vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rachete

141 articole
Internațional

Rusia, în criză mare de rachete

Rusia, în criză mare de rachete. Rusia a trimis o baterie de rachete antiaeriene S-300 din Siria într-un port rusesc în apropiere de Crimeea, potrivit unei companii israeliene de imagistică prin satelit, într-o tentativă aparentă a Moscovei de a-şi consolida apărarea antiaeriană în războiul cu Ucraina, relatează Reuters. Rusia, în criză mare de rachete Imaginile realizate de ImageSat International (ISI) arată prezenţa bateriei antiaeriene S-300 la Masyaf (Siria), în aprilie, şi locul gol lăsat la 25 august după ce bateria de sisteme S-300 fusese expediată în portul Tartus. Imagini separate arată componente ale bateriei pe un doc la Tartus între 12 şi 17 august. Către 20 august acestea fuseseră expediate, ISI concluzionând că au fost transferate pe o navă rusă, Sparta II, care a plecat din Tartus spre portul rusesc Novorossiisk. Datele Refinitiv Eikon arată că Sparta II a ajuns deja la Novorossiisk, după ce a trecut prin strâmtoarea Dardanele, controlată de Turcia. Ministerul rus al Apărării a refuzat orice fel de comentariu despre aceste informaţii. Imagini ISI Rusia dispune de o prezenţă militară în Siria din 2015, anul în care a intervenit în războiul civil din această ţară de partea preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Dacă se confirmă, această relocare ar releva o iniţiativă semnificativă a Rusiei de a-şi consolida apărarea antiaeriană în apropierea teatrului de război din Ucraina, unde forţele sale au fost supuse unor atacuri devastatoare în ultimele săptămâni. Într-un astfel de incident, opt avioane de luptă ruseşti au fost distruse luna aceasta intr-o serie de explozii la o bază aeriană din Crimeea. Ucraina a refuzat să spună dacă ea este la originea acestor atacuri şi să precizeze modul în care le-a efectuat. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Conform imaginilor ISI, radarul bateriei S-300 de la baza Masyaf a fost transportat separat la baza aeriană Hmeimim, pe coasta siriană, la nord de Tartus. Analiştii companiei israeliene de imagistică prin satelit estimează că, din cauza dimensiunii şi greutăţii sale, radarul nu a putut fi transportat pe cale maritimă, de aceea s-ar putea să fi fost trimis înapoi în Rusia cu un avion-cargo de tip Iliuşin-76 de la Hmeimim.

Rusia, în criză mare de rachete (sursa: TASS)
Zaporojie, atac grav, drone sau rachete (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Zaporojie, atac grav, drone sau rachete

Zaporojie, atac grav, drone sau rachete. Kremlinul a cerut luni comunităţii internaţionale să exercite "presiuni" asupra forţelor ucrainene pentru atenuarea tensiunilor din jurul centralei nucleare Zaporojie, pe care Moscova şi Kievul se acuză reciproc că o bombardează, în cele mai recente astfel de acuzaţii Rusia afirmând că a doborât o dronă ucraineană deasupra centralei, în timp ce Kievul susţine că patru angajaţi ai acesteia au fost răniţi într-un bombardament rusesc, potrivit agenţiilor AFP, Reuters şi EFE. Zaporojie, atac grav, drone sau rachete "Toate ţările au obligaţia de a face presiuni asupra părţii ucrainene pentru ca ea să înceteze să pună în pericol continentul european bombardând centrala nucleară de la Zaporojie şi zonele adiacente", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Declaraţia acestuia vine în timp ce o misiune a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) se află în drum spre centrala Zaporojie. "Aşteptăm de mult timp această misiune. Considerăm că ea este necesară", a spus de asemenea Peskov. El a asigurat că trupele ruse vor asigura securitatea misiunii AIEA în zonele controlate de acestea, dar a vorbit şi despre "riscurile care există acolo şi care sunt legate de bombardamentele neîncetate ale ucrainenilor". Ținta bombardamentelor de săptămâni Centrala Zaporojie, care furnizează circa o treime din producţia de energie electrică a Ucrainei şi pe care Rusia doreşte să o conecteze la reţeaua electrică din Crimeea, este de mai multe săptămâni ţinta unor bombardamente de artilerie pentru care Rusia şi Ucraina se acuză reciproc. Centrala se află sub controlul trupelor ruse din primele zile ale agresiunii lansate asupra Ucrainei, dar este operată de personal ucrainean. Operatorul centralei, compania ucraineană Energoatom, a transmis luni că aceasta funcţionează cu riscul nerespectării normelor de securitate împotriva incendiilor şi împotriva radiaţiilor după un atac efectuat noaptea trecută de trupele ruse asupra oraşului Energodar, localitatea unde se află centrala Zaporojie. Nivelul radiațiilor, normal Potrivit Kievului, atacul rusesc asupra oraşului Energodar s-a soldat cu zece răniţi, dintre care patru sunt lucrători ai centralei nucleare. În acest timp, Ministerul rus al Apărării a susţinut că trupele sale au doborât duminică o dronă ucraineană chiar deasupra centralei Zaporojie şi aceasta a căzut pe acoperişul Unităţii 1 a centralei, dar fără să producă pagube serioase, iar nivelul radiaţiilor este normal. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Pe de altă parte, reprezentatul permanent al Rusiei pe lângă organizaţiile internaţionale cu sediul la Viena, unde se află AIEA, Mihail Ulianov, a declarat că mai mulţi experţi ai acestei organizaţii ar putea rămâne permanent la centrala Zaporojie după inspecţia pe care o vor efectua acolo săptămâna aceasta.

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene (sursa: MBDA)
Investigații

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene de 677 milioane de euro. Aceasta este valoarea maximă a celor 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene pe care vrea să le cumpere Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica. Principalii producători ai sistemelor de rachete portabile sunt francezii de la MBDA și Thales, americanii de la Raytheon, compania suedeză SAAB, dar și polonezii de la Mesko. România, sisteme de rachete portabile antiaeriene Parlamentul a aprobat la sfârșitul lunii iunie a.c. programul de înzestrare cu rachete portabile antiaeriene (MANPADS) pentru Armata Română. Valoare a fost estimată inițial la 662,5 milioane euro. Programul constă în achiziția a 231 de sisteme de rachete, suportul logistic și echipamente specifice de instruire și antrenament. Ulterior, pe 16 august 2022, procedura de achiziție a fost făcută publică în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Din informațiile făcute publice în SEAP, valoarea estimată a contractului a crescut la 677,298 milioane euro. Cu aproape 15 milioane de euro mai mult față de estimarea inițială. Prețul final va fi stabilit în urma derulării licitației restrânse la care pot participa maximum zece companii. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 28 septembrie 2022. Marile companii, ocupate cu Ucraina Livrarea primelor 12 sisteme de rachete portabile în primul an de la semnarea contractului subsecvent este aproape imposibilă pentru marile companii de profil. De ce? Pentru că invadarea Ucrainei de către Rusia a generat comenzi de armament la nivel internațional pentru următorii cinci ani. Cu toate acestea, compania franceză MBDA și-a anunțat intenția de a participa la licitația restrânsă. Francezii vor oferi sistemul de rachete portabile Mistral 3 cu rază foarte scurtă de acțiune. Sistemul poate fi operat de unul sau doi militari, în funcție de mediul tactic. Racheta Mistral, complet digitală, a fost concepută pentru a satisface toate ramurile forțelor armate. Compania franceză susține că rata de succes dovedită este de 97% și o fiabilitate mai mare decât orice altă rachetă de apărare antiaeriană. Raytheon deja a livrat împotriva Rusiei Compania americană Raytheon ar putea participa la licitație cu sistemul de rachete FIM 92- Stinger. Acest sistem a devenit operațional la începutul anilor 1980, atunci când a fost înlocuit sistemul FIM-43 Redeye. De la începutul lunii februarie, mii de rachete Stinger au fost livrate în Ucraina după ce această țară a fost invadată de Rusia. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro Raytheon a oprit producția sistemelor Stinger anul trecut, înainte de a primi o comandă de 340 milioane de dolari de la Pentagon. Această comandă a fost prima după 18 ani. Ulterior, SUA au mai plasat o comandă, de 625 milioane de dolari, pentru Ucraina. Contractul a fost atribuit pe 27 mai 2022, ca parte din Inițiativa de Asistență în Securitate a Ucrainei. Greg Hayes, CEO Raytheon, spunea în primăvara acestui an că „există un stoc limitat de materiale pentru Singer, iar unele dintre componente nu mai sunt disponibile pe piață”. Motiv pentru care Raytheon trebuie să reproiecteze o parte din componentele electronice. Starstreak și Piorun, posibili câștigători Ucraina a mai primit sistemele de rachete portabile britanice Starstreak, produse de la francezii de la Thales, dar și Piorun, produse de polonezii de la Mesko. Sistemul Piorun a intrat în dotarea forțelor armate poloneze în 2019. Astfel de rachete au fost vândute și către guvernul SUA. Sistemul de rachete britanic Starstreak a fost promovat continuu după ce a fost livrat militarilor ucrainieni în lupta cu invadatorii ruși. Racheta Starstreak sol-aer cu rază scurtă de acțiune a fost construită de compania franceză Thales pentru armata britanică. Sistemul RBS 70 NG al suedezilor de la SAAB a fost conceput în 1977, dar de atunci a fost îmbunătățit continuu. În 2019, armata braziliană a efectuat primele trageri cu ultima versiune a sistemului de la SAAB.

Rusia a închis podul peste strâmtoarea Kerci Foto: Twitter
Eveniment

Rusia închis podul peste strâmtoarea Kerci

Rusia a închis temporar podul peste strâmtoarea Kerci, crucial pentru cei care pleacă din Crimeea, puternic lovită de rachetele ucrainene. Oficial, partea rusă susține că există riscul atacurilor cu rachete HIMARS. Neoficial, presa ucraineană speculează că este evacuată nomenklatura civilă și militară din peninsulă, instalată acolo după ocupația din 2014. În perioada URSS, Moscova coloniza peninsula cu ofițeri KGB pensionați, care erau încurajați să se mute acolo. Putin's fascist regime has closed the bridge connecting occupied #Crimea & mainland #Russia. 30,000+ escaped just yesterday before closure, which appears to have been done to prevent civilians from leaving & to allow regime administration & families to escape without traffic. pic.twitter.com/ipLpT0q9pz— Igor Sushko (@igorsushko) August 16, 2022 Rusia a închis podul peste strâmtoarea Kerci Senatorul pro-rus din Consiliului Federației din Crimeea Serghei Tsekov a declarat miercuri că este foarte posibil ca Ucraina să încerce să atace podul Kerci pentru „a ridica moralul armatei”, însă construcția care face legătură între Rusia și peninsula Crimeea este foarte bine apărată și „practic este imposibil să fie afectată”. Consilierul președintelui Ucrainei, Mihail Podolyak, a declarat pentru The Guardian că podul din Crimeea este construit ilegal și că ar trebui distrus. If the Ukrainians could just hit the Crimean Bridge, it'll give the Russian holiday-makers a great team bonding exercise as they look for more inventive ways to cross the Kerch Strait. ? https://t.co/1dm40pu16n— Robert Gilbey (@RobGilbey) August 16, 2022 Anton Gherașcenko, un consilier al ministrului ucrainean de interne, a distribuit, ieri, pe contul său de Twitter un articol al agenției rusești de presă TASS: Foto: Twitter „38.297 de mașini au traversat podul din Crimeea în 15 august, anunță mass-media de stat rusă TASS, citând departamentul local de gestionare a drumurilor. Acesta este un număr record de mașini care au traversat podul într-o singură zi. Mă întreb dacă recordul va fi bătut astăzi”, a comentat oficialul ucrainean. Și la Melitopol familiile militarilor ruşi au început să fie evacuate din oraș, după ce acesta a fost bombardat de Ucraina. Citește și: ANALIZĂ Expert militar apropiat Kremlinului: armata rusă folosește tactici din primul război mondial, ucrainenii sunt războinici talentați. Echipamentele, la nivelul URSS

Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete (sursa: Agerpres)
Internațional

Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete

Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete. Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc din nou pentru atacurile asupra centralei atomoelectrice din Zaporojie, ocupată de trupele ruse şi în direcţia căreia au fost efectuate sâmbătă noi bombardamente de artilerie, relatează agenţiile AFP şi EFE. Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete "Limitaţi-vă prezenţa pe străzile din Energodar! Am primit informaţii despre noi provocări din partea ocupanţilor ruşi", a indicat pe Telegram agenţia nucleară ucraineană Energoatom, redistribuind un mesaj al liderului local din Energodar - oraşul unde se află centrala - rămas loial Kievului. "Potrivit declaraţiilor localnicilor, bombardamente sunt din nou în desfăşurare în direcţia centralei nucleare", se mai menţionează în acelaşi mesaj. La rândul lor, autorităţile proruse instalate în zonele controlate de armata rusă în regiunea Zaporojie au acuzat armata ucraineană că au executat aceste noi bombardamente. "Energodar şi centrala nucleară din Zaporojie sunt din nou sub focul militanţilor (preşedintelui ucrainean Volodimir) Zelenski", a transmis tot pe Telegram un membru al administraţiei proruse, Vladimir Rogov. Proiectilele au căzut "în zonele situate pe malul Niprului şi în centrală", a adăugat acesta. Fluviul Nipru separă în acea zonă teritoriile pe care le controlează trupele ucrainene şi cele ruse. Hidrocentrala Kahovskaia, în pericol Autorităţile proruse au mai transmis că din cauza atacurilor au fost nevoite să oprească una dintre turbinele hidrocentralei de la Kahovskaia, în regiunea Herson limitrofă cu Zaporojie, ceea ce ar putea avea consecinţe grave pentru funcţionarea centralei nucleare. Mai multe bombardamente de artilerie despre care nu se ştie cine le-a lansat, dar pentru care cele două tabere s-au acuzat reciproc, au vizat începând de săptămâna trecută această centrală atomică ce se află sub controlul trupelor ruse, stârnind temeri faţă de un posibil nou Cernobîl. Primele lovituri, cele din 5 august, au avariat în special un transformator al unei linii electrice de înaltă tensiune, antrenând oprirea reactorului trei al centralei şi activarea grupurilor electrogene de avarie. Protecție mai bună decât la Cernobîl Ultimele tiruri de dinaintea celor de sâmbătă au avariat joi o staţie de măsurare a nivelului radioactivităţii. Ucraina, susţinută de aliaţii săi occidentali, cere demilitarizarea acelei zone a centralei şi retragerea trupelor ruse de acolo. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde Experţi în domeniu afirmă că, în comparaţie cu centralele Cernobîl sau Fukushima, cea de la Zaporojie este mai bine protejată datorită unui circuit de răcire separat şi a unui înveliş special de protecţie, deşi probabil că nu ar rezista în cazul unui atac militar ţintit.

Cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin Foto: Captură video Twitter
Eveniment

Cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin

Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea a fost probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: pe rețelele sociale sun prezentate fotografii aeriene care arată că la baza aeriană de lângă Saki se aflau 37 de avioane și șase elicoptere, înainte de a fi atacată. Imaginile de după atacul ucrainean arată o bază devastată și zeci de aparate avariate. We may have just witnessed the greatest single day of losses for the Russian Air Force, ever.From satellite 4 hours before the explosions, I count 37 jets and 6 helicopters.The explosions were spread out, across the area. So, maybe targeting groups of aircraft. pic.twitter.com/FfJ1pbLIpX— Jay in Kyiv (@JayinKyiv) August 9, 2022 Cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin Dacă aceste informații se vor confirma, acesta ar fi primul atac ucrainean asupra Crimeei, din 2014. Baza de la Saki era folosită de aviația rusă pentru a ataca sudul Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a negat că baza ar fi fost atacată de rachetele ucrainene și a susținut că nici un avion n-ar fi fost avariat. Însă imaginile din această dimineață arată cel puțin un avion complet distrus. The Su-24 are normally located on the central apron of Saki air base.My bet is on the darkest day in the history of the Russian Air Force. pic.twitter.com/camwivf2WL— Julian Röpcke?? (@JulianRoepcke) August 9, 2022 Pe de altă parte, presa arată că Ucraina a lovit la Saki ținte aflate la peste 200 de kilometri distanță, deci acum deține rachete ghidate prin GPS care pot ataca la distanțe de 200-300 de kilometri. Ieri la prânz, imagini difuzate pe reţelele de socializare arată o bulă de foc formându-se după o deflagraţie puternică, în timp ce coloane de fum negru se ridicau spre cer şi turişti părăseau panicaţi o plajă din apropiere. The strike on Saki airfield in Crimea is, in my view, is very good tactical targeting of a critical asset to counter Russia's use of air against Ukraine's Army.But this trolling by the @DefenceU - "temporarily occupied," "reminder of fire safety" - is strategic gold. https://t.co/pEfiVOiMms— Mark Hertling (@MarkHertling) August 9, 2022 În pofida conflictului, Crimeea rămâne o importantă destinaţie turistică estivală pentru cetăţenii ruşi, care profită vara de plajele ei. „Turiştii nu sunt în pericol. Vă rugăm să vă păstraţi calmul!”, a îndemnat un deputat rus ales în Crimeea, Aleksei Cerniak.

Rachete HIMARS de un miliard USD (sursa: defense.gov)
Internațional

Rachete HIMARS de un miliard USD

Rachete HIMARS de un miliard USD. Pentagonul a anunţat luni că oferă Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de un miliard de dolari, constând mai ales din rachete suplimentare pentru sistemele americane de artilerie de precizie HIMARS. Rachete HIMARS de un miliard USD Noua tranşă de ajutor mai prevede şi trimiterea de rachete suplimentare cu rază scurtă şi medie pentru sistemele de apărare antiaeriană NASAMS, precum şi rachete antitanc Javelin, a precizat ministerul american al apărării într-un comunicat. Kievul va mai primi şi 75.000 de obuze de 155 mm destinate sistemelor de artilerie occidentale cu care sunt dotate acum forţele ucrainene, precum şi circa 50 de vehicule blindate medicale. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești Acest nou ajutor ridică la 9,8 miliarde de dolari totalul asistenţei militare oferite de SUA Ucrainei de la venirea la putere a lui Joe Biden, a precizat Pentagonul.

Rusia și SUA, "război rece" nuclear (sursa: kermlin.ru)
Internațional

Rusia și SUA, "război rece" nuclear

Rusia și SUA, "război rece" nuclear. Rusia a anunţat luni suspendarea inspecţiilor americane prevăzute la siturile sale militare în cadrul tratatului New Start. MAE rus a asigurat că a luat această măsură în răspuns la obstacolele puse de SUA inspecţiilor similare ruse la instalaţii din Statele Unite. Rusia și SUA, "război rece" nuclear Rusia a "informat oficial" luni SUA că toate instalaţiile sale supuse inspecţiilor în cadrul acestui tratat vor fi "temporar exceptate" , a arătat diplomaţia rusă într-un comunicat. Este vorba mai ales de baze de lansare a rachetelor, precum şi de baze aeriene şi navale unde sunt desfăşurate rachete nucleare. "Federaţia Rusă este obligată să recurgă la această măsură (...) din cauza realităţilor existente, ce creează avantaje unilaterale pentru SUA şi privează Rusia de dreptul său de a efectua inspecţii pe teritoriul american", a adăugat MAE rus. Diplomaţia rusă menţionează în special dificultăţile legate de deplasările inspectorilor ruşi şi de eliberare a vizelor provocate de sancţiunile occidentale impuse Moscovei din cauza conflictului ucrainean. New Start, valabil până în 2026 Anunţul intervine în plină ofensivă rusă în Ucraina, lansată pe 24 februarie şi despre care Moscova afirmă că este o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. "Inspectorii americani şi membri de echipaj ai avioanelor lor nu au dificultăţi similare", susţine comunicatul, asigurând că Rusia "apreciază în mare măsură rolul unic" al tratatului Noul Start în relaţiile dintre Moscova şi Washington în domeniul nuclear şi că odată reglementate problemele legate de inspecţii îşi va anula "imediat" decizia anunţată luni. Citește și: Sistemele rusești de armament se bazează puternic pe tehnologia occidentală – raport institut Londra Noul Tratat START, încheiat în 2011 şi prelungit în 2021 pe o perioadă de cinci ani până la 4 februarie 2026, obligă SUA şi Rusia la limite verificabile pentru ICBM (rachete balistice intercontinentale), SLBM (rachete balistice lansate de pe submarine) şi bombardiere grele, dotate cu arme nucleare.

Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina (sursa: bivol.bg)
Investigații

Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina

Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina. Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, confirmă indirect că a cumpărat arme din Bulgaria pentru a fi livrate în Ucraina. Afacerea cu arme pentru Ucraina, ținută la secret atât de autoritățile române, cât și de cele bulgare, a fost devoalată după ce ucrainienii au constatat că au primit muniției veche, ruginită, care nu putea fi folosită în luptele cu forțele ruse. Muniția refuzată a ajuns înapoi la Romarm, iar de acolo, în Bulgaria. Statele NATO sprijină cu armament Ucraina, după ce țara vecină României a fost invadată în urmă cu 166 de zile de Rusia. România și Bulgaria sunt printre puținele state care nu au recunoscut oficial că au trimis armament, deși autoritățile de la București au schimbat recent legea pentru a putea dona armament. Oficial, România a donat până în prezent doar combustibil, veste antiglonț, căști și alte echipamente militare evaluate la trei milioane de euro. Țările NATO, armament pentru Kiev Rusia lui Vladimir Putin a invadat Ucraina în urmă cu 166 de zile. De atunci, mai multe state europene și membre NATO au sprijinit Ucraina cu armament și muniții pentru a-și apăra teritoriile de invadatorii ruși. De exemplu, Polonia a furnizat rachete antitanc, rachete antiaeriene, mortiere, muniție și drone, dar și tancuri și trasportoare. Acestea au fost evaluate la aproximativ 1,6 miliarde de dolari. Cehia a furnizat tancuri, muniție și obuze pentr tancuri. Germania a trimis în Ucraina zeci de mașini de luptă pentru infanterie și blindate pentru recunoaștere. Până și Turcia a furnizat de acum celebrele drone de luptă și recunoaștere Bayratkar (ce e drept, pe bani). Franța, Olanda și Marea Britanie au furnizat mai multe tipuri de rachete și blindate. Cea mai mare contribuție pentru echiparea armatei din Ucraina au avut-o SUA, care au alocat în acest sens nu mai puțin de 2,5 miliarde de dolari. La polul opus se află România, care a donat oficial combustibil, veste antiglonț, căști și alte echipamente militare evaluate la trei milioane de euro. Autoritățile de la București, secretoase România și Bulgaria, două state membre UE și NATO, se află printre țările care nu au livrat oficial armament în Ucraina. Președintele României, Klaus Iohannis, a fost întrebat dacă România a trimis armament Ucrainei. Dar, de la tribuna Palatului Cotroceni, președintele Iohannis a susținut că „războiul se desfășoară lângă noi și e înțelept să nu dai informații vitale adversarului”. Secretomania autorităților de la București s-a dovedit inutilă după ce jurnaliștii bulgari de la portalul Bivol au publicat o investigație în care arată că Bulgaria a livrat armament Ucrainei prin intermediul companiei Romarm, deținută de Ministerul Economiei. Rachete de 200 milioane USD Ce s-a întâmplat? Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, a interpus compania de stat în afacerea cu muniție pentru Ucraina. Practic, Romarm a importat rachete de la compania bulgară Alguns, care, la rândul ei, le cumpărase din Belarus. Romarm a exportat, apoi, rachetele în Ucraina. Sursele jurnaliștilor bulgari au evaluat muniția la aproape 200 de milioane de dolari. Ei au menționat că este vorba de rachete de 122 mm pentru sistemele Grad, dar și obuze de 122, 130 și 152 mm. Numai că ucrainienii au returnat muniția achiziționată prin intermediul Romarm, care la rândul ei a trimis-o înapoi în Bulgaria. Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina Defapt.ro i-a solicitat lui Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, mai multe informații pe acest subiect. Din răspunsul transmis de Romarm, sub semnătura directorului Gabriel Țuțu, rezultă că acesta nici nu confirmă, nici un infirmă afacerea. Practic, recunoaște indirect că a fost implicat în vânzarea de muniție către Ucraina. Jurnaliștii bulgari au mai dezvăluit că Romarm a trimis înapoi în Bulgaria rachetele sol-sol, de calibru 122 mm, pentru că erau deformate și ruginite. Întrebat dacă compania Romarm a fost prejudiciată, directorul Gabriel Țuțu a transmis că „informațiile referitoare la parteneri, produse, livrări, prețuri, etc sunt confidențiale iar divulgarea acestor informații aduc atingere principiului concurenței loiale, potrivit legii". Răspunsul ROMARM pentru Defapt.ro (sursa: ROMARM) Chiar dacă se ascunde în spatele concurenței, directorul Țuțu nu a negat că muniția achiziționată nu corespundea din punct de vedere al calității. Dimitrov, asociatul "Baronului" Compania bulgară Alguns a primit în anul 2013, la cinci după ce a fost înființată, licența de comerț cu arme. Șeful acestei societăți implicate în comerțul cu arme din Balcani este Alexander Dimitrov, un controversat afacerist din Bulgaria. El este unul dintre asociații unui celebru cap al crimei organizate din Bulgaria, Boyan Petrakiev Borisov, cunoscut sub numele "Baronul". În 2004, Dimitrov și Petrakiev erau acționarii unei firme de fier vechi numite SIB Metal. Citește și: Cine se ocupă de înzestrarea armatei, în plin conflict din Ucraina: Țuțu, tablagiul de la Romarm, și Daniela Nicolescu, zisă „pușculița PNL” În anul 2015, firma lui Alexander Dimitrov a cumpărat din Albania nu mai puțin de 17,5 milioane de gloanțe chinezești, 350 de mortiere și 40.000 de obuze. Nu se știe destinația finală a muniției. Potrivit Balkaninsight, în acel an, firma lui Dimitrov a fost subcontractată de Comandamentul pentru Operații Speciale al Pentagonului, SOCOM, pentru a antrena și dota rebelii sirienii care luptau împotriva Statului Islamic. În timpul unei trageri cu lansatoare de grenade din iunie 2015, veteranul american Francis Norwillo (41 de ani) a murit după ce o grenadă a explodat în poligonul de tragere din satul Anevo, din Bulgaria. Alți doi americani și doi bulgari au fost răniți.

China, rachetă peste Taiwan, zona Taipei (sursa: Agerpres)
Internațional

China, rachetă peste Taiwan, zona Taipei

China, rachetă peste Taiwan, zona Taipei. Exerciţiile militare chineze de mare amploare continuau sâmbătă dimineaţă în Strâmtoarea Taiwan, transmite dpa. Vineri, China trimisese în jurul Taiwanului "un număr record" de avioane şi nave militare, conform ministerului apărării de la Taipei. Multe dintre acestea au trecut dincolo de linia de mijloc a strâmtorii largi de 130 de km - o limită neoficială, dar în general respectată până acum. China, rachetă peste Taiwan, zona Taipei Ministrul taiwanez al Afacerilor Externe, Joseph Wu, a condamnat printr-un mesaj pe Twitter "escaladarea periculoasă a ameninţării militare", care "distruge pacea şi stabilitatea în regiune şi trebuie condamnată". În cadrul exerciţiilor, forţele armate chineze au lansat şi 11 rachete balistice în direcţia Taiwanului; una dintre acestea a trecut direct peste insulă, în apropierea capitalei Taipei - un incident fără precedent, remarcă dpa. Alte cinci rachete au căzut la est de Taiwan, în zona economică exclusivă a Japoniei. Citește și: China se folosește de vizita lui Pelosi în Taiwan pentru a continua să polueze masiv planeta China a început exerciţiile, programate până duminică, drept răspuns la vizita la Taipei a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi. Beijingul consideră că aceasta a constituit o nerespectare a principiului Chinei unice, recunoscut internaţional.

Expert rus în rachete hipersonice, trădare (sursa: tass.com)
Eveniment

Expert rus în rachete hipersonice, trădare

Expert rus în rachete hipersonice, trădare. Un important expert rus în domeniul hipersonicii a fost arestat de autorităţile ruse sub suspiciunea de trădare, relatează vineri agenţia TASS. Expert rus în rachete hipersonice, trădare Aleksander Şipliuk conduce laboratorul de hipersonică al Institutului de Mecanică Teoretică şi Aplicată din Novosibirsk şi a coordonat în ultimii ani cercetări pentru dezvoltarea sistemelor ruseşti de rachete hipersonice. Potrivit colegilor săi, au fost efectuate percheziţii în interiorul institutului. "În institut s-au desfăşurat operaţiuni ale poliţiei. Au legătură cu directorul nostru Aleksander Şipliuk. L-au arestat, l-au inculpat la fel ca pe (cercetătorul Anatoli) Maslov, de înaltă trădare", a declarat pentru agenţia TASS directorul pentru cercetări ştiinţifice al institutului, Vasili Fomin, adăugând că Şipliuk a fost dus la închisoarea Lefortovo din Moscova. Al treilea acuzat de trădare Aleksander Şipliuk este al treilea cercetător rus din industria de apărare arestat începând din luna iunie. În vârstă de 56 de ani, el este un expert rus renumit, doctor în matematică-fizică, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Rusiei şi cercetător remarcat în domeniul aerodinamicii, mai ales în cel al rachetelor hipersonice. Înaintea lui a fost arestat Anatoli Maslov, cercetător al aceluiaşi institut, acuzat că a scurs informaţii despre rachetele hipersonice ruseşti. Citește și: Om de știință rus, arestat, deși se afla în stadiu terminal de cancer și era hrănit printr-un tub. A murit după două zile Un alt cercetător din Novosibirsk, Dmitri Kolker, a murit luna trecută de cancer pancreatic, la scurt timp după ce a fost arestat de asemenea pentru trădare.

Rușii neagă că au atacat Odesa (sursa: ukrinform.net)
Internațional

Rușii neagă că au atacat Odesa

Rușii neagă că au atacat Odesa. Rusia a respins sâmbătă orice implicare în loviturile asupra portului ucrainean Odesa, a declarat ministrul turc al apărării, Hulusi Akar. Rușii neagă că au atacat Odesa "Ruşii ne-au spus că nu au avut absolut nimic de-a face cu atacul şi că îl analizează foarte atent", a declarat Akar, la o zi după ce Kievul şi Moscova au semnat la Istanbul un acord de reluare a exporturilor de cereale ucrainene blocate de război. Atacul asupra portului din Odesa a fost anunţat de armata ucraineană, care l-a atribuit Rusiei. "Inamicul a atacat portul comercial Odesa cu rachete de croazieră Kalibr. Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, două au lovit infrastructura portului", a anunţat Comandamentul Operaţional Sud pe reţeaua Telegram. Ucraina: Putin "a scuipat" pe ONU Lovind cu rachete portul Odesa, preşedintele rus a "scuipat în faţa secretarului general al ONU, Antonio Guterres, şi a preşedintelui turc Recep (Tayyip) Erdogan, care au depus eforturi uriaşe pentru a ajunge la acest acord", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko. Ucraina a prevenit de asemenea că Rusia îşi va asuma "întreaga răspundere" a eşecului acordului privitor la exportul de cereale. "Inamicul a atacat portul comercial Odesa cu rachete de croazieră Kalibr. Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, două au lovit infrastructura portului", a anunţat sâmbătă Comandamentul Operaţional Sud pe reţeaua Telegram. Acordurile de la Istanbul Ucraina şi Rusia au semnat vineri, la Istanbul, două acorduri separate cu Turcia şi ONU privind exportul de cereale ucrainene şi de produse agricole prin Marea Neagră. Kievul şi Moscova au semnat două texte identice, dar separate, la solicitarea Ucrainei, care a refuzat să parafeze orice document împreună cu Rusia. Acest acord, aprig negociat din aprilie la iniţiativa lui Antonio Guterres, va uşura situaţia ţărilor dependente de pieţele rusă şi ucraineană, care reprezintă împreună 30% din piaţa mondială de cereale. În termenii acestui acord, "culoare securizate" vor permite circulaţia navelor de mărfuri în Marea Neagră, pe care "cele două părţi s-au angajat să nu le atace", a precizat un responsabil al ONU sub acoperirea anonimatului. Oficiali ONU citaţi de Reuters au declarat presei vineri că acordul ar urma să fie deplin operaţional în câteva săptămâni. Patru luni pentru 25 de milioane de tone de cereale Negociatorii au renunţat la curăţarea Mării Negre de mine, instalate în special de ucraineni pentru a-şi proteja ţărmurile. "Deminarea ar fi luat prea mult timp", a justificat ONU, care a precizat că "piloţi ucraineni" vor deschide calea cargourilor în apele teritoriale. Ucraina a indicat că exporturile sale vor începe în trei porturi - Odesa, Pivdeni şi Ciornomorsk - şi că speră să le crească numărul pe viitor. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Acordul va fi valabil timp de "120 de zile", respectiv patru luni, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte. Un centru de coordonare comun (CCC) urmează a fi deschis în acest weekend la Istanbul împreună cu reprezentanţi ai tuturor părţilor şi ai ONU.

Rachete rusești, la centrala nucleară Zaporojie (sursa: dw.com)
Internațional

Rachete rusești la centrala nucleară Zaporojie

Rachete rusești la centrala nucleară Zaporojie. Armata rusă a desfăşurat lansatoare de rachete pe situl centralei nucleare Zaporojie (sud), aflată sub control ruşilor de la începutul lui martie, şi cu care loveşte în special raionul Nikopol, a afirmat vineri şeful Energoatom, operatorul ucrainean, scrie AFP. Rachete rusești, la centrala nucleară Zaporojie "Ocupanţii ruşi au instalat sisteme de tiruri de rachete pe teritoriul centralei nucleare Zaporojie şi de acolo lovesc raionul Nikipol", a declarat preşedintele Energoatom, Petro Kotin, pe Telegram, după un interviu televizat pe postul ucrainean United News. "Situaţia (la centrală) este extrem de tensionată şi tensiunea creşte pe zi ce trece. Ocupanţii îşi aduc acolo maşinăriile, inclusiv sistemele de rachete cu care au lovit deja peste râul Nipru şi pe teritoriul Nikopol", la 80 km sud-vest de Zaporojie, a indicat el. Potrivit acestuia, până la 500 de soldaţi ruşi sunt încă pe locul centralei. Ei "controlează situl", a spus Petro Kotin. Ucraina critică AIEA pentru ineficiență "Echipamente grele (tancuri, vehicule blindate), ocupanţi şi camioane încărcate cu armament şi explozivi rămân staţionate pe situl centralei", a subliniat el, considerând "insuficientă" presiunea pentru a îi face să plece şi criticând în special Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA). Directorul general al acesteia, Rafael Grossi, a insistat joi, potrivit unui comunicat, asupra "importanţei" ca AIEA să poată vizita centrala pentru a efectua "operaţiuni esenţiale de securitate, siguranţă şi protecţie la cea mai mare centrală nucleară din Ucraina". Agenţia nu a mai putut merge la centrala atomică de la invazia rusă a Ucrainei pe 24 februarie. Centrala, ocupată de ruși, operată de ucraineni Situl este ocupat de forţele ruse, dar personalul ucrainean continuă să îl opereze, a precizat comunicatul, evocând o situaţie "extrem de dificilă" din cauza "presiunii constante asupra personalului". Rafael Grossi şi-a reiterat "temerile tot mai mari" privind condiţiile în care se află aceşti angajaţi şi "impactul acestor condiţii asupra siguranţei şi securităţii centralei". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special În 2021, centrala a furnizat 20% din producţia anuală de energie electrică a Ucrainei şi 47% din cea produsă de parcul nuclear ucrainean, mai scrie AFP.

Rachetele rusești au omorât civili intenționat (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rachetele rusești au omorât civili intenționat

Rachetele rusești au omorât civili intenționat. Un responsabil american al apărării a respins vineri afirmaţiile ruse potrivit cărora atacul de la Viniţa, care a făcut 23 de morţi, printre care copii, conform Kievului, a vizat o reuniune a forţelor aeriene ucrainene în acest oraş foarte îndepărtat de liniile frontului, transmite AFP. Rachetele rusești au omorât civili intenționat "Nu am nicio indicaţie cu privire la prezenţa unei ţinte militare în apropiere", le-a declarat jurnaliştilor acest responsabil cu rang înalt sub protecţia anonimatului. "Părea o clădire", a adăugat responsabilul, confirmând că Rusia a lansat racheta joi de pe un submarin. Luând în calcul atacul asupra oraşului Viniţa, el a estimat, pe baza informaţiilor publice, că 100 până la 150 de civili ucraineni au fost ucişi în lovituri ruse în ultimele şapte până la 15 zile. Ultimul bilanţ la Viniţa a raportat 23 de morţi, 29 de dispăruţi şi zeci de răniţi. Minciuni rusești Ministerul rus al Apărării susţine că rachetele trase de pe mare au lovit "casa ofiţerilor" din Viniţa, unde comandanţii aviaţiei ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de armament, iar "ca urmare a loviturii participanţii la reuniune au fost eliminaţi". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Imaginile difuzate de serviciul ucrainean pentru situaţii de urgenţă au arătat zeci de maşini carbonizate şi o clădire de zece etaje devastată de explozie. Potrivit armatei ucrainene, "trei rachete" au lovit o parcare şi un imobil comercial cu birouri şi magazine mici din centrul localităţii, mai scrie AFP.

Rușii continuă să omoare civili ucraineni (sursa: Facebook/Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii continuă să omoare civili ucraineni

Rușii continuă să omoare civili ucraineni. Cel puţin 15 persoane au murit după ce o rachetă rusească Uragan a lovit sâmbătă seara un bloc de locuinţe la Ceasiv Iar, în regiunea Doneţk din Ucraina, provocând prăbuşirea parţială a imobilului, transmite AFP, citând autorităţile ucrainene. Rușii continuă să omoare civili ucraineni Potrivit echipelor de salvare, 24 de persoane se aflau încă sub dărâmături, în timp alte cinci au fost salvate. Imobilul cu patru etaje a fost lovit de o rachetă rusească Uragan, a indicat pe Telegram guvernatorul regiunii Doneţk, Pavlo Kirilenko. Citește și: Zelenski recheamă câțiva ambasadori, printre care și pe cel din Germania, țară cu care Ucraina are relații încordate Jurnalişti ai AFP sosiţi la faţa locului au văzut imobilul parţial prăbuşit, iar echipe de salvare şi un excavator încercând să cureţe locul. Potrivit guvernatorului Kirilenko, cel puţin 591 de civili au fost ucişi şi 1.541 răniţi în regiunea Doneţk de la începutul invaziei ruse la 24 februarie. Rușii bombardează, dar nu atacă terestru Statul Major al armatei ucrainene a raportat sâmbătă noi bombardamente ruse, dar aproape niciun atac terestru al forţelor Moscovei. Totodată, Kievul a afirmat că forţele sale au vizat două "puncte de comandă" şi depozite ruseşti din regiunea Ciornobaivka (sud). La Harkov, al doilea oraş al ţării, guvernatorul Oleg Sinegubov a semnalat pe Telegram noi tiruri de rachete care au lovit "o instituţie şcolară" şi o casă, rănind o persoană. Noi lovituri ruse au fost raportate mai ales în apropiere de Siversk şi Sloviansk (est), precum şi în regiunea Nikolaev (sud). Rușii nu văd civilii pe care-i omoară "Ambasadorul" la Moscova al republicii separatiste Lugansk, Rodion Miroşnik, a scris duminică dimineaţa pe Telegram că în regiunea Doneţk a fost lansată o ofensivă "asupra Siversk dinspre nord" şi că localitatea Grigorivka a fost "capturată după lupte". "Trupele noastre continuă să poarte operaţiuni militare pentru a elibera Serebrianka", o altă localitate din regiune. Într-un comunicat emis sâmbătă seara, Ministerul rus al Apărării i-a acuzat pe ucraineni că instalează oameni şi armament în şcoli şi clădiri civile în mai multe localităţi din Doneţk şi Harkov.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră