duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rector

22 articole
Eveniment

Plagiatorul PSD Bodog vrea să coordoneze din nou doctorate

Plagiatorul PSD Florian Bodog, fost ministru al Sănătății, vrea să coordoneze din nou doctorate, cu ajutorul colegilor de partid, arată Bihoreanul. În 2016, ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, i-a retras lui Florian Bodog, pe atunci prodecan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie şi senator PSD, dreptul de a îndruma doctoranzi. În 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat decizia ministerului Educației. Plagiatorul PSD Bodog vrea să coordoneze din nou doctorate Bodog are două doctorate: unul în Medicină, pe care nu l-a predat Bibliotecii universitare din Oradea, deși este obligat legal, și unul în Economie, luat la Timișoara. În acest caz, Universitatea de Vest Timișoara, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și Ministerul Educației au confirmat plagiatul, iar universitatea a deschis un proces pentru a-i anula titlul de doctor. În mai 2022, Curtea de Apel Oradea i-a dat câștig de cauză în procesul în care acesta a contestat deciziile prin care pierdea titlul de doctor. Decizia poate fi atacată cu recurs. El are și un proces penal, la ICCJ, în care este acuzat de abuz în serviciu, fiind suspectat de angajarea fictivă a unei consiliere, când era ministru al Sănătății. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Acum, Bodog încearcă să reprimească dreptul de a coordona doctorate, intenția sa fiind de a ajunge rectorul Universității Oradea, scrie Bihoreanul. În iulie, el a susținut o nouă teză de abilitare, intitulată „Proceduri moderne în chirurgia plastică și reconstructivă a extremităților”. Bodog a prezentat o listă de nu mai puțin de 15 articole ISI, cu 5 mai mult față de minimum. Bodog a devenit, brusc, expert în aparate dentare și operații pe creier Bodog, chirurg plastician, a publicat articole științifice în domenii extrem de diverse: de la operații pe creierul afectat de tumori gigant la afecțiuni ale tiroidei, aparate dentare sau chiar problema consumului de alcool între adulții tineri din vestul României, mai arată Bihoreanul. „Susținută pe 27 iulie a.c., teza de abilitare a lui Bodog a fost evaluată de o comisie de soi, formată din rectorița Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, Anca Dana Buzoianu, rectorul UMF Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, și chirurgul bucureștean Radu Jecan. Citește și: Șefii din Jandarmerie și-au luat ore suplimentare ilegal. Procurorii militari vor redeschiderea dosarului închis de DNA. Acuzații, acum pensionari speciali la 50 de ani Cu cel puțin doi dintre ei Bodog este în relații apropiate: Buzoianu a vrut să-l angajeze la UMF Cluj după scandalul de plagiat, renunțând doar din cauza presiunii publice, iar cu Azamfirei e coleg de partid în PSD”, scrie această publicație locală.

Plagiatorul PSD Bodog vrea să coordoneze din nou doctorate Foto: Facebook
Salarii uriașe pentru rectorii controversați ai unor obscure universități
Eveniment

Salarii uriașe rectorii controversați obscure universități

Statul plătește salarii uriașe pentru rectorii controversați ai unor obscure universități de stat, majoritatea fiind afiliați politic la PSD. În 2023, România nu mai are nici o universitate în Top 1.000 Shanghai. Citește și: VIDEO Jandarmul care a bătut cu mâinile goale pe plajă la Costinești trei bărbați agresivi, propus pentru avansare de către public Salarii uriașe pentru rectorii controversați ai unor obscure universități Valer Breaz, rector al Universității 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia a fost senator PSD, ministru al Educației și al Culturii în guvernul Dăncilă. El a trecut prin mai multe partide: PNL, APP, Pro România și PSD. În calitate de rector, plus alte activități științifice, a câștigat, în anul fiscal 2022, 20.000 de lei pe lună În perioada în care Breaz era ministru, presa a scris sistematic despre gafele sale. „De-a lungul timpului au fost şi momente mai delicate, să nu le spunem neplăcute”, a spus el despre Holcaustul împotriva romilor. Rectorul Universității Brâncuși din Târgu Jiu, Popescu Luminița, este și consilier local PSD. A câștigat anul trecut circa 15.000 de lei pe lună, de la această universitate de stat. Are o avere impresionantă: două vile în Târgu Jiu, două apartamente în București, un spațiu comercial și un BMW. Rectorul Universității Valahia din Târgoviște, Laura Gorghiu, a câștigat doar circa 13.500 de lei pe lună, dar soțul ei este angajat lșa aceeași universitate și a avut aproximativ 12.000 de lei pe lună. Gorghiu a fost acuzată că a obținut ilegal titlul de conferențiar universitar, dar a câștigat în instanță întrucât chemarea în judecată ar fi fost formulată „tardiv”. Popa de la Suceava, zis „pamblică”, încasează „dividente” Rectorul Universității din Bacău este Carol Schnakovszky și a câștigat ușor peste 30.000 de lei pe lună, în 2022. În 2016, Adevărul scria că Carol Schnakovszky și un presupus traficant de arme, Cristian Vintilă, s-ar fi plagiat reciproc. „Colaboararea dintre Cristian Vintilă şi profesorul Carol Schnakovszky a început propriu-zis în 2002, atunci când cei doi au semnat un articol, publicat de revista universităţii băcăuane, în care era copiată integral o lucrare a cercetătorului american Harry Robinson, fără ca sursa să fie menţionată (...) Compararea celor două lucrări arată că avem de-a face cu un plagiat sută la sută, căci singura „contribuţie“ a celor doi „autori” a fost de a înlocui între ele figurile 1 şi 2 şi de a înlocui în text toate trimiterile de subsol în limba franceză, cu altele în limba română (...) Însă evenimentele ulterioare vor demonstrat contrariul căci şirul plagiatelor continuă şi se ajunge la situaţia bizară ca plagiatul lui Vintilă să ajungă parte integrantă a lucrării sale de doctorat (obţinut în 2006, la Universitatea Politehnică din Bucureşti) şi apoi să fi plagiată de profesorul Schnakovszky pentru un curs predat în prezent viitorilor ingineri, doctoranzi, de la Bacău”. Rectorul Valentin Popa, ministru în guvernul Dăncilă, lovește din nou Rectorul Universității Ștefan Cel Mare din Suceava este Valentin Popa, ministru al Educației în guvernul Dăncilă. Și el este celebru prin gafele sale, cea mai cunoscută fiind folosirea cuvântului „pamblici”. „Primul lucru care am remarcat”, a mai spus el, într-un discurs în Parlament. În 2022, a câștigat, de la universitate, peste 366.000 lei/ an. În plus, de la BCR a primit „DIVIDENTE” de 2.046 de lei. Doi rectori controversați ai unor universități cunoscute - Tudorel Toader și Sorin Cîmpeanu - au câștigat și ei sume impresionante de la universitățile pe care le conduc. Cîmpeanu a luat de la stat - de la universitate, Senat și ministerul Educației - circa 430.000 de lei, în 2022. Tudorel Toader a avut în 2022 un salariu de circa 22.000 de lei/ lună de la universitate, o pensie specială de peste 25.000 lei/ lună și a câștigat de la stat „diferențe compensatorii” de peste 397.000 de lei.

Rectorul Babeș-Bolyai explică de ce universitatea a căzut din Top 1000 Shanghai Ranking Foto: Facebook UBB
Eveniment

Rectorul Babeș-Bolyai explică universitatea căzut Top

Rectorul Babeș-Bolyai explică de ce universitatea a căzut din Top 1000 Shanghai Ranking: „Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) nu a mai putut compensa singură erori şi indecizii majore în politicile academice naţionale”, afirmă, într-un comunicat de presă, Daniel David. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Nicio universitate din România nu mai face parte din Clasamentul Academic Ranking of World Universities (ARWU), realizat, încă din 2003, de Shanghai Ranking Consultancy. Harvard este, pentru al 21-lea an consecutiv, pe locul 1 în lume. Anul trecut, singura universitate română din clasament a fost Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Citește și: România nu mai are nici o universitate în Top 1000 al celui mai respectat clasament, Shanghai Ranking. Ungaria are patru universități în acest top, Croația, Slovenia și Slovacia – câte una Rectorul Babeș-Bolyai explică de ce universitatea a căzut din Top 1000 Shanghai Ranking Rectorul UBB, Daniel David, arată erorile la care se referă, în comunicatul postat pe site-ul universității: separarea medicinei de universitățile tradiționale, în 1948. „Domeniul biomedical este cel în care se publică și se citează cel mai mult. Universitățile din Belgrad (Serbia), Lubliana (Slovenia), Zagreb (Croația), Vilnius (Lituania) etc. sunt incluse în rankingul Shanghai pentru că sunt cu adevărat comprehensive (incluzând pe lângă științele universitare clasice și medicina și alte componente complexe de inginerie/tehnologie)”, explică David. „Vorbim uneori în programele guvernamentale de concentrări academice, dar când este să unim universități sau universități cu institute găsim mereu contraargumente (cele mai multe puerile la o analiză serioasă), adesea pentru protejarea unor interese locale sau personale. Franța și Ungaria au concentrat resurse academice și astfel au prezențe adecvate în clasament” „Ne-au lipsit programe de excelență cu adevărat, după modelul Franței, Germaniei sau Poloniei. Asta a fost o strategie uneori falimentară, deoarece alții din afară au crescut mai repede și mai mult decât noi și astfel țara a rămas nereprezentată în clasamentul Shangahi (ARWU)”. „Am avertizat asupra acestui lucru de mai mulți ani, dar nu s-au luat măsuri la nivel național. Și nu mă bucur că am avut dreptate! Nu este plăcut ce voi spune, dar este adevărat și numai așa putem fi raționali în deciziile care ar trebui luate în viitor!”, mai scrie rectorul UBB.

Tudorel Toader, concurență pentru șefia universității (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Tudorel Toader, concurență pentru șefia universității

Tudorel Toader, concurență pentru șefia universității. Mai este un an până la momentul alegerilor pentru funcţia de rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) din 2024. Tudorel Toader, concurență pentru șefia universității Dar publicarea draftului Legii Învăţământului Superior a deschis deja discuţiile despre cursă. Se pare că, pentru prima dată de la alegerile din 2016, va exista o competiţie adevărată pentru conducerea universităţii. Citește și: Halep rămâne fără terenul primit gratuit în Bușteni după ce a fost numit cetățean de onoare. Primăria va construi blocuri sociale cu bani din PNRR Prof. dr. Liviu Maha, de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA), a confirmat că îşi va depune candidatura anul viitor şi că a făcut deja primii paşi, prin a-şi anunţa colegii despre acest lucru. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cîmpeanu poate fi iar rector USAMVB (sursa: Facebook/Sorin Mihai Cimpeanu)
Politică

Cîmpeanu poate fi iar rector USAMVB

Cîmpeanu poate fi iar rector USAMVB. Potrivit experților în învățământul superior și în legislația care guvernează activitatea din universități, deciziile coaliției de guvernare nu schimbă situația de anul trecut. Cîmpeanu poate fi iar rector USAMVB Astfel, în momentul în care legile intră în vigoare, întregul sistem „se resetează” iar mandatele încep să fie numărate din nou în baza actualei legi. Prin urmare, un rector precum Sorin Cîmpeanu, care a condus timp de trei mandate Universitatea de Agronomie din București, va putea să mai aibă cel puțin încă un mandat. Citește și: Închisoare pentru o palmă peste posteriorul unei femei pe stradă. Decizie fără precedent în România Nu este clar dacă ultimul an din acest mandat, în perioada 2023 – 2024, poate fi considerat a fi parte din primul mandat pe noua lege, în contextul în care aceasta ar intra în vigoare pe parcursul anului 2023. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rector Timișoara: România ar trebui să înceapă o campanie de atragere a investitorilor plecați din Rusia Foto: Florin Drăgan/ News.ro
Politică

Campanie de atragere a investitorilor plecați din Rusia

România ar trebui să înceapă o campanie de atragere a investitorilor care s-au retras din Rusia, a declarat, azi, rectorul Universităţii Politehnica din Timişoara, Florin Drăgan. Drăgan a precizat, după discuţii cu reprezentanţii mai multor companii multinaţionale, că pentru atragerea acestor investitori sunt necesare reducerea birocraţiei, crearea de parcuri industriale compacte şi investiţii în cercetare şi testare, în parteneriat cu universităţile, citat de news.ro. Campanie de atragere a investitorilor plecați din Rusia Florin Drăgan a stat de vorbă cu reprezentanţii unor companii multinaţionale pentru a afla cum poate România să atragă investitorii dornici să deschidă pieţe noi sau să extindă producţia în ţara noastră pentru a compensa pierderile cauzate de conflictului militar . „La ora actuală spaţiul ex-sovietic nu mai este tentant pentru majoritatea multinaţionalelor prezente acolo din cauza riscului investiţiei. Statul român trebuie să aibă o strategie de revigorare a industriei prin atragerea acestor investitori care caută o piaţă mai sigură. Pe plan mondial asistam deja la o criză a diverselor componente electronice, iar problemele se vor amplifica din cauza războiului. Situaţia este similară în domeniul automotive. Mai mulţi producători de maşini din Europa şi-au restrâns activitatea sau au diminuat producţia unor modele pentru a se concentra doar pe segmentele unde au cea mai mare marjă de câştig. Toate acestea se întâmplă pentru că aveau investiţii importante în Rusia sau lucrau cu furnizori aflaţi în zona de conflict şi acum nu mai pot primi componente importante pentru producţia unui automobil”, a declarat Florin Drăgan. În domeniul industriei auto, România are deja o experienţă foarte bună, iar majoritatea firmelor prezente aici aveau planuri de extindere înaintea conflictului militar. Această experienţă reprezintă un avantaj în atragerea unor noi investiţii ale companiilor din acest domeniu. Din discuţiile avute cu managerii de top ai companiilor multinaţionale, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara a identificat trei direcţii pe care statul român ar trebui să le urmeze: deschidere şi reducerea birocraţiei, crearea unor parcuri industriale compacte, precum şi investiţii în cercetare şi testare, în parteneriat cu universităţile. Modelul Oradea trebuie implementat „Au fost cazuri în care anumiţi investitori au dorit o dezvoltare la nivel regional şi uneori au bătut la uşi închise şi s-au lovit de o birocraţie stufoasă. De altfel, în prezent avem parcuri industriale însă majoritatea sunt mici şi oferă doar spaţiu. În Timişoara, de exemplu, investitorii majori sunt împărţiţi în toate zonele oraşului pentru că nu a existat o strategie coerentă şi comună de dezvoltare. Se simte nevoia creării unor parcuri de dimensiuni mari, care să aducă în acelaşi loc majoritatea fabricilor şi cărora să li se ofere servicii comune şi să coexiste în urma unei strategii bine puse la punct. Avem deja modelul Oradea care funcţionează foarte bine şi ar putea fi implementat în mai multe zone ale ţării. De asemenea, multe fabrici îşi testează diverse produse în Ungaria sau alte ţări pentru că la noi nu au infrastructura necesară”, a continuat Florin Drăgan. Prețul energiei, un dezavantaj Atragerea acestor companii va creşte concurenţa de pe piaţa resursei umane. În prezent rata şomajului este una extrem de mică, iar fabricile mari deja sunt implicate într-un proces amplu de digitalizare. „România stă foarte bine în continuare în ceea ce priveşte costurile, avem oameni foarte bine pregătiţi, iar zona de vest este foarte bine poziţionată în ceea ce priveşte accesul la infrastructură. Investiţiile statului în infrastructura altor regiuni pot aduce mai mult ca oricând alte investiţii externe. Marele dezavantaj este că în România a crescut preţul energiei mai mult decât în orice ţară, iar aceste companii sunt mari consumatoare de gaz şi electricitate. Ele au nevoie de o stabilitate a preţurilor pentru că fug deja de pe o piaţă periculoasă, iar predictibilitatea este mereu un avantaj”, a încheiat rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, Florin Drăgan. Citește și: Rușii morți în Ucraina, identificați cu sisteme de recunoaștere facială de autoritățile de la Kiev. Familiile decedaților primesc apeluri automate cu vestea

Salariul unui rector minimum 11.000 lei
Economie

Salariul unui rector: minimum 11.000 lei

Salariul unui rector: minimum 11.000 lei. Există cinci funcţii de conducere în legea educaţiei, pe parte didactică, pe care le pot ocupa persoanele din învăţământul superior: rector, prorector, decan, prodecan şi director de departament. Salariul unui rector: minimum 11.000 lei Pe lângă acestea, cea mai bine plătită persoană din rândul personalului administrativ este directorul general administrativ, care are mandatul legat de cel al rectorului. Citește și: Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Moscova continuă invadarea orașelor ucrainene. Lista țărilor „neprietenoase”, publicată de ruși Din acest punct de vedere, judecând după o serie de documente obţinute de la Ministerul Educaţiei, începând cu anul 2022, salariile acestora au crescut. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră