luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rachete

150 articole
Eveniment

Rusia începe să știe de frica Ucrainei

Rusia începe să știe de frica Ucrainei: Moscova pregătește sute de adăposturi, de la granița cu Ucraina în Siberia. Potrivit Moscow Times, ar fi început identificarea adăposturilor, evaluarea stării lor și marcarea cu semne publice. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74% Rusia începe să știe de frica Ucrainei Măsura pare să vină în contextul în care SUA sunt pe cale să ofere Kievului așa numite „bombe cu diametru mic lansate de la sol” (GLSDB). Ele sunt produse Boeing, sunt relativ ieftine la un preț de circa 40.000 dolari și bat circa 150 kilometri, dublu față de rachetele HIMARS folosite în prezent. „Panouri care direcționează oamenii către buncăre au fost instalate în Belgorod, la doar 25 de mile de Ucraina, și Rostov-Pe Don, la aproximativ 40 de mile distanță, precum și Novokuznetsk, un oraș industrial din Siberia ale cărui fabrici se crede că furnizează oțel pentru tancurile rusești. Unele semne au fost observate și la Moscova. Consiliul de Securitate al Rusiei a ordonat recent un inventar complet al adăposturilor anti-bombe ale țării, care sunt situate în principal în subsolurile blocurilor”, scrie The Times. Se estimează că aproximativ 16.500 de adăposturi antiaeriene sunt împrăștiate prin Rusia. Presa independentă a raportat anterior că locațiile lor sunt clasificate și ascunse publicului, mai arată Moscow Times. Autoritățile din Moscova au comandat luna trecută un șablon de design pentru semnele pentru adăposturile anti-bombe, deoarece rezidenții au început să găsească semne improvizate pe clădirile rezidențiale. Măsura apare exact când Ucraina ar urma să primească sistemele GLSDB. GLSDB-urile sunt ghidate de GPS, pot depăși unele interferențe electronice și pot fi utilizate în toate condițiile meteorologice și împotriva vehiculelor blindate. Foto: Twitter Motorul rachetei M26 este relativ accesibil, iar GBU-39 costă aproximativ 40.000 de dolari bucata, ceea ce face ca obuzele GLSDB să fie ieftine. Foto: Twitter Sistemele GLSDB sunt produse de Boeing în parteneriat cu compania suedeză de armament SAAB, dezvoltarea acestora începând încă din 2019.

Rusia începe să știe de frica Ucrainei Foto. Twitter
Republicanii, rachete cu rază lungă Ucrainei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Republicanii, rachete cu rază lungă Ucrainei

Republicanii, rachete cu rază lungă Ucrainei. Congresmeni republicani din Camera Reprezentanţilor a SUA au promis că, şi după ce partidul lor va prelua în ianuarie controlul acestei camere a Congresului, acest partid îşi va menţine sprijinul bipartizan - împreună cu democraţii - faţă de ajutorul militar oferit Ucrainei, dar nu va accepta modul netransparent şi fără o responsabilitate asupra deciziilor de care îl acuză pe preşedintele democrat Joe Biden în acordarea acestui ajutor. Sprijin promis, dar nu "cec în alb" Liderul republican Kevin McCarthy a cerut astfel mai multă responsabilitate decizională şi a promis că, dacă va fi preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, nu va accepta din această poziţie un "cec în alb" pentru finanţarea ajutorului militar destinat Ucrainei în războiul acesteia cu Rusia. "Nu vom scrie un cec în alb", a confirmat congresmanul republican Michael McCaul, membru al comitetului de politică externă din Camera Reprezentanţilor, într-un interviu comun cu McCarthy acordat postului ABC, la care s-a alăturat şi Mike Turner, congresman republican din comitetul de informaţii al Camerei. Potrivit lui Michael McCaul, cel mai recent pachet de ajutor militar oferit Ucrainei "ne-a fost comunicat în ziua votului, iar membrii au avut la dispoziţie doar câteva ore să parcurgă toate acele pagini". Republicanii, rachete cu rază lungă Ucrainei "Republicanii nu vor conduce în acest mod. Noi avem acum o voce şi vom face acest lucru cu simţul răspunderii şi cu transparenţă în faţa poporului american", a subliniat McCaul. "Este vorba despre banii contribuabilului american. Diminuează aceasta voinţa noastră de a ajuta poporul ucrainean în lupta sa? Nu, dar o vom face în mod responsabil", a explicat congresmanul republican. Atât acesta cât şi colegul său Mike Turner au asigurat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski "va avea sprijin bipartizan" în SUA pentru continuarea ajutorului militar. Mai mult, amândoi au susţinut trimiterea de rachete cu rază lungă de acţiune armatei ucrainene, iar Turner a subliniat că sunt de asemenea importante sistemele antiaeriene care să fie uşor de folosit de către militarii ucraineni. 19,7 miliarde de dolari, ajutor Pe de altă parte, aceşti doi congresmeni republicani au subliniat potenţialele consecinţe globale ale unei teoretice victorii militare a Rusiei în Ucraina. Citește și: VIDEO China: Proteste fără precedent în ultimii ani, împotriva dictaturii Partidului Comunist și a restricțiilor anti-COVID Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat miercuri un nou pachet de ajutor militar american pentru Ucraina, în valoare de circa 400 de milioane de dolari. Odată cu acesta, asistenţa militară pe care Washingtonul a oferit-o Ucrainei de când Joe Biden este preşedinte al SUA ajunge la circa 19,7 miliarde de dolari. Pe lângă livrarea de arme moderne şi muniţii, SUA ajută Ucraina şi cu informaţii despre trupele ruse obţinute cu ajutorul sateliţilor şi al avioanelor-spion.

Ucrainenii trag zilnic mii de obuze (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucrainenii trag zilnic mii de obuze

Ucrainenii trag zilnic mii de obuze. Ucraina poate trage zilnic mii de obuze de artilerie împotriva invadatorilor ruşi, în timp ce forţele NATO în Afganistan trăgeau 300 de lovituri pe zi, potrivit The New York Times. Ucrainenii trag zilnic mii de obuze Potrivit unor responsabili NATO, cantitatea de artilerie utilizată este stupefiantă. În Afganistan, forţele NATO ar fi putut trage până la 300 de obuze de artilerie pe zi şi nu aveau probleme cu apărarea antiaeriană. Dar Ucraina poate trage mii de obuze zilnic şi rămâne îngrijorată pentru apărarea antiaeriană împotriva rachetelor ruseşti şi a dronelor de fabricaţie iraniană. "O zi în Ucraina echivalează cu o lună sau chiar mai mult în Afganistan", declară Camille Grand, expert în apărare în Consiliul european pentru relaţii externe, fost până de curând secretar general adjunct al NATO pentru investiţiile în apărare. Un înalt responsabil al NATO a declarat că, vara trecută, în regiunea Donbas, ucrainenii trăgeau între 6.000 şi 7.000 de obuze de artilerie pe zi, în timp ce ruşii lansau între 40.000 şi 50.000 de obuze zilnic. Comparativ, SUA nu produc decât 15.000 de obuze lunar. NATO poate investi în obuze sovietice Occidentul depune eforturi pentru a găsi echipamente şi muniţii din perioada sovietică, tot mai rare, pe care Ucraina le poate utiliza în prezent, inclusiv rachete de apărare antiaeriană S-300, tancuri T-72 şi în special obuze de artilerie de calibru sovietic. "Occidentul încearcă de asemenea să propună sisteme alternative, chiar dacă ele sunt mai vechi pentru a înlocui stocurile în descreştere de rachete de apărare antiaeriană şi grenade antitanc costisitoare. Există discuţii cu privire la investiţii ale NATO în vechi uzine din Republica Cehă, Slovacia şi Bulgaria pentru a relansa fabricarea obuzelor de calibru sovietic 152 mm şi 122 mm pentru arsenalul de artilerie ucrainean datând în marte parte încă din epoca sovietică. Careul de nevoi de artilerie Potrivit lui Mark F. Cancian, fost strateg în materie de armament al Casei Albe, în prezent consilier principal la Centrul de studii strategice şi internaţionale din Washington, ucrainenii vor cel puţin patru sisteme de artilerie pe care Occidentul nu le-a furnizat şi pe care este puţin probabil să le furnizeze: rachete sol-aer cunoscute sub numele de ATACMS care ar putea lovi Rusia şi Crimeea; avioane de vânătoare occidentale; tancuri occidentale; şi o apărare antiaeriană mult mai avansată. Rachetele ATACMS, cu o rază de acţiune de 190 km, nu vor fi furnizate din teama de a nu atinge Rusia; tancurile şi avioanele de vânătoare sunt pur şi simplu prea complicate, necesitând un an sau mai mult pentru antrenament în utilizarea şi întreţinerea lor. În ceea ce priveşte apărarea antiaeriană, a declarat Cancian, NATO şi SUA au dezactivat cea mai mare parte a sistemelor de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acţiune după Războiul rece şi nu se mai poate face mare lucru. Producţia lor poate lua până la doi ani. SUA poate furniza TOW și Hawk Washingtonul are în vedere de asemenea alternative mai vechi şi mai puţin costisitoare, ca de pildă să ofere Ucrainei rachete antitanc TOW, care sunt din abundenţă, în loc de Javelin, şi rachete sol-aer Hawk în locul versiunilor mai recente. Citește și: Statele Unite încearcă să taie toate tentaculele de spionaj ale Beijingului de pe teritoriul american: echipamentele și serviciile de telecomunicații chineze, interzise "Dar responsabilii exercită presiuni din ce în ce mai mari asupra Ucrainei pentru a fi mai eficientă şi a nu mai trage de pildă cu o rachetă care costă 150.000 de dolari asupra unei drone care costă 20.000 de dolari", se afirmă în articolul din The New York Times. Potrivit lui Cancian, vor fi necesari poate patru-cinci ani pentru a creşte capacitatea de producţie a obuzelor de 155 mm, conform publicaţiei citate.

Ce urmează după atacul asupra Poloniei? (sursa: flickr/NATO)
Internațional

Ce urmează după atacul asupra Poloniei?

Ce urmează după atacul asupra Poloniei? Doi cetățeni polonezi au fost uciși marți seară pe teritoriu polonez lângă granița cu Ucraina de ceea ce pare să fi fost un atac cu rachete. Primele informații pe surse indicau rachete rusești ca fiind responsabile de incident. Oficial, doar Rusia a comunicat pe subiect Până târziu în noapte, nu existau, însă, confirmări oficiale de nicăieri. La o oră după atac, Pentagonul anunța că încă adună informații despre incident. NATO nu comunicase nimic pe subiect, în afara unei poziții neoficiale pentru AFP a unui oficial, sub anonimat: "Examinăm în prezent aceste informaţii şi suntem în strânsă coordonare cu Polonia, aliatul nostru". Aproape de miezul nopții, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a postat un mesaj pe Twitter. Nuanța importantă din postarea lui Stoltenberg este că important e să fie stabilite faptele. Spoke with President Duda @prezydentpl about the explosion in #Poland. I offered my condolences for the loss of life. #NATO is monitoring the situation and Allies are closely consulting. Important that all facts are established.— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) November 15, 2022 La fel, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Alarmed by reports of an explosion in Poland, following a massive Russian missile strike on Ukrainian cities.I extend my condolences and my strongest message of support and solidarity with Poland and our Ukrainian friends.— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 15, 2022 Singura poziție oficială dată marți seară a venit din partea Ministerului rus al Apărării, care a negat (pe Telegram) că Moscova ar fi avut vreo implicare. "Declaraţiile presei şi oficialilor polonezi despre o presupusă cădere a unor de rachete ruseşti în apropierea localităţii Przewodow reprezintă o provocare intenţionată cu scopul de a crea o escaladare a situaţiei", a scris Ministerul rus al Apărării pe contul său de Telegram. "Nu a fost efectuată nicio lovitură asupra obiectivelor din apropierea frontierei polono-ucrainene" de către armata rusă. Imaginile "dărâmăturilor publicate de presa poloneză de la faţa locului din localitatea Przewodow nu au nicio legătură" cu proiectile ruseşti, potrivit aceleiași surse. Ce urmează după atacul asupra Poloniei? Recent, fragmente ale unor rachete ruseşti au căzut în Republica Moldova, în localitatea Naslavcea, fără să producă victime. Polonia este membră a NATO şi găzduieşte pe teritoriul său aproximativ 10.000 de soldaţi americani. Articolul 5 din Tratatul Alianţei Atlantice prevede că, dacă un stat membru este victima unui atac armat, ceilalţi membri vor considera acest act de violenţă drept un atac armat îndreptat împotriva tuturor membrilor şi vor adopta măsurile considerate necesare pentru a veni în ajutorul ţării atacate. Citește și: Fluxul de petrol prin conducta Drujba spre Ungaria a fost oprit. Viktor Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei "Guvernul României, prin ministerele şi instituţiile de linie, este în contact cu aliaţii şi analizează situaţia generată de căderea rachetelor pe teritoriul Poloniei. Suntem alături de aliaţii şi prietenii poloni şi pregătiţi să procedăm în funcţie de evoluţia situaţiei", a arătat Executivul de la București într-un comunicat de presă transmis marţi seara. "România este deplin solidară cu prietenul şi aliatul nostru, Polonia, în urma ştirilor îngrijorătoare legate de exploziile de pe teritoriul său. Suntem în contact cu partenerii şi aliaţii noştri. Suntem NATO", a scris președintele Klaus Iohannis, marţi seara, pe Twitter. Ucraina cere summit NATO Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a cerut NATO să organizeze de urgență un summit la care să invite Ucraina. Kuleba a arătat că Kievul este gata să asigure securitatea NATO, deși nu este stat membru al Alianței. Ukraine reaffirms its full solidarity with Poland and stands ready to provide any necessary support. Collective response to Russian actions must be tough and principled. Among immediate actions: a NATO summit with Ukraine’s participation to craft further joint actions... 1/2— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) November 15, 2022

Rusia neagă atacul, dar propagandiștii jubilează Foto: Twitter Nexta
Eveniment

Rusia neagă atacul, dar propagandiștii jubilează

Victimele rachetelor rusești care au lovit Polonia sunt doi agricultori care lucrau pe o combină, arată imaginile de la fața locului. Între timp, Rusia neagă atacul, prin ministerul Apărării, că ar fi lovit Polonia, dar propagandiștii săi jubilează. Rusia neagă atacul, dar propagandiștii jubilează „Nu au existat lovituri asupra țintelor din apropierea graniței de stat ucrainene-polone cu arme rusești. Fragmentele publicate de presa poloneză de la scena din Przewodów nu au nimic de-a face cu armele rusești”, a susținut partea rusă. „A fost cel mai puternic tir al Rusiei de până acum, iar unele dintre rachete au trecut în Polonia, unde două persoane au fost ucise, potrivit unui oficial american. A fost pentru prima dată în acest război când proiectilele rusești au căzut asupra unei țări NATO. Purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Mueller, nu a confirmat imediat informația venită de la un înalt oficial al serviciilor de informații americane, care a vorbit sub condiția anonimatului din cauza naturii sensibile a situației”, arată Associated Press. Încă nu este clar dacă racheta care a căzut în Polonia nu fusese deviată de antiaeriana din Ucraina - așa cum s-a întâmplat acum câteva zile, când fragmente dintr-un proiectil rusesc au căzut în Republica Moldova. I specifically refrained from guessing what was the origin of the missile but this is such a big crater that I can hardly believe that this came from an interceptor missile. #Ukraine #Poland #Russia pic.twitter.com/wmSBxbFaN7— (((Tendar))) (@Tendar) November 15, 2022 Totuși, analiștii care au examinat primele filmări devenite publice apreciază că craterul este prea mare ca să provină de la o rachetă interceptată sau să fi fost vorba doar de fragmente dintr-un proiectil. Poliția și armata poloneză au demarat o investigație. Margarita Simonyan: "Now Poland has its own Belgorod Oblast. What did you think?" pic.twitter.com/qoXOG17Qb0— Dmitri (@wartranslated) November 15, 2022 Între timp, redactorul-șef al Russia Today, unul din principalele canale rusești de propagandă, și-a exprimat deschis bucuria pentru incidentul din Polonia, pe canalul ei de Telegram. „Acum, Polonia are propriul Belgorod. Ce se așteptau?”, a scris ea, făcând referire la presupusa bombardare de către Ucraina a unei regiuni rusești de la graniță. Citește și: BREAKING Fluxul de petrol prin conducta Drujba spre Ungaria a fost oprit. Viktor Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei

Polonia, lovită de rachetă din Ucraina? (sursa: Radio Zet)
Internațional

Rachete rusești în Polonia, doi morți

Rachete rusești în Polonia, doi morți. Mai multe agenții de presă (Reuters, AP) transmit că tirurile de rachete rusești de marți nu s-au limitat la teritoriul ucrainean, ci au ajuns și în Polonia. Potrivit surselor citate, ar fi doi morți. Rachete rusești în Polonia, doi morți Express publică mai multe fotografii cu pagubele create de rachete. Doi oameni au murit după ce două rachete au lovit marţi satul Przewodow din Polonia, în apropierea frontierei cu Ucraina, în timpul atacurilor ruseşti asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene, semnalează presa locală preluată de Reuters. Citește și: Rusia a lăsat Republica Moldova în întuneric: loviturile asupra Ucrainei au avariat o linie care asigura transportul de energie către Chișinău Pompierii de la faţa locului nu au putut da detalii. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a cerut întrunirea de urgenţă a comitetului guvernamental pentru securitatea şi apărarea naţională, a anunţat pe Twitter un purtător de cuvânt al cabinetului de la Varşovia. Pentagonul încă adună informații Un înalt oficial din domeniul informaţiilor din SUA a declarat pentru Associated Press că rachetele erau ruseşti. Dar departamentul american al apărării a comunicat că deocamdată nu poate confirma ştirile despre incident. "Adunăm în continuare informaţii", a declarat generalul de brigadă Patrick Ryder, purtător de cuvânt al Pentagonului (LIVE VIDEO).

Maia Sandu a mers la Naslavcea (sursa: presedinte.md)
Eveniment

Maia Sandu a mers la Naslavcea

Maia Sandu a mers la Naslavcea. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a deplasat joi la Naslavcea, satul din nordul republicii unde au căzut fragmentele unei rachete ruse. Maia Sandu a discutat cu localnicii, în mare parte persoane în etate, şi, după cum precizează un comunicat al preşedinţiei, s-a arătat întristată de faptul că nu toată lumea înţelege ce se întâmplă în Ucraina şi că Rusia se face vinovată de aceste nenorociri. Maia Sandu a mers la Naslavcea Maia Sandu a subliniat că cetăţenii trebuie să fie uniţi în aceste vremuri, iar lupta cu dezinformarea trebuie să fie mai eficientă. Potrivit preşedintei Republicii Moldova, 21 de gospodării din Naslavcea au avut de suferit de pe urma incidentului cu racheta rusă, iar suma pagubelor se ridică la aproape 68.000 de lei moldoveneşti. Autorităţile locale au asigurat-o pe şefa statului că în scurt timp vor acoperi cheltuielile necesare pentru reparaţia locuinţelor. "Noi ne dorim ca toţi oamenii să se simtă în siguranţă în propriile case, pe străzi, în ţările lor. Cu toţii merităm să trăim în pace", a declarat Maia Sandu. Moscova: "Act neprietenos" În dimineaţa zilei de 31 octombrie, Federaţia Rusă a lansat mai multe zeci de rachete asupra Ucrainei. Una dintre rachetele lansate de armata rusă şi doborâte de sistemul antiaerian ucrainean a căzut pe teritoriul localităţii Naslavcea din Republica Moldova. Citește și: Frustrarea generalilor ruși poate duce la folosirea unei arme nucleare tactice în Ucraina, potrivit informațiilor deținute de Washington. Alertă la Casa Albă În aceeaşi zi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că incidentul de la Naslavcea reaminteşte importanţa luptei împotriva Federaţiei Ruse. Ca răspuns la incident, autorităţile moldovene au declarat persona non grata un diplomat al Ambasadei Rusiei la Chişinău. Moscova a calificat acest gest ca fiind un "act neprietenos", care "demontează colaborarea moldo-rusă".

Putin atacă prin Coreea de Nord (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin atacă prin Coreea de Nord

Putin atacă prin Coreea de Nord. Phenianul a lansat miercuri cel puţin zece rachete de diferite tipuri, a declarat armata sud-coreeană la scurt timp după ce a confirmat că o rachetă balistică a căzut pentru prima data în apropierea apelor sud-coreene, relatează AFP. Putin atacă prin Coreea de Nord "Coreea de Nord a lansat astăzi cel puţin zece rachete de diferite tipuri spre Est şi Vest", a indicat Statul Major Interarme din Seul, în timp ce preşedintele sud-coreean a ordonat o "reacţie rapidă" la ultimele "provocări" ale Phenianului. "Această lansare de rachetă nord-coreeana este extrem de neobişnuită şi inacceptabilă, având în vedere că a căzut în apropierea apelor teritoriale sud-coreene la sud de linia de limită nordică, pentru prima dată" de când peninsula a fost divizată, a explicat Kang Shin-chul, director de operaţiuni în cadrul Statului Major Interarme. În ultimele luni, actele agresive ale lui Kim Jong Un s-au înmulțit, în ciuda reacțiilor negative și a avertismentelor lansate de Coreea de Sud, Japonia și SUA. Multe voci susțin că aceste acte agresive nu sunt întâmplătoare și sunt rezultatul unei coordonări cu Moscova pentru a disipa resursele militare americane.

Atac asupra infrastructurii energetice a Ucrainei Foto: Twitter
Eveniment

Atac asupra infrastructurii energetice a Ucrainei

Atac fără precedent asupra infrastructurii energetice a Ucrainei: Ukranergo susține că loviturile din ultimele 24 de ore au fost mai intense decât cele din 10 octombrie. Joi, 40% din rețeaua electrică a Ucrainei fusese afectată. Atac asupra infrastructurii energetice a Ucrainei „Sâmbătă, de la Volyn din vestul Ucrainei până la Zaporizhzhia din sud-est, au raportat lovituri asupra instalațiilor electrice. Alarmele aeriene, care indică posibile rachete în vecinătate, au sunat de mai multe ori în toată țara, din regiunea Transcarpatia din sud-vest până la Harkov, la mai bine de 1.000 de kilometri spre nord-est, sau până la Khersonul ocupat. Se pare că aproximativ 18 rachete cu rază lungă de acțiune au fost doborâte. Oficialii ucraineni, inclusiv ministrul de externe Dmytro Kuleba, continuă să lanseze apeluri urgente către aliați pentru sisteme de apărare aeriană mai bune. Multe regiuni se confruntă acum cu întreruperi de curent și mai multe vor avea, de asemenea, întreruperi temporare a aprovizionării cu apă, au spus autoritățile”, scrie Bloomberg. Moving around Kyiv looking for electricity. The new weird reality.Today, Russia continued to target Ukraine’s energy infrastructure.— Oleksiy Sorokin (@mrsorokaa) October 22, 2022 Rusia a avariat peste 400 de instalații din 16 regiuni ucrainene între 10 și 20 octombrie. Premierul Denis Șmihal a declarat că printre acestea se numără zeci de companii energetice. "Situația rămâne dificilă, dar sub control", a declarat Șmihal, potrivit Interfax. Citește și: Putin vrea să suprime „telefonul roșu”, singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e „important” să nu o facă Ucraina a fost nevoită să oprească, în octombrie, exporturile de energie. Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat că rachetele rusești ar fi survolat din nou această țară. Însă purtătoarea de cuvânt a ministerului Apărării a negat această informație.

Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși (sursa: energo.dtek.com)
Internațional

Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși

Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși. O rachetă rusească a lovit miercuri o termocentrală importantă din Burştin, în vestul Ucrainei, a anunţat guvernatoarea regiunii Ivano-Frankivsk, Svitlana Onişciuk, potrivit Interfax Ukraine. Termocentrală ucraineană importantă, lovită de ruși Termocentrala pe cărbune alimentează cu electricitate cinci milioane de consumatori din trei regiuni ucrainene, adică peste 10% din populaţia ţării dinainte de război. Într-o declaraţie video pe Telegram, Onişciuk a precizat că bombardamentul a provocat un incendiu la centrală, dar nimeni nu a fost rănit. Zona respectivă, aflată la sute de kilometri de front, nu a fost afectată prea mult până acum de conflictul armat declanşat de Rusia în februarie. Termocentrala de la Burştin mai fusese totuşi lovită de patru rachete în 10 octombrie, a afirmat guvernatoarea. Rachete și drone atacă peste tot Şi omologul ei din regiunea Viniţia, Serhi Borzov, a anunţat miercuri că ruşii au atacat instalaţii energetice, dar nu a dat detalii despre lovituri. La Kiev, apărarea antiaeriană a doborât mai multe rachete ruseşti, a anunţat primarul Vitali Kliciko. În regiunea Cernihiv, trei oameni au fost răniţi în urma unor atacuri cu drone, conform unui oficial de rang înalt al preşedinţiei ucrainene. Tot miercuri, apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât patru rachete lansate de avioane ruseşti şi zece drone kamikaze Shahed-136, de fabricaţie iraniană, au comunicat forţele aeriene ucrainene. Reuters reaminteşte că Iranul nu recunoaşte că livrează drone Rusiei. Zelenski se teme că sistemul poate ceda Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat săptămâna aceasta că 30% din centralele electrice ale ţării sale au fost lovite de atacurile ruseşti. El a discutat cu oficiali cu funcţii de conducere despre securitatea unităţilor de acest gen şi despre posibilitatea ca sistemul energetic al Ucrainei să cedeze. Citește și: Ministrul Dîncu, citat masiv de TASS, agenția de presă de stat rusă, când spune că Rusia are resurse să continue războiul și singura soluție pentru pace sunt negocierile, chiar dacă Ucraina pierde teritorii Andri Sadovi, primarul oraşului Lvov din vestul Ucrainei, a arătat într-o declaraţie televizată că reparaţiile la staţiile electrice avariate în ultimele zile vor dura câteva luni, iar până atunci, primăria a avertizat că până atunci s-ar putea produce pene de curent.

Iranul va aproviziona Rusia cu sisteme care bat 700 de kilometri Foto: Twitter
Eveniment

Iranul aproviziona Rusia sisteme bat 700 de kilometri

În timp ce Vestul refuză Ucrainei rachetele cu rază lungă, Iranul va aproviziona Rusia cu sisteme care bat până la 700 de kilometri, scrie Washington Post, citând surse din administrația americană. Este vorba de sistemele iraniene de rachete Fateh-110 și Zolfaghar, arată WP. Livrările iraniene vin în contextul în care Rusia pare să-și fi epuizat circa două treimi din rachetele cu rază lungă de acțiune, de la începutul războiului până acum. Încă din weekendul trecut, presa iraniană a început să vorbească despre un posibil transfer de rachete balistice din Iran către Rusia. De exemplu, un articol în limba franceză a semnalat faptul că atacul cu rachetă din localitatea Bogorodichnoye din Republica Populară Donețk avea semne ale unei rachete balistice cu rază medie de acțiune Khyber Shikan, cu o bătaie de 1.450 de kilometri, care a fost prezentată oficial abia în luna februarie, arată Defense România. Miniştrii de Externe europeni vor discuta luni despre transferul dronelor iraniene în Rusia şi ar putea ajunge la un acord politic privind viitoarele sancţiuni legate de o astfel de activitate, au declarat vineri doi diplomaţi, citaţi de Reuters. Iranul va aproviziona Rusia cu sisteme care bat 700 de kilometri „Într-un semn al extinderii rolului Iranului ca furnizor de echipamente militare pentru Moscova, Teheranul a trimis în Rusia, pe 18 septembrie, o delegație de oficiali pentru a finaliza discuția pentru transporturi suplimentare de arme, inclusiv două tipuri de rachete iraniene sol-sol, potrivit oficialilor unei țări aliate SUA, care monitorizează îndeaproape livrările de armament ale Iranului. O evaluare a informațiilor din ultimele zile ale unor oficiali ucraineni și americani arată că industria de armament iranianiană pregătește un prim transport de rachete Fateh-110 și Zolfaghar, două rachete balistice iraniene bine-cunoscute cu rază scurtă de acțiune, capabile să lovească ținte la distanțe de 300 și 700. kilometri, au declarat doi oficiali informați cu privire la acest subiect. Dacă livrarea va fi efectuată, ar fi prima vânzare a unor astfel de rachete către Rusia de la începutul războiului”, scrie Washington Post. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina Rusia doar vopsește dronele iraniene „În august, aceiași oficiali au identificat anumite drone iraniene, seria Shahed și Mohajer-6, pe care Teheranul începea să le furnizeze Rusiei pentru a fi folosite în Ucraina. Rămășițele ambelor tipuri au fost recuperate, analizate și fotografiate de forțele ucrainene în ultimele săptămâni. Rusia pare să fi revopsit dronele și să le fi dat nume rusești. Oficialii informați cu privire la transportul planificat de rachete au spus că Iranul pregătește, de asemenea, noi livrări de vehicule aeriene fără pilot pentru Rusia, inclusiv „zeci” de Mohajer-6 suplimentare și un număr mai mare de avioane Shahed-136. Acestea din urmă, numite uneori drone „kamikaze”, deoarece sunt proiectate să se prăbușească în țintele lor, sunt capabile să livreze sarcini utile explozive la distanțe de până la 1.500 de mile. Consilierii tehnici iranieni au vizitat zonele controlate de Rusia în ultimele săptămâni pentru a oferi instrucțiuni privind operarea dronelor, au spus oficialii”, mai arată publicația din capitala SUA. "Approximately 300 Iranian drones remain in the Russian arsenal. They plan to buy several thousand more," says the Ukrainian Defense Minister.#Iran | #Russia | #Ukraine https://t.co/DZ5mSVkSlK— The Jerusalem Post (@Jerusalem_Post) October 16, 2022

Putin confirmă că n-are rachete multe (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Putin confirmă că n-are rachete multe

Putin confirmă că n-are rachete multe. Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri asupra unei "catastrofe globale" în cazul unei "confruntări directe" între Rusia şi NATO pe teritoriul Ucrainei, transmite agenţia EFE. Vrea "simţul raţiunii" de la NATO "Participarea oricărei forţe globale într-un contact direct, într-o confruntare directă cu armata rusă, este un pas foarte periculos care poate conduce la o catastrofă globală", a spus Putin la o conferinţă de presă la finalul unui summit regional desfăşurat la Astana, în Kazahstan. Răspunzând unei întrebări despre o eventuală desfăşurare de trupe ale NATO în Ucraina, liderul de la Kremlin şi-a exprimat încrederea că în cele din urmă va prevala "simţul raţiunii" în rândul celor care susţin o asemenea opţiune. Declaraţia sa coincide cu a 60-a aniversare a Crizei Rachetelor din Cuba din 1962, care a adus atunci SUA şi URSS în pragul celui de-al Treilea Război Mondial. Germania, criticată că nu vrea gaz rusesc Putin a mai spus despre NATO că decizia Germaniei de a prioritiza obligaţiile sale faţă de Alianţă în detrimentul propriilor interese economice este o "eroare" ce "are consecinţe negative pentru zona euro, în general, şi pentru Germania, în special". Consiliul de Securitate al Rusiei, condus de Putin, a avertizat săptămâna aceasta că, dacă Ucraina aderă la NATO, un asemenea "pas ar însemna o escaladare garantată către al Treilea Război Mondial". La conferinţa de presă din capitala kazahă el a mai spus, printre altele, că au fost mobilizaţi circa 222.000 din cei 300.000 de rezervişti prevăzuţi în ordinul său din 21 septembrie şi circa 16.000 dintre aceştia sunt deja angajaţi în luptă în Ucraina, promiţând că nu va exista vreo altă mobilizare în plus faţă de aceasta pe care a considerat-o necesară pentru a putea ţine o linie a frontului de circa 1.100 de kilometri. Putin confirmă că n-are rachete multe El a promis de asemenea că nu va ordona noi bombardamente masive asupra infrastructurilor ucrainene, ca represalii după explozia de pe podul Crimeii, susţinând că doar șapte din cele 29 de astfel de obiective stabilite de armata rusă nu au fost încă distruse, însă respectivele obiective neafectate sunt în continuare o ţintă, "dar mai încolo, vom vedea". Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Preşedintele rus a mai afirmat că încă nu a decis dacă va participa în noiembrie la summitul G20 din insula indoneziană Bali şi că nu vede "necesitatea" unei întrevederi cu omologul său american Joe Biden, care la rândul său a spus mai devreme săptămâna aceasta că nu vede "vreo raţiune" de a se întâlni acum cu Putin.

Coreea de Nord, instigări la graniță (sursa: mnd.go.kr)
Internațional

Coreea de Nord, instigări la graniță

Coreea de Nord, instigări la graniță. Circa zece avioane de luptă nord-coreene au survolat joi o zonă apropiată cu frontiera Coreei de Sud, care a trimis la rândul său aparate pentru interceptare, potrivit agenţiei de presă Yonhap, pe fondul testelor cu rachete ale Phenianului. Coreea de Nord, instigări la graniță "Armata Republicii Coreea (numele oficial al Coreei de Sud) a identificat (în apropierea frontierei) circa 10 avioane nord-coreene între orele 22:30 joi, 13 octombrie (13:30 GMT joi) şi 00:20 vineri, 14 octombrie (15:20 GMT joi) şi a adoptat măsuri de ripostă", a informat Statul Major Interarme sud-coreean (JCS) într-un comunicat, citat de EFE. Acest incident, al doilea într-o săptămână care implică avioane de luptă, intervine pe fondul tensiunilor militare crescând în peninsulă, în timp ce Coreea de Nord a efectuat în ultimul timp o serie de tiruri cu rachete, dintre care ultimul joi, cu o nouă rachetă balistică neidentificată. Coreea de Sud a trimis aparate de interceptare Potrivit JCS, zece avioane de luptă nord-coreene au fost detectate zburând la 25 km nord de frontiera între cele două state, trecând de o "linie de recunoaştere", ceea ce a declanşat automat un răspuns din partea Coreei de Sud.Seulul a trimis avioane de luptă, inclusiv aparate F-35A, potrivit statului major, citat de Yonhap. Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Acest episod intervine la scurt timp după testarea a două rachete de croazieră strategice cu rază lungă de acţiune de către Phenian miercuri, anunţate de presa oficială nord-coreeană, care precizează că aceste teste erau supervizate de liderul nord-coreean Kim Jong Un. Phenianul şi-a descris recentele teste cu rachete ca fiind exerciţii tactice nucleare, simulând lovituri pe aeroporturi şi instalaţii militare în Coreea de Sud.

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință. Moscova şi-a exprimat la ONU preocupările cu privire la acordul asupra exportului de cereale pe Marea Neagră şi este pregătită să renunţe la reînnoirea acestui acord luna viitoare dacă cererile sale nu vor fi satisfăcute, a declarat joi pentru Reuters, la Geneva, ambasadorul Rusiei pe lângă Naţiunile Unite. Moscova invocă dificultăți Acordul, negociat de ONU şi de Turcia în iulie, a deschis calea Ucrainei pentru a-şi relua exporturile de cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, care fuseseră închise de la începerea invaziei ruse în această ţară. Moscova a obţinut garanţii pentru propriile sale exporturi de cereale şi îngrăşăminte. Acordul a permis să se evite o criză alimentară mondială: Rusia şi Ucraina sunt două dintre cele mai mari exportatoare de cereale din lume, iar Rusia este primul exportator de îngrăşăminte. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream Dar Moscova s-a plâns în mai multe rânduri de modul în care acordul este implementat, argumentând că întâmpină în continuare dificultăţi în a-şi vinde îngrăşămintele şi alimentele. Într-un interviu acordat Reuters, Ghennadi Gatilov, ambasador al Rusiei pe lângă Naţiunile Unite la Geneva, a declarat că Moscova a transmis miercuri o scrisoare secretarului general al ONU, Antonio Guterres, conţinând o listă de plângeri. Responsabili ai ONU urmează să se deplaseze duminică la Moscova pentru a discuta despre reînnoirea acordului. NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință "Dacă vedem că nimic nu se întâmplă de partea rusă a acordului - exporturi de cereale şi de îngrăşăminte ruseşti - atunci, vă rugăm să ne scuzaţi, va trebui să-l privim într-un mod diferit", a declarat diplomatul rus. El a refuzat să pună la dispoziţia Reuters o copie a scrisorii respective. Un purtător de cuvânt al Naţiunilor Unite nu a răspuns unei solicitări a agenţiei de presă britanice de a comenta acest demers. Când a fost întrebat dacă Rusia ar putea refuza să susţină reînnoirea acordului cu privire la exportul de cereale din cauza acestor îngrijorări, Gatilov a răspuns: "Există o posibilitate... Nu suntem împotriva livrărilor de cereale, dar acest acord ar trebui să fie pus în aplicare egal, corect şi echitabil de toate părţile". "SUA, o parte a conflictului" Gatilov, un diplomat de carieră care a fost ministru adjunct de Externe înainte de a-şi prelua postul la Geneva, a declarat că el vede estompându-se perspectivele unei reglementări negociate a războiului care durează deja de opt luni în Ucraina. El a citat ceea ce a numit "acte teroriste", ca de pildă explozia de pe podul Kerci, care leagă Crimeea - anexată de Moscova în 2014 - de teritoriul rus. "Toate acestea fac mai dificilă căutarea unei soluţii politice", a afirmat el. Washingtonul a declarat că Rusia prin pretenţiile sale pentru a fi deschisă convorbirilor asupra viitorului războiului este "nesinceră", în timp ce continuă să lovească oraşele ucrainene. Întrebat de perspectiva unei întâlniri între preşedintele Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden, Gatilov a declarat că nu este fezabilă, ţinând seama de nivelul susţinerii militare americane pentru Ucraina. "Aceasta face din SUA o parte a conflictului", a declarat ambasadorul rus. NATO: Consecințe severe în caz de atac nuclear Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi, la Bruxelles, că nu va spune exact cum vor răspunde aliaţii la un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina, dar a precizat că vor fi consecinţe severe. "Vor fi consecinţe severe dacă Rusia utilizează arme nucleare, orice fel de arme nucleare împotriva Ucrainei", a declarat Stoltenberg la conferinţa de presă de după reuniunea miniştrilor Apărării. "Nu voi spune exact cum vom răspunde, dar asta va schimba fundamental natura conflictului. Înseamnă că o linie foarte importantă a fost încălcată", a adăugat el. "Circumstanţele în care NATO ar putea fi nevoită să recurgă la arme nucleare sunt extrem de îndepărtate", a declarat totuşi secretarul general al NATO. El a precizat că scopul fundamental al mijloacelor nucleare de descurajare ale NATO este menţinerea păcii şi prevenirea coerciţiei împotriva aliaţilor. Cu acelaşi prilej, şeful NATO a transmis că "retorica nucleară a lui (Vladimir) Putin este periculoasă şi iresponsabilă. Nu vom fi intimidaţi". Dispozitive de bruiere a dronelor În acelaşi timp, a continuat Jens Stoltenberg, deşi NATO nu e parte a conflictului, va continua să susţină Ucraina atâta timp cât e nevoie. "Ucraina face progrese bune, respingând forţele invadatoare în est şi în sud", a spus secretarul general al NATO. El a vorbit şi despre trimiterea de către aliaţi a sute de dispozitive de bruiere a dronelor ruse şi iraniene care provoacă mari pagube în atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice şi asupra populaţiei ucrainene. Stoltenberg a salutat, de asemenea, faptul că Spania va trimite patru lansatoare de rachete HAWK Ucrainei pentru a-şi ameliora apărarea aeriană împotriva invadatorilor ruşi. Ajutor pentru iarnă Întrebat dacă Ucraina are suficiente echipamente pentru a-şi continua ofensiva în timpul iernii, Stoltenberg a răspuns că acesta este principalul mesaj al reuniunii de la Bruxelles din această săptămână. "Grupul de contact este aici pentru a mobiliza mai mult ajutor pentru Ucraina. S-a concentrat pe echipament, pe haine de iarnă şi alte elemente pentru a funcţiona în timpul iernii, pentru a permite forţelor ucrainene să reziste de-a lungul iernii. Vom lăsa comandanţii Ucrainei să decidă exact cum să opereze, dar noi aici avem ca scop ca ei să poată continua în timpul iernii şi furnizăm de la combustibil până la haine şi vehicule blindate", a declarat Stoltenberg.

Efectul rachetelor rusești asupra aeroporturilor românești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Efectul rachetelor rusești asupra aeroporturilor RO

Efectul rachetelor rusești asupra aeroporturilor românești: Wizz Air aduce mai repede avioane noi la Iaşi decât a planificat iniţial. Efectul rachetelor rusești asupra aeroporturilor românești În luna decembrie a.c., compania maghiară low cost urma să aloce Iaşiului cea de-a patra aeronavă cu bază pe aeroportul ieșean. Dar ultimele evenimente din Ucraina și survolarea teritoriului Republicii Moldova de către rachetele de croazieră ruseşti au grăbit lucrurile. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Astfel, luni noapte, două dintre avioanele companiei care îşi au baza la Chişinău au fost mutate la Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră