luni 18 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: reactor

3 articole
Economie

Reactorul de la Doicești: România mizează pe o tehnologie care nu funcționează încă în Occident

Proiectul reactorului modular de la Doicești, prezentat de autorități drept unul dintre cele mai importante pariuri energetice ale României, se află tot mai mult în centrul unei dispute politice și economice. Recent, premierul interimar Ilie Bolojan a criticat dur investiția, avertizând că România riscă să rămână „cu un teren și niște hârtii”, după cheltuirea a sute de milioane de dolari pe studii și etape preliminare. Controversa este amplificată de faptul că tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR) nu funcționează încă nicăieri în Occident, iar la nivel mondial există doar două proiecte civile active, în Rusia și China. În plus, compania americană NuScale, partenerul ales pentru proiectul de la Doicești, și-a anulat în 2023 proiectul-pilot din Utah. Ce este tehnologia SMR Reactoarele modulare mici, cunoscute sub denumirea SMR (Small Modular Reactors), reprezintă o nouă generație de centrale nucleare concepute pentru a fi construite modular, în fabrici, și asamblate ulterior direct pe amplasamentul beneficiarului. Citește și: Cum a scăpat băiețelul pierdut în pădure de urși și mistreți timp de două nopți Spre deosebire de reactoarele nucleare clasice, de mari dimensiuni, un SMR are o capacitate mai redusă și promite costuri inițiale mai mici, timpi de construcție mai scurți și un nivel sporit de siguranță. La nivel mondial sunt dezvoltate zeci de variante tehnologice, de la reactoare răcite cu apă sau gaz până la modele cu metal lichid ori săruri topite, fiecare încercând să ofere soluții mai eficiente și mai sigure pentru producerea energiei nucleare. Susținătorii tehnologiei afirmă că principalul avantaj al SMR-urilor este sistemul de siguranță pasivă, care permite răcirea reactorului prin gravitație și convecție naturală, fără intervenție umană sau alimentare externă cu electricitate în caz de avarie. În prezent, companii precum NuScale din SUA, GE Hitachi, Rolls-Royce sau institute de cercetare din China dezvoltă astfel de proiecte, însă doar foarte puține reactoare SMR funcționează deja comercial la nivel mondial. Cum a devenit Doiceștiul proiect nuclear strategic Istoria energetică a localității Doicești începe în 1953, odată cu punerea în funcțiune a termocentralei pe cărbune proiectate de arhitectul Aurel Doicescu și inginerul Costin Moțoiu. Timp de decenii, centrala a reprezentat unul dintre pilonii industriali ai zonei, funcționând pe bază de lignit extras din bazinele miniere locale. Odată cu noile politici climatice europene și cu presiunea reducerii emisiilor de carbon, termocentrala și-a pierdut însă relevanța economică. În anii 2010, activitatea a fost redusă treptat, iar ulterior centrala a fost închisă definitiv. Paradoxal, tocmai această infrastructură veche a făcut ca situl să devină atractiv pentru reconversie energetică. Existența conexiunilor la rețeaua națională și tradiția industrială a zonei au fost considerate avantaje strategice pentru dezvoltarea unui proiect nuclear modern. Momentul decisiv a venit în mai 2022, când amplasamentul fostei termocentrale a fost selectat oficial pentru dezvoltarea primului reactor modular mic din România și din Europa. Proiectul este dezvoltat prin compania RoPower Nuclear SA, un joint-venture deținut în mod egal de compania de stat Nuclearelectrica și compania privată Nova Power & Gas, iar tehnologia nucleară este furnizată de compania americană NuScale Power. Tehnologia SMR aplicată la Doicești În cazul Doiceștiului, România va utiliza tehnologia americană NuScale VOYGR, o centrală compusă din șase module individuale de câte 77 MWe fiecare, cu o capacitate totală de 462 MWe. Tehnologia utilizată la Doicești se bazează pe reactoare răcite cu apă ușoară sub presiune, un principiu deja utilizat la sute de reactoare nucleare din lume. Diferența majoră constă însă în dimensiunea redusă și în sistemele de siguranță pasivă. Potrivit promotorilor proiectului, principalul avantaj al modelului NuScale este faptul că reactorul se poate răci singur în caz de avarie gravă, fără intervenție umană și fără surse externe de electricitate. Sistemul utilizează gravitația și convecția naturală pentru a evita supraîncălzirea. Susținătorii proiectului afirmă că aceste caracteristici reduc semnificativ riscul unor accidente similare celor de la Fukushima sau Cernobîl. De ce mizează SUA și România pe proiectul de la Doicești Proiectul Doicești nu este doar unul energetic, ci și geopolitic. România a devenit unul dintre principalii aliați europeni ai Statelor Unite în promovarea tehnologiei SMR. În octombrie 2020, Bucureștiul a semnat un acord interguvernamental cu SUA privind cooperarea în domeniul energiei nucleare civile. Un an mai târziu, la conferința climatică COP26 de la Glasgow, Nuclearelectrica și NuScale au semnat acordul pentru implementarea tehnologiei SMR în România. În iunie 2022, administrația americană a anunțat un grant de 14 milioane de dolari pentru etapa preliminară de proiectare și inginerie (FEED 1). În paralel, instituții financiare americane precum US Exim Bank și DFC și-au exprimat disponibilitatea de a susține proiectul cu finanțări care pot depăși 7 miliarde de dolari. Pentru Washington, România poate deveni vitrina europeană a tehnologiei NuScale și un model de reconversie energetică pentru fostele regiuni industriale bazate pe cărbune. De ce a fost ales situl de la Doicești Amplasamentul nu a fost ales întâmplător, ci pentru că reprezintă un model de tranziție energetică echitabă. Centrala SMR va înlocui fosta termocentrală pe cărbune de la Doicești. Se folosește conexiunea deja existentă la rețeaua electrică națională, rețeaua de apă și facilitățile logistice. Prin trecerea de la cărbune la nuclear, centrala va ajuta la evitarea a aproximativ 4 milioane de tone de CO₂ pe an. Parteneriatul NuScale-Nuclearelectrica Parteneriatul dintre compania americană NuScale Power și Nuclearelectrica, derulat prin societatea mixtă RoPower Nuclear combină componente tehnologice, financiare și strategice. În timp ce NuScale furnizează tehnologia reactoarelor modulare VOYGR, know-how-ul tehnic și modulele nucleare fabricate în SUA, partea română, prin Nuclearelectrica și Nova Power & Gas, gestionează infrastructura locală, lucrările civile și procesul de autorizare în fața autorităților române. Proiectul beneficiază și de un sprijin financiar masiv din partea Statelor Unite, prin granturi, împrumuturi și scrisori de intenție care depășesc 7 miliarde de dolari, susținute de instituții precum US Ex-Im Bank și DFC. Etapa critică: de la studii la decizia finală de investiție Între 2023 și 2025, proiectul a intrat într-o etapă tehnică intensă. Au fost realizate studii geotehnice, analize privind emanațiile de gaze din zonă, evaluări de impact asupra mediului și fazele avansate de proiectare inginerească. În paralel, proiectul a obținut avize preliminare din partea CNCAN, autoritatea română de reglementare nucleară. Momentul decisiv a venit în februarie 2026, când acționarii Nuclearelectrica au aprobat oficial Decizia Finală de Investiție (FID), ceea ce a permis intrarea în etapa de pre-construcție și achiziția echipamentelor critice. Ministerul Energiei a anunțat atunci că proiectul intră oficial în cea de-a treia etapă de dezvoltare: Ținta estimată pentru punerea în funcțiune a primelor module este perioada 2029–2030. Proiecte SMR active La nivel mondial, există doar două proiecte SMR civile aflate în exploatare comercială activă, ambele fiind dezvoltate în estul îndepărtat: Rusia și China. Este vorba despre centrala nucleară plutitoare Akademik Lomonosov, din Rusia, folosită pentru alimentarea unei regiuni izolate din Arctica, și centrala HTR-PM de la Shidaowan, din China, conectată la rețeaua națională. Restul proiectelor SMR, inclusiv cele din Statele Unite și Europa, se află încă în etape de proiectare, autorizare sau construcție. Umbra eșecului din Statele Unite Entuziasmul autorităților române a fost însă puternic afectat de ceea ce s-a întâmplat în Statele Unite în noiembrie 2023. Atunci, NuScale a anulat proiectul Carbon Free Power Project din Utah, considerat proiectul-fanion al companiei. Costurile estimate crescuseră de la aproximativ 5,3 miliarde la peste 9 miliarde de dolari, iar multe dintre municipalitățile implicate s-au retras din contract. Reuters explica atunci că problema nu a fost neapărat tehnologia în sine, ci explozia costurilor și lipsa cumpărătorilor pentru energia produsă. Pentru criticii proiectului românesc, anularea proiectului din SUA a schimbat complet perspectiva asupra SMR-urilor. Procese, litigii și probleme de credibilitate Problemele NuScale nu s-au limitat la anularea proiectului din Utah. În SUA, compania s-a confruntat și cu procese colective intentate de investitori, care au acuzat conducerea firmei că ar fi indus piața în eroare privind existența unor clienți interesați să cumpere energia produsă de viitoarele reactoare. Aceste litigii au ridicat semne de întrebare privind stabilitatea financiară și credibilitatea partenerului tehnologic ales de România. În paralel, o serie de analize economice internaționale au pus sub semnul întrebării principalul argument comercial al SMR-urilor: costurile reduse. În practică, proiectele dezvoltate până acum au demonstrat exact contrariul, cu bugete în continuă creștere. Costurile uriașe și criticile lui Ilie Bolojan În prezent, estimările privind costul total al proiectului de la Doicești depășesc 7 miliarde de dolari. În acest context, declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan au provocat un val puternic de reacții. Acesta a afirmat că România a cheltuit deja peste 240 de milioane de dolari fără ca lucrările efective de construcție să înceapă. El a avertizat că statul riscă să rămână doar „cu un teren și niște hârtii”, în timp ce costurile devin din ce în ce mai greu de justificat. Bolojan a sugerat că România ar trebui să prioritizeze alte investiții nucleare considerate mai sigure și mai predictibile, precum retehnologizarea Unității 1 și extinderea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Replica investitorilor: „Doicești are valoare strategică” Partenerii implicați în proiect au respins criticile și au apărat investiția. Reprezentanții Nova Power & Gas au afirmat că amplasamentul de la Doicești are o valoare strategică majoră pentru sistemul energetic românesc și că infrastructura existentă reprezintă un avantaj esențial. Susținătorii proiectului avertizează că abandonarea investiției în această etapă ar afecta credibilitatea României în relația strategică cu Statele Unite și ar însemna pierderea unor investiții deja realizate. Criticile organizațiilor de mediu Proiectul se confruntă și cu opoziția organizațiilor de mediu, în special Greenpeace, care contestă atât tehnologia SMR, cât și alegerea amplasamentului. Una dintre principalele critici vizează problema deșeurilor radioactive. Activiștii susțin că reactoarele modulare mici nu rezolvă problema depozitării deșeurilor nucleare și că România nu dispune încă de un depozit geologic definitiv. De asemenea, au fost ridicate semne de întrebare privind siguranța sitului. În documentele tehnice ale Nuclearelectrica sunt menționate inclusiv riscuri legate de emanațiile istorice de gaze și necesitatea unor lucrări geotehnice complexe.

Doicești, controversele proiectului nuclear (sursa: energie.gov.ro)
Modernizarea reactorul 1 de la Cernavodă (sursa: Facebook/Nuclearelectrica Oficial)
Eveniment

Modernizarea Reactorului 1 de la Cernavodă a primit acordul de mediu: încă 30 de ani de funcționare

Modernizarea reactorul 1 de la Cernavodă. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat obținerea acordului de mediu pentru două investiții esențiale în sectorul nuclear: retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă și extinderea capacității de stocare a combustibilului ars (DICA – MACSTOR 400). Decizia a fost aprobată în ședința de Guvern de miercuri. Modernizarea reactorul 1 de la Cernavodă Modernizarea Reactorului 1 va permite funcționarea sa sigură pentru încă trei decenii, asigurând 700 MW de energie stabilă, curată și produsă local. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Potrivit ministrului, această investiție înseamnă și o reducere semnificativă a emisiilor de carbon: „Evităm emisia a 5 milioane de tone de CO₂ în fiecare an. Este un câștig real pentru aerul pe care îl respirăm și pentru angajamentele climatice ale României”, a subliniat Bogdan Ivan. Importanța strategică a Reactorului 1 în producția de energie Reactorul 1 de la Cernavodă asigură aproximativ 10% din producția totală de energie electrică a României. Prin retehnologizare, acesta devine o ancoră energetică esențială pentru următoarele decenii. „Menținem o sursă de energie stabilă, care oferă siguranță rețelei, continuitate economiei și un sprijin real pentru menținerea unor facturi accesibile pentru populație”, a adăugat ministrul. Capacitate extinsă de stocare a combustibilului ars Al doilea proiect care a primit avizul de mediu vizează extinderea facilităților de depozitare a combustibilului nuclear ars. Acest pas este esențial pentru gestionarea în siguranță a deșeurilor radioactive și pentru buna funcționare a întregului ciclu nuclear. Una dintre cele mai performante centrale nucleare din lume Centrala Nucleară de la Cernavodă operează două reactoare CANDU, recunoscute printre cele mai performante la nivel global, și include o fabrică de combustibil nuclear. În plus, este în curs de finalizare un ciclu integrat al combustibilului, prin achiziția unei linii de prelucrare a concentratului de uraniu, susținând astfel investițiile pe termen lung ale companiei Nuclearelectrica. Nuclearelectrica, pilon strategic Nuclearelectrica este compania responsabilă cu producerea de energie electrică, termică și combustibil nuclear. Subordonată Ministerului Energiei, compania are o participație majoritară de stat (82,49%), restul acțiunilor fiind tranzacționate la bursă în urma listării din 2013.

KHNP, ofertă de modernizare a reactorului 1 Cernavodă Foto: Facebook
Economie

KHNP, ofertă de modernizare a reactorului 1 Cernavodă

Firma sud-coreeană KHNP se aliază cu Candu Energy pentru a face o ofertă de modernizare a reactorului 1 de la Cernavodă, informează agenţia Yonhap. Citește și: Cu cine ar fi dorit PSD să câștige primăriile: un condamnat pentru pornografie, un contrabandist, un incompatibil și un ins judecat pentru fraudă electorală KHNP, ofertă de modernizare a reactorului 1 Cernavodă KHNP a precizat că a semnat un contract de servicii de inginerie cu Candu, în conformitate cu obiectivul lor de a participa la modernizarea reactorului 1 a centralei nucleare de la Cernavodă (România). Proiectul vizează înlocuirea unor componente cheie şi construirea infrastructurii necesare care vor permite reactorului 1 de la Cernavodă să mai funcţioneze timp de încă 30 de ani. Conform parteneriatului cu Candu, KHNP va elabora un plan pentru construcţia infrastructurii. "Prin acest proiect, ne aşteptăm la o consolidare a cooperării între Coreea de Sud şi România în domeniul energiei nucleare", a declarat directorul general de la KHNP, Whang Joo-ho, care a adăugat că firma îşi va concentra eforturile pe câştigarea contractului care va fi scos la licitaţie în acest an. Pentru acelaşi proiect, KHNP a semnat anul trecut un acord de consorţiu tripartit cu grupul canadian Candu Energy şi cel italian Ansaldo Nucleare S.p.A. Unitatea 1 a centralei nucleare (CNE) Cernavodă, cu o putere instalată de 700 MW, a fost pusă în funcţiune în 1996 şi a livrat, până în prezent, 133 milioane MWh, reprezentând 9% din consumul naţional, pe o perioadă de 26 de ani. De asemenea, Unitatea 1 a împiedicat eliberarea în atmosferă a 130 de milioane de tone de CO2. Cele trei etape de modernizare a reactorului 1 Proiectul de retehnologizare a Unităţii 1, iniţiat în 2017, este implementat în trei etape, în conformitate cu experienţa şi practica internaţională în domeniu. Faza I a Proiectului de retehnologizare s-a derulat în perioada 2017-2022 şi a constat în demonstrarea capacităţii componentelor actuale ale reactorului Unităţii 1 de a funcţiona mai mult de 210.000 de ore la puterea nominală, cel puţin până la sfârşitul anului 2026, finalizarea scopului lucrărilor din cadrul Proiectului de retehnologizare, precum şi demonstrarea fezabilităţii Proiectului de retehnologizare, etapă care s-a finalizat în februarie 2022, odată cu aprobarea de către Adunarea Generală a Acţionarilor a Studiului de Fezabilitate şi a deciziei de investiţie. Costul estimat al investiţiei este de 1,85 miliarde de euro. Faza a II-a, începută în februarie 2022, se va desfăşura până în 2026 şi are în vedere următoarele activităţi principale: asigurarea resurselor financiare pentru realizarea Proiectului de retehnologizare a Unităţii 1; negocierea şi acordarea contractelor de inginerie, achiziţie şi construcţie (EPC); achiziţionarea de echipamente cu ciclu lung de fabricaţie; evaluarea, pregătirea şi programarea activităţilor ce urmează a fi desfăşurate; obţinerea avizului Comisiei Europene - articolul 41 din Tratatul Euratom; obţinerea tuturor autorizaţiilor şi aprobărilor necesare pentru demararea proiectului etc. Faza a III-a, care se va desfăşura în perioada 2027-2029, începe cu oprirea Unităţii 1 şi constă în realizarea efectivă a lucrărilor din cadrul Proiectului de retehnologizare a Unităţii 1 în cadrul instalaţiilor unităţii, precum şi repunerea în funcţiune a acesteia, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de viaţă de 30 de ani, după anul 2029. Compania Naţională "Nuclearelectrica" SA, producătoare de energie electrică, termică şi combustibil nuclear, funcţionează sub autoritatea Ministerului Energiei, statul român deţinând 82,49% din acţiuni, iar ceilalţi acţionari 17,50%, după listarea companiei la bursă în anul 2013. Nuclearelectrica contribuie cu peste 18% din energia nucleară la producţia totală de energie şi cu 33% la producţia totală de energie fără CO2 din România.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră