luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rachete

150 articole
Internațional

Rachetele rusești nu mai pot lovi

Rachetele rusești nu mai pot lovi. Ucraina a primit primul său sistem de apărare antiaeriană Iris-T livrat de Germania, a anunţat ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, într-un mesaj difuzat marţi seara pe Twitter. În Ucraina "a început o nouă eră a apărării antiaeriene", a salutat ministrul. Sistemele "Iris-T din Germania au sosit deja. Vin şi NASAMS americane", a adăugat responsabilul ucrainean. Rachetele rusești nu mai pot lovi "Nu e decât începutul", a continuat acesta, "şi avem nevoie de mai mult. Nicio îndoială că Rusia este un stat terorist. Există un imperativ moral de a proteja cerul Ucrainei pentru a ne salva poporul", a scris Reznikov. În iunie, cancelarul german Olaf Scholz a promis Kievului livrarea de sisteme Iris-T capabile, potrivit lui, să apere de raiduri aeriene un oraş mare. Luni, în timp ce asupra Ucrainei se abătea o ploaie de rachete ruseşti, ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a asigurat că primul din aceste echipamente va fi furnizat Kievului "în următoarele zile" şi alte trei anul viitor, aminteşte AFP. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Armata germană deţine la rândul său rachete de tip Iris-T, dar nu şi sistemul sol-aer complet. Rachetele sunt lansate din avioane Tornado sau Eurofighter. SUA au promis în ce le priveşte Ucrainei sistemele de rachete sol-aer NASAMS, două urmând să fie livrate în săptămânile sau lunile următoare şi alte şase în cadrul unui ajutor pe termen mai lung. Sistemul este fabricat de grupul american Raytheon şi cel norvegian Kongsberg. Noile echipamente și costurile exorbitante ale rachetelor rusești fac aproape imposibil ca Putin să poată continua atacurile masive asupra Ucrainei.

Rachetele rusești nu mai pot lovi (sursa: Twitter/Oleksii Reznikov)
30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă (sursa: Facebook/ДСНС України)
Internațional

30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă

30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă. Rusia a lovit aproximativ 30% din infrastructura energetică a Ucrainei în atacurile cu rachete efectuate luni şi marţi, a anunţat ministrul ucrainean al energiei Herman Haluşcenko. 30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă "Trimitem acest mesaj către partenerii noştri: trebuie să protejăm cerul", a declarat Haluşcenko într-un interviu acordat postului american de televiziune CNN. El a atenţionat că Rusia ignoră regulile internaţionale. "Ruşilor nu le pasă de niciun fel de acorduri sau convenţii internaţionale", a spus ministrul ucrainean. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Autorităţile de la Kiev le-au cerut marţi civililor să nu utilizeze aparate electrocasnice, precum maşini de spălat, pentru a economisi energia electrică, după ce în jur de 300 de localităţi în regiunile Kiev, Liov, Sumî, Ternopil şi Hmelniţki au rămas fără curent electric din cauza bombardamentelor masive ruse, soldate cu cel puţin 25 de morţi şi peste 100 de persoane rănite. Ucraina anunţase luni că trebuie să-şi consolideze apărarea aeriană, în urma atacului intens cu rachete lansat în dimineaţa aceleiaşi zile de armata rusă asupra unor ţinte din Kiev şi din regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov, Ternopil şi Jitomir.

Costul uriaș plătit de Rusia pentru bombardamentele din Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Costul uriaș plătit de Rusia

Forbes Ucraina a calculat costul uriaș plătit de Rusia pentru bombardamentul terorist de luni dimineața, asupra mai multor orașe ucrainene. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a anunțat marți dimineață că bilanțul victimelor în urma atacului masiv cu rachete al Rusiei de luni a crescut 19 morți și 105 răniți. Bombardamentul a lovit locuri de joacă, șosele, clădiri de birouri, o universitate sau un pod pietonal din Kiev. Numeroase localități au rămas însă fără curent electric, iar Ucraina a fost nevoită să oprească exporturile. În această dimineață, pe rețelele sociale pro-Ucraina au apărut imagini care arătau că șoselele lovite au fost deja reparate. In #Dnipro, a road damaged by a #Russian rocket attack was repaired in just one day, reports mayor Boris Filatov. pic.twitter.com/N5mH3MYll9— NEXTA (@nexta_tv) October 11, 2022 Costul uriaș plătit de Rusia Potrivit Forbes Ucraina, citat de Meduza, bombardamentul i-a costat pe ruși între 400-700 de milioane de dolari. Calculul exact este imposibil întrucât nu se știe exact câte rachete de un anumit tip au fost folosite. Se cunoaște însă numărul lor și ce tipuri de rachete s-au lansat. Oficialii ucraineni au spus că s-au tras 84 de rachete de croazieră, iar în atac au fost implicate și 24 de drone. Costul rachetelor trase, notează Forbes, este estimat într-o gamă largă, deoarece numărul exact de rachete de fiecare tip nu este cunoscut. Potrivit rapoartelor oficiale, pe teritoriul Ucrainei au fost lansate rachete de tip Kh-101, Kh-555, Caliber, Iskander, Tornado-S și S-300. Citește și: Șeful spionajului cibernetic din Marea Britanie: Rusia rămâne fără arme. Militarii sunt epuizați, în disperare se apelează la pușcăriași și trupe fără experiență, mai spune Jeremy Fleming Pentru a calcula costul, Forbes a folosit următoarele estimări: costul rachetei Kh-101 este de 13 milioane de dolari, Caliber costă 6,5 milioane de dolari, Iskander - 3 milioane de dolari, Onyx - 1,25 milioane de dolari, Kh-22 - un milion de dolari, iar Tochka-U - doar 300.000 de dolari. Costul total al tuturor dronelor lansate pe 10 octombrie este de câteva milioane de dolari.

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni (sursa: Facebook/ДСНС України)
Internațional

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni. Serviciile de urgenţă au pus marţi în alertă de raiduri aeriene întregul teritoriu al Ucrainei, la o zi după ce Rusia a lansat masiv rachete asupra teritoriului ţării vecine, atacul soldându-se cu cel puţin 19 morţi şi 105 răniţi, potrivit celui mai recent bilanţ transmis de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă ucrainean, transmite EFE. Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni "Avertisment. În timpul zilei există o mare probabilitate de atacuri cu rachete pe teritoriul Ucrainei. Vă rugăm să rămâneţi în adăposturi pentru siguranţa dumneavoastră, nu ignoraţi alertele de raiduri aeriene", au transmis serviciile de urgenţă pe aplicaţia Telegram. Cel puţin 19 oameni au murit şi 105 au fost răniţi în bombardamentele ruse de luni asupra mai multor oraşe ucrainene, potrivit ultimului bilanţ dat publicităţii de serviciile de urgenţă ucrainene, citat de agenţia de ştiri Ukrinform. Potrivit sursei citate, "ieri (luni - n.r.), drept rezultat al bombardamentelor, au fost lovite infrastructuri critice şi civile în 12 regiuni şi în Kiev, unde s-au înregistrat peste 30 de incendii care au fost stinse de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă". Peste 300 de localități, fără curent electric Nu mai puţin de 301 de localităţi în regiunile Kiev, Liov, Sumî, Ternopil şi Hmelniţki nu au curent electric. În schimb, în întreaga regiune Liov a fost restabilită alimentarea cu curent electric, care fusese întreruptă complet după atacurile de luni. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă a pus în funcţiune 22 de centrale electrice pentru a garanta alimentarea cu electricitate, din care 15 centrale deservesc centrele de sănătate din regiunile Dnipropetrovsk, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Cernigău. Peste o mie de persoane şi circa 120 de echipe ale serviciilor de urgenţă au participat la operaţiunile de stingere a incendiilor şi la cele de salvare. Școală și dispensar, lovite de rachetă Comandamentul militar al regiunii Zaporojie a mai informat că, în noaptea de luni spre marţi, forţele ruse au lansat 12 rachete împotriva infrastructurii civile din oraşul cu acelaşi nume, atacurile soldându-se cu un mort. "Duşmanul continuă să terorizeze civilii din Zaporojie. Un atac cu 12 rachete S-300 a lovit instalaţii publice", a transmis într-un mesaj pe Telegram administraţia militară din Zaporojie. Două rachete au vizat un centru de vânzări de maşini, unde un om a murit. Alte rachete au lovit o şcoală şi un dispensar. Începând din 2 octombrie, bombardamentele ruse asupra oraşului Zaporojie s-au soldat cu cel puţin 43 de morţi şi 70 de răniţi. Zaporojie este una dintre regiunile ucrainene ocupate parţial de forţele ruse, împreună cu Herson (tot în sud), Lugansk şi Doneţk, pe care Moscova le-a anexat ilegal.

Rachete rusești au lovit Ucraina după ce au survolat Moldova Foto: Facebook Maia Sandu
Eveniment

Rachete rusești lovit Ucraina după survolat Moldova

Trei rachete rusești au lovit Ucraina după ce au survolat Republica Moldova, arată ministerul Apărării de la Chișinău. Ele au fost trase de pe nave rusești din Marea Neagră. Ambasadorul Rusiei la Chișinău a fost convocat la ministerul de Externe al Republicii Moldova. Rachete rusești au lovit Ucraina după ce au survolat Moldova Potrivit instituției, la 10 octombrie, între 8:33-9:02, structurile specializate ale ministerului au identificat trei ținte aeriene care au survolat spațiul aerian al Moldovei. Ministerul Apărării a apreciat că rachetele prezentau pericol pentru infrastructura Republicii Moldova și, în special, pentru aeronavele civile care survolează spațiul aerian al acestei țări. Citește și: ANALIZĂ WSJ Sistemele HIMARS au transformat bătălia din Ucraina: au oprit avasnul rusesc și sunt responsabile pentru 70% din avansul din zona Herson Rachetele au parcurs următoarele traiectorii: localitățile Ciornaia -Moghilev Podolsk (Ucraina) – Rîbnița – Soroca – Moghilev Podolsk.Ciornaia – Voronovka (Ucraina) – Rîbnița – Rudi (Soroca)Ciornaia (Ucraina) – s. Popencu (Republica Moldova) – Cineșcăuți (Florești) – în direcția Ucrainei Potrivit Ministerului Apărării, traiectoria rachetelor au fost confirmate, inclusiv de structuri responsabile din Ministerul Apărării Naționale al României și al Ucrainei. Totodată, rachetele au fost observate de sistemele de monitorizare ale Întreprinderii de Stat pentru Utilizarea Spațiului Aerian și Deservirea Traficului Aerian „MOLDATSA”. German consulate was hit.Missles flew over Moldova.Good thing the West was careful not to "provoke Putin" by sending real air defense.— Jay in Kyiv (@JayinKyiv) October 10, 2022 „Ministerul Apărării, în colaborare cu structurile responsabile din țară, monitorizează atent situația în regiune, și condamnă ferm atacurile armatei ruse asupra orașelor din Ucraina, soldate cu victime”, se arată într-un comunicat al instituției. Three cruise missiles launched on Ukraine this morning from Russian ships in the Black Sea crossed Moldova's airspace. I instructed that Russia's ambassador be summoned to provide an explanation.— Nicu Popescu (@nicupopescu) October 10, 2022 În acest context, șeful diplomației Republicii Moldova, Nicu Popescu, a dispus convocarea de urgență a ambasadorului Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, pentru a solicita explicații părții ruse în legătură cu lansarea a 3 rachete de croazieră de pe navele militare ruse amplasate în Marea Neagră și care au tranzitat teritoriul țării noastre în regiunea satului Cobasna, scrie newsmaker.md.

Coreea de Nord, rachete spre Japonia (sursa: kltv.com)
Internațional

Coreea de Nord, rachete spre Japonia

Coreea de Nord, rachete spre Japonia. Pentru a şaptea oară în două săptămâni, Coreea de Nord a lansat două rachete balistice spre apele din largul coastei sale estice, au anunţat duminică dimineaţă (ora locală) guvernele din regiune, o serie de exerciţii care au alarmat atât Washingtonul, cât şi Tokyo. Coreea de Nord, rachete spre Japonia Ambele rachete au atins o altitudine de 100 de kilometri şi au acoperit o rază de acţiune de 350 de kilometri, a declarat jurnaliştilor ministrul nipon al apărării, Toshiro Ino. Prima a fost lansată în jurul orelor 01.47, (sâmbătă, 16.47 GMT), iar a două aproximativ şase minute mai târziu. Citând guvernul de la Tokyo, agenţia japoneză Kyodo a raportat că ambele rachete au fost lansate în direcţia Mării Japoniei şi par să fi căzut în afara zonei economice exclusive a Japoniei. Potrivit pazei de coastă a ţării, nicio o navă japoneză nu a fost avariată, a informat postul de televiziune nipon NHK. Lansarea a avut loc la câteva ore după ce forţele sud-coreene şi americane au încheiat manevre navale comune care au inclus portavionul cu propulsie nucleară USS Ronald Reagan. "Autoapărare" împotriva Statelor Unite Administraţia Naţională de Dezvoltare Aerospaţială a Coreei de Nord a justificat sâmbătă lansările de rachete ca fiind o măsură de autoapărare împotriva Statelor Unite. Acestea nu ar reprezenta o ameninţare pentru vecinii imediaţi din regiune, se arată într-o declaraţie publicată de agenţia de ştiri nord-coreeană de stat KCNA. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Marţea trecută, Coreea de Nord a lansat o rachetă cu rază medie de acţiune deasupra Japoniei pentru prima dată în ultimii cinci ani, atrăgând noi condamnări internaţionale. Rezoluţiile ONU interzic Coreei de Nord să testeze rachete balistice cu orice rază de acţiune, care, în funcţie de model, pot transporta şi un focos nuclear.

Rușii omoară mai eficient civili ucraineni (sursa: mvs.gov.ua)
Internațional

Rușii omoară mai eficient civili ucraineni

Rușii omoară mai eficient civili ucraineni. Ministrul de Interne al Ucrainei, Denis Monastirski, a informat sâmbătă că atacul rus împotriva unui convoi umanitar din oraşul Zaporojie, soldat cu cel puţin 30 de morţi şi aproape 90 de răniţi, a fost comis cu rachete S-300 modernizate, cu o rază mult mai mare de acţiune decât modelele mai vechi, transmite EFE. Rușii omoară mai eficient civili ucraineni Monastirski, care a citat experţi în explozibili, a menţionat că o rachetă a explodat imediat ce a atins solul, în timp ce versiunile anterioare ale acestei arme explodau abia după ce penetrau mai mulţi metri solul, astfel că formau cratere profunde, dar afectau mai puţine persoane aflate la locul impactului. "Asta se face ca să moară cât mai mulţi oameni cu putinţă. Iar acum am văzut cât este de letală şi cât de mulţi oameni pot muri", a spus el. Ministrul ucrainean a amintit că în atac, în timpul căruia trupele ruse au lansat 16 rachete, au murit 30 de persoane, dintre care doi copii. Declaraţiile lui Putin "sunt scrise cu sânge" "De fiecare dată când mă aflu într-unul dintre aceste locuri - Kremeciuk, Viniţa, regiunea Odesa, Zaporojie - mă întreb mereu acelaşi lucru: de ce fac ruşii asta, ce vrea să obţină (preşedintele rus Vladimir) Putin", a declarat Monastirski. În opinia sa, acum îi este clar că declaraţiile lui Putin "sunt scrise cu sânge" şi că Moscova arată lumii întregi în Ucraina "ce înseamnă de fapt ". Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front Declaraţiile ministrului ucrainean, consemnate de un comunicat de presă difuzat de instituţia pe care o conduce, au fost preluate de agenţiile de presă ucrainene.

Putin omoară civili ucraineni la Zaporojie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin omoară civili ucraineni la Zaporojie

Putin omoară civili ucraineni la Zaporojie. Un convoi de vehicule ce transportau civili ucraineni a fost lovit în timpul unui atac cu rachetă efectuat de forţele ruse, vineri, în apropierea oraşului Zaporojie, din sudul Ucrainei, a anunţat guvernatorul regional Oleksandr Staruh. Putin omoară civili ucraineni la Zaporojie "Există morţi şi răniţi, salvatorii acţionează", a scris Oleksandr Staruh pe aplicaţia Telegram. Ulterior, el a precizat că 23 de persoane au murit şi 28 au fost rănite în acest atac cu rachetă comis de trupele ruse. Citește și: Posibilitatea ca un accident nuclear să se producă chiar pe teritoriul Rusiei este foarte mare, din cauza tehnicii militare învechite. „Telefonul roșu” Washington – Moscova, încins Rusia, care pe 24 februarie a invadat Ucraina în ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială", neagă că acţiunile sale vizează în mod deliberat civilii, deşi atacurile sale au provocat distrugeri în oraşe ucrainene.

Mobilizați în Kaliningrad, lângă rachete nucleare (sursa: vk.com/mil)
Internațional

Mobilizați în Kaliningrad, lângă rachete nucleare

Mobilizați în Kaliningrad, lângă rachete nucleare. În enclava Kaliningrad, sediul flotei ruse din Marea Baltică, a început instruirea unor recruţi mobilizaţi recent, a anunţat miercuri Ministerul Apărării de la Moscova într-un mesaj preluat de Reuters. Mobilizați în Kaliningrad, lângă rachete nucleare "Întreg personalul militar mobilizat îndeplineşte standardele de tragere cu arme uşoare. În plus, cetăţenii chemaţi din rezervă îşi refac abilităţile de operare şi întreţinere a armelor şi a echipamentelor militare şi speciale", a informat ministerul pe contul său de Telegram. S-au ţinut de asemenea cursuri pentru ameliorarea aptitudinilor de tragere şi pentru pregătirea personalului militar în vederea "acţiunilor cu încredere pe câmpul de luptă" (VIDEO, aici). Citește și: Date oficiale: rușii iau UE cu asalt. În ultima săptămână, 66.000 de cetățeni ruși au intrat în Uniune Preşedintele Vladimir Putin a ordonat săptămâna trecută prima mobilizare din Rusia după cel de-al doilea război mondial, în urma căreia ar putea trimite în Ucraina sute de mii de luptători. Rusia dispune de o prezenţă militară semnificativă în Kaliningrad, enclavă între Polonia şi Lituania - state care fac parte din Uniunea Europeană şi din NATO. În teritoriul rus respectiv, pe lângă flota baltică şi mii de soldaţi, există rachete care pot transporta bombe nucleare.

Rusia, în criză mare de rachete (sursa: TASS)
Internațional

Rusia, în criză mare de rachete

Rusia, în criză mare de rachete. Rusia a trimis o baterie de rachete antiaeriene S-300 din Siria într-un port rusesc în apropiere de Crimeea, potrivit unei companii israeliene de imagistică prin satelit, într-o tentativă aparentă a Moscovei de a-şi consolida apărarea antiaeriană în războiul cu Ucraina, relatează Reuters. Rusia, în criză mare de rachete Imaginile realizate de ImageSat International (ISI) arată prezenţa bateriei antiaeriene S-300 la Masyaf (Siria), în aprilie, şi locul gol lăsat la 25 august după ce bateria de sisteme S-300 fusese expediată în portul Tartus. Imagini separate arată componente ale bateriei pe un doc la Tartus între 12 şi 17 august. Către 20 august acestea fuseseră expediate, ISI concluzionând că au fost transferate pe o navă rusă, Sparta II, care a plecat din Tartus spre portul rusesc Novorossiisk. Datele Refinitiv Eikon arată că Sparta II a ajuns deja la Novorossiisk, după ce a trecut prin strâmtoarea Dardanele, controlată de Turcia. Ministerul rus al Apărării a refuzat orice fel de comentariu despre aceste informaţii. Imagini ISI Rusia dispune de o prezenţă militară în Siria din 2015, anul în care a intervenit în războiul civil din această ţară de partea preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Dacă se confirmă, această relocare ar releva o iniţiativă semnificativă a Rusiei de a-şi consolida apărarea antiaeriană în apropierea teatrului de război din Ucraina, unde forţele sale au fost supuse unor atacuri devastatoare în ultimele săptămâni. Într-un astfel de incident, opt avioane de luptă ruseşti au fost distruse luna aceasta intr-o serie de explozii la o bază aeriană din Crimeea. Ucraina a refuzat să spună dacă ea este la originea acestor atacuri şi să precizeze modul în care le-a efectuat. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Conform imaginilor ISI, radarul bateriei S-300 de la baza Masyaf a fost transportat separat la baza aeriană Hmeimim, pe coasta siriană, la nord de Tartus. Analiştii companiei israeliene de imagistică prin satelit estimează că, din cauza dimensiunii şi greutăţii sale, radarul nu a putut fi transportat pe cale maritimă, de aceea s-ar putea să fi fost trimis înapoi în Rusia cu un avion-cargo de tip Iliuşin-76 de la Hmeimim.

Zaporojie, atac grav, drone sau rachete (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Zaporojie, atac grav, drone sau rachete

Zaporojie, atac grav, drone sau rachete. Kremlinul a cerut luni comunităţii internaţionale să exercite "presiuni" asupra forţelor ucrainene pentru atenuarea tensiunilor din jurul centralei nucleare Zaporojie, pe care Moscova şi Kievul se acuză reciproc că o bombardează, în cele mai recente astfel de acuzaţii Rusia afirmând că a doborât o dronă ucraineană deasupra centralei, în timp ce Kievul susţine că patru angajaţi ai acesteia au fost răniţi într-un bombardament rusesc, potrivit agenţiilor AFP, Reuters şi EFE. Zaporojie, atac grav, drone sau rachete "Toate ţările au obligaţia de a face presiuni asupra părţii ucrainene pentru ca ea să înceteze să pună în pericol continentul european bombardând centrala nucleară de la Zaporojie şi zonele adiacente", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Declaraţia acestuia vine în timp ce o misiune a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) se află în drum spre centrala Zaporojie. "Aşteptăm de mult timp această misiune. Considerăm că ea este necesară", a spus de asemenea Peskov. El a asigurat că trupele ruse vor asigura securitatea misiunii AIEA în zonele controlate de acestea, dar a vorbit şi despre "riscurile care există acolo şi care sunt legate de bombardamentele neîncetate ale ucrainenilor". Ținta bombardamentelor de săptămâni Centrala Zaporojie, care furnizează circa o treime din producţia de energie electrică a Ucrainei şi pe care Rusia doreşte să o conecteze la reţeaua electrică din Crimeea, este de mai multe săptămâni ţinta unor bombardamente de artilerie pentru care Rusia şi Ucraina se acuză reciproc. Centrala se află sub controlul trupelor ruse din primele zile ale agresiunii lansate asupra Ucrainei, dar este operată de personal ucrainean. Operatorul centralei, compania ucraineană Energoatom, a transmis luni că aceasta funcţionează cu riscul nerespectării normelor de securitate împotriva incendiilor şi împotriva radiaţiilor după un atac efectuat noaptea trecută de trupele ruse asupra oraşului Energodar, localitatea unde se află centrala Zaporojie. Nivelul radiațiilor, normal Potrivit Kievului, atacul rusesc asupra oraşului Energodar s-a soldat cu zece răniţi, dintre care patru sunt lucrători ai centralei nucleare. În acest timp, Ministerul rus al Apărării a susţinut că trupele sale au doborât duminică o dronă ucraineană chiar deasupra centralei Zaporojie şi aceasta a căzut pe acoperişul Unităţii 1 a centralei, dar fără să producă pagube serioase, iar nivelul radiaţiilor este normal. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Pe de altă parte, reprezentatul permanent al Rusiei pe lângă organizaţiile internaţionale cu sediul la Viena, unde se află AIEA, Mihail Ulianov, a declarat că mai mulţi experţi ai acestei organizaţii ar putea rămâne permanent la centrala Zaporojie după inspecţia pe care o vor efectua acolo săptămâna aceasta.

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene (sursa: MBDA)
Investigații

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene de 677 milioane de euro. Aceasta este valoarea maximă a celor 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene pe care vrea să le cumpere Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica. Principalii producători ai sistemelor de rachete portabile sunt francezii de la MBDA și Thales, americanii de la Raytheon, compania suedeză SAAB, dar și polonezii de la Mesko. România, sisteme de rachete portabile antiaeriene Parlamentul a aprobat la sfârșitul lunii iunie a.c. programul de înzestrare cu rachete portabile antiaeriene (MANPADS) pentru Armata Română. Valoare a fost estimată inițial la 662,5 milioane euro. Programul constă în achiziția a 231 de sisteme de rachete, suportul logistic și echipamente specifice de instruire și antrenament. Ulterior, pe 16 august 2022, procedura de achiziție a fost făcută publică în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Din informațiile făcute publice în SEAP, valoarea estimată a contractului a crescut la 677,298 milioane euro. Cu aproape 15 milioane de euro mai mult față de estimarea inițială. Prețul final va fi stabilit în urma derulării licitației restrânse la care pot participa maximum zece companii. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 28 septembrie 2022. Marile companii, ocupate cu Ucraina Livrarea primelor 12 sisteme de rachete portabile în primul an de la semnarea contractului subsecvent este aproape imposibilă pentru marile companii de profil. De ce? Pentru că invadarea Ucrainei de către Rusia a generat comenzi de armament la nivel internațional pentru următorii cinci ani. Cu toate acestea, compania franceză MBDA și-a anunțat intenția de a participa la licitația restrânsă. Francezii vor oferi sistemul de rachete portabile Mistral 3 cu rază foarte scurtă de acțiune. Sistemul poate fi operat de unul sau doi militari, în funcție de mediul tactic. Racheta Mistral, complet digitală, a fost concepută pentru a satisface toate ramurile forțelor armate. Compania franceză susține că rata de succes dovedită este de 97% și o fiabilitate mai mare decât orice altă rachetă de apărare antiaeriană. Raytheon deja a livrat împotriva Rusiei Compania americană Raytheon ar putea participa la licitație cu sistemul de rachete FIM 92- Stinger. Acest sistem a devenit operațional la începutul anilor 1980, atunci când a fost înlocuit sistemul FIM-43 Redeye. De la începutul lunii februarie, mii de rachete Stinger au fost livrate în Ucraina după ce această țară a fost invadată de Rusia. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro Raytheon a oprit producția sistemelor Stinger anul trecut, înainte de a primi o comandă de 340 milioane de dolari de la Pentagon. Această comandă a fost prima după 18 ani. Ulterior, SUA au mai plasat o comandă, de 625 milioane de dolari, pentru Ucraina. Contractul a fost atribuit pe 27 mai 2022, ca parte din Inițiativa de Asistență în Securitate a Ucrainei. Greg Hayes, CEO Raytheon, spunea în primăvara acestui an că „există un stoc limitat de materiale pentru Singer, iar unele dintre componente nu mai sunt disponibile pe piață”. Motiv pentru care Raytheon trebuie să reproiecteze o parte din componentele electronice. Starstreak și Piorun, posibili câștigători Ucraina a mai primit sistemele de rachete portabile britanice Starstreak, produse de la francezii de la Thales, dar și Piorun, produse de polonezii de la Mesko. Sistemul Piorun a intrat în dotarea forțelor armate poloneze în 2019. Astfel de rachete au fost vândute și către guvernul SUA. Sistemul de rachete britanic Starstreak a fost promovat continuu după ce a fost livrat militarilor ucrainieni în lupta cu invadatorii ruși. Racheta Starstreak sol-aer cu rază scurtă de acțiune a fost construită de compania franceză Thales pentru armata britanică. Sistemul RBS 70 NG al suedezilor de la SAAB a fost conceput în 1977, dar de atunci a fost îmbunătățit continuu. În 2019, armata braziliană a efectuat primele trageri cu ultima versiune a sistemului de la SAAB.

Rusia a închis podul peste strâmtoarea Kerci Foto: Twitter
Eveniment

Rusia închis podul peste strâmtoarea Kerci

Rusia a închis temporar podul peste strâmtoarea Kerci, crucial pentru cei care pleacă din Crimeea, puternic lovită de rachetele ucrainene. Oficial, partea rusă susține că există riscul atacurilor cu rachete HIMARS. Neoficial, presa ucraineană speculează că este evacuată nomenklatura civilă și militară din peninsulă, instalată acolo după ocupația din 2014. În perioada URSS, Moscova coloniza peninsula cu ofițeri KGB pensionați, care erau încurajați să se mute acolo. Putin's fascist regime has closed the bridge connecting occupied #Crimea & mainland #Russia. 30,000+ escaped just yesterday before closure, which appears to have been done to prevent civilians from leaving & to allow regime administration & families to escape without traffic. pic.twitter.com/ipLpT0q9pz— Igor Sushko (@igorsushko) August 16, 2022 Rusia a închis podul peste strâmtoarea Kerci Senatorul pro-rus din Consiliului Federației din Crimeea Serghei Tsekov a declarat miercuri că este foarte posibil ca Ucraina să încerce să atace podul Kerci pentru „a ridica moralul armatei”, însă construcția care face legătură între Rusia și peninsula Crimeea este foarte bine apărată și „practic este imposibil să fie afectată”. Consilierul președintelui Ucrainei, Mihail Podolyak, a declarat pentru The Guardian că podul din Crimeea este construit ilegal și că ar trebui distrus. If the Ukrainians could just hit the Crimean Bridge, it'll give the Russian holiday-makers a great team bonding exercise as they look for more inventive ways to cross the Kerch Strait. ? https://t.co/1dm40pu16n— Robert Gilbey (@RobGilbey) August 16, 2022 Anton Gherașcenko, un consilier al ministrului ucrainean de interne, a distribuit, ieri, pe contul său de Twitter un articol al agenției rusești de presă TASS: Foto: Twitter „38.297 de mașini au traversat podul din Crimeea în 15 august, anunță mass-media de stat rusă TASS, citând departamentul local de gestionare a drumurilor. Acesta este un număr record de mașini care au traversat podul într-o singură zi. Mă întreb dacă recordul va fi bătut astăzi”, a comentat oficialul ucrainean. Și la Melitopol familiile militarilor ruşi au început să fie evacuate din oraș, după ce acesta a fost bombardat de Ucraina. Citește și: ANALIZĂ Expert militar apropiat Kremlinului: armata rusă folosește tactici din primul război mondial, ucrainenii sunt războinici talentați. Echipamentele, la nivelul URSS

Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete (sursa: Agerpres)
Internațional

Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete

Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete. Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc din nou pentru atacurile asupra centralei atomoelectrice din Zaporojie, ocupată de trupele ruse şi în direcţia căreia au fost efectuate sâmbătă noi bombardamente de artilerie, relatează agenţiile AFP şi EFE. Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete "Limitaţi-vă prezenţa pe străzile din Energodar! Am primit informaţii despre noi provocări din partea ocupanţilor ruşi", a indicat pe Telegram agenţia nucleară ucraineană Energoatom, redistribuind un mesaj al liderului local din Energodar - oraşul unde se află centrala - rămas loial Kievului. "Potrivit declaraţiilor localnicilor, bombardamente sunt din nou în desfăşurare în direcţia centralei nucleare", se mai menţionează în acelaşi mesaj. La rândul lor, autorităţile proruse instalate în zonele controlate de armata rusă în regiunea Zaporojie au acuzat armata ucraineană că au executat aceste noi bombardamente. "Energodar şi centrala nucleară din Zaporojie sunt din nou sub focul militanţilor (preşedintelui ucrainean Volodimir) Zelenski", a transmis tot pe Telegram un membru al administraţiei proruse, Vladimir Rogov. Proiectilele au căzut "în zonele situate pe malul Niprului şi în centrală", a adăugat acesta. Fluviul Nipru separă în acea zonă teritoriile pe care le controlează trupele ucrainene şi cele ruse. Hidrocentrala Kahovskaia, în pericol Autorităţile proruse au mai transmis că din cauza atacurilor au fost nevoite să oprească una dintre turbinele hidrocentralei de la Kahovskaia, în regiunea Herson limitrofă cu Zaporojie, ceea ce ar putea avea consecinţe grave pentru funcţionarea centralei nucleare. Mai multe bombardamente de artilerie despre care nu se ştie cine le-a lansat, dar pentru care cele două tabere s-au acuzat reciproc, au vizat începând de săptămâna trecută această centrală atomică ce se află sub controlul trupelor ruse, stârnind temeri faţă de un posibil nou Cernobîl. Primele lovituri, cele din 5 august, au avariat în special un transformator al unei linii electrice de înaltă tensiune, antrenând oprirea reactorului trei al centralei şi activarea grupurilor electrogene de avarie. Protecție mai bună decât la Cernobîl Ultimele tiruri de dinaintea celor de sâmbătă au avariat joi o staţie de măsurare a nivelului radioactivităţii. Ucraina, susţinută de aliaţii săi occidentali, cere demilitarizarea acelei zone a centralei şi retragerea trupelor ruse de acolo. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde Experţi în domeniu afirmă că, în comparaţie cu centralele Cernobîl sau Fukushima, cea de la Zaporojie este mai bine protejată datorită unui circuit de răcire separat şi a unui înveliş special de protecţie, deşi probabil că nu ar rezista în cazul unui atac militar ţintit.

Cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin Foto: Captură video Twitter
Eveniment

Cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin

Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea a fost probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: pe rețelele sociale sun prezentate fotografii aeriene care arată că la baza aeriană de lângă Saki se aflau 37 de avioane și șase elicoptere, înainte de a fi atacată. Imaginile de după atacul ucrainean arată o bază devastată și zeci de aparate avariate. We may have just witnessed the greatest single day of losses for the Russian Air Force, ever.From satellite 4 hours before the explosions, I count 37 jets and 6 helicopters.The explosions were spread out, across the area. So, maybe targeting groups of aircraft. pic.twitter.com/FfJ1pbLIpX— Jay in Kyiv (@JayinKyiv) August 9, 2022 Cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin Dacă aceste informații se vor confirma, acesta ar fi primul atac ucrainean asupra Crimeei, din 2014. Baza de la Saki era folosită de aviația rusă pentru a ataca sudul Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a negat că baza ar fi fost atacată de rachetele ucrainene și a susținut că nici un avion n-ar fi fost avariat. Însă imaginile din această dimineață arată cel puțin un avion complet distrus. The Su-24 are normally located on the central apron of Saki air base.My bet is on the darkest day in the history of the Russian Air Force. pic.twitter.com/camwivf2WL— Julian Röpcke?? (@JulianRoepcke) August 9, 2022 Pe de altă parte, presa arată că Ucraina a lovit la Saki ținte aflate la peste 200 de kilometri distanță, deci acum deține rachete ghidate prin GPS care pot ataca la distanțe de 200-300 de kilometri. Ieri la prânz, imagini difuzate pe reţelele de socializare arată o bulă de foc formându-se după o deflagraţie puternică, în timp ce coloane de fum negru se ridicau spre cer şi turişti părăseau panicaţi o plajă din apropiere. The strike on Saki airfield in Crimea is, in my view, is very good tactical targeting of a critical asset to counter Russia's use of air against Ukraine's Army.But this trolling by the @DefenceU - "temporarily occupied," "reminder of fire safety" - is strategic gold. https://t.co/pEfiVOiMms— Mark Hertling (@MarkHertling) August 9, 2022 În pofida conflictului, Crimeea rămâne o importantă destinaţie turistică estivală pentru cetăţenii ruşi, care profită vara de plajele ei. „Turiştii nu sunt în pericol. Vă rugăm să vă păstraţi calmul!”, a îndemnat un deputat rus ales în Crimeea, Aleksei Cerniak.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră