marți 17 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: reacție

50 articole
Internațional

Barack Obama reacționează după videoclipul rasist distribuit de Donald Trump: Un spectacol de clovni

Fostul președinte al SUA, Barack Obama, a denunțat degradarea discursului public din Statele Unite, după ce Donald Trump a distribuit o înregistrare video cu conținut rasist la adresa sa. Totodată, Obama a criticat dur operațiunile anti-imigrație desfășurate de agenții federali în Minneapolis, comparându-le cu practici specifice regimurilor autoritare. Video rasist pe Truth Social, reacția lui Obama În cadrul podcastului realizat de comentatorul politic de stânga Brian Tyler Cohen, fostul lider de la Casa Albă a fost întrebat despre „degradarea discursului” politic american. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Ca exemplu a fost invocată o înregistrare video distribuită și ulterior ștearsă de pe contul lui Donald Trump de pe rețeaua Truth Social. Clipul îi înfățișa pe Barack Obama și pe soția sa, Michelle Obama, pe corpuri de maimuțe, un montaj considerat rasist și condamnat atât de democrați, cât și de o parte a republicanilor. Fără a menționa explicit videoclipul sau numele lui Trump, Barack Obama a declarat că majoritatea americanilor consideră acest tip de comportament „profund tulburător”. „Există un fel de spectacol de clovni care se desfășoară pe rețelele sociale și la televiziune”, a spus fostul președinte, criticând lipsa de decență și respect față de funcția prezidențială. „Ceea ce este cu adevărat îngrijorător este că nu mai pare să existe rușine.” Trump minimalizează scandalul Donald Trump a respins criticile, afirmând că nu ar fi văzut secvența controversată din videoclip și sugerând că publicarea ar fi fost realizată de un membru al echipei sale. Casa Albă a transmis un mesaj similar. Relația tensionată dintre cei doi lideri nu este o noutate. Trump a manifestat frecvent ostilitate față de Barack Obama, utilizând adesea numele său complet, „Barack Hussein Obama”, și alimentând teorii conspiraționiste privind cetățenia fostului președinte democrat. În campaniile sale, liderul republican a recurs în repetate rânduri la declarații dure împotriva imigranților și a promovat informații false cu accente rasiste. „Comportamente demne de o dictatură” În același podcast, Barack Obama a lansat acuzații severe la adresa Immigration and Customs Enforcement (ICE) și a poliției de frontieră, în urma operațiunilor desfășurate în Minneapolis. „Comportamentul deviat al unor agenți federali este profund îngrijorător și periculos”, a declarat fostul președinte, comparând acțiunile acestora cu ceea ce „am văzut în trecut în țări autoritare și în dictaturi”. Din decembrie, mii de agenți federali, adesea mascați, au efectuat raiduri și arestări în cadrul unei campanii anti-imigrație intensificate. Minneapolis, bastion democrat, a devenit epicentrul opoziției față de politica migratorie a administrației Trump. Tensiuni și victime în Minneapolis Operațiunile ICE au generat proteste masive. Luna trecută, doi cetățeni americani, Renee Good și Alex Pretti, care încercau să se opună intervențiilor agenților federali, au fost împușcați mortal. Barack Obama criticase deja anterior metodele ICE, făcând apel la o „trezire civică” într-un context în care, potrivit lui, valorile fundamentale ale democrației americane sunt „atacate”. În podcast, el a salutat rezistența civică: „Sunt cetățeni care spun, în mod organizat și sistematic: aceasta nu este America în care credem. Vom rezista, vom răspunde cu adevăr, cu camere de filmat și cu proteste pașnice.” Fostul președinte a descris mobilizarea cetățenilor drept „eroică și perseverentă”, afirmând că aceasta ar trebui să ofere speranță societății americane. Reforme cerute pentru ICE și blocaj politic în Congres Joi, Tom Homan, unul dintre principalii colaboratori ai lui Donald Trump în domeniul imigrației, a anunțat încheierea operațiunii din Minnesota. Între timp, opoziția democrată solicită reforme ample ale ICE, inclusiv: - interzicerea patrulelor volante, - obligativitatea ca agenții să nu își mai acopere fețele, - impunerea unui mandat judecătoresc înainte de arestarea migranților. Liderii democrați din Congres au anunțat că nu vor susține proiectul de finanțare pentru anul 2026 al Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), blocând astfel inițiativele administrației în domeniul imigrației.

Video rasist pe Truth Social, reacția lui Obama (sursa: Facebook/Barack Obama)
Orbán susține că Zelenski declară război Ucrainei (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán, din ce în ce mai isteric la adresa Ucrainei: Ne-a declarat război deschis

Premierul ungar Viktor Orbán a reacționat dur la informațiile privind un presupus plan în cinci puncte al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, calificându-l drept „o declarație de război deschisă” la adresa Ungariei. Într-o postare publicată miercuri pe Facebook, liderul de la Budapesta a susținut că planul ar viza, indirect, înlăturarea actualului guvern ungar și eliminarea dreptului de veto exercitat de Ungaria în cadrul Uniunii Europene. Orbán: Bruxelles și Kiev pregătesc aderarea Ucrainei până în 2027 Potrivit declarațiilor premierului ungar, publicația Politico ar fi prezentat un nou plan militar și politic al Bruxellesului și Kievului, prin care Ucraina ar putea fi primită în Uniunea Europeană cel mai devreme în 2027. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Orbán a susținut că acest demers ignoră voința poporului ungar și ar reprezenta o încercare de a forța schimbarea guvernului de la Budapesta. „Ei strâmbă din nas la deciziile poporului ungar și vor să înlăture cu orice preț guvernul ungar de pe calea sa. Ei vor să vină partidul Tisza, pentru că atunci nu va mai exista niciun veto și nicio opoziție”, a declarat premierul. Liderul Fidesz a făcut apel la susținătorii săi, afirmând că alegerile parlamentare din aprilie reprezintă o șansă de a bloca acest plan. Ce presupune planul în cinci pași pentru aderarea Ucrainei la UE Conform RBC-Ukraine, care citează Politico, Uniunea Europeană analizează un plan în cinci etape prin care Ucraina ar putea obține o formă de aderare parțială la UE înainte de finalizarea tuturor reformelor cerute în mod obișnuit statelor candidate. Cele cinci etape ar include: Pregătirea Ucrainei pentru negocierile oficiale de aderare; Introducerea unui mecanism de aderare graduală; Gestionarea opoziției Budapestei; Aplicarea de presiuni politice internaționale; Utilizarea unor mecanisme extreme disponibile la nivelul UE. „Extindere inversă”: noul concept discutat la Bruxelles La Bruxelles, ideea aderării graduale este descrisă drept „extindere inversă”. Conceptul presupune integrarea treptată a Ucrainei în instituțiile Uniunii Europene încă din fazele incipiente ale procesului de reformă, și nu doar după finalizarea completă a acestuia. Oficialii europeni susțin că planul nu ar relaxa condițiile de reformă, ci ar transmite un semnal politic puternic de sprijin pentru Ucraina și pentru alte state candidate afectate de război sau de blocaje politice interne. Ungaria, principalul obstacol în calea aderării Ucrainei Poziția fermă a lui Viktor Orbán rămâne, în prezent, principalul obstacol în calea accelerării procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Premierul ungar s-a opus în repetate rânduri integrării Kievului în UE, invocând riscuri economice și politice pentru Ungaria. În capitalele europene sunt analizate mai multe scenarii pentru depășirea blocajului, inclusiv așteptarea rezultatelor alegerilor parlamentare din Ungaria și utilizarea unor mecanisme de presiune politică în interiorul Uniunii Europene.

Savonea, amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Savonea, amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder: „Să ne gândim: ce putem să facem să preîntâmpinăm astfel de situații”, a spus ea, în ședința CSM. Inspecția Judiciară a concluzionat că „nu se confirmă niciuna dintre acuzaţiile prezentate în materialul de presă”. Citește și: Ministerul de Externe a lăsat fundația auristului Dungaciu fără principala sursă de finanțare Inspecția Judiciară a mai susținut că „nu se confirmă existenţa unui fenomen de influențare a actului de justiție prin modificarea completurilor de judecată la nivelul Curții de Apel Bucureşti. Criticile formulate în materialul de presă sunt construite preponderent pe interpretări subiective și pe corelații aparente, fără suport factual sau juridic și fără identificarea vreunei încălcări concrete a normelor legale aplicabile”.  Savonea, amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder Raportul Inspecției Judiciare - instituție condusă de o apropiată a Liei Savonea, Roxana Petcu - a fost prezentat Secției de judecători a CSM, care l-a validat, cu doar două voturi împotrivă, ale judecătorilor Ramona Milu și Narcis Erculescu. La finalul ședinței CSM a luat cuvântul Lia Savonea, care a avut o reacție pasiv-agresivă, sugerând că urmează să fie luate măsuri împotriva celor care mai critică situația din Justiție. Ea a afirmat că ancheta Recorder este o manipulare.  „A selecta patru dosare din zeci de mii după cum vedem, pentru că la 2.061 de completuri dacă luăm în medie 30-40 de dosare pe ședință, deși sunt și 80, avem zeci de mii de dosare. A selecta patru dosare și a le prezenta ca pe un fenomen eu cred că nu este o analiză, este o selecție interesată. Raportul acesta a arătat și el ce a putut să arate. Ce nu poate să constate, să explice și va trebui să rămână o problemă pentru noi este cui a folosit, de ce s-au întâmplat toate lucrurile astea și mai ales cum s-a făcut ca doi colegi să se fi lăsat implicați în această manipulare? Eu pot să o numesc că folosind jumătăți de adevăr și adăugând tot felul de suspiciuni ai obținut o manipulare care a lovit puternic în încrederea actului de justiție la cea mai mare instanță din România, dar din păcate a lovit în temelia sistemului nostru de justiție, în general. Este păcat. Cred că trebuie să ne gândim: ce putem să facem să preîntâmpinăm astfel de situații la care am asistat în ultimele două luni și care nu au fost deloc benefică pentru noi. Din punctul meu de vedere lucrurile sunt foarte clare, concluziile Inspecției Judiciare sunt limpezi”, a spus șefa ICCJ. 

Acordul UE–Mercosur, blocat temporar (sursa: Facebook/European Commission)
Eveniment

Acordul UE–Mercosur, blocat: Parlamentul cere aviz CJUE, Germania susține aplicarea provizorie

Parlamentul European a decis miercuri să solicite Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) un aviz juridic privind compatibilitatea acordului UE–Mercosur cu tratatele europene, după un vot extrem de strâns la Strasbourg. Decizia a generat reacții rapide la nivel politic, cancelarul german Friedrich Merz calificând votul drept „regretabil” și susținând că acordul ar trebui aplicat provizoriu, invocând realitățile geopolitice și importanța strategică a parteneriatului comercial. Vot strâns în Parlamentul European Cu 334 de voturi pentru, 324 împotrivă și 11 abțineri, eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care cer un aviz juridic din partea CJUE privind temeiul legal al acordului UE–Mercosur. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme O a doua rezoluție, care solicita o evaluare juridică pe alte baze, a fost respinsă, obținând 225 de voturi pentru, 402 împotrivă și 13 abțineri. Rezultatul votului a fost considerat incert până în ultimul moment, mai multe state membre, în special Franța, încercând să-și convingă colegii să susțină trimiterea acordului în fața CJUE. Ce urmează pentru acordul UE–Mercosur Temeiul juridic al Acordului de parteneriat UE–Mercosur și al Acordului comercial interimar va fi analizat acum de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Până la emiterea avizului CJUE, Parlamentul European va continua examinarea documentelor, însă nu va putea vota aprobarea sau respingerea finală a acordului. Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, decizia finală privind acordul va fi luată doar după prezentarea avizului juridic al Curții. Reacția fermierilor: aplauze și petarde la Strasbourg Decizia Parlamentului European a fost întâmpinată cu entuziasm de fermierii care se aflau încă în fața sediului legislativului european de la Strasbourg. Aceștia au salutat votul cu urale, aplauze și petarde, exprimându-și opoziția față de acordul comercial UE–Mercosur, pe care îl consideră o amenințare pentru agricultura europeană. Friedrich Merz cere aplicarea provizorie a acordului Cancelarul german Friedrich Merz a reacționat critic la decizia Parlamentului European. Într-o postare pe platforma X, acesta a calificat votul drept „regretabil” și a susținut că ignoră realitățile geopolitice actuale. Merz s-a declarat „convins de legalitatea acordului” UE–Mercosur și a afirmat că documentul ar trebui aplicat cu titlu provizoriu, în pofida solicitării Parlamentului European de a obține un aviz al CJUE.

Moscova atacă ideea unirii Moldovei cu România (sursa: tass.ru)
Internațional

Moscova spune că unirea cu România ar submina Republica Moldova

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că eventualele planuri ale Republicii Moldova de a se uni cu România ar fi „distructive” pentru statalitatea statului moldovean. Afirmația a fost făcută în contextul tensiunilor geopolitice din regiune și al apropierii Chișinăului de Uniunea Europeană. Poziția pro-unire exprimată de Maia Sandu Reacția Moscovei survine la scurt timp după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că ar vota în favoarea unirii cu România, în cazul organizării unui referendum. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme Șefa statului a explicat că un asemenea pas ar putea contribui la protejarea democrației fragile a Republicii Moldova în fața presiunilor exercitate de Rusia. România, membră UE și NATO, factor de securitate regională România este stat membru al Uniunii Europene și al NATO, aspect care conferă o dimensiune strategică suplimentară dezbaterii privind viitorul Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău au subliniat în mod repetat importanța apropierii de structurile occidentale pentru consolidarea securității și a statului de drept. Acuzații repetate de ingerință rusă în Republica Moldova Maia Sandu a acuzat în mod constant Rusia de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova. Statul, fostă republică sovietică, are aproximativ 2,4 milioane de locuitori, majoritatea vorbitori de limba română, alături de o minoritate semnificativă vorbitoare de limba rusă. Rusia regretă distanțarea Chișinăului de CSI În aceeași intervenție, Serghei Lavrov a declarat că Rusia „nu poate decât să regrete” decizia Republicii Moldova de a iniția denunțarea a trei acorduri fundamentale care stau la baza apartenenței sale la Comunitatea Statelor Independente. Potrivit Moscovei, aceste acorduri reprezintă piloni esențiali ai relațiilor dintre fostele state sovietice. Declarațiile, făcute în bilanțul diplomatic al Rusiei pentru 2025 Șeful diplomației ruse a făcut aceste afirmații în cadrul conferinței sale anuale de presă, consacrată bilanțului politicii externe a Rusiei pentru anul 2025. Evenimentul a avut ca temă centrală războiul din Ucraina și relațiile tensionate ale Moscovei cu statele din vecinătatea sa estică și cu Occidentul.

Macron condamnă amenințările tarifare ale lui Trump (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron condamnă amenințările tarifare ale lui Donald Trump: „Inacceptabile și inadecvate”

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reacționat ferm la declarațiile recente ale lui Donald Trump privind impunerea unor noi tarife vamale împotriva țărilor care se opun unei eventuale anexări a Groenlandei de către Statele Unite. Liderul de la Paris a calificat aceste amenințări drept „inacceptabile” și a anunțat un răspuns „unit și coordonat” al statelor europene. Emmanuel Macron: Europa va răspunde unitar și coordonat Într-un mesaj publicat pe platforma X, Emmanuel Macron a transmis că amenințările comerciale formulate de președintele american nu își au locul într-un asemenea context geopolitic. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Șeful statului francez a subliniat că, în cazul în care aceste măsuri vor fi confirmate, europenii vor reacționa împreună pentru a-și apăra interesele și suveranitatea. „Amenințările tarifare sunt inacceptabile și inadecvate în acest context. Europenii vor răspunde la ele în mod unit și coordonat dacă acestea sunt confirmate. Vom ști să facem respectată suveranitatea europeană”, a declarat Emmanuel Macron. Amenințările lui Trump, legate de Groenlanda Declarațiile liderului francez vin după ce Donald Trump a amenințat mai multe state europene implicate într-o misiune militară în Groenlanda cu impunerea unor noi tarife vamale. Președintele american a condiționat evitarea acestor sancțiuni de „vânzarea integrală” a teritoriului Groenlandei către Statele Unite, o afirmație care a stârnit reacții dure în Europa. Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză, are o importanță strategică majoră în contextul securității arctice și al competiției geopolitice globale. Exercițiul „Arctic Endurance” și prezența militară europeană Mai multe state europene – Franța, Suedia, Germania și Norvegia – au trimis personal militar în Groenlanda în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance”, organizat împreună cu aliați NATO. Ulterior, inițiativei i s-au alăturat și Olanda, Finlanda, Slovenia și Regatul Unit. Scopul misiunii este unul de recunoaștere și cooperare militară, fiind parte a eforturilor comune de consolidare a securității în regiunea arctică, o zonă tot mai sensibilă din punct de vedere strategic. „Nicio intimidare nu ne va influența” Emmanuel Macron a transmis un mesaj clar de respingere a oricărei forme de presiune politică sau economică. Potrivit acestuia, Franța și partenerii săi nu vor ceda în fața intimidărilor, indiferent de regiunea vizată. „Nicio intimidare și nicio amenințare nu ne va putea influența, nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii”, a afirmat liderul francez. Suveranitatea națiunilor, principiu-cheie pentru Franța Președintele Franței a reiterat atașamentul ferm al țării sale față de suveranitatea și independența statelor, atât în Europa, cât și la nivel global. Acest principiu stă, în opinia sa, la baza politicii externe franceze și a sprijinului pentru instituțiile internaționale. „Franța este atașată suveranității și independenței Națiunilor, în Europa la fel ca în altă parte. Aceasta fundamentează atașamentul nostru față de Națiunile Unite și față de Carta lor”, a subliniat Emmanuel Macron. Legătura cu sprijinul pentru Ucraina și securitatea arctică Macron a făcut legătura directă între poziția Franței față de Groenlanda și sprijinul acordat Ucrainei în contextul războiului. Ambele situații sunt, potrivit lui, expresii ale aceleiași viziuni: apărarea suveranității statelor și a securității europene. Pe această bază, Franța susține Ucraina și participă la o „coaliție de voluntari” pentru o pace durabilă. Tot pe această bază a decis să se alăture exercițiului militar din Groenlanda, considerând că securitatea Arcticii este strâns legată de securitatea Europei. Consultări europene și posibile contramăsuri Surse din anturajul președintelui francez au anunțat că Emmanuel Macron va discuta „în următoarele ore” cu omologii săi europeni, în special cu liderii statelor direct vizate de amenințările tarifare americane. Uniunea Europeană dispune, potrivit acelorași surse, de „instrumente robuste” pentru a răspunde unor astfel de practici și pentru a-și proteja companiile.

Declarațiile lui Negrescu, respinse de Franța (sursa: Facebook/Victor Negrescu)
Eveniment

Negrescu acuză Franța că vrea să-și retragă trupele din România din cauza Mercosur. Parisul neagă

Ambasada Franței la București a transmis că informațiile apărute recent în spațiul public, potrivit cărora Franța ar fi „extrem de nemulțumită” de poziția României privind acordul comercial UE–Mercosur, sunt complet false. Reprezentanții misiunii diplomatice subliniază că nu există nicio legătură între acest dosar și prezența militară franceză pe teritoriul României. Reacția vine după declarațiile lui Victor Negrescu Precizările Ambasadei apar după declarația europarlamentarului PSD Victor Negrescu, care a afirmat la Antena 3 CNN că România ar putea suporta „consecințe geostrategice” pentru votul exprimat în COREPER în favoarea acordului UE–Mercosur. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Acesta a susținut că Franța ar fi nemulțumită de poziția României și că ar putea fi pusă în discuție inclusiv prezența militară franceză în țara noastră. Prezența militară franceză, fără condiționări politice Ambasada Franței a respins categoric aceste afirmații, precizând că prezența militară franceză în România se înscrie exclusiv în angajamentele ferme ale Franței privind securitatea colectivă, solidaritatea aliată și consolidarea Flancului Estic al NATO. Oficialii francezi subliniază că această prezență nu este condiționată politic și nu are legătură cu pozițiile statelor membre în negocierile comerciale ale Uniunii Europene. Reafirmarea parteneriatului strategic franco-român În mesajul publicat, Ambasada Franței își reafirmă angajamentul deplin față de Parteneriatul strategic franco-român și față de securitatea României și a regiunii. Diplomații francezi transmit că relația bilaterală și cooperarea în domeniul apărării rămân solide, indiferent de dezbaterile politice legate de acordurile comerciale europene.

Groenlanda nu acceptă comparațiile cu Venezuela (sursa: Facebook/Jens-Frederik Nielsen)
Internațional

Reacția premierului Groenlandei după declarațiile lui Trump: respinge comparația cu Venezuela

Premierul guvernului autonom al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a făcut apel la calm în legătură cu interesul exprimat de președintele american Donald Trump pentru obținerea insulei și a subliniat deschiderea pentru consolidarea relațiilor cu Washingtonul. El a spus că Groenlanda nu se află într-o situație în care Statele Unite ar putea „cuceri” teritoriul și a cerut revenirea la cooperarea obișnuită cu SUA și Danemarca. Groenlanda nu acceptă comparațiile cu Venezuela Nielsen a respins comparațiile cu situația Venezuelei, unde SUA au capturat recent pe Nicolas Maduro, precizând că Groenlanda este „o țară democratică de mulți ani”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Liderul groenlandez a mai declarat că dorește aprofundarea și consolidarea relației cu NATO și menținerea unei „linii directe” de comunicare cu Statele Unite, fără intermedierea mass-media. Trump invocă motive strategice și securitatea arctică În ultimele zile, Donald Trump a reiterat de mai multe ori că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda, invocând importanța sa strategică și prezența Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Președintele american a afirmat că Danemarca nu poate garanta singură securitatea insulei, iar premierul danez Mette Frederiksen a declarat că ia în serios declarațiile liderului de la Washington, dar mizează pe respectarea regulilor internaționale și a granițelor existente. Danemarca avertizează în privința tensiunilor în cadrul NATO Mette Frederiksen a subliniat că un eventual conflict între state membre NATO ar submina Alianța și securitatea europeană, avertizând că Danemarca nu va accepta amenințări legate de Groenlanda. Ea a respins acuzațiile că Danemarca nu investește suficient în securitatea arctică, amintind alocări de aproximativ 90 de miliarde de coroane pentru acest domeniu. Critici după numirea unui trimis special american pentru Groenlanda Numirea guvernatorului statului Louisiana, Jeff Landry, ca trimis special al SUA în Groenlanda a generat critici la Copenhaga și Nuuk și un protest oficial către ambasadorul american. Reprezentanta Groenlandei în parlamentul danez, Aaja Chemnitz, a declarat că populația trebuie să fie pregătită „pentru toate scenariile”, de la probleme de comunicații până la presiuni politice din partea Washingtonului. Groenlanda, teritoriu strategic cu populație redusă Groenlanda are aproximativ 57.000 de locuitori și o suprafață de 2,1 milioane km², economia sa bazându-se pe pescuit și pe subvențiile anuale din partea Danemarcei, care acoperă circa jumătate din buget. Consilierul lui Donald Trump, Stephen Miller, a afirmat că „Statele Unite ar trebui să aibă Groenlanda” și a respins ideea unui conflict militar pentru insulă, în timp ce o postare pe rețeaua X cu harta Groenlandei în culorile SUA a stârnit controverse.

Curtea de Apel respinge acuzațiile Recorder (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Șefa savonistă a Curții de Apel București încearcă să explice 361 de schimbări de complet în 3 ani

Curtea de Apel București (CAB) anunță că, în ultimii trei ani, 361 de completuri de judecată și-au schimbat componența, însă toate modificările ar fi fost determinate „exclusiv de cauze obiective și legale”. Precizările vin după acuzațiile dintr-un documentar Recorder privind influențarea componenței completurilor pentru obținerea unor soluții favorabile. Reacția instanței după documentarul Recorder La aproape o lună după apariția documentarului Recorder, președinta CAB, Liana Arsenie, a transmis o informare publică de 10 pagini, prin care susține că dorește „clarificarea faptelor” și „o corectă înțelegere a realității instituționale”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit acesteia, schimbările de completuri sunt inerente activității unei instanțe de dimensiunea Curții de Apel București, care funcționează cu 218 judecători. 361 de modificări de completuri în trei ani Documentul prezintă o situație centralizată a modificărilor din ultimii trei ani, totalizând 361 de cazuri de schimbare a componenței completurilor. Conducerea instanței afirmă că aceste modificări au avut cauze obiective, prevăzute de lege, precum pensionări, promovări sau reveniri din concedii. Motivele schimbării completurilor: situația pe categorii Potrivit Curții de Apel București, principalele motive ale modificărilor sunt următoarele: Integrarea judecătorilor nou veniți în secții – 144 cazuri Pensionări și degrevări înainte de pensionare – 55 cazuri Promovări în carieră – 53 cazuri Degrevări din cauza complexității dosarelor – 41 cazuri Reveniri din concedii de maternitate și alte concedii – 48 cazuri Detașări – 20 cazuri Detașările includ 11 ca efect al promovării unor concursuri și 9 la alte instituții din sistemul judiciar. Principala cauză: integrarea judecătorilor nou veniți Potrivit interpretării prezentate de conducerea CAB, integrarea judecătorilor nou numiți reprezintă aproape 40% din modificări și reflectă: - ocuparea posturilor vacante - stabilizarea schemelor de personal - distribuirea echilibrată a volumului de activitate Pensionările și promovările reprezintă, cumulat, aproape 30% dintre situații, fiind catalogate drept „inevitabile și nediscreționare”. Concluzia Curții de Apel București În informarea transmisă, Liana Arsenie afirmă că datele prezentate de Recorder ar fi fost scoase din context: „Analiza celor 361 de modificări de completuri arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale (…) Prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe aceste date din context și creează suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței și o emoție publică periculoasă pentru statul de drept”, a declarat președinta CAB.

Groenlanda sub steagul SUA, reacția ambasadorului danez (sursa: Facebook/Jesper Møller Sørensen)
Internațional

Ambasadorul danez în SUA cere „respect” pentru integritatea Groenlandei după o postare controversată

Ambasadorul Danemarcei în Statele Unite, Jesper Moller Sorensen, a transmis duminică un mesaj ferm privind suveranitatea Groenlandei. Reacția a venit după ce Katie Miller, soția directorului adjunct de cabinet al Casei Albe, a publicat o imagine în care Groenlanda apare acoperită de drapelul american. Groenlanda sub steagul SUA și mesajul „SOON” Katie Miller a publicat pe platforma X o fotografie a Groenlandei în culorile drapelului american, însoțită de mesajul „SOON”, scris cu majuscule. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Postarea a reaprins dezbaterile legate de intențiile administrației Trump privind acest teritoriu autonom danez. Tensiuni reînnoite între Danemarca și Statele Unite Groenlanda, teritoriu bogat în resurse strategice, a fost anterior vizată de Donald Trump, care și-a exprimat dorința de a o cumpăra. Propunerea a stârnit indignare la Copenhaga. Tensiunile au fost reaprinse după ce, la sfârșitul lunii decembrie, președintele american a numit un trimis special pentru Groenlanda. Reacția ambasadorului danez: alianță, dar și respect pentru suveranitate Într-un mesaj public, ambasadorul Jesper Moller Sorensen a subliniat relația apropiată dintre SUA și Regatul Danemarcei, insistând asupra necesității cooperării între aliați. El a adăugat că Danemarca așteaptă „respect total pentru integritatea teritorială” a regatului. Cine este Katie Miller, autoarea postării virale Katie Miller a fost consilier și purtător de cuvânt al Comisiei pentru eficiență guvernamentală Doge, condusă la acea vreme de Elon Musk, ulterior trecând în sectorul privat la inițiativa miliardarului. Legăturile sale cu cercurile de putere de la Washington au făcut ca postarea să capete un ecou internațional. Operațiunea din Venezuela și mesajul către aliați Postarea controversată apare în contextul în care armata americană l-a capturat recent pe președintele venezuelean Nicolas Maduro și pe soția acestuia, în cadrul unei operațiuni la Caracas. Potrivit experților, acțiunea din Venezuela este percepută ca un semnal adresat aliaților Statelor Unite, pe fondul declarațiilor lui Donald Trump privind dorința de a controla resurse strategice, inclusiv prin ideea de anexare a Groenlandei. Groenlanda, teritoriu strategic și simbol al suveranității daneze Groenlanda are statut de teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei și găzduiește baze militare importante, precum și resurse naturale valoroase. Discuțiile privind o eventuală anexare au ridicat probleme sensibile legate de dreptul internațional, suveranitate și relațiile transatlantice.

Dosarul Epstein, acuzații de cenzură (sursa: NBC)
Internațional

Dosarul Epstein reaprinde controversele în SUA: acuzații de cenzură și documente masiv editate

Departamentul Justiției al SUA a respins duminică acuzațiile potrivit cărora ar fi cenzurat informații sensibile despre președintele Donald Trump în controversatul dosar Epstein. Reacția vine pe fondul criticilor tot mai dure legate de publicarea parțială și masiv editată a documentelor anchetei. Todd Blanche: „Nu protejăm pe nimeni” Todd Blanche, numărul doi din Departamentul Justiției și fost avocat personal al lui Donald Trump, a declarat într-un interviu pentru NBC că instituția nu cenzurează informații care îl privesc pe actualul președinte. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Oficialul a subliniat că orice decizie de retragere sau editare a documentelor are legătură exclusiv cu protejarea victimelor. Publicarea dosarului Epstein, sub semnul controverselor După luni de amânări, autoritățile americane au început să publice mii de fotografii, înregistrări video și documente legate de cazul lui Jeffrey Epstein, finanțistul acuzat de exploatarea sexuală a peste o mie de tinere, inclusiv minore. Epstein, care a murit în detenție în 2019, era cunoscut pentru relațiile sale cu figuri politice de prim rang, inclusiv Donald Trump și fostul președinte democrat Bill Clinton. Documente incomplete și pagini integral cenzurate Deși legislația americană prevede publicarea integrală a dosarului, numeroase documente au fost difuzate într-o formă puternic editată. Un exemplu este un document de 119 pagini publicat complet înnegrit, fapt care a alimentat suspiciunile privind lipsa de transparență. Fotografii retrase și acuzații politice Controversa s-a amplificat după ce mai multe fotografii au fost retrase de pe site-ul Departamentului Justiției, inclusiv o imagine care arăta mai multe fotografii aranjate pe o piesă de mobilier, printre care una cu Donald Trump. Gestul a fost interpretat de unii politicieni drept o tentativă de protejare a președintelui. Reacții dure din partea democraților Congresmena democrată Jamie Raskin a declarat la CNN că aceste decizii ar urmări „ascunderea unor lucruri pe care, dintr-un motiv sau altul, Donald Trump nu vrea să le facă publice”. Todd Blanche a respins ferm aceste acuzații, afirmând că retragerea fotografiei s-a făcut după ce au apărut îngrijorări legate de identitatea și protejarea femeilor surprinse în imagine. Potrivit oficialului, decizia nu are nicio legătură cu Donald Trump și nu reprezintă o manevră politică.

CSM respinge referendumul propus de Nicușor Dan (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

CSM, atac direct la Nicușor Dan: Nu vom tolera nicio formă de ingerinţă, directă sau indirectă

Judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii avertizează că exercitarea atribuțiilor constituționale de către autoritățile publice trebuie să respecte strict principiul separației și echilibrului puterilor în stat, așa cum este consacrat de Constituția României. Reacția vine în urma anunțului făcut de președintele Nicușor Dan, privind inițierea unui referendum în rândul corpului magistraților. CSM: independența Justiției nu este negociabilă Într-un comunicat transmis duminică, CSM subliniază că, în calitatea sa constituțională de garant al independenței Justiției, își exercită atribuțiile în mod autonom și nu va tolera nicio formă de ingerință – directă sau indirectă – în activitatea autorității judecătorești. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Judecătorii atrag atenția că respectarea statului de drept și a independenței Justiției reprezintă repere fundamentale atât ale ordinii constituționale interne, cât și ale angajamentelor europene asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene. Referendumul propus, fără bază legală în sistemul judiciar Potrivit poziției oficiale, referendumul propus de președinte nu este prevăzut de legislația în vigoare pentru nicio profesie, cu atât mai puțin pentru profesia de judecător. Aceasta face parte din una dintre cele trei puteri ale statului și beneficiază de reglementare expresă atât la nivel constituțional, cât și prin legi organice. Discurs public responsabil și cooperare instituțională Secția pentru judecători a CSM precizează că eventuala existență a unor disfuncționalități în sistemul judiciar trebuie analizată riguros și soluționată într-un climat social stabil, bazat pe cooperare instituțională. Judecătorii resping abordările marcate de „vectori emoționali”, indiferent dacă aceștia apar spontan sau sunt premeditați, considerându-le incompatibile cu importanța Justiției într-o societate democratică. Anunțul președintelui Nicușor Dan Președintele României a declarat că intenționează să inițieze, în luna ianuarie, un referendum în rândul magistraților, cu o singură întrebare: dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar. Inițiativa a generat reacții ferme din partea autorității care garantează independența Justiției.

Ministrul Justiției reacționează la documentarul Recorder (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Justiție

Ministrul Justiției, după documentarul Recorder: România, succese importante pe anticorupție

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri că orice interferență politică în actul de justiție este „absolut inacceptabilă” și a subliniat că nu va cere niciodată autorităților judiciare să soluționeze cauze în funcție de opinii sau interese politice. Reacția vine după apariția documentarului Recorder despre problemele din sistemul judiciar. Ministrul Justiției reacționează la documentarul Recorder Marinescu afirmă că a urmărit materialul în pofida unor deplasări oficiale și recunoaște rolul critic al presei într-o societate democratică. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT Potrivit ministrului, documentarul ridică acuzații privind manipularea unor dosare prin practici abuzive sau decizii controversate. Marinescu precizează însă că responsabilitatea aplicării corecte a legislației revine exclusiv magistraților. Eventualele abateri disciplinare sau penale trebuie investigate de Inspecția Judiciară și CSM, iar Ministerul Justiției nu are dreptul să intervină în soluționarea cauzelor. Reforma din 2022: legile justiției și prescripția penală Ministrul amintește că România a adoptat în 2022 OUG 71 privind prescripția penală, după deciziile CCR, și a adoptat noile legi ale justiției, evaluate pozitiv în rapoartele privind statul de drept. Aceste legi reprezintă jaloane asumate în PNRR, pentru care urmează să fie depusă cererea de plată numărul 4, ceea ce confirmă îndeplinirea obligațiilor din domeniul justiției. Ministerul Justiției nu poate interveni în alegerea CSM Radu Marinescu subliniază că ministerul nu are competențe în alegerea membrilor CSM sau în procedurile disciplinare din interiorul sistemului. Aprecierea unor afirmații legate de „capturarea instituțiilor” nu intră în mandatul său. Ministrul reiterează că principiul independenței justiției impune lipsa totală a ingerinței politice, iar CSM este, prin Constituție, garantul acesteia. Abuzurile trebuie investigate, iar justiția modernizată Marinescu afirmă că orice caz concret de abuz, neglijență, corupție sau favorizare trebuie investigat prompt. Ministerul susține ferm combaterea oricărei forme de pervertire a actului de justiție. El adaugă că instituția pe care o conduce implementează strategia națională pentru justiție, contribuie la evaluările internaționale anticorupție, este în grafic cu proiectele PNRR—precum digitalizarea prin ECRIS V—și lucrează la simplificarea și eficientizarea procedurilor judiciare. „Interferența politică este inacceptabilă” Ministrul Justiției reafirmă că nu va solicita neaplicarea legii sau intervenția politică în dosare. Ministerul este deschis reformelor care respectă independența justiției, constituționalitatea și eficiența sistemului. Marinescu admite că există încă probleme de corectat în sistem, dar subliniază că acestea trebuie rezolvate profesionist și responsabil.

Comisia Europeană reacționează la declarațiile lui Musk (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Declarațiile lui Musk despre UE, "complet razna", spune Comisia Europeană

Comisia Europeană a reacționat ferm după ce Elon Musk a lansat o serie de atacuri la adresa Uniunii Europene, mergând până la a spune că UE ar trebui „abolită” și comparând-o cu Germania nazistă. Bruxelles-ul califică afirmațiile drept „complet razna”, dar precizează că acestea intră în sfera libertății de exprimare. Declarațiile lui Elon Musk, reacția Comisiei Europene „Acesta face parte din libertatea de exprimare pe care o prețuim în UE și care permite cele mai nebune declarații”, a declarat Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a executivului comunitar. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Bruxelles-ul subliniază că, deși retorica lui Musk este radicală, UE nu intervine în exprimarea opiniilor, oricât de controversate ar fi. Tensiunile au pornit vineri, când Comisia Europeană a anunțat o amendă de 120 de milioane de euro pentru platforma X (fosta Twitter), acuzând-o de nerespectarea obligațiilor prevăzute de Legea privind serviciile digitale (DSA). Printre încălcările identificate se numără: - utilizarea înșelătoare a „bifei albastre” - lipsa transparenței în registrul de publicitate - refuzul de a oferi cercetătorilor acces la datele publice Bruxelles-ul consideră că modul în care X tratează statutul de „cont verificat” induce utilizatorii în eroare și deschide calea fraudelor, a uzurpării identității și a manipulării online. Atacul lui Elon Musk la adresa UE În reacție la sancțiune, Elon Musk a postat sâmbătă pe platforma sa un mesaj virulent: „Uniunea Europeană ar trebui să fie abolită, iar suveranitatea să se întoarcă la statele individuale. Birocrația UE sufocă Europa până la moarte.” Duminică, el a continuat criticile, vorbind despre „birocrația tiranică” a Bruxelles-ului și redistribuind mesaje ale unor utilizatori care comparau UE cu „Al Patrulea Reich”. Musk a publicat inclusiv o imagine în care sub drapelul UE apare drapelul Germaniei naziste cu svastika. De ce consideră UE că X induce utilizatorii în eroare Potrivit Comisiei Europene, sistemul prin care platforma X acordă „bifa albastră” permite oricui să obțină acest statut prin plată, fără verificări reale asupra identității utilizatorului. Această practică afectează autenticitatea informațiilor, îngreunează distingerea conturilor reale de cele false, sporește riscul fraudelor și al manipulării. Comisia mai semnalează că registrul de publicitate al platformei nu respectă standardele de transparență, iar X nu oferă cercetătorilor acces la datele publice, contrar obligațiilor din DSA. Bruxelles-ul menține poziția În timp ce Musk își amplifică atacurile în mediul online, Comisia Europeană își menține decizia și argumentele. Executivul UE subliniază că sancțiunile vizau protejarea utilizatorilor și aplicarea unui cadru legal necesar în era digitală, nu limitarea exprimării publice a lui Elon Musk.

Amenințările Moscovei și răspunsul Londrei (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Marea Britanie reacționează dur la declarațiile lui Putin despre un posibil război cu Europa

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că Vladimir Putin refuză orice acord privind încetarea războiului din Ucraina, după discuțiile de cinci ore dintre trimișii SUA și liderul rus care nu au produs rezultate. Starmer a subliniat că Marea Britanie va continua să pună presiune asupra Moscovei, inclusiv prin sancțiuni menite să lovească economia rusă. Putin acuză Europa că sabotează eforturile de pace Liderul rus i-a acuzat pe aliații europeni ai Kievului că ar sabota planul de pace propus de SUA și a respins modificările solicitate de Ucraina și statele europene, calificându-le drept inacceptabile. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Totodată, Putin a afirmat că Rusia este „pregătită” pentru un război cu Europa, declarație denunțată de guvernul britanic drept „aiureală” și „zăngănit de arme”. Londra: Putin tergiversează și refuză negocierile reale În Camera Comunelor, Keir Starmer a afirmat că Putin întârzie deliberat negocierile și nu dorește să ajungă la un acord de pace. Premierul britanic a reiterat necesitatea de a continua sprijinul militar și financiar pentru Ucraina și de a menține presiunea asupra Rusiei prin sancțiuni coordonate cu aliații. Amenințările lui Putin, respinse de oficialii britanici Întrebat despre declarația lui Putin potrivit căreia Rusia este gata să lupte dacă Europa dorește „confruntarea”, un purtător de cuvânt al premierului britanic a calificat afirmațiile drept „retorică periculoasă și greșită”. Londra reamintește că țările europene sunt unite în sprijinul Ucrainei, iar NATO este pregătită să răspundă oricărei amenințări. Discuțiile de la Kremlin, considerate inutile pentru pace Putin s-a întâlnit la Moscova cu emisarul președintelui american, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner, într-o discuție de cinci ore pe care Kremlinul a descris-o drept „constructivă”, dar fără progres real în direcția păcii. Rusia neagă că ar fi respins planul de pace american, deși declarațiile anterioare ale lui Putin au sugerat contrariul. Londra critică retorica rusă și continuă sprijinul pentru Ucraina Ministrul britanic al sănătății, Wes Streeting, a afirmat că amenințările Moscovei sunt luate în serios, dar reprezintă același „zăngănit de arme” al lui Putin. La rândul ei, șefa diplomației britanice, Yvette Cooper, l-a îndemnat pe liderul rus să înceteze amenințările și vărsările de sânge. Regatul Unit oferă noi fonduri pentru infrastructura Ucrainei La reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Bruxelles, Cooper a anunțat un sprijin suplimentar de zece milioane de lire sterline destinat refacerii infrastructurii energetice ucrainene distruse de atacurile rusești. Cooper a subliniat că, în timp ce președinții Trump și Zelenski caută soluții pentru pace, Kremlinul continuă să escaladeze conflictul. Ea a cerut Rusiei să înceteze amenințările, să se așeze la masa negocierilor și să accepte o pace justă și durabilă pentru Ucraina, Europa și NATO.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră