vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: reglementare

4 articole
Eveniment

Bolojan insistă că nu se va confisca nici un ban din Pilonul II, toți banii ajung la titulari

Ilie Bolojan explică reglementările pensiilor private. Premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul de lege privind pensiile private, aflat în dezbatere publică, nu prevede confiscarea sumelor acumulate de cetățeni, ci doar reglementarea modului de plată, după modelul aplicat în majoritatea statelor europene. Potrivit acestuia, proiectul a fost pregătit de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), promovat de Ministerul Muncii și este acum supus consultării publice. Ilie Bolojan explică reglementările pensiilor private Conform propunerii, beneficiarii vor putea retrage 25% din fondurile acumulate la momentul pensionării, iar diferența va fi distribuită lunar, pe o perioadă de zece ani. Citește și: Lider PSD desființează actuala conducere a partidului: sugerează că ar fi nevoie de oameni „cu diploma pe masă” și care să știe limbi străine Măsura ține cont de speranța medie de viață din România și are rolul de a preveni retragerile masive care ar putea destabiliza sistemul, mai ales după anul 2030, când numărul pensionarilor va crește semnificativ. Obiectiv: îndeplinirea jaloanelor pentru aderarea la OCDE Bolojan a subliniat că adoptarea legislației este necesară pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În următoarele zile vor avea loc noi dezbateri pe această temă, în care Executivul își propune să clarifice faptul că banii rămân ai contribuabililor, iar Guvernul nu îi folosește în alte scopuri. Decizia finală, în Parlament Premierul a mai precizat că Executivul nu își va asuma răspunderea pe acest proiect de lege, urmând ca acesta să fie dezbătut și votat în Parlament. România se aliniază astfel practicilor europene, unde plata pensiilor private se face eșalonat pentru a asigura venituri suplimentare constante beneficiarilor.

Ilie Bolojan explică reglementările pensiilor private (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Atena va reglementa folosirea trotinetelor electrice (sursa: Pexels/Brett Sayles)
Internațional

Primarul Atenei ia în calcul interzicerea trotinetelor electrice, care provoacă sute de incidente

Atena va reglementa folosirea trotinetelor electrice. Primarul Atenei, Haris Doukas, a anunțat că municipalitatea va lua măsuri ferme pentru reglementarea utilizării trotinetelor electrice, al căror număr tot mai mare a devenit o „teribilă neplăcere” în centrul capitalei Greciei. Atena va reglementa folosirea trotinetelor electrice „Suntem hotărâți să fixăm niște reguli”, a declarat edilul, după o întâlnire cu reprezentanții a patru companii private care operează trotinete electrice în oraș. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Primarul a descris o situație haotică, menționând că trotinetele sunt abandonate pe rampe, pe trotuare și chiar în mijlocul străzii. „Văd zeci de cazuri în fiecare zi”, a spus el într-un comunicat de presă. Interdicții în anumite zone Municipalitatea din Atena intenționează să implementeze un plan cu 70 de locuri special amenajate pentru staționarea trotinetelor electrice. În plus, utilizarea acestora va fi interzisă în anumite zone ale orașului. Deși nu a fost anunțat un calendar precis, Haris Doukas a subliniat că vrea ca măsurile să fie aplicate imediat, în parteneriat cu operatorii de trotinete. Accidentele, în creștere accelerată Conform datelor oferite de Primărie, în prezent circulă peste 4.000 de trotinete de închiriat în Atena, gestionate de companiile Hoppy, Hop, Lime și RideMovi. Poliția locală a raportat 197 de infracțiuni asociate cu utilizarea trotinetelor electrice în luna aprilie, față de 88 în martie, ceea ce indică o creștere semnificativă a problemelor de ordin public. O capitală europeană în căutarea echilibrului urban Atena, cu aproximativ 640.000 de locuitori, face parte dintr-o aglomerare urbană de aproximativ 3,8 milioane de persoane. În acest context, autoritățile locale caută să găsească un echilibru între mobilitatea urbană modernă și siguranța spațiului public.

UE vrea să reglementeze presa europeană (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE vrea să reglementeze presa europeană

UE vrea să reglementeze presa europeană. În septembrie anul trecut, Comisia Europeană a elaborat un proiect care să asigure libertatea presei în țările membre: European Media Freedom Act (EMFA). EMFA a fost conceput în special pentru mass-media din țările est-europene, precum Ungaria, Polonia, Slovenia și România. Însă, în mod surprinzător, nu țările vizate au fost cele care s-au opus acestui proiect de lege, ci Germania și Franța. UE vrea să reglementeze presa europeană Cele mai importante propuneri legislative ale textului inițial al EMFA vizau libertatea editorială a jurnaliștilor și interzicerea spionării acestora. Potrivit proiectului, interferența politică trebuie să dispară iar publicitatea de stat în mass-media să fie transparentă. Companiile de media private trebuie să-și dezvăluie proprietarii și să protejeze independența deciziilor editoriale. Poliția, serviciile de informații sau autoritățile judiciare nu au dreptul să rețină, să percheziționeze sau să supună jurnaliştii supravegherii pentru a-i forţa să-și dezvăluie sursele. În plus, proiectul prevedea înființarea unui Consiliu european pentru servicii media, pentru monitorizarea și implementarea noilor reguli. Eventualele contestațiile legale cu privire la încălcări ale legii ar urma să fie adresate, prin intermediul acestui consiliu, Curții Europene de Justiție. Editorii germani: "act nedemocratic" Cele mai înflăcărate grupuri de lobby contra proiectului legislativ au fost ENPA (Asociația Editorilor de Ziare Europene) și organizația germană BDZV (Asociația Federală a Editorilor Digitali și a Editorilor de Ziare). Acestea au denunțat EMFA ca fiind un „act nedemocratic”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Președintele ENPA este francezul Jean-Pierre de Kerraoul, iar vicepreședintele, germanul Valdo Lehari Jr. ENPA a susținut că, potrivit tratatelor UE, reglementările în ceea ce privește presa și politica țin de fiecare stat în parte. Ca urmare, trebuie să existe reguli diferențiate adaptate caracteristicilor fiecărei piețe naționale de media. „Nu vedem nici un motiv sau justificare pentru a armoniza legislația media la nivelul UE sau pentru a pune presa scrisă și digitală sub supravegherea reglementară a unui Consiliu european pentru servicii media, cu implicarea Comisiei Europene”, a arătat ENPA. Potrivit Asociației, privarea editorilor de a impune linia editorială și de a participa la gestionarea zilnică a propriilor publicații este un abuz: „Un lucru deosebit de grav, având în vedere că editorii sunt cei care în cele din urmă poartă responsabilitatea morală, juridică, financiară și politică pentru publicațiile lor”. În ceea ce privește membrii asociației germane BDZV, aceștia au susținut că „EMFA nu promovează libertatea presei, ci o subminează”, invocând dreptul unui editor de a alege politica redacțională a companiei mass media pe care o finanțează. Döpfner (Axel Springer) se opune vehement În Germania, un puternic magnat mass-media s-a opus vehement proiectului european. Este vorba despre Mathias Döpfner, CEO și coproprietar al gigantului media Axel Springer (care deține, printre altele publicațiile Bild și WELT). Până anul trecut, Döpfner a fost președintele BDZV și este un susținător vocal al ENPA. La începutul anului 2023 Döpfner a fost implicat într-un scandal de abuz de putere. Într-o corespondență privată, Döpfer a cerut redactorului-șef al ziarului Bild să-i susțină pe liberali în timpul alegerilor din Germania din 2021. „Aceasta este singura șansă de a evita declinul total al țării”, a menționat acesta, adăugând că și-ar dori reportaje favorabile FDP în Bild. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” În timpul negocierilor privind EMFA, potrivit unor documentele diplomatice confidențiale, delegația germană a folosit aceleași argumente ca editorii de presă germani încurajați de Döpfer. Negociatorii germani au exprimat așadar obiecții „considerabile” față de restrângerea „marjei de decizie pentru editori”. Franța vrea să poată spiona jurnaliști Opoziția majoră a Franței s-a manifestat în legătură cu articolul 4 din proiectul EMFA. Acesta interzicea în mod explicit măsurile coercitive luate împotriva jurnaliștilor de a-și dezvălui sursele, precum și monitorizarea comunicărilor acestora și utilizarea programelor de spionaj pe computerele și telefoanele lor. Negociatorii francezi au invocat „securitatea națională”, cerând revizuirea acestui articol. Franța a susținut că spionarea jurnaliştilor şi utilizarea software-ului de spionaj împotriva lor ar trebui să fie permise, dacă acestea sunt în interesul siguranței naționale. În urmă cu doi ani, o investigație The Guardian, Le Monde și Washington Post a arătat cum actorii de stat din mai multe țări au folosit în mod abuziv programul spion Pegasus împotriva jurnaliștilor din mai multe țări. Cererea Franței de revizuire a articolului care ar fi interzis supravegherea jurnaliștilor a fost susținută în mod explicit de Germania, Țările de Jos, Republica Cehă, Luxemburg și Grecia. Celelalte state nu s-au opus. Textul EMFA, modificat Proiectul EMFA a fost aprobat anul acesta de Comisia de Cultură a Parlamentului European, urmând să fie adoptat la începutul lunii octombrie. Însă, în urma negocierilor impuse de Germania și Franța, textul a suferit modificări drastice. Mai ales în punctele cheie: spionarea jurnaliștilor și independența editorială. Dacă prima versiune a textului prevedea interzicerea supravegherii jurnaliştilor de către statele membre, în cele din urmă a fost adăugată, la presiunea Franţei, o excepţie în cazul problemelor de „securitate naţională”. Acum, textul prevede că statele pot folosi „software de supraveghere intruziv în orice dispozitiv sau mediu folosit de mass-media, de redacție sau de orice colaborator” în cazul în care există „riscuri pentru securitatea națională”. O altă modificare, impusă de lobby-ul editorilor germani, se referă la prevederea care acordă libertate editorială jurnaliştilor. În noul text, aceștia au toată libertatea, dar doar „în cadrul liniei editoriale”, trasată de proprietarii mass-media.

Armata vrea să controleze internetul românesc (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata vrea să controleze internetul românesc

Armata vrea să controleze internetul românesc. Noul proiect de lege privind securitatea cibernetică prevede că MApN va avea atribuții sporite de apărare a fruntariilor virtuale ale patriei, va transforma Internetul național într-un câmp tactic și va chema la instrucție firmele private, potrivit organizației APADOR-CH. Armata vrea să controleze internetul românesc Noul proiect de lege a securității cibernetice, aflată în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Cercetării, conține mai multe prevederi de natură să militarizeze Internetul românesc, punându-l sub coordonarea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Sub pretextul asigurării securității spațiului cibernetic național, MApN obține puteri de coordonare, control și reglementare a spațiului virtual civil, lucru inadmisibil într-o societate democratică. APADOR-CH a formulat cinci propuneri de modificare a proiectului de lege. 1. Legea militarizează Internetul privat sub pretextul securizării La Art. 3 al. 1 lit. c din proiect se prevede că legea aflată în dezbatere se aplică atât rețelelor și sistemelor informatice deținute de autorități și instituții publice, cât și persoanelor juridice care furnizează servicii publice ori de interes public. Practic, proiectul de lege vizează orice furnizor de internet şi orice reţele sau sisteme informatice, pentru că această activitate poate fi considerată ca fiind de interes public. APADOR-CH cere eliminarea din lege a referirii la persoanele juridice care furnizează servicii publice ori de interes public și lăsarea unui spaţiu liber, care să nu intre sub reglementările cvasi militare ale acestui proiect de lege, pentru reţelele şi sistemele informatice „civile”, care nu interesează securitatea naţională. A introduce toate reţelele şi sistemele informatice în sistemul de protecţie a securităţii naţionale este excesiv şi dăunător pentru libertatea de exprimare şi dreptul la viaţă privată. 2. Un consiliu consultativ va emite hotărâri obligatorii La art. 8 din proiect se prevede că COSC (Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică) este un organ consultativ, care emite hotărâri obligatorii, ceea ce reprezintă un oximoron, deoarece organele consultative nu ar trebui să poată emite decât recomandări, nu hotărâri obligatorii. 3. Armata vrea să apere cu forța și Internetul civil Art. 11 din proiect prevede că MApN „este autoritate competentă la nivel național în domeniul apărării cibernetice” primind atribuții în domeniul apărării cibernetice atât asupra rețelelor și sistemelor informatice militare și de apărare, cât și asupra sistemelor civile. Aceasta indică o militarizare a spaţiului cibernetic, sub pretextul apărării securităţii acestuia. APADOR-CH consideră că ar fi de dorit ca spaţiul cibernetic să nu fie apărat de militari, ci de civili cu pregătire adecvată. Prin urmare asociația cere eliminarea din art. 11 a formulării „Ministerul Apărării Naționale, denumit în continuare MApN, este autoritate competentă la nivel național în domeniul apărării cibernetice”. Astfel, se păstrează doar partea din art. 11 care prevede că MApN se ocupă de problemele de securitate cibernetică strict militare. 4. MApN va conduce Internetul național ca pe o unitate militară La art. 29 din proiect, se prevede că, în domeniul apărării cibernetice, MApN are şi alte atribuţii decât cele de a apăra și proteja sistemele și rețelele informatice aparținând MapN, cum ar fi: – planifică și conduce operații în spațiul cibernetic prin Centrul Național Militar de Comandă; – planifică și execută operații defensive în spațiul cibernetic, pe timp de pace, prin Comandamentul Apărării Cibernetice; – dezvoltă și implementează capabilități militare de execuție a operațiilor în spațiul cibernetic prin Comandamentul Apărării Cibernetice; – participă la activități de descurajare în spațiul cibernetic; – elaborează și implementează politici și standarde în domeniul apărării cibernetice, în acord cu interesul național, precum și cu standardele și cerințele instituțiilor sau agențiilor NATO ori ale Uniunii Europene. Toate aceste atribuţii acordate MApN de proiectul de lege, suplimentar faţă de atribuţia – rezonabilă – privind apărarea și protecţia sistemelor și rețelelor informatice aparținând MApN, vor duce la o implicare excesivă a militarilor în spaţiul cibernetic, care este de nedorit din perspectiva normală că spaţiul cibernetic, ca şi cel geografic, ar trebui să fie un spaţiu predominant civil, în care armata/autorităţile militare să nu aibă un rol central şi dominant, ci să reprezinte o excepţie, ca prezenţă, participare şi implicare. APADOR-CH cere eliminarea din art. 29 din proiect a atribuţiilor prevăzute pentru MApN la lit. b,c,d,g şi i. Acestea, dacă sunt indispensabile menţinerii securităţii cibernetice, ar putea fi prevăzute pentru autorităţi civile, nu militare. 5. Recrutarea și instruirea furnizorilor de Internet Art. 30 din proiect prevede că MApN poate convoca mediul privat pentru formare şi instruire periodică, după cum apreciază necesar, pe baza unor criterii pe care tot MApN le va stabili printr-o lege pe care urmează să o iniţiere. "APADOR-CH consideră că acest drept prevăzut pentru MApN este excesiv, dacă se pleacă de la premisa că societatea în care trăim este preponderent civilă şi că armata, deşi este o componentă indispensabilă a societăţii, nu este totuşi componenta primordială. Asociația cere eliminarea completă a articolului 30 din proiectul de lege.", potrivit unui comunicat al organizației.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră