miercuri 10 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

687 articole
Internațional

Rusia a invadat spațiul aerian suedez

Rusia a invadat spațiul aerian suedez. Două avioane de vânătoare rusești care au încălcat spațiul aerian suedez la începutul acestei luni. Aeronavele de război erau echipate cu bombe nucleare cu scopul de a speria Stockholmul, după ce Putin a amenințat cu acțiuni militare dacă Suedia sau Finlanda vor adera la NATO, relatează DailyMail. Rusia a invadat spațiul aerian suedez Două avioane rusești care au încălcat spațiul aerian suedez la începutul acestei luni erau echipate cu arme nucleare, s-a aflat. Survolul efectuat în apropierea insulei Gotland, pe 2 martie, a fost un act deliberat menit să intimideze Suedia, potrivit canalului suedez de știri TV4 Nyheterna. Citește și: Putin crede că a fost indus în eroare de șefii armatei ruse, care nu-i furnizează informațiile reale despre pierderile din Ucraina, potrivit unui oficial de la Washington În total, patru avioane au decolat de la baza aeriană rusă din Kaliningrad. Acestea erau formate din două avioane de atac Suhoi- 24, care erau escortate de două avioane de vânătoare Suhoi -27. Avioanele erau echipate cu arme nucleare Cele două avioane de atac erau, potrivit surselor TV4 Nyheter, echipate cu arme nucleare.Încălcarea teritoriului suedez a durat aproximativ un minut. Forțele aeriene ale țării au desfășurat două JAS 39 Gripen, care au realizat fotografii ale intrușilor. În acel moment, spun mass-media suedeze, s-a confirmat că avioanele rusești erau echipate cu focoase nucleare. "Acesta este un semnal pentru Suedia că avem arme nucleare și că am putea lua în considerare și posibilitatea de a le folosi", a declarat expertul militar strategic Stefan Ring pentru TV4 Nyheter. "Noi o evaluăm ca pe o acțiune conștientă. Ceea ce este foarte grav, mai ales că Rusia este o țară beligerantă", a adăugat șeful forțelor aeriene Carl-Johan Edström. "Nu pot exclude o navigație incorectă, dar totul indică faptul că a fost un act deliberat. Că au încălcat granițele Suediei". Incidentul a avut loc la câteva zile după ce președintele rus Vladimir Putin a amenințat cu acțiuni militare împotriva Suediei și a Finlandei vecine, în cazul în care oricare dintre ele va adera la NATO.

Rusia a invadat spațiul aerian suedez (sursa: wallpaperflare)
Vladmir Putin trăiește într-un "metavers" propriu (sursa: TheWashingtonPost)
Eveniment

Vladmir Putin trăiește într-un "metavers" propriu

Vladmir Putin trăiește într-un "metavers" propriu.Decizia lui Putin de a porni un război în Ucraina "are legătură cu vârsta lui şi eficienţa" sa. Pe de altă parte liderul de la Kremlin crede că are sprijinul popular al cetăţenilor Rusiei, a declarat miercuri comandantul forţelor SUA în Europa (EUCOM), generalul Tod Wolters, totodată comandant suprem al Forţelor aliate în Europa (SACEUR), potrivit Agerpres. Vladmir Putin trăiește într-un "metavers" propriu Wolters a fost audiat miercuri în Comisia pentru servicii armate a Camerei Reprezentanţilor, la o zi după o audiere similară în faţa unei comisii de acelaşi profil din Senat, pentru a discuta măsurile adoptate împotriva invaziei ruse în Ucraina, care a început la 24 februarie. Citește și: Putin crede că a fost indus în eroare de șefii armatei ruse, care nu-i furnizează informațiile reale despre pierderile din Ucraina, potrivit unui oficial de la Washington În cadrul sesiunii, generalul a fost întrebat de congresmanul Jim Banks, care reprezintă al treilea district din Indiana, despre motivele deciziei lui Putin, în vârstă de 69 de ani, de a invada ţara vecină. "Cred că Putin simte că are sprijinul popular al cetăţenilor Rusiei şi am impresia că a încercat să profite de fisurile care ar fi putut apărea în NATO ca urmare a situaţiei" generate de retragerea din Afganistan, a indicat Wolters. Bătrânețea, haine grele De asemenea "cred că are de-a face cu vârsta şi eficienţa lui, iar toate acestea combinate l-au pus într-o poziţie care l-a făcut să meargă mai departe", a adăugat el. Chiar dacă la mijloc sunt o mulţime de factori, comandantul NATO a remarcat că "variabila principală" este că Putin crede că are sprijinul ruşilor. Pe de altă parte, Wolters a subliniat că "acţiunea fără sens a Rusiei" în Ucraina reprezintă o oportunitate de a revizui "arhitectura militară permanentă" pe care SUA o au în Europa de Est. Wolters a afirmat că naţiunile NATO sunt dispuse ca prezenţa SUA pe continentul european să treacă de la un caracter eminamente rotativ la o permanentizare a acesteia. "Cred că această schimbare va continua să sporească şi lucrăm foarte mult cu Consiliul Atlanticului de Nord pentru a face exact asta", a spus el.

TOPSHOT - Ukrainian Armata rusă atacă Ucraina cu arme interzise (sursa: inews.com
Internațional

Armata rusă atacă Ucraina cu arme interzise

Ucraina acuză armata rusă că a folosit obuze cu fosfor în micul oraş Marinka din estul Ucrainei. Armele cu fosfor provoacă incendii devastatoare și sunt interzise utilizarea lor împotriva civililor, potrivit Agerpres. Armata rusă atacă Ucraina cu arme interzise "Ruşii au folosit din nou obuze cu fosfor la Marinka" (10.000 de locuitori înainte de începerea invaziei ruse de la 24 februarie), a afirmat pe Telegram şeful administraţiei militare a regiunii Doneţk, Pavel Kirilenko. Citește și: Putin crede că a fost indus în eroare de șefii armatei ruse, care nu-i furnizează informațiile reale despre pierderile din Ucraina, potrivit unui oficial de la Washington "Au fost localizate peste zece incendii (provocate de aceste obuze) şi au fost ţinute sub control de către personalul Serviciului naţional pentru situaţii de urgenţă", a continuat el. Armele cu fosfor sunt arme incendiare a căror utilizare este interzisă împotriva civililor, dar nu împotriva ţintelor militare, în baza unei Convenţii semnate în 1980 la Geneva. Rusia minte și acuză Ucraina că folosește bombe cu fosfor Rusia a dezminţit la 25 martie orice încălcare a dreptului internaţional după ce a fost acuzată în mod repetat de Ucraina că a folosit astfel de muniţii în cadrul ofensivei sale. "Au fost bombardate şi oraşele Georgievka, Novokalinovo şi Oceretino", a adăugat Pavel Kirilenko, fără a oferi detalii despre muniţia folosită. "Nu s-au înregistrat victime în rândul civililor, dar mai multe case au fost avariate", a subliniat el. Un atac aerian rusesc a fost efectuat şi asupra satului Slobojanske, din nord-est, provocând moartea unei femei şi a fiului ei de 11 ani, a anunţat serviciul de presă al Parchetului regional Harkov. De asemenea, au fost trase rachete asupra unei uzine din Novomoskovsk şi a unui depozit de petrol din Dnipropetrovsk, în est, a declarat şeful administraţiei militare din regiune, Valentin Reznicenko, potrivit căruia nu există victime.

Kremlinul anunță "regim al tăcerii" la Mariupol (sursa: Reuters)
Internațional

Kremlinul anunță un "regim al tăcerii" la Mariupol

Kremlinul anunță un"regim al tăcerii" la Mariupol. Ministerul rus al Apărării a anunţat miercuri seară un o încetare locală a focului, cu începere de joi de la orele 10.00 în portul ucrainean asediat Mariupol, pentru a evacua civilii, notează AFP, potrivit Agerpres. Kremlinul anunță un "regim al tăcerii" la Mariupol Această măsură ar urma să permită deschiderea unui coridor umanitar spre oraşul ucrainean Zaporojie cu escală prin portul Berdiansk, sub control rus. Citește și: Putin crede că a fost indus în eroare de șefii armatei ruse, care nu-i furnizează informațiile reale despre pierderile din Ucraina, potrivit unui oficial de la Washington "Pentru ca această operaţiune umanitară să reuşească, ne propunem să o desfăşurăm cu participarea directă a reprezentanţilor Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) şi ai Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR)", a adăugat ministerul într-un comunicat. Ministerul rus cere Kievului să garanteze "respectarea necondiţionată" a acestui armistiţiu local printr-o notificare scrisă trimisă părţii ruse, UNCHR şi CICR înainte de joi, orele 06.00 (03.00 GMT). De asemenea, Moscova cere ca armata ucraineană să se angajeze să asigure securitatea convoaielor de autobuze care vor călători pe traseul convenit pentru acest coridor.

Kremlinul nu vede niciun progres (sursa: theindependent)
Internațional

Kremlinul nu vede niciun progres

Kremlinul nu vede niciun progres. Dmitri Peskov a salutat miercuri faptul că Kievul și-a prezentat în scris cererile pentru încheierea conflictului din Ucraina, dar a declarat că nu există încă niciun semn de progres, transmite Reuters. Kremlinul nu vede niciun progres Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că Rusia nu a observat nimic cu adevărat promițător sau care să semene cu un progres și a spus că urmează o perioadă lungă de muncă. Ucraina și-a prezentat solicitările atunci când negociatorii celor două părți s-au întâlnit marți în Turcia, înainte de a se retrage pentru a se consulta cu capitalele lor. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Rusia a trimis zeci de mii de soldați în Ucraina pe 24 februarie în ceea ce a numit o operațiune specială pentru a degrada capacitățile militare ale vecinului său sudic și pentru a elimina persoanele despre care spune că sunt naționaliști periculoși. Forțele ucrainene au opus o rezistență dură și au împiedicat până acum Rusia să pună mâna pe vreun oraș important. Ucraina vrea să adopte statutul de neutralitate în schimbul unor garanții de securitate Negociatorii ucraineni au declarat la Istanbul că au propus ca Ucraina să adopte statutul de neutralitate în schimbul unor garanții de securitate, ceea ce înseamnă că nu va adera la alianțe militare sau nu va găzdui baze militare pentru alte țări. Propunerile, care ar urma să intre în vigoare doar în cazul unei încetări complete a focului, au inclus, de asemenea, o perioadă de consultare de 15 ani privind statutul peninsulei Crimeea, pe care Moscova a luat-o de la Ucraina și a anexat-o în 2014. Peskov a declarat că negociatorul-șef al Rusiei în cadrul negocierilor de pace va oferi o actualizare mai târziu miercuri - dar că Crimeea face parte din Rusia, iar constituția rusă exclude discutarea soartei oricărei regiuni rusești cu oricine altcineva. De asemenea, el a spus că Rusia a dorit ca substanța a ceea ce se discută în cadrul negocierilor să rămână privată. Rusia a declarat la Istanbul că va reduce drastic activitatea militară în jurul Kievului și al orașului ucrainean Cernihiv din nordul țării, ca semn de bunăvoință.

Kremlinul a mințit din nou (sursa: Reuters)
Internațional

Kremlinul a mințit din nou

Primarul orașului Cernihiv din nordul Ucrainei a respins afirmația Moscovei privind o reducere a operațiunilor, în urma a ceea ce el descrie ca fiind un "atac colosal", relatează CNN. Kremlinul a mințit din nou Orașul a fost "sub focul" loviturilor aeriene rusești, iar bombardamentele au continuat pe parcursul nopții, potrivit lui Viacheslav Chaus, șeful administrației regionale din Cernihiv. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Primarul orașului, Vladyslav Atroshenko, a contestat afirmația Rusiei de marți, potrivit căreia aceasta intenționează să "reducă drastic" asaltul său militar asupra orașului Cernihiv și a capitalei ucrainene Kiev. Aceasta este încă o confirmare a faptului că Rusia minte întotdeauna", a declarat el. Kremlinul a făcut această afirmație marți, în urma discuțiilor pe care le-a avut cu reprezentanții ucraineni în Turcia. Sugestia a părut să arate semne de progres spre o ieșire din conflict. Dar, potrivit lui Atroshenko, ostilitățile s-au intensificat de fapt în Cernihiv de când a fost făcută afirmația. Rușii au crescut intensitatea bombardamentelor "Nu am mai auzit nimic de la el: "Ei spun că au redus intensitatea, de fapt au crescut intensitatea loviturilor. Astăzi avem un atac colosal asupra centrului din Cernihiv. Douăzeci și cinci de persoane au fost rănite și sunt acum în spitale. Toți sunt civili. Așa că, de fiecare dată când Rusia spune ceva, acest lucru trebuie verificat cu atenție." Într-un interviu postat miercuri pe Telegram, Chaus a declarat că situația din regiune nu s-a schimbat, în ciuda afirmațiilor Rusiei. El a spus că trupele rusești au efectuat lovituri asupra orașului Nijyn, distrugând "infrastructura civilă", precum și "biblioteci, centre comerciale și multe clădiri rezidențiale", în timp ce în Cernihiv "nu există electricitate, apă, căldură și gaz". Comunicațiile sunt întrerupte, fără "nicio posibilitate de a le restabili", ceea ce face dificil să se ajungă în satele izolate, a adăugat el. Există sate în care sunt staționate tancuri rusești. Știm că acolo sunt oamenii noștri și situația este cea mai gravă acolo, pentru că nu suntem capabili să ajungem acolo și să aducem nici medicamente, nici alimente." Trupele ucrainene sunt pregătite și ripostează împotriva trupelor rusești în regiunea Cernihiv, a adăugat el.

Soldații ruși au rămas flămânzi și fără resurse (sursa: theweek.co.uk)
Internațional

Soldații ruși au rămas flămânzi și fără resurse

Soldații ruși au rămas flămânzi și fără resurse. Serviciile militare de informaţii britanice au transmis miercuri că unităţile militare ruseşti care au suferit pierderi grele în Ucraina au fost nevoite să se întoarcă în Rusia sau în Belarus în încercarea de a se reorganiza şi realimenta, relatează Reuters. Soldații ruși au rămas flămânzi și fără resurse "O astfel de mişcare pune o presiune şi mai mare pe logistica şi aşa suprasolicitată a Rusiei şi demonstrează dificultăţile pe care le are Rusia în reorganizarea unităţilor sale în zonele avansate din Ucraina", a precizat Ministerul britanic al Apărării. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Rusia va încerca să compenseze reducerea manevrelor sale terestre prin atacuri masive de artilerie şi rachete, a adăugat ministerul. În acelaşi timp, vicepremierul Dominic Raab a declarat miercuri că Marea Britanie va privi cu mare scepticism orice noi promisiuni venite de la Rusia în privinţa Ucrainei şi va răspunde Moscovei pe baza acţiunilor sale. "Aş fi foarte atent" la ce promite "maşinăria de război a lui Putin", a declarat el pentru Times Radio, adăugând că trebuie să se creeze în continuare spaţiu pentru diplomaţie. "În cele din urmă, ei trebuie testaţi prin acţiunile lor şi trebuie să se retragă din Ucraina, nu doar să se repoziţioneze", a mai spus el. "Oricum, privim cu mare scepticism orice vine de la Moscova", a declarat Raab.

Pierderile militare ucrainene, ținute secret (sursa: Reuters)
Internațional

Pierderile militare ucrainene, ținute secret

Pierderile militare ucrainene, ținute secret. Dacă experţii occidentali sunt de acord în a estima că mai multe mii de soldaţi ruşi au fost ucişi de la începutul invaziei în Ucraina, în schimb aproape nicio informaţie nu răzbate în spaţiul public despre pierderile armatei ucrainene, care rezistă cu tenacitate de aproape cinci săptămâni de confruntare, notează marţi France Presse. Pierderile militare ucrainene, ținute secret 'Nu ştim prea multe lucruri despre rata pierderilor în rândul forţelor ucrainene. În realitate, nu ştim nimic', rezumă Michael Kofman, expert al think tank-ului american CNA. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei În logica lucrurilor pe timp de război, atât ruşii, cât şi ucrainenii sunt zgârciţi în ceea ce priveşte datele referitoare la pierderile omeneşti. Cifrele oficiale, imposibil de verificat, sunt probabil subestimate în scopuri de propagandă. Statul Major rus a recunoscut vinerea trecută un bilanţ de 1.351 de soldaţi morţi şi 3.825 de soldaţi răniţi, după un prim bilanţ oficial la începutul lunii martie de aproape 500 de morţi. NATO estimează că între 30.000 şi 40.000 de soldați ruși nu ar mai fi în stare de luptă NATO estimează, la rândul său, că, dintre cei 150.000-200.000 de soldaţi ruşi desfăşuraţi în Ucraina, între 30.000 şi 40.000 dintre ei nu ar mai fi în stare de luptă, fie pentru că au fost ucişi, fie pentru că au fost răniţi sau luaţi prizonieri, după o intrare în război care a demonstrat slăbiciuni tactice şi logistice majore. Kievul nu a făcut publice nici el mai mult de două bilanţuri ale pierderilor sale după 24 februarie. Ultimul, în 12 martie, când a anunţat 1.300 de militari ucraineni ucişi. Raportul standard pe timp de război este de un soldat ucis la trei soldaţi răniţi. Astfel rezultă că armata ucraineană ar avea cel puţin peste 5.000 de oameni scoşi din luptă. O cifră care s-ar putea să nu corespundă realităţii. De partea ucraineană, 'problema resurselor reprezintă un factor major de incertitudine, datorită eficienţei propagandei Kievului şi a disciplinei informaţionale a combatanţilor. Nu ştim care este situaţia forţelor ucrainene, care trebuie de asemenea să fi suferit pierderi grele', subliniază într-o notă recentă Fundaţia pentru Cercetare Strategică (FRS). Dar s-ar părea ca armata ucraineană, aflată în poziţie defensivă, să fi suferit mai puţine pierderi decât armata rusă, potrivit opiniei mai multor observatori. 'Conflictul în Ucraina oferă o demonstraţie excelentă a principiului clausewitzian potrivit căruia forţa aflată în defensivă se uzează mai puţin decât cea care este în atac', apreciază FRS. 'Aceasta este cu atât mai adevărat cu cât forţele ucrainene au adoptat moduri tactice de acţiune care aduc mai degrabă a război de gherilă de înaltă tehnologie decât a confruntare convenţională, cu scopul de a evita puterea de foc rusă', potrivit analizei FRS. Pierderi estimate ale forțelor ucrainene Aşa arată pierderile materiale inventariate de site-ul oryxspioenkop.com pe bază de fotografii sau videoclipuri adunate de pe câmpul de luptă: marţi, acest site a numărat 318 de tancuri pierdute (distruse, avariate, abandonate sau capturate) pentru Rusia, peste 550 de vehicule blindate, 16 avioane de vânătoare, 35 de elicoptere şi două nave, faţă de 79 de tancuri pierdute de ucraineni, mai puţin de 200 de vehicule blindate, 12 avioane de vânătoare şi 13 nave. 'Ucrainenii erau perfect pregătiţi, şi-au distribuit în mod perfect mijloacele', susţine o sursă militară occidentală. Capacităţile ucrainenilor sunt cu mult mai limitate decât cele ale armatei ruse. Dar conflictul care a început în 2014 împotriva separatiştilor proruşi din Donbas a determinat autorităţile prooccidentale ucrainene să-şi apropie armata de standardele NATO. Bugetul militar s-a triplat la peste 3,5 miliarde de euro în 2021 şi au fost adoptate reforme pentru a îmbunătăţi structura de comandă. SUA au oferit Ucrainei un ajutor militar de 2,5 miliarde de dolari din 2014, iar instructori din ţări membre NATO, precum Canada şi Marea Britanie, au instruit forţele armate ucrainene. Armata ucraineană beneficiază de asemenea de arme străine, în special drone de luptă TB2 ale fabricantului turc Bayraktar, de rachete antitanc britanice şi americane, pe care ţările NATO au continuat să le furnizeze Ucrainei de la începutul conflictului. În fine, dacă pe hârtie raportul de putere este covârşitor în favoarea ruşilor, ucrainenii dispun de importante rezerve de forţe. Celor 130.000 de persoane din forţa operaţională terestră li se adaugă sute de mii de rezervişti şi batalioane de voluntari. 'Pierderile ucrainene sunt probabil substanţiale, dar forţele combatante sunt în realitate mai importante (decât cele ale ruşilor) întrucât dispun de mii de voluntari ucraineni şi străini', explică pentru AFP un expert britanic în conflicte armate, sub rezerva anonimatului. Astfel, 'numărul de personal nu este o problemă pentru Ucraina', apreciază el.

Macron strâns cu ușa de opoziție(sursa: TASS)
Internațional

Ce a obținut Macron din discuțiile cu Putin

Ce a obținut Macron din discuțiile cu Putin. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat marţi că forţele ucrainene care apără portul strategic Mariupol, asediat de mai multe săptămâni de trupele Moscovei, trebuie să plece pentru ca civilii din oraş să poată primi ajutor, potrivit Agerpres. Ce a obținut Macron din discuțiile cu Putin "Pentru a găsi o soluţie la situaţia umanitară dificilă din acest oraş, luptătorii naţionalişti ucraineni trebuie să renunţe la rezistenţă şi să depună armele", a afirmat Putin, conform unui comunicat al Kremlinului care rezumă o discuție telefonică dintre Putin și Macron. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Conform sursei citate, Putin l-a informat pe Macron în legătură cu "măsurile luate de armata rusă pentru a furniza un ajutor umanitar de urgenţă şi pentru a asigura evacuarea în siguranţă a civililor" în Ucraina. Kremlinul a adăugat că cei doi lideri au discutat despre negocierile ruso-ucrainene de marţi de la Istanbul şi despre chestiunile legate de decizia Moscovei de a cere plata în ruble a exporturilor sale de gaz. "S-a convenit să se continue contactele" între Putin şi Macron, a adăugat Kremlinul. De partea cealaltă, Palatul Elysee a anunţat la rândul său după discuţie că "în acest moment nu sunt întrunite" condiţiile pentru a lansa în următoarele zile o operaţiune umanitară în ajutorul locuitorilor din oraşul asediat Mariupol. Macron i-a prezentat această operaţiune de evacuare - propusă de Franţa, Turcia şi Grecia - lui Putin, care a spus că "se va gândi" înainte de a da un răspuns, a adăugat preşedinţia franceză.

Biden așteaptă că Putin să se țină de cuvânt (sursa: bbc)
Internațional

Biden așteaptă ca Putin să se țină de cuvânt

Biden așteaptă ca Putin să se țină de cuvânt. Joe Biden a declarat marţi că Occcidentul aşteaptă să vadă dacă Rusia "se ţine de cuvânt" în privinţa reducerii activităţii sale militare în direcţia Kiev şi Cernigov, în Ucraina potrivit AFP. Biden așteaptă ca Putin să se țină de cuvânt "Vom vedea dacă se va ţine de cuvânt", le-a spus preşedintele american jurnaliştilor, la scurt timp după ce a avut o discuţie la telefon cu premierul britanic Boris Johnson, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei "Pare să existe un consens asupra faptului că trebuie să vedem ce au de oferit", a afirmat liderul de la Casa Albă. Casa Albă a anunțat că Joe Biden și cei patrul lideri au convenit să continue sancțiunile împotriva Rusiei. "Liderii şi-au afirmat hotărârea de a continua să majoreze costul plătit de Rusia pentru atacul său brutal asupra Ucrainei, precum şi să continue să ofere un ajutor de securitate Ucrainei pentru ca ea să se apere", a precizat Casa Albă.

Rușii acuză Ucraina că a bombardat depozitul de muniție (sursa: The Mirror)
Internațional

Rușii acuză Ucraina că a bombardat depozitul de muniție

Rușii acuză Ucraina că a bombardat depozitul de muniție. Au apărut imagini cu o explozie uriașă în Belgorod, în vestul Rusiei, la locul unui depozit de arme suspectat că ar fi fost lovit de o rachetă ucraineană, acuză Kremlinul, potrivit DailyMail. Rușii acuză Ucraina că a bombardat depozitul de muniție Deflagrația, care a avut loc la doar 12 mile de granița ruso-ucraineană, în apropierea satului Krasniy Oktyabr, chiar în afara orașului Belgorod, a declanșat o serie de explozii asemănătoare unui incendiu care au putut fi văzute din Ucraina în această seară. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Jurnalistul ucrainean Iuriy Butusov a afirmat că depozitul a fost distrus de o rachetă balistică OTR-21 Tochka-U trasă de brigada ucraineană de rachete nr. 19, deși acest lucru nu a fost încă confirmat de oficialii ucraineni. Guvernatorul din Belgorod, Viaceslav Gladkov, a confirmat rapoartele privind explozia și a declarat că niciun cetățean rus nu a fost rănit, dar a refuzat să facă lumină asupra motivului exploziei. 'S-au auzit explozii pe teritoriul Belgorodului și al regiunii Belgorod', a declarat Gladkov. 'Incidentul a avut loc în apropierea satului Krasniy Oktyabr. Șeful satului este în contact direct cu mine și mi-a dat toate informațiile. Nu există victime sau răniți în rândul locuitorilor'. 'Voi posta motivul mai târziu', a adăugat el. Cu toate acestea, agenția rusă de presă TASS a relatat că patru militari ruși au fost răniți și a precizat că rapoartele preliminare sugerează că explozia a fost provocată de o rachetă ucraineană. 'Obuzul a lovit teritoriul unei tabere militare temporare din regiunea Belgorod. Patru militari au fost răniți', a declarat pentru TASS o sursă din cadrul serviciilor de urgență.

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni. Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, marţi, cu omologul său Volodimir Zelenski, căruia i-a dat asigurări că țara noastră va avea grijă de toți refugiații ucraineni care vin România, scrie Agerpres. România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni "Am discutat cu preşedintele Zelenski despre situaţia critică din Ucraina. România va continua să aibă grijă de fiecare cetăţean al Ucrainei care ajunge în România", a scris şeful statului, pe Twitter. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu El a adăugat că peste 125 de camioane cu ajutoare, ambulanţe şi maşini de pompieri din partea României şi a altor state membre ale Uniunii Europene au ajuns în Ucraina prin hub-ul umanitar din Suceava. Preşedintele Klaus Iohannis a mai discutat la telefon cu omologul ucrainean pe 24 februarie şi pe 13 martie. În aceste discuţii, şeful statului l-a asigurat pe preşedintele ucrainean de întregul sprijin al României, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul Uniunii Europene. Macron și Putin vor discuta din nou la telefon Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cel rus Vladimir Putin vor discuta din nou la telefon marţi, la orele 16:30, în special cu privire la o operaţiune umanitară de evacuare din oraşul ucrainean asediat Mariupol care să fie organizată cu participarea Franţei, Greciei şi Turciei, a anunţat Palatul Elyse. Preşedintele francez a declarat că doreşte să discute cu omologul său rus "pentru a securiza operaţiunea umanitară din Mariupol", precizând că obiectivul este de a lansa această operaţiune "în următoarele zile" şi reproşându-i Rusiei "nerespectarea dreptului umanitar internaţional". Vineri, Macron a anunţat că Franţa, Turcia şi Grecia vor efectua "în următoarele zile" o "operaţiune umanitară" de evacuare a oraşului asediat Mariupol.

Armata Rusiei a măcelărit peste 144 de copii ucraineni (sursa: Twitter/Nexta)
Eveniment

Armata Rusiei a măcelărit peste 144 de copii ucraineni

Armata Rusiei a măcelărit peste 144 de copii ucraineni. Cel puțin 144 de copii au fost uciși și 220 de copii au fost răniți din cauza agresiunii militare rusești în Ucraina până la 29 martie. Aceste statistici exclud copiii care au fost uciși în Mariupol, informează Biroul Procurorului General al Ucrainei, potrivit Pravda. Armata Rusiei a măcelărit peste 144 de copii ucraineni "Din cauza agresiunii militare a Federației Ruse, 144 de copii au fost uciși și peste 220 de copii au fost răniți până la 29 martie." Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Cel mai mare număr de victime în toate regiunile: Regiunea Kiev - 68, regiunea Harkov - 49, regiunea Donețk - 54, regiunea Cernihiv - 38, regiunea Mykolaiv - 30, regiunea Luhansk - 28, regiunea Zaporizhzhia - 22, regiunea Zhytomyr - 15, regiunea Sumy - 15, regiunea Kherson - 25, orașul Kiev - 16. De asemenea, sunt în curs de stabilire date privind copiii morți și răniți în orașul Mariupol. Aproape 5.000 de persoane au fost ucise în Mariupol Potrivit unei estimări guvernamentale, la 27 martie, aproape 5.000 de persoane au fost ucise, inclusiv 210 copii. Numărul exact al victimelor nu poate fi determinat. Potrivit Procuraturii Generale, un copil în vârstă de 3 ani a murit rănit de mine în regiunea Luhansk la 28 martie. Trei civili, inclusiv un copil, au fost răniți în bombardamentele efectuate de ruși într-un sat din regiunea Zaporizhzhia. 773 de instituții de învățământ au fost avariate de bombardamente și bombardamente, 75 dintre acestea fiind complet distruse. Majoritatea instituțiilor avariate se află în regiunile Donețk, Harkov, Mykolaiv, Zhytomyr, Sumy, Kiev, Kherson și în orașul Kiev.

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens (sursa: republicworld.com)
Internațional

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens. Într-un interviu acordat duminică jurnaliștilor ruși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit pe larg despre un punct important în potențialele negocieri de pace: posibilitatea neutralității pentru Ucraina. Vladimir Putin ar fi dispus să lase Ucraina să adere la UE, cu condiția să renunțe la NATO. potrivit CNN. Neutralitatea Ucrainei, disputată intens "Suntem pregătiți să acceptăm acest lucru", a declarat Zelenski. "Acesta este cel mai important punct". Zelenski și oficialii ucraineni au declarat de mult timp că sunt dispuși să vorbească despre neutralitate pentru Ucraina dacă NATO nu este pregătită să accepte țara ca membru al alianței. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Acest lucru, în teorie, ar satisface una dintre cererile președintelui rus Vladimir Putin: ca Ucraina să renunțe la aspirațiile sale în cadrul NATO. Totodată Putin ar fi de acord să lase Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Zelenski a precizat, de asemenea, că Ucraina ar respinge "neutralitatea" fără garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic. Iar în condițiile în care Ucraina este invadată de Rusia, liderul ucrainean a declarat că nu este interesat de promisiuni deșarte. Zelenski vrea asigurări clare, nu o bucată de hârtie "Mă interesează să mă asigur că nu este doar o altă bucată de hârtie ca în Memorandumul de la Budapesta", a spus el. Zelensky s-a referit la un moment puțin amintit din istoria post-Război Rece. Odată cu prăbușirea URSS, Ucraina - cel puțin pe hârtie - a intrat în posesia celui de-al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume. Rusia a păstrat controlul operațional al acestor arme, dar Ucraina a semnat un acord în 1994 pentru a renunța la armele nucleare staționate pe teritoriul său în schimbul unor garanții de securitate, inclusiv protecția integrității teritoriale și a independenței politice a Ucrainei. Acesta este un lucru pe care Rusia, semnatară a Memorandumului de la Budapesta, l-a călcat în picioare în mod decisiv prin anexarea Crimeei în 2014 și invazia Ucrainei în februarie. Mikhailo Podoliak, un consilier principal al lui Zelenski, a declarat că garanțiile de securitate trebuie, în esență, să includă un angajament din partea garanților de a ajuta Ucraina în caz de agresiune. Și este important de adăugat că neutralitatea - de un fel pe care Putin ar putea să o considere acceptabilă - nu este ceva ce Zelenski poate oferi pur și simplu. Aspirația de a deveni membru NATO este consacrată în constituția Ucrainei. Lecție de democrație Zelenski le-a dat intervievaților ruși o mică lecție despre procesele democratice din Ucraina. Garanțiile de securitate, a explicat el, ar trebui să fie urmate de un referendum în Ucraina. "De ce? Pentru că avem o lege privind referendumurile", a spus Zelenski. "Am adoptat-o. Modificări ale acestui sau acelui statut… Iar garanțiile de securitate presupun schimbări constituționale. Înțelegeți, nu-i așa? Modificări constituționale". Și aici se află diferența. Rusia are un sistem politic construit în jurul unui singur om - Putin -, iar Zelenski este șeful unui stat democratic. Chiar dacă neutralitatea se află pe masa negocierilor, poporul ucrainean va trebui să își spună părerea.

Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul (sursa: repubblica.it)
Internațional

Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul

Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul. Plata în ruble a gazelor ruseşti înseamnă o încălcare a contractelor în vigoare, iar, dacă Rusia decide să întrerupă livrările, Uniunea Europeană este gata să facă faţă acestei decizii, a afirmat, marţi, comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, prezent la Bucureşti la o conferinţă organizată de publicaţia The Economist, anunță Agerpres. Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul Întrebat dacă UE este gata să plătească gazele în ruble, aşa cum a cerut Rusia, dacă se aşteaptă ca Rusia să întrerupă livrările de gaze şi dacă Europa este pregătită pentru asta, oficialul european a răspuns că nu ştie la ce să se aştepte din partea Rusiei, însă plata în ruble ar însemna o încălcare a contractelor aflate în vigoare. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "În al doilea rând: suntem gata să luăm atitudine în faţa dependenţei de Rusia? Sigur că suntem gata. Am decis să facem asta, iar războiul a fost un semnal de trezire, dar nu putem face nimic repede fără sacrificii. Suntem gata să ne asumăm aceste sacrificii? Categoric da. Nu punem pe masă sancţiuni privind energia, dar, dacă sunt decizii (din partea Rusiei de întrerupere a livrărilor - n.r.), suntem gata să le facem faţă şi putem face asta cu efort puternic şi vom continua cu orice chip să reducem dependenţa de energia venind din Rusia", a spus oficialul european. Rusia a avertizat că nu va furniza gaze ţărilor europene dacă acestea refuză să achite în ruble livrările de gaze, aşa cum a cerut Moscova, relatează EFE şi TASS. ''Este evident că nu vom furniza gaze în mod gratuit. Asta se poate spune cu siguranţă'', a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că Rusia nu va accepta plăţi pentru gaze în valută, inclusiv dolari şi euro, şi că va percepe doar ruble pentru livrările de hidrocarburi către ţările 'neprietenoase', între care figurează toate statele membre ale Uniunii Europene, SUA şi Marea Britanie. Decizia Moscovei a stârnit îngrijorare în Occident, unde mai multe ţări au anunţat că nu sunt dispuse să cumpere gaze şi petrol dacă plata trebuie făcută în ruble ruseşti.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră