sâmbătă 21 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

695 articole
Internațional

Reacția NATO după invazia Ucrainei

Reacția NATO după invazia Ucrainei: Ne vom apăra aliații. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat atacul „îngrozitor al Rusiei asupra Ucrainei”, relatează BBC News. Reacția NATO după invazia Ucrainei: Vom lua măsurile necesare pentru a asigura securitatea aliaților Jens Stoltenberg a subliniat că este „complet nejustificat și neprovocat”. NATO a condamnat decizia Belarusului de a „înlesni” atacul Rusiei asupra Ucrainei. „Este un act de agresiune împotriva unei țări pașnice, independente”, este „o violare a legilor internaționale”, a arătat Jens Stoltenberg. „NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea și apărarea tuturor aliaților”, a transmis Stoltenberg. Citește și: VIDEO Discursul lui Putin care a declanșat invadarea Ucrainei, delir: Aliații NATO sprijină „neonaziștii” din Ucraina. În Donbass e „genocid” ? LIVE at +- 12:00 CET?️Press briefing after extraordinary meeting of the North Atlantic Council on #Russia’s unprovoked and unjustified attack on #Ukraine.? @NATO HQ, Brussels https://t.co/toYTx6ecME— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 24, 2022 Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Șeful NATO îi cere lui Putin să oprească războiul Captură video Twitter Jens Stoltenberg
Discursul lui Putin care a declanșat invadarea Ucrainei. Sursă imagine: en.kremlin.ru
Internațional

Discursul lui Putin care a declanșat invadarea Ucrainei

Discursul lui Putin care a declanșat invadarea Ucrainei a fost difuzat cu puțin înainte de ora locală 06.00 a.m. și ar fi fost preînregistrat. În acest discurs, președintele rus Vladimir Putin a susținut că Moscova a început o „operațiune militară specială” în Ucraina. Declarația de război la adresa Ucrainei a fost înregistrată încă de luni, 21 februarie, a scris publicația de opoziție din Rusia Novaya Gazeta, la care a lucrat și ziarista Anna Politkovskaya înainte de a fi asasinată pentru anchetele ei. Citește și: La 45 de km de România: Ucraina anunță că grănicerilor de pe Insula Șerpilor li s-a cerut să se predea Discursul lui Putin care a declanșat invadarea Ucrainei: „După dezintegrarea URSS, au încercat să ne distrugă” El a mai susținut că urmărește „demilitarizarea” și „denazificarea” țării, nu ocuparea acesteia. Putin a reluat narațiunea conform căreia Ucraina „amenință militar” Rusia și că Ucraina este condusă de „neonaziști”. El a susținut că a decis să acționeze după ce a primit o cerere de asistență din partea liderilor celor două regiuni separatiste Donețk și Lugansk, cărora Moscova le-a recunoscut independența luni. Russian President Vladimir Putin announced a military operation in Ukraine and warned other countries that any attempt to interfere with the Russian action would lead to “consequences they have never seen” https://t.co/4WLxzoerVX pic.twitter.com/tGIHBQqBcc— TIME (@TIME) February 24, 2022 „Am decis să derulăm o operațiune militară specială. Are ca scop să-i protejeze pe oamenii care de opt ani suferă persecuții și sunt supuși unui genocid de regimul de la Kiev. Pentru asta, urmărim demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, precum și să-i aducem în fața justiției pe cei care au făcut crime împotriva civililor. Planurile noastre nu includ ocuparea teritoriului ucrainean”, a susținut Putin, într-un discurs. Citește și: VIDEO Iohannis anunță primele măsuri ale României, după invazia rusească în Ucraina: Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați împotriva oricărei agresiuni. Se impune consolidarea flancului estic Putin a susținut că este un „genocid” în Donbass Mai jos, fragmente din discursul lui Putin: - „Politicieni occidentali iresponsabili (...) au împins expansiunea NATO către est, infrastructura militară a NATO fiind tot mai aproape de granițele Rusiei” - „După dezintegrarea URSS, având în vedere deschiderea fără precedent a unei Rusii noi și moderne, disponibilitatea ei de a lucra cinstit cu Statele Unite și alți parteneri occidentali, și dezarmarea unilaterală, au încercat să ne strivească, să ne termine, să ne distrugă. Așa a fost în anii 1990 și în anii 2000, când Occidentul a sprijinit activ separatismul și bande de mercenari în sudul Rusiei. Câte victime, câte pierderi a trebuit să suportăm și prin ce încercări a trebui să trecem înainte să înfrângem terorismul internațional din Cauzac. Noi ne amintim asta și nu vom uita niciodată”. - „Așa cum am spus în discursurile mele anterioare, nu ne putem uita fără compasiune la ce se întâmplă acolo (în Donețk și Luhansk, n.r.). A devenit imposibil de tolerat. Trebuia să oprim atrocitățile, genocidul a milioane de oameni care louiesc acolo și care și-au pus speranțele în Rusia. Aspirațiile, sentimentele și durerea acestor oameni au fost principala motivație (a Rusiei, n.r.) în a recunoaște independența republicilor populare din Donbass.” Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina „Țările NATO îi sprijină pe neonaziștii din Ucraina”, delirează Putin - „Concentrate să-și atingă scopurile, țările NATO îi sprijină pe extremiștii de dreapta și pe neonaziștii din Ucraina, aceia care nu vor uita niciodată alegerea locuitorilor din Crimeea și Sevastopol de a se uni cu Rusia.” - „Vor încerca să provoace un război în Crimeea, așa cum au făcut și în Donbass, să omoare oameni nevinovați, așa cum au mai făcut-o naționaliștii ucraineni și complicii lui Hitler. Ei ași-au exprimat pretențiile și asupra altor regiuni rusești”. - „Scopul acestei operațiuni este să-i protejăm pe oamenii care, deja de opt ani, se confruntă cu umilințe și genocidul orchestrat de regimul de la Kiev. Pentru a pune capăt acestui lucru, vom căuta să demilitarizăm și să denazificăm Ucraina și să-i aducem la judecată pe cei care au comis numeroase crime sângeroase împotriva civililor, inclusiv împotriva cetățenilor Federației Ruse.” Putin susține că de vină pentru cei care vor muri în urma invaziei rusești este regimul lui Zelenski - „Mă adresez cetățenilor din Ucraina. În 2014, Rusia a fost obligată să îi protejeze pe oamenii din Crimeea și Sevastopol (...) care au ales să fie reuniți cu patria lor istorică, Rusia, și le-am sprijinit decizia”. - „Reiterez: acționăm ca să ne apărăm de amenințările create pentru noi și de un pericol și mai mare decât cel care se petrece acum. Vă întreb, oricât de greu ar fi, să înțelegeți asta și să lucrați împreună cu noi pentru a întoarce această pagină tragică cât mai repede și fără să mai permitem cuiva să se amestece în chestiunile noastre și în relațiile noastre, ci să le dezvoltăm independent, pentru a ne crea condițiile favorabile și pentru a depăși aceste probleme și pentru a ne întări ca un tot unitar, în ciuda granițelor existente. Cred în asta, în viitorul nostru comun.” - „Reiterez că orice responsabilitate pentru vărsarea de sânge cade complet în responsabilitatea regimului de guvernământ din Ucraina”. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Iohannis anunță primele măsuri ale României. Sursă imagine: presidency.ro
Politică

Iohannis anunță primele măsuri ale României

Iohannis anunță primele măsuri ale României, după invazia rusească în Ucraina. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Iohannis anunță primele măsuri ale României: Se impune consolidarea flancului estic Redăm cele mai importante declarații ale președintelui Iohannis: Rusia a ales calea reprobabilă și complet ilegală a violenței masive în UcrainaRomânia condamnă ferm agresiunea complet nejustificată și neprovocată a armatei ruseSUA, NATO, UE și întreaga comunitate a statelor democratice au făcut tot posibilul ca democrația să prevaleze, a pledat pt continuarea dialogului, niciodată nu este prea tazriu ca rațiunea să învingăSingura soluție de a depăși cu bine este calea diplomaticăVă asigur, nici un român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei, România beneficiază de cele mai bune garanții - parteneriatele solide cu NATO și SUA, niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați împotriva oricărei agresiuniRomânia nu va fi atrasă în conflictul militar în Ucraina, voi lua măsuri pentru ca securitatea României să nu fie sub nici o formă afectată Se impune consolidarea flancului estic . Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Veteranii ucraineni vor primi arme. Toți ucrainenii sunt îndemnați să se înroleze. Sursă imagine: Twitter The New York Times
Internațional

Veteranii ucraineni vor primi arme

Veteranii ucraineni vor primi arme, după ce Rusia a invadat Ucraina, relatează Reuters, citând Poliția. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat joi ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Veteranii ucraineni vor primi arme Ucrainenii sunt încurajați să se înroleze și să lupte împotriva rușilor. Ministrul Apărării din Ucraina, Oleksi Reznikov, a făcut apel la cetățeni să se înarmeze și să se înroleze, ca să ajute forțele de apărare ale țării, în lupta cu trupele ruse, scrie The New York Times. „Inamicul atacă, dar armata noastră este indestructibilă”, a declarat ministrul Apărării. Zelenski a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu Rusia. Toți ucrainenii care cer arme vor primi Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat joi ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia. Șeful statului ucrainean a mai spus că toți cetățenii care cer arme le vor primi, conform presei ucrainene, citată de BBC News. Ukraine’s defense minster called on anyone looking to take up arms against Russian forces to enlist with the country’s territorial defense units. All anyone needs to sign up is a Ukrainian passport, he said. "Ukraine is moving into all-out defense mode." https://t.co/id29guwWJ0 pic.twitter.com/NUlaMeoycO— The New York Times (@nytimes) February 24, 2022 Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Harta atacurilor rusești în Ucraina. Sursă imagine: liveuamap.com
Internațional

Harta atacurilor rusești în Ucraina

Harta atacurilor rusești în Ucraina. Rusia a lansat o ofensivă militară majoră asupra Ucrainei, fiind raportate atacuri cu rachete și bombardamente în cele mai mari orașe ale Ucrainei, relatează BBC News. Livemapua.com, un serviciu care documentează atacurile conflictului ruso-ucrainean încă din 2014, a publicat o hartă cu locurile unde au fost raportate până la această oră atacuri. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Harta atacurilor rusești în Ucraina. Cel puțin șapte decese, raportate de Poliția ucraineană Marile orașe ale Ucrainei au fost bombardate. Între ele, Harkov, Kiev, Odessa, Mariupol. Cel puțin șapte oameni au murit în urma bombardamentelor, a anunțat Poliția din Ucraina. Șase oameni și-au pierdut viața, iar șapte au fost răniți, în urma unui atac asupra unei unități militare din Podilsk, lângă Odessa. 19 oameni sunt dați dispăruți. O persoană a murit la Mariupol. Ministerul de Interne al Rusiei a susținut că „forțele armate ucrainene au fost suprimate”, transmite agenția guvernamentală a Rusiei, Interfax, însă surse independente nu au confirmat această informație. Pe de altă parte, Ucraina anunță că forțele sale aeriene resping atacurile rusești. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Cătălin Prisacariu
Opinii

Poate fi România atacată de Putin?

Miercuri spre joi dimineață, cu puțin înainte de ora 05.00 în România, Putin a declanșat invazia Ucrainei. Într-un discurs televizat, i-a amenințat direct pe cei care vor ajuta Ucraina: cei "care vor încerca să interfereze cu noi (...) trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și va duce la consecințe cum nu ați mai văzut". Nu ai cum să nu-ți pui întrebarea, mai ales dacă ai graniță cu Ucraina, ce înseamnă această frază a președintelui rus. La ce se referă când vorbește de "interferențe"? Ce ar putea însemna acele "consecințe" nemaivăzute? Evident, puterea militară a Rusiei este enormă. Iar echipamentele militare ale Kremlinului din ultimii ani, în special rachetele, au devenit o amenințare pentru toată lumea. Se vorbește inclusiv de cea mai puternică rachetă a planetei, practic imbatabilă, ca fiind în arsenalul rus. Este logic să te gândești că, pentru a descuraja NATO, Putin ar încerca să neutralizeze țările Alianței din jurul Ucrainei? Este, așadar, previzibil ca țări precum România și Polonia să fie primele cărora li se răspunde imediat, cu consecințe cum nu s-au mai văzut? Deocamdată, pentru acest scenariu, am văzut doar un contra-argument al ministrului Apărării, Vasile Dîncu, miercuri seara, la TVR. Potrivit lui Dîncu, "În principiu, toate analizele pe care le face NATO şi le facem şi noi împreună cu aliaţii noştri din NATO spun că în acest moment e exclus un război pe teritoriul României, pentru că e exclus un conflict militar între NATO şi Rusia. (...) Sunt mai multe raţiuni de factură strategică pentru care se consideră că e cel mai bun acest scenariu. Nu cred că Rusia, în afară de unele lucru pe care vrea să le rezolve pe terenul fostei URSS, într-o utopie de reîntregire a Rusiei Ecaterinei a II-a sau a lui Petru cel Mare, nu cred că se poate întâmpla să atace o ţară NATO şi acest lucru să ducă la un conflict generalizat. Ar fi o dovadă de nebunie şi nu credem în acest scenariu." Nebunia, așadar, este exclusă din scenariu de către România (și de către NATO?). Dar pare Putin un om sănătos la cap? Eu m-aș mai gândi. Evoluția situației din Ucraina din orele următoare ne va da un indiciu despre ce înțelege Putin prin "interferențe". Dar nu cred că Bucureștiul poate miza pe lipsa nebuniei din Kremlin. Sigur, dacă România ar fi atacată, NATO ar trebui să răspundă proporțional, potrivit articolului 5 al Alianței, care prevede că orice atac împotriva unui membru NATO este un atac împotriva NATO. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după anunțul lui Putin că a invadat Ucraina. Sursă imagine: Twitter Time
Internațional

Rusia amenințată cu noi sancțiuni

Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după invadarea Ucrainei. NATO a anunțat noi măsuri împotriva Moscovei, iar statele occidentale au condamnat decizia lui Vladimir Putin de a ataca Ucraina. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după invadarea Ucrainei. Secretarul general al ONU i-a cerut lui Putin să oprească războiul Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, i-a adresat miercuri un apel de ultim moment preşedintelui rus Vladimir Putin să oprească războiul 'în numele umanităţii', informează Reuters. „Domnule preşedinte Putin, în numele umanităţii, aduceţi-vă trupele înapoi în Rusia”, a declarat Guterres, vorbind după o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate privind Ucraina. NATO condamnă „atacul nesăbuit” al Rusiei asupra Ucrainei Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunțat „atacul nesăbuit” al Moscovei asupra Ucrainei. El a arătat că sunt „puse la risc nenumărate vieți civile”. Aliații se vor întâlni joi pentru a adopta noi sancțiuni împotriva Moscovei. SUA: Rusia singură este responsabilă pentru moartea și distrugerea provocate de acest atac „Președintele Putin a ales un război premeditat care se va solda cu pierderea de vieți omenești și catastrofe. Rusia singură va fi responsabilă de moartea și distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite, aliații și partenerii săi vor răspunde într-o manieră unită și decisivă. Rusia va fi trasă la răspundere în fața lumii”, a transmis președintele american Joe Biden. Franța condamnă „în cei mai fermi termeni” invadarea Ucrainei Ambasadorul Franţei la ONU, Nicolas de Riviere, a denunţat miercuri seară „dispreţul" manifestat de Rusia faţă de ONU după decizia lui Vladimir Putin de a trimite trupe în Ucraina, informează joi France Presse, conform Agerpres. „Rusia a ales războiul. Franţa condamnă în cei mai fermi termeni declanşarea acestor operaţiuni", a adăugat el. Iohannis, Ciucă și Aurescu condamnă atacarea Ucrainei Premierul Nicolae Ciucă a condamnat „cu hotărâre” invadarea Ucrainei de către Rusia. „În numele Guvernului României, premierul Nicolae Ciucă exprimă solidaritatea cu Guvernul Ucrainei şi reiterează susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale statului vecin”, arată Guvernul României, într-un comunicat de presă. Și președintele Iohannis a condamnat în termeni fermi invadarea Ucrainei. „Această conduită, care urmează recunoaşterii ilegale de către Federaţia Rusă a „independenţei" autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Lugansk, părţi componente ale Ucrainei, reprezintă o nouă încălcare flagrantă a principiilor de drept internaţional, în mod special a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, a inviolabilităţii frontierelor acestui stat, respectiv a principiului nerecurgerii la folosirea forţei în relaţiile internaţionale", a arătat șeful statului. „România este alături de Ucraina. Încălcarea gravă a dreptului internaţional de către Rusia va avea un preţ mare. Alături de aliaţii şi partenerii noştri, vom decide cele mai potrivite măsuri pentru securitatea şi siguranţa comunităţii euroatlantice”, a scris ministrul de Externe Bogdan Aurescu, pe Twitter. Marea Britanie: Putin a ales calea distrugerii Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a transmis joi că este „îngrozit de evenimentele înspăimântătoare din Ucraina" şi că a vorbit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre următorii paşi, relatează Reuters. Preşedintele rus Vladimir Putin „a ales calea vărsării de sânge şi a distrugerii prin lansarea acestui atac neprovocat asupra Ucrainei", a scris Johnson pe Twitter. Germania: Zi îngrozitoare pentru Ucraina, zi neagră pentru Europa Cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi dimineaţă că operaţiunea militară rusă lansată în Ucraina este „o încălcare flagrantă" a dreptului internaţional, relatează AFP şi Reuters. „Germania condamnă cât se poate de ferm acest act lipsit de scrupule al preşedintelui (Vladimir) Putin. Suntem solidari cu Ucraina şi cu locuitorii săi", a transmis el într-un comunicat. "Este o zi îngrozitoare pentru Ucraina şi o zi neagră pentru Europa", a adăugat Scholz, conform Agerpres. UE anunță că va trage la răspundere Rusia pentru atacul nejustificat asupra Ucrainei Uniunea Europeană va trage la răspundere Moscova pentru atacul "nejustificat" asupra Ucrainei, a declarat joi şefa executivului blocului comunitar, Ursula von der Leyen, potrivit Reuters. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina (sursa: mil.ru)
Internațional

Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina

Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina, consideră corect ca ţara lor să utilizeze forţa militară împotriva Ucrainei pentru a împiedica guvernul de la Kiev să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Asta arată un sondaj citat miercuri de postul de televiziune CNN. Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina Sondajul, realizat de compania de consultanţă Savanta ComRes în rândul cetăţenilor din Ucraina şi Rusia, concluzionează că doar 25% dintre ruşi consideră că ar fi greşit să se recurgă la armată împotriva Ucrainei. Alţi 25% nu sunt siguri care ar fi cea mai bună opţiune pentru rezolvarea crizei actuale. Totodată, un număr ridicat de ruşi consideră o greşeală încercarea de a "reuni" cu forţa Rusia cu Ucraina, două ţări cu o istorie lungă şi complicată de relaţii întrepătrunse. Este o decizie pe care cei mai mulţi intervievaţi o consideră dificil de adoptat. Dar, potrivit rezultatelor sondajului, 43% dintre ruşi nu sunt în favoarea recurgerii la forţă pentru integrarea Ucrainei în Rusia, în timp ce 36% nu o consideră o idee rea. Firesc, ucrainenii resping războiul Aşa cum era de aşteptat, ancheta relevă că majoritatea ucrainenilor resping utilizarea forţei de către Rusia. Şapte din zece intervievaţi ucraineni au declarat că ar fi greşit ca Rusia să utilizeze forţa militară pentru a împiedica aderarea Ucrainei la NATO (70%) sau pentru a reuni cele două ţări (73%). Citește și: Ucraina se pregătește de război: vrea să declare starea de urgență, pe fondul agresiunii Rusiei. Civilii vor putea să poarte arme de foc Majoritatea ucrainenilor resping afirmaţia pe care preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut-o într-un discurs rostit luni, potrivit căruia Ucraina nu are nicio bază istorică şi este în esenţă o creaţie a Uniunii Sovietice. În general, majoritatea celor chestionaţi pe ansamblul ţării şi de toate vârstele în Ucraina declară că nu se simt "un singur popor" cu ruşii şi că cele două ţări nu ar trebui să fie unite. Ucraina se simte apărată de NATO și SUA și nu prea Doar unul din cinci ucraineni consideră că tensiunile cu Rusia vor fi soluţionate pe cale paşnică, comparativ cu două treimi dintre ruşi (21% faţă de 65%). Numai un sfert (26%) dintre ucraineni speră într-o apărare militară a Ucrainei din partea NATO şi SUA, dar într-un procent mai mare se aşteaptă la sancţiuni economice împotriva liderilor ruşi (46%) sau a companiilor ruse (34%). Sondajul a fost realizat online între 7 şi 15 februarie, pe un eşantion de peste 1.000 de persoane din fiecare ţară, de către compania Savanta ComRes. Datele au fost culese înaintea discursului lui Putin de luni şi a recunoaşterii de către Moscova a suveranităţii republicilor separatiste ucrainene din Donbas, are o marjă de eroare de plus/minus 3,1%, potrivit Agerpres.

Dîncu din pix 500.000 de refugiați (sursa: Facebook/Vasile Dîncu)
Eveniment

Dîncu, din pix: 500.000 de refugiați

Vasile Dîncu, din pix: 500.000 de refugiați. Ministrul Apărării a declarat, marţi, că România poate primi peste 500.000 de refugiaţi, în cazul unui conflict în Ucraina. Dîncu, din pix: 500.000 de refugiați "Există mai multe estimări, dar am putea să primim peste 500.000 de refugiaţi, aceasta este cifra pentru care ne-am pregătit noi împreună cu Ministerul de Interne şi cu celelalte instituţii care au în subordine acest lucru. (...) Sunt multe puncte. Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta în vecinătatea graniţelor", a spus ministrul Apărării la Parlament. El a arătat că România nu se aşteaptă la fluxuri majore de refugiaţi din Ucraina, în contextul în care în 2014 cei mai mulţi au mers spre Polonia. "Nici acum nu ne aşteptăm la fluxuri majore care să vină aici, dar niciodată nu se ştie, în funcţie de evoluţiile armate, dacă ar fi cazul, dar deocamdată vorbim de o situaţie ipotetică", a afirmat ministrul Apărării. Românii din Ucraina ar putea fi "extrași" Întrebat care ar putea fi cel mai rău scenariu pentru România, el a răspuns: "În momentul în care ar fi un conflict armat generalizat în estul graniţei noastre şi ar fi alte efecte de factură economică, de factură socială, cele legate de război electronic, care nu are graniţe şi se poate extinde, deci tot ceea ce ar însemna o situaţie de urgenţă am simulat interarme, interinstituţional. Există un comitet care funcţionează, tot timpul se întâlnesc, în fiecare zi, pe această temă cu nivelul pregătirii. Acest lucru a fost pentru prima dată când a fost un fel de cronică a unei morţi anunţate, ca să folosesc o sintagmă literară, şi atunci de săptămâni întregi ne pregătim". Vasile Dîncu a precizat şi că România este pregătită să-i extragă pe românii aflaţi în Ucraina, dacă va fi nevoie. "Suntem pregătiţi ca, în cazul în care este nevoie, să fie extraşi din teritoriu", a spus acesta, arătând că nu ştie să existe astfel de solicitări. Nu va fi un război pe teritoriul românesc Ministrul a punctat că există condiţiile pentru un conflict armat, dar şi speranţa unei dezescaladări în regiune. "Există condiţii şi pentru un conflict armat, foarte multe condiţii, dar nu se ştie. Să sperăm că încă vor continua să vorbească diplomaţii, nu militarii. (...) Federaţia Rusă foloseşte diplomaţia şi în scopul de a influenţa, de a manipula, pentru că în acelaşi timp se declară că se retrag forţe şi că există aproape un calendar de retragere şi se acţionează şi militar, dar există speranţă pentru că s-a convocat, încă nu ştim chiar data, dar în scurt timp va avea loc şi un comitet NATO-Rusia, care nu era programat pentru că este ca urmare a discuţiei din ultima vreme. Din perspectiva aceasta, diplomaţii încă pot să vorbească", a afirmat Dîncu. Întrebat dacă un eventual conflict ar putea ajunge şi în România, el a răspuns că "populaţia poate să stea liniştită". "În acest moment nu există nicio prognoză în acest sens. Eu cred că populaţia poate să stea liniştită. Sigur că, în condiţiile unui conflict în Ucraina, toată zona este afectată. Asta nu înseamnă că va fi un război pe teritoriul nostru".

Donețk și Lugansk, armele lui Putin. În imagine, Denis Puşilin şi Leonid Pasetcinik (sursa: veridica.ro)
Internațional

Donețk și Lugansk, armele lui Putin

Donețk și Lugansk, armele lui Putin. Liderii celor două teritorii separatiste din estul Ucrainei l-au îndemnat luni pe preşedintele rus Vladimir Putin să recunoască independenţa acestor teritorii şi să pună în funcţiune o "cooperare în materie de apărare", informează AFP. Donețk și Lugansk, armele lui Putin Aceste apeluri, coordonate şi difuzate la televiziunea rusă, au fost lansate de liderii "Republicii Populare Doneţk" şi "Republicii Populare Lugansk", Denis Puşilin şi Leonid Pasetcinik. Marţea trecută, deputaţii ruşi au votat la rândul lor un apel către preşedintele Vladimir Putin pentru ca Rusia să recunoască independenţa teritoriilor separatiste proruse care luptă, cu sprijinul Moscovei, împotriva armatei ucrainene în estul Ucrainei de opt ani. Citește și: Moscova continuă să toarne gaz pe foc: Putin reunește Consiliul Securității Rusiei Miercuri, Kremlinul a admis că recunoaşterea celor două autoproclamate republici populare Lugansk şi Doneţk nu ar fi conformă cu Acordurile de la Minsk privind reglementarea conflictului din Donbas, a căror respectare Rusia o cere. Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a avertizat că recunoaşterea celor două regiuni separatiste de către Moscova va însemna denunţarea Acordurilor de la Minsk, cu toate consecinţele care decurg din aceasta.

SUA, îngrijorată de anunțul Turciei (sursa: Facebook/US Department of State)
Internațional

Rusia - război, nu diplomație în Ucraina

Rusia - război, nu diplomație în Ucraina. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat vineri că intensificarea ciocnirilor în derulare în estul Ucrainei reprezintă "un scenariu de provocări" conceput de Rusia pentru a justifica un atac asupra Ucrainei, relatează AFP. Rusia - război, nu diplomație în Ucraina Evenimentele din ultimele 24-48 de ore "fac parte dintr-un scenariu deja în derulare, care constă în crearea de provocări false, apoi în a răspunde la aceste provocări şi, în cele din urmă, în a comite o nouă agresiune împotriva Ucrainei", a acuzat Blinken într-un discurs la Conferinţa de Securitate de la Munchen. Citește și: Putin a dat semnalul începerii operațiunii „Ucraina”: tiruri de artilerie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk "Deşi facem tot ce ne stă în putere pentru a transmite clar că există o cale diplomatică" la această criză gravă între Occident şi Rusia, "suntem profund îngrijoraţi de faptul că nu aceasta este calea în care s-a angajat Rusia", a spus şeful diplomaţiei americane. Blinken a formulat acuzaţii similare joi în Consiliul de Securitate al ONU. Germania: Rusia exercită "o ameninţare absolut inacceptabilă" Tot vineri, în cadrul Conferinţei de Securitate de la Munchen, şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a declarat la rând său că Rusia exercită "o ameninţare absolut inacceptabilă" asupra securităţii europene. Anunţurile recente ale Rusiei privind o retragere parţială a trupelor "au fost un licăr de speranţă", a spus ea, adăugând însă că îşi doreşte să vadă acţiuni, "deoarece ameninţarea rusă este în continuare reală". "Această criză nu este o criză ucraineană. Este o criză rusă", a declarat şefa diplomaţiei germane. În timp ce Rusia a transmis joi SUA cererile sale strategice privind securitatea în Europa, pentru a dezamorsa criza privind Ucraina, Annalena Baerbock spune că propunerile Moscovei "nu sunt încurajatoare până acum". "Vrem să discutăm în orice moment" despre aceste subiecte cu Rusia, dar "nu cu propuneri care pun la îndoială arhitectura de securitate pe care am construit-o împreună" în Europa, a afirmat ea.

Putin începe războiul în Donețk, Lugansk (sursa: Agerpres)
Internațional

Putin începe războiul în Donețk, Lugansk

Putin începe războiul în Donețk, Lugansk. Separatiştii proruşi care controlează republicile separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei au anunţat vineri evacuarea civililor către Rusia. Mișcarea, în urma intensificării bombardamentelor de artilerie pentru care armata ucraineană şi separatiştii se acuză reciproc, relatează Reuters şi AFP. Putin începe războiul în Donețk, Lugansk Într-un mesaj video transmis pe contul său de Telegram, liderul republicii Doneţk, Denis Puşilin, a acuzat Ucraina că se pregăteşte să invadeze cele două provincii separatiste proruse. "Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va da curând ordinul de a trece la ofensivă şi de a pune în aplicare planul de invazie a republicilor Doneţk şi Lugansk", a susţinut liderul separatist prorus. Citește și: România, răspuns pentru Rusia: Ne dorim ca grupul de luptă NATO să fie poziționat în țara noastră Prin urmare, "astăzi, o plecare masivă şi centralizată a populaţiei este organizată către Federaţia Rusă. Trebuie evacuaţi în primul rând femeile, copiii şi persoanele vârstnice", a anunţat Puşilin. El a precizat că Rusia a acceptat să găzduiască în regiunea Rostov persoanele ce vor fi evacuate şi "au fost create toate condiţiile pentru un tranzit rapid în punctele de control". Între timp, provincia Lugansk a anunţat la rândul ei că va începe evacuarea civililor către Rusia. În cele două provincii trăiesc milioane de persoane, majoritatea rusofone şi care au primit de asemenea cetăţenia rusă. Ucraina neagă o ofensivă în Donbas Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat în aceeaşi zi în faţa parlamentului de la Kiev că nu are în vedere nicio ofensivă asupra celor două provincii separatiste din Donbas. De-a lungul liniei de contact stabilite între armata ucraineană şi separatişti în urma armistiţiului convenit în 2015 s-au înregistrat în ultimele ore, şi în special în cursul zilei de joi, multiple încălcări ale încetării focului. Ministrul Reznikov a spus în intervenţia sa din parlament că numai joi separatiştii au efectuat 60 de atacuri asupra poziţiilor ucrainene, dintre care 43 cu arme interzise prin acordurile de pace de la Minsk, soldate cu rănirea a doi soldaţi şi a doi civili. La rândul lor, separatiştii din Doneţk au vorbit despre 30 de atacuri efectuate vineri asupra lor de armata ucraineană, potrivit Agerpres. Putin face pe pacificatorul Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că observă o deteriorare a situaţiei în estul Ucrainei, îndemnând Kievul să se aşeze la masa tratativelor cu separatiştii din Doneţk şi Lugansk, şi a lansat un apel la punerea în practică a Acordurilor de la Minsk, destinate să pună capăt conflictului din estul Ucrainei, potrivit AFP şi Reuters. În cadrul unei conferinţe de presă la Moscova, Putin a mai spus că Rusia este pregătită să meargă pe calea negocierilor cu NATO cu privire la cererile sale de securitate, dar că Alianţa condusă de SUA şi Washingtonul nu sunt încă dispuse să se angajeze asupra preocupărilor-cheie ale Moscovei. Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a respins ceea ce a numit "dezinformările" Moscovei. We categorically refute Russian disinformation reports on Ukraine’s alleged offensive operations or acts of sabotage in chemical production facilities. Ukraine does not conduct or plan any such actions in the Donbas. We are fully committed to diplomatic conflict resolution only.— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) February 18, 2022

Riscul unui război convențional în Europa nu e exclus (sursă: Facebook/NATO)
Eveniment

Riscul unui război convențional în Europa nu e exclus

Riscul unui război convențional în Europa nu e exclus. Informațiile de care dispune NATO arată că o intervenție militară a Rusiei în Ucraina este posibilă din punct de vedere tehnic în orice moment, în cazul în care președintele Vladimir Putin ar da un astfel de ordin. Riscul de război convențional în Europa nu poate fi exclus, însă românii nu trebuie să se îngrijoreze, pentru că au garanții de securitate credibile, spune, într-un interviu pentru Digi24, adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană. Numărul 2 al NATO a fost întrebat despre un articol publicat de revista germană Der Spiegel, care ar fi aflat că Rusia va invada Ucraina miercuri, 16 februarie. De altfel, mai multe publicații occidentale au scris vineri, pe surse, că președintele Joe Biden i-ar fi informat pe aliații cu care a vorbit (inclusiv pe președintele Klaus Iohannis) că SUA consideră că Vladimir Putin a luat decizia de a invada Ucraina. În plus, Der Spiegel scrie că atât serviciile secrete americane, CIA, cât și armata americană au informat în cursul zilei de vineri guvernul american și alte state NATO că, pe baza unor noi informații, există temeri că atacul ar putea avea loc chiar miercurea viitoare. Citește și: Ce și-au transmis la telefon, timp de peste o oră, Putin și Biden? Washingtonul și Kremlinul tac, tensiunea e maximă Întrebat dacă poate să confirme aceste informații, Mircea Geoană a explicat la Digi24: „Nu avem o imagine completă asupra intențiilor reale ale președintelui Putin. Ceea ce putem spune, pe baza informațiilor pe care le primim la nivelul țărilor aliate, este că în clipa de față, mobilizarea, organizarea, logistica și susținerea forțelor rusești din jurul Ucrainei, pe trei laturi ale Ucrainei, ar putea permite, în eventualitatea unui ordin din partea Kremlinului, o intervenție militară în orice moment”. Riscul unui război convențional în Europa nu e exclus Oficialul NATO a precizat: „Nu spunem că este ziua X sau Y, au fost speculații cu privire la Jocurile Olimpice de iarnă, noi nu lucrăm cu astfel de repere, lucrăm cu realități de pe teren: în clipa de față, Federația Rusă a mobilizat forțe considerabile, are toate elementele de comandă, control, logistică, susținere, suport, un număr masiv de agenți infiltrați în Ucraina, cu miile, capabili să genereze destabilizare, provocări și chiar încercări de schimbare a regimului politic, deci, astăzi Federația Rusă ar putea să ia o decizie în acest fel”. Citește și: Comisia Europeană explică pentru PSD: PNRR poate fi renegociat doar în situaţii excepţionale, cum ar fi dezastrele naturale Mircea Geoană a subliniat însă în repetate rânduri că Alianța Nord-Atlantică încurajază „din toate puterile” dialogul și speră că actuala criză își va găsi până la urmă o rezolvare pe cale diplomatică. El spune că dacă Moscova și-ar face o analiză lucidă, „la rece”, din punct de vedere al raportului cost-beneficiu, ar ajunge la concluzia că ar avea de pierdut enorm în cazul unei noi incursiuni militare în Ucraina.

Ucraina îndeamnă populația la calm (sursă: Facebook/Ukraine Army)
Internațional

Ucraina îndeamnă populația la calm

Ucraina îndeamnă populația la calm. Guvernul ucrainean a cerut cetăţenilor sâmbătă să rămână calmi şi uniţi, declarând că forţele armate sunt gata să respingă orice atac asupra ţării, pe fondul temerilor că Rusia ar fi gata să o invadeze, relatează Reuters."Acum este esenţial să rămânem calmi şi uniţi în ţară şi să evităm acţiunile care subminează stabilitatea şi seamănă panică", a declarat Ministerul de Externe într-un comunicat. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS"Forţele armate ale Ucrainei monitorizează constant evoluţiile şi sunt gata să respingă orice încălcare a integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei", se adaugă în comunicat. Ucraina îndeamnă populația la calm Rusia a masat peste 100.000 de soldaţi lângă graniţa sa cu Ucraina şi Statele Unite au declarat vineri că o invazie ar putea avea loc oricând. Washingtonul şi-a îndemnat de asemenea cetăţenii din Ucraina să plece cât mai curând posibil, un apel lansat de asemenea de alte ţări inclusiv Marea Britanie, Japonia şi Australia, aminteşte Reuters. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNAMoscova neagă planuri de invadare, spunând că îşi apără propriile interese de securitate împotriva agresiunii aliaţilor NATO.Preşedintele american Joe Biden şi omologul său rus Vladimir Putin ar urma să discute sâmbătă. Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a anunţat de asemenea că va discuta prin telefon cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

Rusia este pregătită să atace Ucraina (sursă: mid.ru)
Internațional

Rusia este pregătită să atace Ucraina

Rusia este pregătită să atace Ucraina, dar încă nu a luat decizia dacă va face acest lucru, a afirmat vineri şeful Serviciilor de informaţii germane (BND), Bruno Kahl, pe fondul tensiunilor în creştere între Moscova şi Kiev, transmite Reuters. ''Cred că decizia de a ataca nu a fost luată deocamdată'', a declarat Bruno Kahl într-un interviu pentru agenţia de presă britanică. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro ''Criza poate evolua în mii de feluri'', a adăugat Kahl, care a amintit ca posibile scenarii acţiuni ruse pentru destabilizarea guvernului de la Kiev sau măsuri de sprijinire a separatiştilor din estul Ucrainei. El a refuzat să facă vreun comentariu legat de ce fel de sancţiuni ar trebui adoptate împotriva Rusiei în cazul unui atac. Pe de altă parte, şeful BND a exprimat dubii despre viabilitatea unei alianţe durabile între Rusia şi China, întrucât interesele celor două ţări diferă destul de mult. Rusia este pregătită să atace Ucraina și așteaptă ultimul semnal ''Pe termen lung, ursul rusesc nu se va simţi comfortabil în ghearele dragonului chinezesc'', a spus Bruno Kahl. Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să se deplaseze la Beijing în luna februarie pentru convorbiri cu omologul său chinez Xi Jinping, temele principale ce vor fi abordate fiind securitatea europeană şi dialogul Rusiei cu NATO şi SUA. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politici Rusia a comasat trupe în apropierea frontierei sale cu Ucraina, dar susţine că nu are niciun plan de a invada această ţară. SUA şi NATO au respins miercuri solicitările cheie ale Moscovei, cum ar fi oprirea extinderii NATO şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute în mod serios cu Rusia în legătură cu temerile sale privind securitatea. Moscova a formulat în decembrie către Washington o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în statele care au aderat la această alianţă după 1997. Consultările dintre Moscova şi Washington începute pe 10 ianuarie asupra acestor solicitări nu au condus la o înţelegere, în timp ce oficialii occidentali au calificat drept inacceptabile cererile Rusiei, pe care au ameninţat-o cu sancţiuni dure dacă atacă Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră