sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: putin

601 articole
Internațional

Putin profită de imaginea rușilor care fac ceva pozitiv în lume

Putin profită de imaginea rușilor care fac ceva pozitiv în lume. Vladimir Putin profită de popularitatea sportivilor ruși titrați, pentru a-și îmbunătăți imaginea, afirmă unii profesori universitari, potrivit Agerpres. Putin profită de imaginea rușilor care fac ceva pozitiv în lume Mai mulţi sportivi ruşi, printre care înotătorul Evgheni Rîlov şi patinatoarea Victoria Siniţina, au apărut recent la un spectacol de propagandă organizat de Putin la Moscova pentru a celebra anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Evenimentul a avut de asemenea ca scop legitimarea actualului război dus de Rusia în Ucraina. "Pentru oamenii din afară, dar, mult mai important, pentru propriul popor, succesele din sport par să dovedească eficienţa sau chiar superioritatea unui stat şi, prin urmare, ale liderului său", afirmă analistul politic Tim Muller-Schoell de la Universitatea Germană de Sport din Koln. Avantajele sportivilor sunt "popularitatea, imaginea pozitivă şi tendinţa lor de a fi dependenţi", subliniază Muller-Schoell. "Popularitatea şi imaginea sunt exact calităţile care sunt transferate către Vladimir Putin în cazurile care îi sunt favorabile. Dependenţa reduce riscul de critică", adaugă el. Există o mai mare posibilitate acum ca mulţi atleţi ruşi să fie mai strâns legaţi de stat, în contextul în care sponsorii au luat distanţă în mare parte de la invazia Rusiei din Ucraina şi după reacţia internaţională la aceasta. "Sportivii sunt deseori 'de-ai noştri' şi reprezintă ţară", spune şi sociologul specializat în sport Jan Haut de la Universitatea din Wuppertal. "Apariţia politicienilor alături de sportivi este întotdeauna un mijloc de a pune în scenă o apropiere de popor", explică el.

Putin profită de imaginea rușilor care fac ceva pozitiv în lume (sursa: bardown.com)
Macron strâns cu ușa de opoziție(sursa: TASS)
Internațional

Ce a obținut Macron din discuțiile cu Putin

Ce a obținut Macron din discuțiile cu Putin. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat marţi că forţele ucrainene care apără portul strategic Mariupol, asediat de mai multe săptămâni de trupele Moscovei, trebuie să plece pentru ca civilii din oraş să poată primi ajutor, potrivit Agerpres. Ce a obținut Macron din discuțiile cu Putin "Pentru a găsi o soluţie la situaţia umanitară dificilă din acest oraş, luptătorii naţionalişti ucraineni trebuie să renunţe la rezistenţă şi să depună armele", a afirmat Putin, conform unui comunicat al Kremlinului care rezumă o discuție telefonică dintre Putin și Macron. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Conform sursei citate, Putin l-a informat pe Macron în legătură cu "măsurile luate de armata rusă pentru a furniza un ajutor umanitar de urgenţă şi pentru a asigura evacuarea în siguranţă a civililor" în Ucraina. Kremlinul a adăugat că cei doi lideri au discutat despre negocierile ruso-ucrainene de marţi de la Istanbul şi despre chestiunile legate de decizia Moscovei de a cere plata în ruble a exporturilor sale de gaz. "S-a convenit să se continue contactele" între Putin şi Macron, a adăugat Kremlinul. De partea cealaltă, Palatul Elysee a anunţat la rândul său după discuţie că "în acest moment nu sunt întrunite" condiţiile pentru a lansa în următoarele zile o operaţiune umanitară în ajutorul locuitorilor din oraşul asediat Mariupol. Macron i-a prezentat această operaţiune de evacuare - propusă de Franţa, Turcia şi Grecia - lui Putin, care a spus că "se va gândi" înainte de a da un răspuns, a adăugat preşedinţia franceză.

Biden așteaptă că Putin să se țină de cuvânt (sursa: bbc)
Internațional

Biden așteaptă ca Putin să se țină de cuvânt

Biden așteaptă ca Putin să se țină de cuvânt. Joe Biden a declarat marţi că Occcidentul aşteaptă să vadă dacă Rusia "se ţine de cuvânt" în privinţa reducerii activităţii sale militare în direcţia Kiev şi Cernigov, în Ucraina potrivit AFP. Biden așteaptă ca Putin să se țină de cuvânt "Vom vedea dacă se va ţine de cuvânt", le-a spus preşedintele american jurnaliştilor, la scurt timp după ce a avut o discuţie la telefon cu premierul britanic Boris Johnson, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei "Pare să existe un consens asupra faptului că trebuie să vedem ce au de oferit", a afirmat liderul de la Casa Albă. Casa Albă a anunțat că Joe Biden și cei patrul lideri au convenit să continue sancțiunile împotriva Rusiei. "Liderii şi-au afirmat hotărârea de a continua să majoreze costul plătit de Rusia pentru atacul său brutal asupra Ucrainei, precum şi să continue să ofere un ajutor de securitate Ucrainei pentru ca ea să se apere", a precizat Casa Albă.

Macron a vorbit din nou cu Putin și a aflat că nu poate ajuta civilii in Mariupolul asediat Foto: Mariupol Now
Internațional

Macron a vorbit din nou cu Putin și a aflat că nu poate ajuta civilii in Mariupolul asediat

Președintele Franței, Emanuel Macron a vorbit din nou cu omologul său rus, Vladimir Putin, și a aflat că nu poate ajuta civilii in Mariupolul asediat. Macron a vorbit din nou cu Putin Condiţiile unei lansări, în zilele următoare, a unei operaţiuni umanitare de salvare a locuitorilor oraşului ucrainean Mariupol, asediat de către armata rusă, ”nu sunt reunite în acest stadiu”, anunţă Palatul Elysée marţi, în urma unei convorbiri la telefon între preşedinţii francez Emmanuel Macron şi rus Vladimir Putin, relatează AFP. Emmanuel Macron i-a prezentat lui Vladimir Putin această operaţiune de evacuare - propusă de către Franţa, Turcia şi Grecia -, potrivit preşedinţiei franceze. Putin i-a spus că ”urmează să se gândească” la această iniţiativă, înainte de a da un răspuns, precizează Palatul Elysée. Civilii, ostaticii armatei ruse "Pentru a găsi o soluţie la situaţia umanitară dificilă din acest oraş, luptătorii naţionalişti ucraineni trebuie să renunţe la rezistenţă şi să depună armele", a afirmat Putin, conform unui comunicat al Kremlinului care rezumă o discuţie telefonică avută de preşedintele rus cu omologul său francez Emmanuel Macron. Conform sursei citate, Putin l-a informat pe Macron în legătură cu "măsurile luate de armata rusă pentru a furniza un ajutor umanitar de urgenţă şi pentru a asigura evacuarea în siguranţă a civililor" în Ucraina. Kremlinul a adăugat că cei doi lideri au discutat despre negocierile ruso-ucrainene de marţi de la Istanbul şi despre chestiunile legate de decizia Moscovei de a cere plata în ruble a exporturilor sale de gaz. "S-a convenit să se continue contactele" între Putin şi Macron, a adăugat Kremlinul. Citește și: Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin. Acum, ea critică sancțiunile impuse Rusiei

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni. Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, marţi, cu omologul său Volodimir Zelenski, căruia i-a dat asigurări că țara noastră va avea grijă de toți refugiații ucraineni care vin România, scrie Agerpres. România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni "Am discutat cu preşedintele Zelenski despre situaţia critică din Ucraina. România va continua să aibă grijă de fiecare cetăţean al Ucrainei care ajunge în România", a scris şeful statului, pe Twitter. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu El a adăugat că peste 125 de camioane cu ajutoare, ambulanţe şi maşini de pompieri din partea României şi a altor state membre ale Uniunii Europene au ajuns în Ucraina prin hub-ul umanitar din Suceava. Preşedintele Klaus Iohannis a mai discutat la telefon cu omologul ucrainean pe 24 februarie şi pe 13 martie. În aceste discuţii, şeful statului l-a asigurat pe preşedintele ucrainean de întregul sprijin al României, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul Uniunii Europene. Macron și Putin vor discuta din nou la telefon Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cel rus Vladimir Putin vor discuta din nou la telefon marţi, la orele 16:30, în special cu privire la o operaţiune umanitară de evacuare din oraşul ucrainean asediat Mariupol care să fie organizată cu participarea Franţei, Greciei şi Turciei, a anunţat Palatul Elyse. Preşedintele francez a declarat că doreşte să discute cu omologul său rus "pentru a securiza operaţiunea umanitară din Mariupol", precizând că obiectivul este de a lansa această operaţiune "în următoarele zile" şi reproşându-i Rusiei "nerespectarea dreptului umanitar internaţional". Vineri, Macron a anunţat că Franţa, Turcia şi Grecia vor efectua "în următoarele zile" o "operaţiune umanitară" de evacuare a oraşului asediat Mariupol.

Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin Foto: Captură video
Internațional

Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin

Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin: mai mulți comentatori ucraineni arată că ea a promovează, acum, mesajele Kremlinului. În plus, ea nu a fost drastic pedepsită după ce a întrerupt principalul jurnal de știri al televiziunii ruse de stat afișând o pancartă în care spunea telespectatorilor că sunt mințiți. Ovsiannikova, suspectată că a protestat cu voie de la Putin „Într-un interviu pentru publicul din Italia, Marina Ovsyannikova (…) a calificat sancțiunile occidentale drept rusofobie și a echivalat impactul războiului asupra ucrainenilor cu cel al sancțiunilor asupra rușilor de rând”, scrie, pe Twitter, Jaroslava Barbieri, un doctorand al universității din Brimigham care studiază implicarea Rusiei în statele desprinse din fostul URSS. In an interview for ?? audiences, Marina Ovsyannikova, the Russian journalist who showed an anti-war placard live on TV, qualified Western sanctions as Russophobia & equated the impact of the war on Ukrainians with that of sanctions on ordinary Russians /1https://t.co/lOWo3Erayc— Jaroslava Barbieri (@jarabarbieri) March 28, 2022 Barbieri a spus Ovsyannikova încearcă să arate că întreaga vină îi aparține lui Putin, iar poporul rus nu are nici o responsabilitate. Serghei Summleny, un expert în Europa de Est stabilit la Berlin - cu peste 80.000 de urmăritori pe Twitter - a scris că Ovsyannikova este agent FSB. Acuzații că este controlată de FSB „Vă amintiți de doamna Ovsyannikova, care a apărut cu pancarta ei de protest la televiziunea de stat rusă, nu-atât-de-live? Acum, acest agent FSB îndeamnă UE să ridice sancțiunile pentru că „bunicii și copiii suferă, iar acesta este războiul lui Putin”. Cei care au aplaudat-o l-au ajutat pe Putin”, a scris el. Do you remember Ms. Ovsyannikova, who has appeared with her protest poster on Russian not-so-live state TV? Now this FSB asset is urging the EU to lift sanctions because "grandmas and kids are suffering, and this is Putin's war". Those who cheered her have helped Putin. pic.twitter.com/34D3ApmJCR— Sergej Sumlenny (@sumlenny) March 27, 2022 Roman Hryshchuk, un deputat ucrainean, a contestat disidența fostei jurnaliste a televiziunii ruse încă din 15 martie, arătând că mesajul ei a fost în engleză, adică orientat spre audiența vestică, în condițiile în care telespectatorii Russia-1 vorbesc rusă. El a menționat și criticile ei strict către Putin, în timp ce ea afirma că rușii și ucraineni sunt frați. Alți comentatori au arătat că Ovsyannikova a putut vorbi cu presa, în timp ce alți protestatari ruși nu au avut această ocazie. Citește și: Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr din munții Ural (presa rusă de investigații)

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens (sursa: republicworld.com)
Internațional

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens. Într-un interviu acordat duminică jurnaliștilor ruși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit pe larg despre un punct important în potențialele negocieri de pace: posibilitatea neutralității pentru Ucraina. Vladimir Putin ar fi dispus să lase Ucraina să adere la UE, cu condiția să renunțe la NATO. potrivit CNN. Neutralitatea Ucrainei, disputată intens "Suntem pregătiți să acceptăm acest lucru", a declarat Zelenski. "Acesta este cel mai important punct". Zelenski și oficialii ucraineni au declarat de mult timp că sunt dispuși să vorbească despre neutralitate pentru Ucraina dacă NATO nu este pregătită să accepte țara ca membru al alianței. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Acest lucru, în teorie, ar satisface una dintre cererile președintelui rus Vladimir Putin: ca Ucraina să renunțe la aspirațiile sale în cadrul NATO. Totodată Putin ar fi de acord să lase Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Zelenski a precizat, de asemenea, că Ucraina ar respinge "neutralitatea" fără garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic. Iar în condițiile în care Ucraina este invadată de Rusia, liderul ucrainean a declarat că nu este interesat de promisiuni deșarte. Zelenski vrea asigurări clare, nu o bucată de hârtie "Mă interesează să mă asigur că nu este doar o altă bucată de hârtie ca în Memorandumul de la Budapesta", a spus el. Zelensky s-a referit la un moment puțin amintit din istoria post-Război Rece. Odată cu prăbușirea URSS, Ucraina - cel puțin pe hârtie - a intrat în posesia celui de-al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume. Rusia a păstrat controlul operațional al acestor arme, dar Ucraina a semnat un acord în 1994 pentru a renunța la armele nucleare staționate pe teritoriul său în schimbul unor garanții de securitate, inclusiv protecția integrității teritoriale și a independenței politice a Ucrainei. Acesta este un lucru pe care Rusia, semnatară a Memorandumului de la Budapesta, l-a călcat în picioare în mod decisiv prin anexarea Crimeei în 2014 și invazia Ucrainei în februarie. Mikhailo Podoliak, un consilier principal al lui Zelenski, a declarat că garanțiile de securitate trebuie, în esență, să includă un angajament din partea garanților de a ajuta Ucraina în caz de agresiune. Și este important de adăugat că neutralitatea - de un fel pe care Putin ar putea să o considere acceptabilă - nu este ceva ce Zelenski poate oferi pur și simplu. Aspirația de a deveni membru NATO este consacrată în constituția Ucrainei. Lecție de democrație Zelenski le-a dat intervievaților ruși o mică lecție despre procesele democratice din Ucraina. Garanțiile de securitate, a explicat el, ar trebui să fie urmate de un referendum în Ucraina. "De ce? Pentru că avem o lege privind referendumurile", a spus Zelenski. "Am adoptat-o. Modificări ale acestui sau acelui statut… Iar garanțiile de securitate presupun schimbări constituționale. Înțelegeți, nu-i așa? Modificări constituționale". Și aici se află diferența. Rusia are un sistem politic construit în jurul unui singur om - Putin -, iar Zelenski este șeful unui stat democratic. Chiar dacă neutralitatea se află pe masa negocierilor, poporul ucrainean va trebui să își spună părerea.

Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr Foto: Kremlin.ru
Internațional

Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr

Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr din munții Ural, susține jurnalistul Christo Grozev, de la Bellingcat. Acest site a dezvăluit, recent, cine este agentul FSB care l-ar fi asasinat pe Boris Nemțov, și a confirmat relatarea din Wall Street Journal potrivit căreia Abramovici și alți doi membri ai delegației ucrainene de negociere cu Rusia ar fi fost otrăviți. Buncărul în care s-ar afla generalul Serghei Shoigu, ministrul rus al Apărării, și „posibil” și Putin, s-ar afla lângă localitatea Ufa, din munții Ural. Putin și generalii săi se ascund într-un buncăr Grozev a arătat că aceasta ar fi posibila explicație pentru dispariția lui Shoigu din spațiul public. El a ajuns la această concluzie monitorizând zborurile spre Ufa. Bellingcat investigator says Russia's defense minister Shoigu and other senior officials, possibly including Putin, are residing in nuclear bunkers near Ufa in the Ural mountains, according to recent flight data https://t.co/oPCJPB561V— Bojan Pancevski (@bopanc) March 28, 2022 „Există o explicație nevinovată: faptul că din primele zile de război s-a aflat într-un buncăr sau în acest sediu, care nu poate fi distrus în timpul unui atac cu rachetă. Acest lucru este logic, nu este foarte ciudat, iar ceea ce vedem este zborul constant al aviației de la Kremlin, inclusiv al unor aeronave unde l-am văzut anterior pe Shoigu, la Ufa și înapoi, de mai multe ori pe zi. Aceste avioane au început să zboare la Ufa abia din prima zi de război sau din a doua sau a treia. Din 2 martie, aproximativ, aceste zboruri au devenit mai frecvente. (N.Red: Shoigu) Poate că se află acolo în buncăr din acel moment”, a spus Grozev. Încă de la începutul lunii martie, Vadim Denisenko, un consilier din Ministerul de Interne de la Kiev, a susţinut că există dovezi că preşedintele rus, Vladimir Putin, s-ar afla în acest moment într-un buncăr din Ural. „Putin se află în buncărul său din Ural pentru a cincea zi consecutiv… Este o certitudine 100%. Acest lucru este confirmat atât de colegi de-ai noștri ruși – analiști, jurnaliști etc., cât și de anumite informații de la unele instituţii”, a afirmat Denisenko. Rușii au buncăr solid, dar americanii au o bombă foarte puternică Rusia are două adăposturi nucleare în munții Ural, unul la Kosvinsky Kamen, în nord, și altul sub Muntele Yamantau, în sud. Construcția ambelor buncăre a început la sfârșitul anilor 1970. Nicio instalație de pe pământ nu poate supraviețui în totalitate în fața loviturilor armelor nucleare moderne, dar locurile adânc îngropate oferă cea mai bună protecție posibilă. Kosvinsky Kamen, la 300 de metri adâncime sub o rocă de granit solid, este probabil cel mai cunoscut, datorită conexiunii sale la un sistem de comandă și control nuclear semi-automat, denumit Perimetru și dezvoltat de URSS. Însă, în 1996, SUA au finalizat o bombă nucleară specializată în distrugerea unor astfel de buncăre. B-61 este un tip de bombă nucleară care explodează abia după ce a penetrat suprafața terestră, iar unda de șoc poate distruge instalațiile subterane. În 2019, SUA au început dezvoltarea unei noi variante. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu

Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul (sursa: repubblica.it)
Internațional

Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul

Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul. Plata în ruble a gazelor ruseşti înseamnă o încălcare a contractelor în vigoare, iar, dacă Rusia decide să întrerupă livrările, Uniunea Europeană este gata să facă faţă acestei decizii, a afirmat, marţi, comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, prezent la Bucureşti la o conferinţă organizată de publicaţia The Economist, anunță Agerpres. Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul Întrebat dacă UE este gata să plătească gazele în ruble, aşa cum a cerut Rusia, dacă se aşteaptă ca Rusia să întrerupă livrările de gaze şi dacă Europa este pregătită pentru asta, oficialul european a răspuns că nu ştie la ce să se aştepte din partea Rusiei, însă plata în ruble ar însemna o încălcare a contractelor aflate în vigoare. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "În al doilea rând: suntem gata să luăm atitudine în faţa dependenţei de Rusia? Sigur că suntem gata. Am decis să facem asta, iar războiul a fost un semnal de trezire, dar nu putem face nimic repede fără sacrificii. Suntem gata să ne asumăm aceste sacrificii? Categoric da. Nu punem pe masă sancţiuni privind energia, dar, dacă sunt decizii (din partea Rusiei de întrerupere a livrărilor - n.r.), suntem gata să le facem faţă şi putem face asta cu efort puternic şi vom continua cu orice chip să reducem dependenţa de energia venind din Rusia", a spus oficialul european. Rusia a avertizat că nu va furniza gaze ţărilor europene dacă acestea refuză să achite în ruble livrările de gaze, aşa cum a cerut Moscova, relatează EFE şi TASS. ''Este evident că nu vom furniza gaze în mod gratuit. Asta se poate spune cu siguranţă'', a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că Rusia nu va accepta plăţi pentru gaze în valută, inclusiv dolari şi euro, şi că va percepe doar ruble pentru livrările de hidrocarburi către ţările 'neprietenoase', între care figurează toate statele membre ale Uniunii Europene, SUA şi Marea Britanie. Decizia Moscovei a stârnit îngrijorare în Occident, unde mai multe ţări au anunţat că nu sunt dispuse să cumpere gaze şi petrol dacă plata trebuie făcută în ruble ruseşti.

O nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene (sursa: cnn.com)
Internațional

O nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene

O nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a transmis celor două delegaţii ruso-ucrainene că progresele în discuţiile dintre negociatorii din Ucraina şi Rusia, care încep marţi la Istanbul, ar deschide calea către o întâlnire între liderii celor două ţări, scrie Agerpres. O nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene Într-o intervenţie difuzată în direct de posturile de televiziune turce, Erdogan a spus că este timpul ca discuţiile să ducă la rezultate concrete şi a cerut o încetare a focului imediată în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Cele două părţi au îngrijorări legitime, este posibil să se ajungă la o soluţie acceptabilă pentru comunitatea internaţională. Depinde de cele două părţi să se pună capăt acestei tragedii", a subliniat şeful statului turc. El a apreciat că "prelungirea conflictului nu este în interesul nimănui". Turcia a găzduit pe 10 martie, la Antalya (sud), prima întâlnire între miniştrii de externe ucrainean şi rus după începerea invaziei militare ruse în Ucraina, în 24 februarie.

Rușii au făcut măcel în Mariupol (sursa: Twitter/rajote)
Internațional

Rușii au făcut măcel în Mariupol

Rușii au făcut măcel în Mariupol. Cel puţin 5.000 de persoane au fost ucise la Mariupol, în sud-estul Ucrainei, de la începutul invaziei ruse, a declarat luni pentru AFP o consilieră a preşedinţiei ucrainene, care răspunde de culoare umanitare, scrie Agerpres. Rușii au făcut măcel în Mariupol Circa 5.000 de persoane au fost îngropate, dar oamenii nu mai sunt îngropaţi de zece zile din cauza bombardamentelor continue", a declarat Tetiana Lomakina, care a estimat că, "având în vedere numărul de persoane încă sub dărâmături (...), ar putea exista în jur de 10.000 de morţi". Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Dintr-o populaţie de 450.000 de persoane pe timp de pace, circa 160.000 de oameni sunt în continuare imobilizaţi aici, potrivit primarului Vadim Boicenko. "Toate intrările şi ieşirile din oraş sunt blocate (...) Este imposibil să intri în Mariupol cu provizii şi medicamente", a deplâns duminică seară preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. "Forţele ruse bombardează convoaiele cu ajutor umanitar şi îi ucid pe şoferi", a adăugat el, precizând că străzile sunt pline de "cadavre" care sunt imposibil de îngropat. Aproximativ 300 de morți la teatrul din Mariupol La aproape două săptămâni de la bombardarea teatrului său, nu se ştie nici acum ce s-a întâmplat cu sute de civili care s-au refugiat în clădire. Municipalitatea, care citează martori, susţine că se teme că ar exista "circa 300 de morţi". Însă o aleasă locală care a fugit din Mariupol în ziua bombardamentului a declarat pentru AFP că orice numărătoare a victimelor este imposibilă, având în vedere comunicaţiile deficitare şi absenţa autorităţilor locale. Oraşul portuar Mariupol este asediat de armata rusă de la sfârşitul lunii februarie, mii dintre locuitorii săi fiind forţaţi să trăiască în condiţii foarte complicate, fără electricitate sau apă potabilă. Mariupol este un oraş strategic la Marea Azov, râvnit de ruşi pentru ca forţele lor să poată face joncţiunea între Crimeea anexată de Moscova în 2014 şi regiunile separatiste proruse din Donbas.

Orasul Irpin recâștigat de militarii ucraineni (sursa: pravda.com.ua)
Internațional

Orasul Irpin recâștigat de militarii ucraineni

Orasul Irpin recâștigat de militarii ucraineni. Oficialii ucraineni anunță că au preluat controlul asupra oraşului Irpin de la periferia Kievului, cucerit de forţele ruse, şi unde s-au dus lupte aprige, potrivit Agerpres. Orasul Irpin recâștigat de militarii ucraineni "Oraşul este acum eliberat, dar este încă periculos acolo", a spus pe postul de televiziune ministrul de interne Denis Monastirski, confirmând anunţul primarului acestei localităţi devastate, situată la intrarea de nord-vest a capitalei Kiev. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "De fapt, iată ce se întâmplă acum în mod paralel: forţele armate înaintează, poliţia avansează şi imediat se face o curăţenie completă pe străzi", a mai declarat ministrul. Principalul punct de control pe drumul ce duce către Irpin din Kiev a fost deschis din nou luni, la două săptămâni după ce a fost închis pentru mass-media după moartea unui jurnalist american. Luptele au continuat însă, în cursul zilei de luni fiind auzite aproximativ douăzeci de explozii de obuze puternice în pădurea de pini pe care o traversează această axă de şase kilometri, au remarcat la faţa locului jurnaliştii AFP.

Rușii folosesc arme interzise (sursa: Twitter/breakingnews_ua)
Internațional

Rușii folosesc arme interzise

Rușii folosesc arme interzise. Oficialii ucraineni susțin că au dovezi că forțele ruse au folosit bombe cu cu submuniţii, arme interzise de convenţiile internaţionale, în două regiuni din sudul teritoriului său, a asigurat luni procurorul general ucrainean Irina Venediktova, scrie Agerpres. Rușii folosesc arme interzise Întrebată în timpul unei conferinţe de presă despre posibila utilizare a unor astfel de arme pentru a bombarda Kievul, dna Venediktova a răspuns că ea "nu are dovezi concrete" cu privire la utilizarea lor în capitală şi că "investigaţii" sunt în curs. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Dar avem dovezi ale folosirii bombelor cu submuniţii în regiunea Odesa (mare port ucrainean la Marea Neagră) şi în regiunea Herson", oraş pe care a pus mâna armata rusă, a adăugat ea. "Vedem, mai ales datorită muncii voastre, a dumneavoastră jurnaliştilor, că sunt folosite şi alte arme interzise. Dar, în ceea ce mă priveşte, nu pot să menţionez decât cazurile în care am dovezi în mod foarte concret. Când am de exemplu (...) fragmente (din aceste dispozitive) sau o analiză a terenului", a adăugat ea, fără a oferi alte detalii. ONG-uri internaţionale precum Amnesty International şi Human Rights Watch au susţinut că au strâns dovezi ale utilizării bombelor cu submuniţii în zone în care se află civili în Ucraina. Aceste arme pot conţine câteva zeci de mini-bombe care se dispersează pe o suprafaţă întinsă dar nu toate explodează, transformându-se în mine antipersonal care, la cel mai mic contact, pot ucide şi mutila chiar şi la mult timp după conflict

Biden nu regretă ceea ce a spus despre Putin (sursa: abcnews.com)
Internațional

Biden nu regretă ceea ce a spus despre Putin

Biden nu regretă ceea ce a spus despre Putin. Liderul de la Casa Albă a precizat că afirmația sa de la Varşovia conform căreia preşedintele rus Vladimir Putin ar trebui să fie înlăturat de la putere reflectă propria sa indignare morală, nu o schimbare a politicii administraţiei americane, scrie Agerpres. Biden nu regretă ceea ce a spus despre Putin "Nu m-am pronunţat atunci şi nici acum pentru o schimbare a politicii. Mi-am exprimat indignarea morală pe care am simţit-o şi nu îmi cer scuze", a declarat preşedintele Biden reporterilor de la Casa Albă, menţionând că înaintea afirmaţiei rostite în discursul de sâmbătă vizitase familiile strămutate după invadarea Ucrainei de către Rusia. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu La finalul discursului ţinut în capitala Poloniei, Joe Biden a făcut o declaraţie care nu făcea parte din discurs şi în care a spus că Vladimir Putin "nu poate rămâne la putere". Luni, Joe Biden a adăugat că "nu retrage nimic din ceea ce a spus" după ce a clarificat afirmaţia făcută la Varşovia. Întrebat dacă afirmaţia sa va determina un răspuns negativ din partea preşedintelui Putin, Joe Biden a răspuns: "Nu-mi pasă ce crede el. ... O să facă ce o să facă". Preşedintele Biden a sugerat încă o dată că Vladimir Putin nu ar trebui să conducă Rusia. Dacă Putin "continuă pe drumul pe care îl urmează acum, va deveni un paria în întreaga lume şi cine ştie ce va deveni în plan intern din perspectiva sprijinului" de care se bucură, a opinat liderul de la Casa Albă.

Putin refuză întâlnirea cu Zelenski (sursa: bbc.com)
Internațional

Putin refuză întâlnirea cu Zelenski

Putin refuză întâlnirea cu Zelenski. O întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski ar trebui să aibă loc de îndată ce poziţiile celor două părţi asupra unor chestiuni esenţiale se apropie, a susţinut luni ministrul de externe rus Serghei Lavrov, potrivit Agerpres. Putin refuză întâlnirea cu Zelenski Vladimir Putin "a spus că nu ar refuza niciodată o întâlnire cu preşedintele Zelenski, dar trebuie ca această întâlnire să fie bine pregătită. Conflictul din sânul Ucrainei s-a agravat în toţi aceşti ani, s-au acumulat multe probleme", a declarat Lavrov. Citește și: Manipulare de manual a oligarhului Deripaska, care are afaceri și în România: „O mobilizare ideologică diabolică se desfăşoară din toate părţile”. Deripaska, prieten cu Putin, sancționat "Aşadar, să se întâlnească şi să zică "Tu ce crezi? Păi eu cred că ... ar fi contraproductiv", a continuat şeful diplomaţiei ruse într-o conferinţă de presă, în contextul în care delegaţiile Rusiei şi Ucrainei sunt aşteptate luni la Istanbul pentru o nouă sesiune de discuţii. Serghei Lavrov a reiterat cerinţele formulate de Kremlin la începutul conflictului militar contra Ucrainei, pe 24 februarie: protecţia populaţiei din Donbas şi "demilitarizarea şi denazificarea" Ucrainei. "Denazificarea şi demilitarizarea Ucrainei sunt un element obligatoriu al acordului pe care încercăm să-l obţinem. Va fi necesară o întâlnire (Putin-Zelenski, n.red.) doar de îndată ce vom avea o vizibilitate asupra reglementării acestor chestiuni esenţiale", a explicat demnitarul rus. "Suntem obligaţi să facem ca Ucraina să înceteze să fie obiect al experimentelor Occidentului şi NATO, pe plan militar, şi să înceteze să prezinte o ameninţare militară şi fizică pentru Rusia", a insistat el. Pe de altă parte, Lavrov a spus că relaţiile ţării sale cu China sunt la cel mai solid nivel înregistrat până acum, într-o perioadă când ţările occidentale caută să izoleze Moscova prin sancţiuni fără precedent legate de invadarea Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră