sâmbătă 31 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rege

5 articole
Investigații

EXCLUSIV Tablouri de El Greco și Greuze din patrimoniul României, confiscate la Paris

Trei tablouri de patrimoniu lăsate moștenire de Regele Carol I statului român, cu o valoare estimată de 11 milioane de euro, au fost confiscate de autoritățile franceze înainte de a fi vândute ilegal de un colecționar de artă în Paris. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Finanțelor a trasmis că a angajat un consorțiu de avocați pentru a recupera cele trei picturi de la Paris. Citește și: EXCLUSIV România a plătit avocaților 1,4 milioane de euro pentru a bloca un tablou de El Greco la New York. Pictura, revendicată și de un oligarh rus apropiat de Trump Două dintre tablouri, „Sfânta familie cu Maria Magdalena” și „Hristos pe cruce”, sunt semnate de El Greco, iar cel de-al treilea, „Portretul lui Gluck”, a fost realizat de Jean Baptiste Greuze. Trei tablouri estimate la 11 milioane de euro Un colecționar de artă a încercat în urmă cu trei ani să vândă ilegal în Paris trei tablouri din Colecția de tablouri a Coroanei României, aflată în proprietatea statului român. Autoritățile franceze au deschis un dosar penal pe numele colecționarului și au confiscat tablourile. Apoi au anunțat autoritățile de la București, respectiv Ministerul Culturii, pentru a face demersurile oficiale necesare pentru a recupera picturile.   Documentele oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că s-a încercat vânzarea ilegală a a tablourilor „Sfânta familie cu Maria Magdalena”, „Hristos pe cruce” și „Portretul lui Gluck”. Primele două tablouri au fost realizate de El Greco, iar cel de-al treilea, de Jean Baptiste Greuze. Numele celor trei tablouri apar în baza de date a Institutului Național al Patrimoniului la categoria „bunuri culturale mobile distruse, furate, dispărute sau exportate ilegal”.  Dosar penal la Paris Ministerul Finanțelor a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că dosarul se află „pe rolul Tribunalului Judiciar Paris sub nr. parchet 20154000732 și nr. de instrucție JI 216/21/15”. Mai mult, ministerul a angajat un consorțiu format din casele de avocatură Stănescu Vasile și Asociații și AARPI Baecque Bellec pentru a reprezenta statul român în relația cu autoritățile franceze. Avocații statului român au încasat până acum puțin peste 18.000 lei, echivalentul a 3.600 de euro. Colecția Carol I Cele trei picturi valoroase au făcut parte din colecția de tablouri a Regelui Carol I, pe care monarhul pe care a lăsat-o moștenire Coroanei României. După anul 1947, s-a constatat că din colecția lăsată moștenire statului român au dispărut 42 de tablouri, inclusiv cele trei tablouri de la Paris. Guvernul român susține că acestea au fost scoase ilegal din țară de Regele Mihai I, ultimul rege al României, după ce acesta a fost forțat să abdice și să plece din țară, dar nu există dovezi pentru această afirmație.   Misteriosul colecționar de la Paris Contactat de către DeFapt.ro, avocatul Vasile Stănescu a confirmat că cele trei tablouri fac parte din colecția celor 42 de opere de artă care au dispărut din patrimoniul României. Întrebat cine a încercat să vândă ilegal cele trei tablouri, avocatul Stănescu a spus că „nu are legătură cu statul român cine a încercat să le vândă. Dar nu știu dacă vă pot da informația respectivă pentru că e în desfășurare procesul de natură privată. În sensul că nu sunt încă informații publice. E un colecționar care nu are legătură cu România.” România, sesizată de Franța Totodată, avocatul Stănescu a explicat că dosarul penal a început în Franța, ocazie cu care autoritățile de la București au aflat că cele trei tablouri aparțin statului român. „Ancheta penală a început în urmă cu doi-trei ani, iar autoritățile franceze au sesizat România. România s-a sesizat prin Ministerul Culturii, care a transmis dosarul la Ministerul de Finanțe pentru a face diligențele în procesul internațional. Apoi Ministerul Finanțelor ne-a contractat, noi mergem în civil să le recuperăm, să facem o acțiune în revendicare. Să le câștigăm, să le aducem în țară, ăsta este obiectivul”, a declarat avocatul Vasile Stănescu.

Tablouri de El Greco și Greuze din patrimoniul României, confiscate la Paris. Făceau parte din colecția Carol I, un colecționar de artă urma să le vândă ilegal (sursa: Pexels/Valeria Drozdova)
Nicuşor Dan, întâlnire cu regele Spaniei (sursa: Inquam Photos/Bogdan Buda)
Eveniment

Nicușor Dan, cu regele Spaniei la Cincu, unde se află trupe NATO spaniole

Nicuşor Dan, întâlnire cu regele Spaniei. Președintele Nicuşor Dan a efectuat o vizită la Centrul de Instruire Întrunită "Getica" de la Cincu, Braşov, împreună cu Majestatea Sa Felipe al VI-lea, Regele Spaniei. Nicuşor Dan, întâlnire cu regele Spaniei Președintele Nicușor Dan a declarat că actualul context geopolitic este „extrem de provocator” pentru securitatea euroatlantică, subliniind contribuția semnificativă a Spaniei în susținerea Flancului Estic al NATO. Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% „Trecem printr-o perioadă extrem de provocatoare în ceea ce privește securitatea europeană și euroatlantică. Vă mulțumesc, Majestate, pentru contribuția concretă a Spaniei în întărirea Flancului Estic al NATO. Prezența trupelor spaniole în România reflectă angajamentul ferm al Madridului de a descuraja orice amenințare la stabilitatea regională”, a spus președintele. Mulțumiri adresate militarilor spanioli Nicușor Dan a transmis un mesaj de apreciere militarilor spanioli dislocați la Cincu, pentru eforturile comune depuse alături de aliații din Grupul de Luptă al NATO. „Doar împreună putem garanta un mediu stabil și sigur pentru dezvoltarea democrațiilor noastre. Împreună vom face Europa mai sigură”, a subliniat șeful statului. Comunitatea românească din Spania, o legătură vitală Președintele a evidențiat și importanța relațiilor dintre cele două țări prin prisma comunității de peste un milion de români care trăiesc în Spania. „Vă mulțumesc, Majestate, pentru sprijinul acordat diasporei române și pentru respectul oferit de autoritățile spaniole cetățenilor noștri. Românii contribuie semnificativ la viața socială și economică a Spaniei”, a spus Nicușor Dan. Relații bilaterale În încheiere, președintele a subliniat că vizita Regelui Felipe al VI-lea este o dovadă a prieteniei și a solidarității dintre România și Spania, întemeiate pe valori democratice comune și cooperare euroatlantică. „Vizita Majestății Sale transmite un mesaj de unitate între națiunile noastre. Sunt încrezător că relația româno-spaniolă va continua să se dezvolte într-un spirit de colaborare deschisă și durabilă”, a conchis Nicușor Dan, adresând câteva cuvinte și în limba spaniolă.

Regele Charles al III-lea, picnic rural (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Regele Charles al III-lea, picnic rural

Regele Charles al III-lea, picnic rural. Sunt 15 ani de când actualul Rege Charles al III-lea vine la Valea Zălanului. Anul acesta, monarhul le-a pregătit sătenilor o surpriză: un picnic la marginea satului. Regele Charles al III-lea, picnic rural Sătenii din Valea Zălanului îl așteaptă cu fânul cosit, strâns în căpițe, și cearșafurile scrobite, întinse la uscat. Ascunsă între copaci cu imense coroane înverzite, reședința Majestății Sale e cufundată în liniște. Peste drum, Vincze și Irina Preda se odihnesc pe băncuța de la poartă. Nu de puține ori, cel devenit rege a intrat în vorbă cu ei, ca-ntre vecini, potrivit Pro TV. Vincze (88 ani, cel mai bătrân din sat): "M-a întrebat pe mine Charles >Umblă ursul aicea să mănânce vacile?>. Am spus că nu. Dar umblă ursul. Da! La pădure îi place! Umblă la deal colo, colo!". Citește și: FOTO Viscri, magnet pentru turiști, dar regele Charles al III-lea se va odihni, în week-end, într-un cătun uitat de lume, în Covasna Irina Preda (85 ani), despre Regele Charles al III-lea: "A urcat acolo pe deal, acolo unde este pârâul, s-a întâlnit cu oamenii, i-a salutat și le-a strâns mâinile! L-am întâlnit de multe ori, trecea pe aici și aduna flori, uite, acolo e plin de flori!".

Regele Charles al III-lea, în sălbăticie (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Eveniment

Regele Charles al III-lea, în sălbăticie

Regele Charles al III-lea, în sălbăticie. Monarhul a fost primit, vineri, la Palatul Cotroceni de preşedintele Klaus Iohannis. Regele Charles al III-lea a fost primit cu onoruri militare. "Bine aţi revenit în România!", i-a spus şeful statului Regelui Charles al III-lea (VIDEO). Regele Charles al III-lea, în sălbăticie După ceremonia primirii oficiale, cei doi vor avea convorbiri tete-a-tete, iar apoi o întâlnire cu autorităţile statului, reprezentanţii societăţii civile şi Corpul Diplomatic. Primirea de la Cotroceni este singurul eveniment oficial din programul Regelui Charles al III-lea în România, acesta aflându-se în vizită privată în ţara noastră. "Se împlinesc 25 de ani de când regele nostru a vizitat România pentru prima dată, în 1998, şi va fi pentru prima dată când un monarh britanic vizitează România, dar de această dată va fi o vizită privată, ca marea parte a vizitelor pe care cel care era atunci Prinţul de Wales le-a avut în România. Înţelegem ce înseamnă o vizită privată: ca de fiecare dată, se va întâlni cu preşedintele, ca gest de curtoazie. După ce va fi fost la Cotroceni, restul vizitei va avea caracter privat. Este cunoscut că are diverse proiecte în care s-a implicat de-a lungul anilor şi vizitele private de obicei includ acest tip de demersuri şi mă aştept să existe aşa ceva, cu această ocazie, dar vor fi întâlniri private", a declarat, luni, pentru Agerpres, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble. Citește și: FOTO Viscri, magnet pentru turiști, dar regele Charles al III-lea se va odihni, în week-end, într-un cătun uitat de lume, în Covasna Pe 6 mai, Charles al III-lea a fost încoronat rege al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, precum şi al altor 14 ţări, inclusiv Canada, Australia şi Bahamas, alături de regina consoartă Camilla, în cadrul unei ceremonii la Westminster Abbey, după ce la 10 septembrie anul trecut a fost proclamat rege de către Consiliul de Ascensiune. Vineri, Charles al III-lea a început o vizită de câteva zile în România.

Cioabă cere BOR recunoașterea robiei romilor (sursa: impactingorj.ro)
Eveniment

Cioabă cere BOR recunoașterea "robiei romilor"

Cioabă cere BOR recunoașterea "robiei romilor". Autointitulatul rege al romilor Dorin Cioabă a anunţat, miercuri, că ia în calcul să îl dea în judecată pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) pentru a fi recunoscută robia romilor, precum şi contribuţia adusă de aceştia de-a lungul timpului, la construcţia de biserici şi mănăstiri. Cioabă cere BOR recunoașterea "robiei romilor" "Anul acesta am ajuns la 167 de ani de la dezrobirea romilor şi am amânat puţin acest eveniment pe care noi îl comemorăm. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Este o parte, să zicem aşa, neagră a istoriei noastre, pentru că am stat atâta timp în robie, iar după sfârşitul acestei robii a urmat şi Holocaustul, care practic a decimat întreaga comunitate de romi şi a făcut în aşa fel încât să ajungem în situaţia în care ne aflăm. Noi vrem, Organizaţia Internaţională a Romilor, prin persoana mea, vrem să solicităm conducerii Bisericii Ortodoxe Române, şi rugăm pe această cale pe Patriarhul Bisericii (Ortodoxe Române - n.r.) să se aplece puţin spre cererea noastră. Vrem o recunoaştere din partea Bisericii Ortodoxe a lucrurilor care s-au întâmplat în timpul robiei, în timpul în care comunităţile de romi au stat în curţile bisericilor şi au ajutat la construcţia bisericilor", a declarat Dorin Cioabă, în timpul unei conferinţe de presă ocazionată de desfăşurarea Conferinţei Europene a Romilor. Este invocat Papa la Blaj El a mai precizat că doreşte ca BOR "să îşi ceară scuze" pentru ce s-a întâmplat în timpul robiei romilor: "Aşa cum Papa de la Roma când a fost în vizită în România, la Blaj, şi-a cerut scuze în numele bisericii pentru Holocaust, (...) cred că şi Biserica Ortodoxă ar fi putut şi ei să facă acest lucru. Iar noi credem că este o reparaţie morală această recunoaştere". Dorin Cioabă, care este în acelaşi timp şi pastor, spune că romii "nu caută ceartă cu Biserica (BOR)" şi îi consideră pe creştinii ortodocşi drept "fraţi". "Ne dorim doar atât, recunoaştere a ceea ce a fost. În cazul în care Biserica Ortodoxă va refuza, aşa cum a făcut-o de atâtea ori, noi atunci vedem nevoiţi să apelăm la instanţa de judecată, să apelăm la Academia Română, să apelăm la toate instituţiiile care ne pot ajuta în dovedirea actelor pe care le-au făcut aceştia cu comunitatea de romi", a mai afirmat Dorin Cioabă. Acesta a mai anunţat că a început construcţia la Sibiu, la marginea municipiului, a unui muzeu internaţional dedicat romilor. International Romani Union (IRU) şi Partida Romilor organizează în perioada 1-3 martie, la Sibiu, reuniunea Conferinţa Internaţională a Romilor. BOR se apără cu "complexitatea realului şi a istoriei" Instituţiile statului, Biserica şi societatea românească sunt chemate să contribuie la cunoaşterea obiectivă a adevărului istoric al robiei romilor şi să contribuie la susţinerea acestei minorităţi, afirmă Patriarhia Română, în replică, într-un comunicat de presă. "Dacă ignorăm complexitatea realului şi a istoriei, reducând totul la câteva idei simplificatoare, dacă sfidăm realitatea încercând să judecăm şi să tranşăm trecutul cu un instrumentar total inadecvat acestuia, cel al sensibilităţilor, al actualelor drepturi civice, al avansului cunoaşterii şi al logicii prezentului, ca şi cum acest instrumentar ar fi aplicabil şi unor lucruri din afara experienţei sociale în care a apărut, atunci ne aflăm cu certitudine în faţa unui şir nesfârşit de dileme coborâtoare pe firele milenare ale istoriei. Cum vom putea îndrepta, de pildă, atâtea cruzimi şi nedreptăţi strigătoare la cer consumate în antichitate, în Evul Mediu, în Renaştere, în timpul sângeros al Revoluţiei Franceze, al Holocaustului nazist şi sinistrului Gulag comunist sau în oricare epocă istorică ale cărei reverberaţii oricât de sublimate ajung încă supărător până la noi? Cum vom putea rescrie istoria în aşa fel încât ea să se transforme într-un senin prezent continuu, edificat utopic pe ştergerea radicală a accidentatului relief cultural, social şi moral al trecutului?", se arată într-un comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române. Robii romi nu erau chiar sclavi, mai spune Biserica Potrivit sursei citate, "lumea, până relativ recent în epoca modernă, a fost organizată strict pe principii ierarhice care structurau piramidal societatea, formată din varii categorii de oameni incluse în sistemul politico-social al vremurilor", în acest fel funcţionând lumea multe mii de ani, conceptul de autonomie personală sau de persoană juridică apărând foarte târziu. În acest context şi doar în el poate fi şi trebuie înţeleasă şi "robia romilor", consideră Patriarhia. "Ţine de onestitate intelectuală şi morală să spunem public şi răspicat că nu toţi romii erau robi, că nu toţi robii din Ţările Române erau romi şi că robi au fost şi foarte mulţi români, tătari sau turci în aceeaşi epocă şi în acelaşi spaţiu geografic. Aşa cum limpede şi documentat a arătat în mesajul transmis cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la Dezrobirea Romilor în Principatele Române şi Părintele Patriarh Daniel, 'o cercetare onestă a fenomenului 'robiei romilor' din Ţările Române trebuie să aibă în vedere contextul internaţional al epocii, nu doar pe cel local. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare în domeniu. CV-ul arată că a fost șomer, agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie, consilier județean Robia a făcut parte din viaţa socială a Ţărilor Române medievale în aceeaşi măsură în care a fost o instituţie a societăţilor învecinate: Imperiul Bizantin, Serbia, Bulgaria, Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Rusia ţaristă, dar şi la nivel mai larg: America latină, Statele Unite ale Americii, Franţa, Marea Britanie, ţări în care s-a dezvoltat mişcarea aboliţionistă (de abolire a sclaviei), dar care la rândul lor nu au reuşit eradicarea sclaviei decât aproximativ în aceeaşi perioadă ca şi în Ţările Române sau chiar după Ţările Române", susţine Patriarhia. Fenomenul robiei ţiganilor din Ţările Române prezintă, conform sursei citate, diferenţe de înţelegere faţă de sclavia practicată în ţările atlantice sau în coloniile unor imperii occidentale, unde sclavii nu aveau atât de multe drepturi precum robii de etnie romă din Ţările Române.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră