil, este necesar ca la vot să participe cel puțin o treime din alegătorii înscriși pe listele electorale. "Întrebarea nu e dacă la referendum moldovenii votează pentru UE, asta e destul de clar din sondaje: 2 din 3 vor în UE. Întrebarea crucială e dacă se face pragul de participare la referendum pentru a fi validat. Acesta e 33%, dar dintr-o ciudăţenie a legii se calculează pe o listă de 2.7 milioane votanţi, din care cel puţin vreun milion nu sunt prezenţi în ţară. Cu alte cuvinte, pentru pragul teoretic de 33% trebuie să voteze vreo 55% din cei real prezenţi", arată Sorin Ioniță, membru al think tank-ului Expert Forum.

SUA vor continua să sprijine Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

SUA vor continua să sprijine Moldova

SUA vor continua să sprijine Moldova. Statele Unite sunt hotărâte să contracareze ingerințele Rusiei în alegerile din Moldova SUA vor continua să sprijine Moldova Statele Unite sunt hotărâte să contracareze încercările Rusiei de a influența alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, programate pentru duminică. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, care a subliniat angajamentul SUA în sprijinul democrației în Moldova. Rusia, acuzată de sabotaj electoral John Kirby a acuzat Rusia de încercări active de a sabota atât alegerile din Moldova, cât și integrarea europeană a țării. Potrivit acestuia, Moscova a cheltuit milioane de dolari în ultimele luni pentru a influența rezultatele alegerilor, utilizând inclusiv ONG-uri pro-Kremlin finanțate de oligarhul rus Ilan Șor. Ilan Șor și legăturile cu Rusia Ilan Șor, un oligarh exilat și vizat de sancțiuni din partea SUA și UE, este acuzat că a investit zeci de milioane de dolari lunar pentru a susține organizații care promovează discursuri pro-Kremlin în Moldova. Șor, care a fugit în Israel după ce a fost implicat într-o anchetă de corupție, este solicitat pentru extrădare de autoritățile moldovene. Sprijinul SUA pentru Moldova John Kirby a subliniat că Statele Unite vor continua să sprijine Republica Moldova și să contracareze încercările Rusiei de a sabota democrația. Sprijinul SUA vine într-un context în care președinta Maia Sandu, favorită la alegerile prezidențiale, a orientat ferm țara spre Occident. Republica Moldova, o fostă republică sovietică, este afectată de invazia Rusiei în Ucraina, având de asemenea de-a face cu prezența trupelor rusești în regiunea separatistă Transnistria, o problemă nerezolvată de decenii.

Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova

Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova. Kremlinul a respins acuzațiile referitoare la implicarea Rusiei în procesul electoral din Republica Moldova, acuzând, în schimb, persecuții împotriva partidelor și presei proruse. Declarațiile vin în contextul apropiatelor alegeri prezidențiale și referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană, programate pentru duminică. Peskov: „Cetățenii proruși sunt privați de drepturi” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că mulți cetățeni și partide politice din Republica Moldova doresc relații bune cu Rusia, însă li se refuză acest drept. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Peskov a insistat că autoritățile de la Chișinău împiedică cetățenii proruse să își formeze partide politice și limitează libertatea presei proruse de a relata corect procesul electoral. Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova Președinta pro-occidentală a Republicii Moldova, Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie și susține organizarea unui referendum privind aderarea la UE, acuză Rusia de tentative de destabilizare a țării. În replică, Kremlinul neagă orice implicare și denunță presiunile asupra forțelor proruse din Republica Moldova. Blocarea opoziției proruse și arestarea activiștilor Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a respins înregistrarea blocului electoral prorus „Victorie-Pobeda”, condus de oligarhul fugar Ilan Șor, iar trei activiști ai acestui bloc au fost arestați în timpul vizitei președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a promis investiții europene de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova în următorii ani. Tentative de influențare a alegerilor prin finanțare externă Procuratura de la Chișinău a anunțat că zeci de mii de alegători moldoveni ar fi fost plătiți prin intermediul unor conturi bancare rusești, într-o încercare de a submina corectitudinea alegerilor. Acest lucru intensifică tensiunile dintre autoritățile moldovene și forțele proruse, în contextul unei campanii electorale extrem de sensibile pentru viitorul geopolitic al țării.

Șpagă istorică plătită de Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE Foto: Kremlin.ru
Politică

Șpagă istorică plătită Putin opri integrarea Republicii Moldova UE

Șpagă istorică plătită de regimul Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE: 15 milioane de dolari urmau să fie împărțiți la 130.000 de alegători pentru a vota împotriva aderării la Uniune. Referendumul pentru aderarea la UE urmează să se desfășoare la 20 octombrie, concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Șpagă istorică plătită de Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE „Stabilim un fenomen fără precedent pentru Republica Moldova, dar și pentru statele vecine și europene. Este vorba despre un amplu proces de finanțare și corupere, menit să perturbeze procesul electoral pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Viorel Cernăuțeanu, șeful poliției din Moldova. Organizația avea 130 de lideri regionali care coordonau activitatea și erau plătiți cu 45.000 de lei moldovenești. Pe scara ierarhică urmau 1.927 de președinți de sector, plătiți cu doar 4.600 de lei. În sfârșit, urmau 50.000 de activiști care strângeau datele de identitate ale simpatizanților, cu o remunerație similară președinților de sector, și peste 70.000 de simpatizanți care sunt recompensați cu sume între 5.000 și 10.000 ruble (aproximativ 900 - 1.800 lei) pentru a vota conform instrucțiunilor primite. Toate persoanele implicate sunt cercetate în stare de libertate, iar autoritățile de la Chișinău le-au recomandă cetățenilor care dețin carduri bancare legate de această schemă să le predea benevol. Dacă nu o fac, riscă să devină complici și să ajungă la închisoare. Până acum, zeci de persoane au colaborat cu oamenii legii oferind informații despre actele de corupție electorală, scrie agora.md. Banii veneau prin conturile Sberbank - bancă din Rusia care este pe lista sancțiunilor internaționale, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova.

Preoții din Moldova dezertează din biserica subordonată Rusiei Foto: Facebook
Politică

Preoții din Moldova dezertează din biserica subordonată Rusiei

Preoții ortodocși din Republica Moldova dezertează din biserica subordonată Rusiei și se pun sub protecția Bisericii Ortodoxe Române, arată TVR Info. Potrivit acestui post, de la începutul războiului în Ucraina, mai bine de 60 de preoţi au părăsit Mitropolia Moldovei care aparține de Patriarhia Rusă. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Sâmbătă s-au împlinit 32 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Mitropolia Basarabiei a fost prima instituție românească restabilită în Republica Moldova după proclamarea independenței. Preoții din Moldova dezertează din biserica subordonată Rusiei „Tot mai mulţi preoţi din Republica Moldova aderă la Mitropolia Basarabiei, care aparţine de Biserica Ortodoxă Română. Peste 60 de parohii au părăsit mitropolia subordonată Rusiei. La Cricova, enoriaşii au celebrat revenirea la biserica-mamă, într-o slujbă specială la care a fost prezent şi mitropolitul Basarabiei. Comunitatea creştină din Cricova a sărbătorit odată cu hramul Bisericii de Lemn «Sfântul Alexandru de Svir» şi aderarea parohiei la Mitropolia Basarabiei. La slujba specială a participat și Înaltpreasfinţitul Petru, mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor (...) Igor Chelea, preot paroh, Biserica „Sfântul Ioan Teologul” Roşcani: Ne-am înștiințat satul a urmat un consiliu nou bisericesc am înregistrat tot legal. Mitropolia Basarabiei ne-a primit cu dragoste frăţească (...) Mitropolia Basarabiei are în prezent peste 200 de parohii”, arată site-ul TVR Info.

Maia Sandu ar câștiga fără probleme alegerile Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu ar câștiga fără probleme alegerile

Maia Sandu și partidul ei, PAS, ar câștiga fără probleme alegerile din Republica Moldova, arată un ultim sondaj realizat de CBS Research la comanda Comunității WatchDog.MD. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Volumul eşantionului a fost de 1011 persoane, sondajul fiind realizat în perioada 20-23 august prin „interviu telefonic moderat de intervievator (CATI)” și are o eroare de 2,6%. Maia Sandu ar câștiga fără probleme alegerile „În cazul alegerilor prezidențiale observăm că apariția unui număr mare de candidați, inclusiv a celor care declară suport pentru opțiunea de aderarea la UE nu a afectat ratingul prezidențial al Maiei Sandu. În aprilie pentru Maia Sandu erau gata să voteze 35,1%, iar în august 35,5%”, arată WatchDog.md. Pe locul II, după Sandu, se află candidatul socialist Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al Republicii Moldova. Pe locul III, cu o intenție de vot de doar 6,8% este Renato Usatîi. Alegerile prezidențiale din Republica Moldova și referendumul constituțional privind aderarea la UE vor avea loc pe 20 octombrie. În ceea ce privește intenția de vot la parlamentare - dar aceste alegeri vor avea loc abia în 20225 - pentru formațiunea Maiei Sandu, PAS, ar vota 28,4% dintre cei chestionați, pe locul II fiind socialiști, PSRM, cu o intenție de vot de 10,1%. Însă 26,5% dintre repondenți sunt indeciși. „Observăm o cădere bruscă a ratingului PSRM – de la 16,2% la 10,1%. Neparticiparea lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale a afectat vizibil și suportul pentru partid. Observăm și scăderea practic în jumătate a suportului pentru Blocul «Împreună», iar aceste voturi nu au mers spre PAS”, mai explică site-ul acestei organizații.

Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova Foto: Giurgiulești Free Port
Internațional

Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova: achiziționarea portului strategic de la Giurgiulești

Un pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova: achiziționarea, de către o companie a statului român, a portului strategic de la Giurgiulești, de pe teritoriul Republicii Moldova. Citește și: Un deputat PNL, apropiat de Bolojan, atac extrem de dur la conducerea partidului: „Coaliția cu PSD a adus stabilitatea băltirii” Acesta este singurul port al Moldovei accesibil navelor maritime, iar importanța sa a crescut enorm în contextul războiului din Ucraina. Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi se află un memorandum cu tema: „Aprobarea iniţierii negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în vederea achiziţionării de către statul român, prin intermediul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa (...) a acţiunilor Danube Logistics SRL deţinute de către BERD în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti din Republica Moldova”. Danube Logistics SRL este deținută de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), potrivit site-ului companiei. Un pas la fel de important pentru unificarea economică a României cu Republica Moldova a fost preluarea de la Moldovatransgaz, de către Transgaz, la finalul anului trecut, a activității de operare, exploatare, dispecerizare și transport a gazelor naturale din Republica Moldova. Portul Giurgiulești are o importanță strategică deosebită fiind singurul port al Moldovei accesibil navelor maritime de până în 10.000 de tone. „Portul este atât un punct principal de intrare pentru importurile de combustibil în Moldova, cât și un furnizor de combustibil pentru rețelele de benzinării și fermierii ucraineni. În timp ce un obiectiv major este exportul de cereale din Moldova, Giurgiulești transbordează din ce în ce mai mult cereale din Ucraina, contribuind la efortul internațional de prevenire a penuriei alimentare amenințate de război", a declarat șefa Biroului BERD în Moldova, Angela Sax, potrvit unui articol publicat pe site-ul BERD în iulie 2022. Operatorul, Danube Logistics, a construit un terminal de marfă în 2011, precum și o dană pentru un terminal de cereale, un terminal feroviar cu ecartament mixt, infrastructură portuară, un depozit, zone de depozitare și clădiri de birouri. De asemenea a facilitat investițiile în Portul Giurgiulești de către alți rezidenți, inclusiv un terminal pentru ulei vegetal și o fabrică de extracție a uleiului de floarea soarelui. Portul Giurgiulești Foto: BERD Și guvernul de la Chișinău investește în dezvoltarea legăturilor cu portul În plus, portul se pregătește să reia transbordarea containerelor din portul românesc Constanța spre Moldova și Ucraina. În vara anului trecut, guvernul de la Chișinău a alocat 60 de milioane de lei moldovenești pentru reabilitarea liniei de cale ferată Cahul – Giurgiulești. Totodată, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu, a prezentat recent Proiectul de dezvoltare a Portului. Printre priorități se numără construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză de 1500 t/h și amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară. 2028 este limita din proiectul prezentat de ministrul de la Chișinău. În zonă se află și Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, operat de Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”.

AUR și Șoșoacă au câștigat alegerile în majoritatea țărilor vestice Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

AUR și Șoșoacă au câștigat alegerile în majoritatea țărilor vestice

Șoc în Diaspora: AUR și Șoșoacă au câștigat alegerile în majoritatea țărilor vestice, inclusiv SUA sau Italia. Alianța PSD-PNL a obținut însă cel mai bun scor datorită unui număr foarte de mare de voturi din Republica Moldova, unde au votat 56.038 alegători, din totalul de 210.410 din Diaspora. Citește și: FOTO Reprezentantul PSD în Biroul Electoral Sector 1 și alții, prinși că au desigilat saci cu voturi pe ascuns și căutau printre buletine, spune Clotilde Armand: ”Își acopereau urmele” AUR și Șoșoacă au câștigat alegerile în majoritatea țărilor vestice Clasamentul pe întreaga Diasporă a fost: PSD-PNL - 21,35%, Dreapta Unită - 16,34%, AUR - 14,65%, SOS România (partidul Dianei Șoșoacă) - 13,52%, REPER- 9.70%, Diaspora Unită - 7.046%, Nicu Ștefănuță - 5.90% și Vlad Gheorghe - 5.12%. În Republica Moldova, PSD+PNL au atras aproape 55% din voturi, Dreapta Unită - 23.00%, REPER - 5.47%, AUR - 4.61% și SOS România ușor peste 2%. Însă, în Vest, formațiunile extremise au dominat categoric, chiar dacă numărul de voturi nu a fost așa de mare ca în Republica Moldova. În Marea Britanie au votat peste 30.000 de români, pe locul I fiind AUR cu un scor de 19,25%, iar pe II SOS România - 16,73%. Dreapta Unită a fost pe locul III cu 13,93%, iar PSD-PNL abia pe locul VIII - 6,75%, cu un procent sub Nicu Ștefănuță și Vlad Gheorghe. În Italia au votat 23.515 români, SOS fiind pe locul I cu 22,26% și AUR pe doi - 21,05%. PSD-PNL și Dreapta Unită au fost aproximativ la egalitate, cu 12,5%. În Germania, 24.413 voturi, din care 23,72% s-au dus la SOS și 19,83% la AUR. Din Spania au venit 19.811 voturi, din care ușor sub 21% către AUR și aproape 20% spre formațiunea Dianei Șoșoacă. AUR a câțștigat detașat și în Austria, unde a luat 28,59% din voturi, fiind urmat de SOS. Formațiunea lui George Simion a câștigat și în SUA și Canada.

Maia Sandu laudă România la 34 de ani de la Podul de Flori Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu laudă România la 34 de ani de la Podul de Flori

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, laudă România la 34 de ani de la Podul de Flori: „Cu ajutorul României, vom deveni și noi parte a familiei europene și ne vom asigura, astfel, că Republica Moldova nu va mai fi niciodată izolată și că cetățenii noștri vor avea același nivel de viață, venituri și libertate de circulație ca toți cetățenii Uniunii Europene”, a scris ea, pe Facebook. Citește și: Publictate electorală pentru Firea, la Antena 3: pe un solo de pian, soțul Pandele, cu vocea gâtuită de emoție, îi face declarații soției, pe care o ține de mână Maia Sandu laudă România la 34 de ani de la Podul de Flori „Podul de Flori care a unit oamenii de pe cele două maluri ale Prutului în 1990 a fost, de fapt, un Pod al libertății și al «căderii» zidului dintre neamuri. Înainte de anii ‘90 erau rupte de un râu familii întregi, rude, prieteni, o întreagă cultură, iar podul dintre Moldova și România era, de fapt, un zid. Azi conexiunea noastră cu România este firească și puternică, iar podurile s-au transformat din ziduri în căi de legătură. Ne unesc cu România 6 poduri funcționale, un pod de pontoane construit recent la Leova-Bumbăta și altele 2 reparate de curând. Republica Moldova exportă în România produse în valoare de peste 1.4 miliarde de dolari, peste 35% din toate exporturile. România este principalul investitor și partener comercial al nostru. Cu România construim conexiuni în sectorul energetic și de gaze. Vorbim la telefon la același tarif pe ambele maluri ale Prutului. Azi trec Prutul nu doar flori, ci oameni, produse, donații, expertiză, energie electrică, apă potabilă, investiții și proiecte culturale. Cu ajutorul României, vom deveni și noi parte a familiei europene și ne vom asigura, astfel, că Republica Moldova nu va mai fi niciodată izolată și că cetățenii noștri vor avea același nivel de viață, venituri și libertate de circulație ca toți cetățenii Uniunii Europene”, a arătat Maia Sandu. Primul Pod de Flori Primul „Pod de Flori” avut loc pe 6 mai 1990. În cadrul acțiunii, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără pașaport și viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca–Costești, Iași–Sculeni, Ungheni–Pod Ungheni, Albița–Leușeni, Fălciu–Țiganca, Oancea–Cahul și Galați–Giurgiulești. La eveniment se estimează că au participat aproximativ 1.200.000 de oameni.

Proiect pentru a retrage cetăţenia persoanelor care figurează pe lista sancţiunilor
Politică

Proiect retrage cetăţenia persoanelor figurează pe lista sancţiunilor

Proiect de lege în Republica Moldova pentru a retrage cetăţenia persoanelor care figurează pe lista sancţiunilor internaţionale: Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) este împuternicit să analizeze oportunitatea retragerii cetăţeniei şi, după caz, să sesizeze Agenţia Servicii Publice (ASP) în vederea iniţierii procedurii de retragere a cetăţeniei Republicii Moldova. Citește și: Judecătorii au decis ca lui Cherecheş să-i fie scăzută din condamnare perioada în care a fost fugar Proiect pentru a retrage cetăţenia persoanelor care figurează pe lista sancţiunilor „Dumneavoastră ştiţi foarte bine că în aceste zile, sute de cetăţeni pleacă în Federaţia Rusă, cărăuşi, şi aduc în Republica Moldov resurse financiare în valută pentru a finanţa acţiuni subversive împotriva Republici Moldova. Acestea sunt infracţiuni care pot sta la baza retragerii cetăţeniei sau ridicării cetăţeniei unui cetăţean al Republici Moldova. Şi, da, eu cred că la acei cetăţeni care lucrează împotriva intereselor Republicii Moldova şi în interesul unui stat străin este cea mai mică sancţiune care poate fi oferită – retragerea cetăţeniei”, a declarat deputatul Vasile Grădinaru, unul dintre autorii proiectului, după ce a fost interpelat de deputata Marina Tauber care este graba şi urgenţa cu care proiectul a fost elaborat şi prezentat în plen. Marina Tauber, o apropiată a oligarhului fugar Ilan Şor, aleasă pe listele fostului partid al acestuia, între timp scos în afara legii, figurează pe lista persoanelor sancţionate de Statele Unite, potrivit unei decizii luate în februarie. Atunci, ambasadorul SUA la Chişinău, Kent Logsdon, a explicat că Marina Tauber a fost sancţionată pentru facilitarea încercărilor lui Ilan Şor de a submina procesele electorale din Moldova în interesul Kremlinului, prin cumpărarea ilegală de voturi. Diplomatul american a adăugat că moldovenii „merită un viitor lipsit de influenţa malignă a Kremlinului” şi a promis că SUA vor continua să sprijine poporul şi guvernul Republicii Moldova în construirea unui viitor mai democratic. Acum, proiectul de lege propus în Parlamentul de la Chişinău în legătură cu ridicarea cetăţeniei urmează a fi examinat de Parlament şi în lectura a doua. Ridicarea cetăţeniei ar face imposibilă candidatura persoanelor respective în alegerile din Republica Moldova, în condiţiile în care Curtea Constituţională de la Chişinău a anulat recent legislaţia care urmărea să interzică accesul în alegeri al foştilor membri ŞOR, partidul oligarhului fugar prorus Ilan Şor, care a fost scos în afara legii.

Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției

În Republica Moldova se poate: în an electoral, Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției. Potrivit unui decret prezidențial, aparatul președinției de la Chișinău se reduce de la 150 la 94. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției Prin acest decret prezidențial, s-a modificat întreaga structură a „Aparatului Președinției Republicii Moldova”. Potrivit datelor din ianuarie 2024, publicate de ministerul de Finanțe, Administrația Prezidențială a României are 290 de angajați. În luna ianuarie, rata inflației a atins valoarea de 4,6% în Republica Moldova, sub media prognozată de Banca Națională. Potrivit Biroului Național de Statistică, prețurile medii de consum în ianuarie 2024 au crescut cu 0,8% față de luna decembrie 2023 și cu 4,6% față de ianuarie, anul trecut. Creșterea acestor prețuri a fost determinată de scumpirea produselor alimentare, nealimentare și serviciilor prestate populației. La produsele alimentare cel mai mult au crescut prețurile la legume și fructe, iar la servicii s-au scumpit apa potabilă și canalizarea dar tarifele de furnizare a energiei termice s-au diminuat cu 6,7%. În același timp, datele Băncii Naționale a Moldovei arată că în trimestrul patru al anului 2023, exporturile Republicii Moldova au înregistrat o creștere modestă, iar importurile o scădere de 14,3%. Banca Națională prognozează până la sfârșitul anului o rată a inflației de aproximativ 5%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră