vineri 21 august
Login Contact
DeFapt.ro

psd

1646 articole
Politică

Bolojan poate fi al șaptelea premier demis prin moțiune de cenzură. Istoric, una din zece a avut succes

După 1990, moțiunile de cenzură au devenit o constantă a vieții politice românești, însă eficiența lor reală a rămas limitată, doar câteva reușind să ducă la căderea guvernelor. Între 1990 și 2026 au fost depuse 51 de moțiuni de cenzură, dar numai șase au fost adoptate. Premierii demiși în urma acestor voturi sunt Emil Boc (2009), Mihai Răzvan Ungureanu (2012), Sorin Grindeanu (2017), Viorica Dăncilă (2019), Ludovic Orban (2020) și Florin Cîțu (2021). Un caz aparte rămâne cel al lui Sorin Grindeanu, demis chiar de propriul partid. Moțiunea de cenzură Decizia PSD de a-și retrage miniștrii și posibilitatea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan readuc în prim-plan unul dintre cele mai importante instrumente parlamentare: moțiunea de cenzură. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Deși apare frecvent în viața politică românească, istoria ultimelor trei decenii arată că doar în cazuri limitate aceasta a dus la căderea unui guvern. Analiza evoluției moțiunilor de cenzură după 1990 relevă un paradox: ele sunt des folosite, dar rar decisive. Ce este moțiunea de cenzură și cum funcționează Moțiunea de cenzură este principalul mecanism prin care Parlamentul poate demite Guvernul. Pentru a fi adoptată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, iar efectul este imediat: executivul este demis și rămâne interimar până la instalarea unui nou cabinet. După adoptare, guvernul își exercită atribuțiile limitat, fără a putea promova politici majore, până la formarea unui nou executiv. În practică, însă, depunerea unei moțiuni are adesea mai degrabă rol politic și simbolic decât unul efectiv. Câte moțiuni de cenzură au fost după 1990 Datele academice și analizele politice arată că România a avut un număr ridicat de moțiuni de cenzură în perioada post-comunistă. Între 1989 și 2012 au fost dezbătute aproximativ 25 de moțiuni de cenzură, dintre care doar două au trecut. Ritmul s-a accelerat după 2007, când astfel de inițiative au devenit tot mai frecvente, fără a produce însă schimbări politice majore. În ultimii ani, practica a devenit aproape rutină: guvernele sunt supuse periodic unor astfel de voturi, fără ca acestea să ducă automat la schimbarea puterii. Premierii care au căzut prin moțiune Deși moțiunile sunt frecvente, numărul premierilor care au fost efectiv demişi este relativ mic. Printre cazurile notabile se numără: Emil Boc (2009) Mihai Răzvan Ungureanu (2012) Sorin Grindeanu (2017) Viorica Dăncilă (2019) Ludovic Orban (2020) Florin Cîțu (2021) Dintre acestea, câteva exemple notabile. Guvernul condus de Florin Cîțu a fost demis în 2021 cu un număr record de voturi, într-un context de criză politică majoră. La fel, cabinetul condus de Ludovic Orban a căzut în 2020, devenind unul dintre cele mai scurte mandate guvernamentale în urma unei moțiuni de cenzură. Sorin Grindeanu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură depusă de propriul partid, PSD. 1990–1996: început timid, fără impact real În primii ani post-comuniști, instrumentul a fost rar utilizat și fără efect. Între 1990 și 1992 nu a fost depusă nicio moțiune, iar în perioada guvernului Nicolae Văcăroiu au existat cinci inițiative ale opoziției, toate respinse, într-un context de majoritate parlamentară stabilă. 1996–2004: instrument politic fără rezultate Odată cu alternanța la putere, moțiunea devine mai vizibilă, dar rămâne ineficientă. Guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu și Adrian Năstase au trecut peste mai multe moțiuni depuse de opoziție, toate respinse, confirmând că majoritățile solide blocau orice schimbare. 2004–2008: frecvență mai mare, același rezultat Frecvența crește în perioada 2004–2008, când guvernul Călin Popescu-Tăriceanu se confruntă cu șase moțiuni de cenzură. Toate au fost respinse, pe fondul disputelor legate de integrarea europeană și reformele interne. 2009: momentul de ruptură Momentul decisiv apare în 2009, cu moțiunea „11 împotriva României”. Inițiată de PNL și UDMR și susținută de PSD, moțiunea duce la căderea guvernului Emil Boc, marcând prima demitere prin acest mecanism în România post-1989. 2010–2012: criza economică și presiunea politică Pe fondul măsurilor de austeritate, guvernul Boc a fost vizat de mai multe moțiuni, toate respinse. Însă, în 2012 opoziția USL reușește să demită guvernul Mihai Răzvan Ungureanu după doar câteva luni de mandat. 2012–2016: stabilitate relativă Guvernele conduse de Victor Ponta au trecut peste patru moțiuni respinse, într-o perioadă de relativă stabilitate politică. Moțiunea a fost utilizată mai ales ca instrument de presiune și comunicare. 2017: demiterea lui Grindeanu, caz unic în Europa Un episod atipic apare în 2017, când guvernul Sorin Grindeanu este demis chiar de propriul partid, PSD. Moțiunea a fost adoptată după ce o primă încercare a opoziției fusese respinsă. 2018–2021: moțiuni decisive și instabilitate În 2019, guvernul Viorica Dăncilă cade în urma unei moțiuni inițiate de opoziție. Perioada 2020–2021 aduce o instabilitate accentuată: guvernele Ludovic Orban și Florin Cîțu sunt demise prin moțiuni de cenzură, cea din urmă fiind adoptată cu un număr record de voturi. 2022–2026: frecvență mare, eficiență redusă După 2022, deși moțiunile devin frecvente în cazul guvernelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Toate sunt respinse, ceea ce confirmă o tendință recentă: moțiunea de cenzură rămâne un instrument de presiune și comunicare politică, eficient doar în momente de ruptură majoră în interiorul coalițiilor de guvernare. De ce majoritatea moțiunilor eșuează În mod obișnuit, moțiunile de cenzură nu reușesc să treacă dintr-un motiv simplu: lipsa unei majorități parlamentare. Guvernele care controlează sau negociază o majoritate solidă pot bloca aceste inițiative, iar opoziția folosește moțiunile mai degrabă ca instrument de presiune și comunicare politică. De exemplu, guvernul condus de Ilie Bolojan a supraviețuit mai multor moțiuni recente, care nu au reușit să adune voturile necesare. Moțiunile de cenzură ca instrument politic În România, moțiunea de cenzură a devenit un instrument standard al opoziției. Dincolo de șansele reale de adoptare, ea are mai multe funcții: - atrage atenția publică asupra unor probleme - testează coeziunea majorității - creează presiune politică asupra guvernului În multe cazuri, chiar și o moțiune respinsă poate avea efecte politice indirecte, cum ar fi remanieri sau negocieri în interiorul coaliției.

Bolojan poate fi al șaptelea premier demis prin moțiune de cenzură. Istoric, una din zece a avut succes
VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD
Politică

VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD

Sociologul Sebastian Lăzăroiu spune, la primul podcast „Cum e, de fapt?” (VIDEO), pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD: pe PSD.  Lăzăroiu explică de ce crede asta și arată că greșeală a făcut, în trecut, Bolojan, ceea ce arată că acestea nu este un politician. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Însă sociologul, care a fost consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu și ministru al Muncii, a afirmat că, de fapt, nu PSD se luptă cu Bolojan, ci grupurile de interese deranjate de acțiunile Guvernului.  Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD „Q: Începe pe 20 aprilie meciul... Dacă ai paria, pe cine ai paria, Bolojan sau Grindeanu? Bolojan sau PSD? Lăzăroiu: PSD. Q: Câștigă PSD?  Lăzăroiu: Da. Q: De ce ești așa de pesimist? Lăzăroiu: Pentru că știu PNL-ul. Q: Tu zici că în momentul în care băieții din PNL, mulți dintre ei..., vor simți că Bolojan nu le mai controlează bugetul, or să schimbe tabăra, cum au făcut-o în istorie de la 1990 încoace... Lăzăroiu: Da... Acuma trebuie să lămurim un lucru, nu știu cum să o spun... Dacă noi o să discutăm în meciul ăsta tot timpul de Bolojan, Grindeanu, Olguța Vasilescu... Q: ... e mai ușor să explic la oameni... Lăzăroiu: ... E mai ușor. Ok. Dar eu zic așa, meciul ăsta nu l au început ei. PSD ul are niște marionete în vârf acolo și PSD-ul în general e o carcasă după care se ascund niște oameni foarte puternici din foarte multe zone ale societății care are au niște interese foarte mari pe care Bolojan le-a deranjat (...) sau urmează să le deranjeze. Și când zic din mai multe zone ale elitei instituționale, mă refer la servicii. Mă refer la armată, poliție, magistratură, oameni de afaceri care sunt mufați la companii de stat, la contracte cu statul, la și așa mai departe.  Adică noi am ajuns să spunem pesediștii, niște nenorociți, niște...Nu zic că ei nu câștigă, toți ăștia, că ei semnează, știi?  Dar spate sunt alții. Adică gândiți-vă și voi. Voi îl vedeți pe Grindanu cunoscându-l...că noi îi știm așa sau pe Olguța sau pe Manda... (...)  Dar îi vedeți ca pe niște oameni curajoși care au zis: „Frate trebuie să-l dăm jos pe Bolojan și nu știu ce”? Ei oricând pot intra la închisoare și ei știu și sunt mulți din PSD în situația asta. Ciolacu și aia... Deci pe ei cineva îi manevrează”. Însă Lăzăroiu a spus că a greșit la Congresul PNL, când nu și-a impus propria echipă: „El a făcut o greșeală după părerea mea, pentru că el nu e politician. El a făcut o greșeală astă vară când a avut congres. Dacă era dacă era politician, el lua puterea în PNL (...) El a zis: «Domnule, să lăsăm toate grupurile să lăsăm să vină» și i-a lăsat la liber să candideze, când el putea să se ducă cu moțiune, cu echipă, să zică «Domnule eu fac echipa mea, ăștia sunt» (...) Wl trebuia să anticipeze, el trebuia să știe...”  

Care sunt companiile de stat cu acțiuni pe bursă. Premierii PSD Ponta și Ciolacu, mari privatizatori
Economie

Care sunt companiile de stat cu acțiuni pe bursă. Premierii PSD Ponta și Ciolacu, mari privatizatori

„Nu ne vindem țara”, o formulă emblematică a anilor ’90, revine astăzi în discursul politic românesc, într-un moment marcat de presiuni bugetare majore și nevoia de reforme structurale. În centrul dezbaterii se află intenția Guvernului de a lista la bursă noi companii de stat, o inițiativă care a generat reacții puternice din partea opoziției și chiar din interiorul coaliției. Discuția a fost declanșată de vicepremierul Oana Gheorghiu, care a prezentat în Guvern o listă exploratorie de companii ce ar putea fi listate la bursă. Deși oficialul a subliniat că nu există încă o decizie politică, simpla enunțare a acestor posibilități a reaprins o dezbatere veche: cât din economia strategică ar trebui să rămână sub controlul statului? De la analiză tehnică la conflict politic Lista prezentată de Gheorghiu include companii precum CEC Bank, Poșta Română sau Compania Națională Aeroporturi București, iar pentru unele dintre acestea se ia în calcul o ofertă publică inițială (IPO) sau vânzarea unor pachete minoritare. Citește și: Rugați-vă ca PSD să plece de la guvernare: este cea mai mare oportunitate pentru România Vicepremierul a insistat că este vorba doar despre o etapă preliminară, care necesită studii de fezabilitate și analize aprofundate. „Nu ne vindem țara” Reacțiile politice nu au întârziat să apară. Partidul Social Democrat (PSD) a respins ferm ideea vânzării de acțiuni în companii strategice, invocând riscuri pentru securitatea economică și energetică. În paralel, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a criticat atât Guvernul, cât și PSD, acuzând un „dublu discurs” și cerând păstrarea controlului majoritar al statului. PSD și AUR invocă argumente similare: necesitatea păstrării controlului asupra companiilor strategice, riscul pierderii influenței statului în sectoare cheie, contextul geopolitic instabil Pentru AUR, poziția este categorică: statul trebuie să dețină control majoritar în energie și infrastructuri critice, iar orice vânzare de acțiuni este considerată o vulnerabilitate. Ce înseamnă, de fapt, listarea la bursă Listarea unei companii de stat la bursă nu echivalează automat cu privatizarea totală. În majoritatea cazurilor, statul păstrează un pachet majoritar, iar vânzarea se face pentru atragerea de capital, creșterea transparenței și îmbunătățirea guvernanței corporative. Acest model a fost aplicat în România în ultimele două decenii, în special în sectorul energetic. Un model constant: listare fără pierderea controlului Statul român a utilizat bursa pentru a atrage capital și pentru a crește transparența, dar a păstrat, în majoritatea cazurilor, controlul asupra companiilor strategice. Excepția notabilă rămâne Electrică, listată pe 4 iulie 2014 când statul a vândut pachetul majoritar. Premier era atunci Victor Ponta, de la PSD. De altfel, Guvernele PSD au jucat un rol semnificativ în deschiderea companiilor de stat către bursă. Atât Victor Ponta, cât și Marcel Ciolacu au girat sau au beneficiat de astfel de procese. Istoria listărilor: statul român și piața de capital România are deja un portofoliu consistent de companii de stat listate la bursă, majoritatea din domeniul energiei. Primele listări ale companiilor de stat la Bursa de Valori București au avut loc în anii 2000, într-un context în care România încerca să își modernizeze economia și să atragă capital privat. Operațiunea a marcat un moment important pentru bursă, oferind investitorilor acces la o companie-cheie din sistemul energetic. Guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu a deschis acest drum prin listarea unor companii strategice din infrastructura energetică. Transelectrica a fost listată în 2006, fiind una dintre primele companii de stat care au intrat pe piața de capital. Statul deținea 58%, iar operațiunea a marcat un moment important pentru bursă, oferind investitorilor acces la o companie-cheie din sistemul energetic. La scurt timp, în 2008, a urmat Transgaz, compania responsabilă de transportul gazelor naturale. Listarea a făcut parte din același efort de deschidere către piața de capital și de aliniere la standardele europene. Aceste două operațiuni au reprezentat primele semnale că statul român începe să folosească bursa ca instrument de finanțare și reformă, fără a renunța la controlul asupra infrastructurii critice. Epoca Ponta: accelerarea listărilor Un salt semnificativ s-a produs în perioada 2013–2014, în timpul guvernului condus de Victor Ponta. În doar câteva luni, statul a listat unele dintre cele mai importante companii din energie, într-un context marcat de acorduri cu instituțiile financiare internaționale și de presiunea pentru reforme structurale. Prima a fost Nuclearelectrica, urmată de Romgaz, listată pe 12 noiembrie 2013. IPO-ul (momentul în care o companie, inclusiv una de stat, își deschide capitalul către investitori și începe să fie tranzacționată pe bursă) Romgaz a fost unul dintre cele mai mari din regiune la acel moment. Apogeul acestui val a fost atins în 2014, când Electrica a fost listată simultan la București și Londra. Spre deosebire de celelalte cazuri, statul a cedat pachetul majoritar, într-o tranzacție considerată cea mai amplă privatizare prin bursă din România. Potrivit unei analize Profit.ro, aceste listări au făcut parte dintr-o strategie coerentă de reformă și au contribuit decisiv la dezvoltarea pieței de capital din România. Hidroelectrica 2023: un moment de referință pentru piața de capital După aproape un deceniu fără listări majore, România a revenit în prim-plan în 2023, odată cu listarea Hidroelectrica. Operațiunea, realizată în mandatul premierului Marcel Ciolacu, a fost cel mai mare IPO din istoria țării. Tranzacția a atras miliarde de euro și a fost considerată un succes major pentru piața de capital românească. Un aspect esențial este că pachetul vândut nu a aparținut statului, ci Fondului Proprietatea, ceea ce a permis menținerea controlului public asupra companiei.

Rugați-vă ca PSD să plece de la guvernare: este cea mai mare oportunitate pentru România
Opinii

Rugați-vă ca PSD să plece de la guvernare: este cea mai mare oportunitate pentru România

Stăm toți în aceeași bulă și ne mirosim unii altora banalitățile și isteriile. Nu mai suntem în stare să gândim outside the box. Așa am ajuns să plângem devastați că o bandă de hoți, care de cinci ani îngroapă economia acestei țări, vrea să plece de la guvernare. Drum bun, cale bătută...Desfacem pălinca lăsată moștenire de bunica din Oncești.  Nu scriu pentru like-uri sau ca să fiu „diferit” cu orice preț. Eu cred că se poate, am fost vreo 17 ani reporter în Parlament: un guvern Bolojan II, fără PSD, care să facă reforme. Dacă ne milogim de Grindeanu et. co să rămână putem pune cruce oricăror reforme, mai ales din zona companiilor de stat și a Justiției.  Lui Bolojan îi trebuie un „fixer” - poate îl are, poate nu - care să cumpere rătăciții de prin AUR, SOS și POT și să-i pună la căruța noii guvernări. Să-i cumpere? Da, e urât, dar e folositor. Va fi mai ieftin - pentru bugetul României - să întrețină vreo 50 de mercenari din Legislativ, decât toată G.I.O. numită PSD. Sunt 100% convins că i-ar cumpăra PSD, dar dacă pleacă în opoziție nu mai are ce să le ofere.  Și vă mai spun că, dacă Bolojan et. co. vor avea în parlament 2-3 oameni cu experiență, care să aibă grijă de prezența la vot, o astfel de guvernare va fi mai stabilă decât una alături de PSD. Stabilitatea cu PSD avea în ea optimismul unei condamnări pe viață într-un dormitor comun...Mai bine fără. Iar dacă un guvern Bolojan II trece de Parlament, în ziua următoare vin pesediștii, pe persoană fizică, să se roage să fie reprimiți la masa bogată. Acesta e un partid de clienți care vor fi disperați că sunt scoși de la conducta cu bani publici. Cu puțin tact politic, voturile în Parlament nu vor fi o problemă.  Pe scurt: o majoritate de strânsură care să susțină un guvern Bolojan II nu este perfectă, va costa, va însemna compromisuri și cu siguranță va fi considerată imorală de mulți. Dar aceste compromisuri cu siguranță vor fi mai mici și mai puțin costisitoare decât menținerea așa-zisei stabilități alături de PSD.  Bonus: dacă PSD iese de la guvernare, primarii săi vor fugi în masă la AUR (sau la PNL). Vor urma parlamentarii. Nici nu vreau să mă gândesc ce mai rămâne, la alegerile din 2028. 

Miniștrii PSD au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției - relatare pasager
Politică

Miniștrii PSD au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției - relatare pasager

Miniștrii PSD au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției, relatează un pasager, Csizmarik Francisc. Acesta este secretarul unui ONG care militează pentru drepturile copiilor împotriva traficului de persoane și a violenţei domestice și însoțea pe aeroport „un musafir care reprezintă un important organism internațional”, de asemeena martor la incident.  Citește și: Fostul pușcăriaș Becali, atac suburban la Oana Gheorghiu: „Ne învață pițipoanca cum se vând companiile”. Despre „Dăruiește Viața”: „Organizație soroșistă de bagabonți” Miniștrii PSD au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției  „M-am aflat azi în Aeroportul Timișoara și după ani de zile am înțeles ce înseamnă sintagma Greii PSD. Știți că atunci când te îmbarci la Timișoara, ca om normal, trebuie să parcurgi un traseu șerpuitor care te duce până la poarta unde are loc controlul poliției.   Ei bine, un grup de trei persoane dintre care i-am recunoscut pe Radu Oprea și Bogdan Ivan au ales să îl cheme pe șeful de tură al poliției să îndepărteze cordoanele culoarului pentru ca domniile lor să o ia pe direct.   Când ești GREU, e anevoios să parcurgi același traseu ca orice om normal.   Culmea e că mă aflam în aeroport pentru a conduce un musafir care reprezintă un important organism internațional. Un oaspete care de zeci de ani lucrează PENTRU oameni și al cărui pașaport verde, dacă l-ar fi scos, ar fi cântărit cu mult mai greu decât toate cărțile de identitate ale grupului liderilor PSD…   Oaspetele nostru a parcurs traseul șerpuit ca orice om normal. Înainte de despărțire însă amândoi ne-am uitat la gestul reprobabil al grupului de politicieni. Și ne-am spus «ce urât»”, a relatat Csizmarik Francisc pe Facebook.   Radu Oprea este secretar general al Guvernului, iar Bogdan Ivan conduce ministerul Energiei. 

Gheorghiu cere „tragerea la răspundere” a celor vinovați de „găurile negre” din companiile de stat
Politică

Gheorghiu cere „tragerea la răspundere” a celor vinovați de „găurile negre” din companiile de stat

Vicepremierul Oana Gheorghiu cere „tragerea la răspundere” a celor vinovați de „găurile negre” din companiile de stat, sugerând că verificările pe care le face ar putea duce la descoperirea unor fapte penale.  Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei Ea reacționează după acuzațiile PSD despre vânzarea companiilor de stat, arătând că demnitarii acestui partid nici măcar nu veneau la muncă, când erau convocați să discute reforma din aceste companii. Ea a acuzat PSD că s-a speriat când a început să analizeze Consiliile de Administrație, contractele de mandat şi indicatorii de performanță din marile companii de stat.  Gheorghiu cere „tragerea la răspundere” a celor vinovați de „găurile negre” din companiile de stat „Am organizat ședințe regulate ale Comitetului responsabil de reforma companiilor de stat. De fiecare dată, am invitat miniştrii cărora le reveneau companiile analizate în portofoliu, inclusiv cele din domeniul transporturilor (minister gestionat de PSD) și energie (minister gestionat tot de PSD). De cele mai multe ori au trimis în numele lor secretari de stat ori alți reprezentanți, crezând probabil că nu e o temă de importanță strategică națională ori căutând să amâne deciziile ferme, deși ele fuseseră asumate în documentele enumerate mai sus.   Așadar, prezența personală a miniștrilor la aceste ședințe a fost excepția, nu regula (...)   Practic, tot ce aveau de făcut era să se prezinte la muncă”, a scris Gheorghiu, pe Facebook.    Ea arată că PSD a fost singurul partid care nu i-a oferit un feed-back la propunerile de reformă.   „Am primit răspuns de la PNL şi USR. De la PSD - nimic.   La aproape o lună distanță, pe 15 aprilie, am convocat o nouă ședință a Comitetului de reformă. S-au agreat soluții pentru o parte din cele 22 de companii de stat analizate. S-a comunicat lista companiilor cu potențial de listare, cu mențiunea că ea urmează să fie înaintată Guvernului”, a arătat vicepremierul.    „Spaima politicienilor s-a declanșat când am început să analizăm Consiliile de Administrație, contractele de mandat şi indicatorii de performanță din marile companii de stat. Și care a fost reacția acestor politicieni? Blocarea accesului la documente; Refuzul de a prezenta contracte de mandat; Refuzul colaborării interinstituționale”, a mai arătat ea.    „Nu știu cum poți să trăiești în această duplicitate, însă ce este clar este că cei care plătesc prețul acestei contradicții sunt, din păcate, tot românii de bună credință, care își plătesc taxele și impozitele crezând că cineva „acolo sus” le vrea binele (...)   România are un potențial uriaș. Cu o singură condiție: ca binele României să fie pus deasupra binelui partidului, iar cei care au produs și au administrat găurile negre din companiile de stat să fie, în sfârșit, trași la răspundere.   Și de asta le e frică”, a mai apreciat Oana Gheorghiu. 

PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei
Politică

PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei

PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei sunt relevante, dar nu sunt singurele. Formațiunea condusă de Sorin Grindeanu a afirmat, joi: „Scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat, în plină criză energetică și financiară, reprezintă un atentat la siguranța națională a statului român. Este cu atât mai grav cu cât tendința generală la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este de naționalizare sau de răscumpărare a activelor unor companii de stat, pentru a-și consolida securitatea energetică și economică”. Citește și: Cel mai dur atac a lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani ne mănâncă rezervele. Eu am aprins lumina” PSD a reacționat la propuneera ca statul să vândă pe bursă pachete minoritare de acțiuni la unele companii de stat, precum Portul Constanța sau Aeroporturi București.  PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei Cel mai ușor exemplu care arată că PSD minte: aproape toate aeroporturile pe care sosesc turiștii români care își petrec vacanța în Grecia sunt privatizate. O mare parte din cele regionale sunt în curs de privatizare. Aeroportul Chania este privatizat din 2017, fiind operat până în 2057 de Fraport Greece, un consorțiu format din compania germană Fraport AG și grupul grec Copelouzos. În Heraklion, statul elen deține doar 45,9% din noul aeroport, care se va deschide în 2028. Alți acționari sunt grupul grec GEK TERNA (32,46%) și grupul indian GMR Airports (21,64%). Din septembrie 2024, grupul italian Grimaldi a finalizat achiziția unei participații majoritare de 67% din capitalul Autorității Portuare Heraklion (H.P.A. S.A.) - portul din capitala Cretei. Aeroportul Internațional Atena (Eleftherios Venizelos): Statul a vândut o participație de 30% printr-o ofertă publică inițială (IPO) de succes la bursa din Atena la începutul anului 2024, reducându-și controlul direct, dar păstrând o cotă de participare. Aeroportul Kalamata: Concesiunea acestui aeroport strategic din Peloponez a fost atribuită la sfârșitul anului 2024 pentru modernizare și operare pe termen lung Porturile Pireu, Salonic, Igoumenista - privatizate DEPA Infrastructure: Rețeaua de distribuție a gazelor naturale a fost vândută grupului italian Italgas pentru 473 milioane de euro. Ce face guvernul Meloni în Italia Italia implementează în prezent un plan masiv de privatizare (2024–2027) care vizează obținerea a aproximativ 20 de miliarde de euro pentru reducerea datoriei publice. Așa cum propune și vicepremierul Gheorghiu, Italia vinde pachete pe bursă, dar statul menține controlul:  În ianuarie 2025, Lufthansa Group a finalizat achiziția unei participații de 41% în compania națională ITA Airways pentru 325 milioane de euro, dar Lufthansa poate cumpăra 100% până în 2033. Guvernul a aprobat în 2024 vânzarea unei cote de aproximativ 14% din Poste Italiane. Eni: Statul a vândut o cotă de 2,8% în mai 2024, încasând circa 1,4 miliarde de euro, reducându-și participația la aproximativ 30%. Întreaga rețea fixă de telefonie, deținută de TIM, a fost vândută către fondul american KKR pentru aproximativ 22 miliarde de euro. Monte dei Paschi di Siena: Statul a vândut succesiv pachete de acțiuni (peste 25% în 2023 și o altă tranșă semnificativă în 2024) pentru a re-privatiza cea mai veche bancă din lume, după ce fusese salvată de guvern în 2017. Italia și Grecia nu sunt singurele țări care vând companii de stat. În octombrie 2024, guvernul german și Deutsche Bahn au aprobat vânzarea diviziei logistice DB Schenker către grupul danez DSV pentru aproximativ 14,3 miliarde de euro. Portugalia vinde 45% din compania aeriană TAP. Aeroporturile din Portugalia (Lisabona, Porto, Faro, Azore, Madeira) sunt deja operate sub o concesiune de 50 de ani de către grupul francez Vinci Airports (prin subsidiara ANA).

ANALIZĂ Scenariul de care se teme PSD: guvernul Bolojan poate supraviețui fără voturile AUR
Politică

ANALIZĂ Scenariul de care se teme PSD: guvernul Bolojan poate supraviețui fără voturile AUR

Scenariul de care se teme PSD: guvernul Bolojan poate supraviețui fără voturile AUR, arată o evaluare a situației politice din Parlament. Acest scenariu se bazează pe precedente, când, prin negocieri politice, diferiți premieri au obținut susținerea unor majorități ad-hoc, rupând parlamentari de la diferite grupuri politice. În această situație au fost guvernul Boc, din 2009, sau guvernul Orban, din 2019.  Citește și: Cel mai dur atac a lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani ne mănâncă rezervele. Eu am aprins lumina” Presa PSD ignoră acest scenariu, sugerând că PNL va fi obligat să apeleze la AUR, dacă vrea să supraviețuiască. Mai mult, PSD știe că, din momentul în care miniștrii săi demisionează, Bolojan are un interimat de 45 de zile, timp în care poate negocia și are ce oferi: el poate pune la bătaie locurile eliberate de PSD, de la miniștri și secretari de stat la șefi de agenții.  Problema lui Ilie Bolojan este dacă în jurul său sunt persoane cu suficientă experiență și relații, care să știe să negocieze om-la-om și să cumpere, de facto, voturi, prin oferte rezonabile, care să nu compromită viitorul Executiv.  Scenariul de care se teme PSD: guvernul Bolojan poate supraviețui fără voturile AUR Iată care este situția în acest moment, teoretic: un guvern minoritar Bolojan poate avea 130 de voturi în Camera Deputaților - PNL, USR, UDMR, Minorități. Camera are 331 de membri, pentru majoritate este nevoie de 166 de votuiri. Deci, lipsesc 36 de voturi.  În Senat, Bolojan se poate baza pe 51 de voturi - PNL, USR, UDMR. Senatul are 134 de membri, pentru majoritate este nevoie de 68 de voturi, deci lipsesc 17 voturi. Ce spațiu de manevră are Bolojan:  La Senat sunt șase senatori neafiliați, care ar putea fi racolați. Echipa lui Bolojan ar trebui să mai strângă 11 voturi, grupul cel mai dispus la negocieri fiind PACE, o strânsură de 12 senatori care au ajuns în Parlament pe listele SOS și POT, dar, în pofida adeziunii formale la „suveraniști”, majoritatea sunt flexibili în convingeri. Dar ar putea fi găsiți 2-3-4 dezertori și din PSD sau AUR.  La Camera Deputaților sunt 13 neafiliați care pot fi ofertați cel puțin să voteze un guvern Bolojan II, fără PSD. Alte 25 de voturi pot fi găsite la POT sau SOS, care împreună au 31 de deputați. Ambele formațiuni sunt sub pragul electoral, iar parlamentarii lor vor dori încă un mandat sau o carieră politică într-un partid care va supraviețui anului 2028. În AUR se pot găsi disidenți care simt că Simion se va debarasa de ei.  Pe scurt, sunt soluții pentru un guvern Bolojan II fără o susținere declarată a AUR, dar bazându-se pe voturile unor parlamentari care au ajuns în legislativ pe listele suveraniștilor.   

PSD nu exclude revenirea primarului Chirica în partid, după ce a dezertat acum niște ani la PNL
Politică

PSD nu exclude revenirea primarului Chirica în partid, după ce a dezertat acum niște ani la PNL

Președintele PSD Iași, Bogdan Cojocaru, a făcut declarații în premieră despre o posibilă apropiere a primarului Mihai Chirica de social-democrați, în cadrul emisiunii „20 de minute de politică” de la ZDI TV. Mihai Chirică, posibilă revenire în PSD Liderul PSD a explicat relația actuală dintre partid și edil, subliniind că există un dialog bazat pe proiecte comune pentru Iași, nu pe interese politice sau alianțe de conjunctură. Citește și: Cel mai dur atac a lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani ne mănâncă rezervele. Eu am aprins lumina” În același timp, Cojocaru a vorbit și despre poziționarea membrilor PSD Iași la referendumul intern privind o eventuală ieșire de la guvernare, accentuând că deciziile vor fi luate în funcție de interesul comunității. Întrebat dacă Mihai Chirica ar putea reveni în PSD până la viitoarele alegeri, Bogdan Cojocaru nu a exclus această posibilitate, afirmând că în politică „niciodată să nu spui niciodată”. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cel mai dur atac al lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani ne mănâncă rezervele. Eu am aprins lumina”
Politică

Cel mai dur atac al lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani ne mănâncă rezervele. Eu am aprins lumina”

Cel mai dur atac al lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani și șoareci ne mănâncă rezervele din cămară. Eu am aprins lumina în cămară și evident că am deranjat foarte tare”, a spus premierul, la Radio România Actualități. Deși nu a pronunțat numele PSD sau al vreunui lider a acestui partid, șeful Guvernului a mai vorbit despre „vuvuzelele” care se opun privatizării companiilor de stat.  Citește și: Achiziție majoră în PNL Ialomița: organizația l-a primit pe Viorel Cataramă, susținător al unei cooperări cu AUR și critic al lui Bolojan El a acuzat liderii PSD de ”comportament mincinos” și a spus că partidul lui Sorin Grindeanu vrea un „premier marionetă”. Cel mai dur atac al lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani ne mănâncă rezervele. Eu am aprins lumina” „Prăduirea bugetului de stat se face în multe feluri. Dacă o bancă de stat dă credite neperformante, precum Eximbank, banii nu mai sunt recuperați. Am limitat asta Dacă vrei energie ieftină, dar permiți ca accesul în sistemul energetic să fie blocat de hârtii, Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani care rod proviziile și am pus lumina pe ei. Și asta a deranjat Unde s-au dus pierderile de la CFR Marfă? O parte din pierderi sunt restanțe la bugetul de stat. Toate aceste companii de stat pe pierdere sunt subvenționate de la buget”, a arătat Bolojan.  El a explicat și vânzarea pe bursă a unor pachete de acțiuni: „E vorba de vânzarea unor pachete minoritare, iar statul să rămână majoritar. E și o măsură pentru a dezvolta piața de capital, e și o măsură de eficientizare, de transparentizare. Toată această discuție e trecută în programul de guvernare, iar raportul prezentat de doamna vicepremier a fost discutat și aprobat în ședința de guvern. Întotdeauna vom avea o zonă de vuvuzele politice, dar când se duce într-o zonă de dinamitare, nu mai poți sta pasiv”.   

Grindeanu, cotă de încredere dezastruoasă - sondaj INSCOP. Intelectualii, cei mai neîncrezători
Politică

Grindeanu, cotă de încredere dezastruoasă - sondaj INSCOP. Intelectualii, cei mai neîncrezători

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, beneficiază de o cotă cotă de încredere dezastruoasă, arată un sondaj INSCOP. Persoanele cu studii superioare sunt cele mai mefiente: dor 7% dintre acestea au încredere multă și foarte multă în liderul PSD. Citește și: Achiziție majoră în PNL Ialomița: organizația l-a primit pe Viorel Cataramă, susținător al unei cooperări cu AUR și critic al lui Bolojan Potrivit INSCOP, 66,1% dintre cei chestionați au încredere puțină/foarte puțină sau deloc în Grindeanu. Circa 12% au încredere multă sau foartă multă în el. Diferența până la 100%, adică 31,9% nu răspund sau nu stiu.  Grindeanu, cotă de încredere dezastruoasă - sondaj INSCOP În consecință, încrederea în liderul PSD este mult sub intenția de vot pentru PSD, care în același sondaj INSCOP era de 20,1%.  În rândul alegătorilor PSD, 49% nu au încredere în Grindeanu, 45% au. În ceea ce privește cota de încredere defalcată pe nivelul studiilor, 80% dintre cei cu studii superioare nu au încredere în Grindeanu. Pentru comparați, procentul celor care au încredere în Ilie Bolojan este de 25,1%, în timp ce intenția de vot pentru PNL este la 15,5%. Sondajul arată că 78% din alegătorii USR au încredere în Bolojan, în timp ce cota de încredere între peneliști este de doar 65%.  Liderul politic cu cea mai mare cotă de încredere este George Simion - 34,3%, urmat de Nicușor Dan - 27,6%. Intenția de vot pentru AUR este de 37%, potrivit INSCOP.  „În contextul celei mai inoportune furtuni politice prognozate începand de luni 20 aprilie, cu risc de turbulente economice severe pe întreg teritoriul patriei, aceste date sociologice pot fi niște repere utile pentru mai multă claritate si pentru orientarea acțiunilor urgente de prevenție și salvare… ”, a scris sociologul remus Ștefureac, directorul INSCOP, când a publicat datele privind notorietatea liderilor politici.   

Optimism puternic în PSD, dacă Bolojan este alungat: „Grindeanu va duce țara în cap”
Politică

Optimism puternic în PSD, dacă Bolojan este alungat: „Grindeanu va duce țara în cap”

Optimism puternic în PSD, dacă Bolojan este alungat: „Grindeanu va duce țara în cap, partidul l-a dus deja”, a spus primarul PSD din Buzău, Constantin Toma. El a apreciat că actualul lider PSD nu va avea curaj să preia acum conducerea Guvernului, fiindcă situația este „disperată”. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Optimism puternic în PSD, dacă Bolojan este alungat: „Grindeanu va duce țara în cap” Întrebat dacă Sorin Grindeanu ar fi bun de premier, Toma a afirmat: „Era interesant dacă se angaja de la început la treaba asta, pentru că PSD-ul, având cei mai mulţi parlamentari, putea să ia această decizie chiar de la început. Situaţia e la fel de disperată şi acum şi nu cred că va avea curajul să preia un Guvern. Ar trebui să aştepte până în aprilie, anul viitor. Între timp, situaţia s-ar îmbunătăţi”.  Întrebat de ce Grindeanu nu ar avea curaj, Toma a spus: „Păi, să-şi propună treaba asta, partidul îl susţine cu siguranţă şi va ajunge prim-ministru şi va duce ţara în cap, partidul l-a dus deja”.  PSD are plan de bătaie împotriva lui Bolojan: ziua în care miniștrii lui Grindeanu demisionează din Guvern a fost stabilită, 23 aprilie. Este o zi de joi când se țin de obicei ședințele săptămânale ale guvernului Bolojan.  Mai întâi, pe 20 sau 21 aprilie, PSD îi va da un ultimatum de trei zile premierului PNL, cerându-i să demisioneze. Cum acesta va refuza, foarte probabil, va urma demisia celor șapte pesediști din Guvern: Vicepremier - Marian Neacșu, Transporturi - Ciprian Șerban, Justiție - Radu Marinescu, Agricultură - Florin Barbu, Energie - Bogdan Ivan, Sănătate - Alexandru Rogobete, Muncă - Florin Manole. Însă secretarii de stat și prefecții nu vor demisiona. 

Peste 40% dintre cei chestionați vor ca Nicușor Dan să fie neutru în conflictul PSD-Bolojan - sondaj Digi 24
Politică

Peste 40% dintre cei chestionați vor ca Nicușor Dan să fie neutru în conflictul PSD-Bolojan - sondaj Digi 24

Peste 40% dintre cei chestionați vor ca Nicușor Dan să fie neutru în conflictul PSD-Bolojan, arată un sondaj efectuat la comanda Digi 24 de către Agenția de Rating Politic. Întrebați pe cine ar dori premier, o majoritate relativă îl indică pe George Simion. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, despre situaţia din coaliţia de guvernare, că în loc să fim într-o paradigmă în care liderii politici încearcă să colaboreze, ne-am întors la lupta veche, stânga-dreapta, el arătând că vede foarte mult resentiment şi dintr-o parte şi din alta şi încearcă să-şi păstreze rolul de mediator. Peste 40% dintre cei chestionați vor ca Nicușor Dan să fie neutru în conflictul PSD-Bolojan Care sunt răspunsurile la întrebarea „De partea cui ar trebui să fie Nicușor Dan în conflictul Grindeanu-PSD vs. Bolojan-PNL-USR?”: Ar trebui să rămână neutru - 42,2%; Nu știu - 20,9%; Ilie Bolojan - 13,1%; Nu urmăresc știrile - 11%; PSD - 5,5%; Sorin Grindeanu - 4,2%; PNL - 1,7% și USR - 1,4%. Care sunt răspunsurile la întrebarea „Cine ați vrea sa conducă Guvernul în continuare?”: Nu știu - 26,2%; George Simion - 20,9%; Ilie Bolojan - 16,2%; Un tehnocrat - 14,7%; Nu urmăresc politica - 8,4%; Alte variante - 5,4%; Sorin Grindeanu - 4,7%; Călin Georgescu - 2,5%; Victor Ponta - 0,8%; Petrișor Peiu - 0,2%. Sondajul Agenției de Rating Politic, la comanda Digi24, cuprinde 1187 de interviuri, realizate între 1 și 10 aprilie 2026, cu o marjă de eroare de plus minus 2,8%. Însă Digi nu precizează când a fost făcut sondajul și cum s-au făcut interviurile. 

Într-un limbaj de anii '90, PSD îi acuză pe Oana Gheorghiu și Bolojan că vor să vândă companii de stat
Politică

Într-un limbaj de anii '90, PSD îi acuză pe Oana Gheorghiu și Bolojan că vor să vândă companii de stat

Într-un limbaj de anii '90, PSD îi acuză pe Oana Gheorghiu și Bolojan că vor să vândă companii de stat: „Scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat, în plină criză energetică și financiară, reprezentă un atentat la siguranța națională a statului român”, se arată într-un comunicat al formațiunii social-democrate. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Dar PSD minte prin omisiune, fiindcă Gheorghiu nu propune vânzarea unor pachete majoritare, ci doar listarea pe bursă a unor pachete de acțiuni minoritare. În plus, este falsă afirmația că „tendința generală la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este de naționalizare sau de răscumpărare a activelor unor companii de stat”. Doar în Italia, este in curs de privatizare ITA Airways, se vinde un pachet minoritar la Posta Italiene, se vinde un pachet de 4% din ENI și atragerea de investitori privați la Ferrovie dello Stato.  În 2025, Grecia a încheiat procesul de ieșire a statului din marile bănci comerciale. Aeroportul din Atena a listat pe bursă un pachet de 30%. Portul Heraklion a vândut 67% din acțiuni către consorțiul Grimaldi Euromed pentru 80 milioane euro în septembrie 2024. Loteria și Sarea sunt in curs de privatizare, în Grecia.  Într-un limbaj de anii '90, PSD îi acuză pe Gheorghiu și Bolojan că vor să vândă companii de stat PSD susține acum că „inițierea unui astfel de demers de la cel mai înalt nivel guvernamental reprezintă un act de sfidare la adresa românilor!”. „PSD se opune demersurilor asumate de prim-ministrul Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, care au rol major în ansamblul de securitate al țării. Inițierea unui astfel de demers de la cel mai înalt nivel guvernamental reprezintă un act de sfidare la adresa românilor! PSD nu a fost consultat pe tema vânzării unor pachete de acțiuni din companiile strategice. Nu a existat nicio discuție în Coaliție pe acest subiect, iar reprezentanții PSD din Guvern s-au opus explicit inițiativei prim-ministrului și viceprim-ministrului. Scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat, în plină criză energetică și financiară, reprezentă un atentat la siguranța națională a statului român. Este cu atât mai grav cu cât tendința generală la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este de naționalizare sau de răscumpărare a activelor unor companii de stat, pentru a-și consolida securitatea energetică și economică. Invocarea PNRR pentru justificarea acestei inițiative reprezintă un act de dezinformare publică. Nu există vreo obligație a României de a vinde, în plină criză energetică și financiară, companii precum Romgaz, Salrom, Romarm, CEC Bank, Portul Constanța sau Compania de Aeroporturi București. Singura companie la care se face referire este Hidroelectrica, pentru care România s-a angajat, la momentul redactării PNRR, să listeze la bursă un pachet de 15%, nu 20%, cum propune vicepremierul Oana Gheorghiu. Chiar și în acest caz, având în vedere conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, care pun o presiune uriașă asupra securității energetice a României, premierul, vicepremierul și ministrul Fondurilor Europene ar fi trebuit să fi renegociat jalonul respectiv (122), nu să scoată la vânzare cea mai profitabilă companie din sistemul energetic național. PSD susține nevoia de restructurare a unor companii de stat, dar se opune categoric vânzării lor, mai ales în situația în care acestea realizează profituri consistente și au un rol strategic pentru economia națională”, arată un comunicat al PSD.

Sindicatul pesedistului Artimon a sifonat Metrorex de sute de mii de lei - raport corp control
Politică

Sindicatul pesedistului Artimon a sifonat Metrorex de sute de mii de lei - raport corp control

Sindicatul pesedistului Marian Artimon a sifonat Metrorex de sute de mii de lei, arată un raport al Corpului de Control al ministerului Transporturilor, citat de Antena 3. Marian Artimon este consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), iar ministru al Transporturilor este pesedistul Ciprian Șerban. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Sindicatul pesedistului Artimon a sifonat Metrorex de sute de mii de lei Potrivit Antenei 3,  un teren din incinta Depoului Ciurel, proprietate publică a statului, a fost folosit ilegal de sindicatul Liber Metrou prin contracte de parteneriat cu firme private, iar prejudiciul adus statului, numai în acest caz, a fost de 800.000 de lei. Ce mai arată documentul Transporturilor: „Indicatorii de performanţă pentru conducerea Metrorex nu au fost obiectivi. În plus, mulţi indicatori nu au fost indepliniţi. În plus, în 2024 cheltuielile cu personalul au crescut la 925,7 milioane lei față de 854,2 milioane lei în 2023, deși numărul de angajați a scăzut de la 5.211 la 5.003 (mulţi oameni au ieşit la pensie)” - adică indicatorii erau un basm, dar nici așa nu au fost atinși. „Un teren din incinta Depoului Ciurel, proprietate publică a statului, a fost folosit ilegal de sindicatul Liber Metrou prin contracte de parteneriat cu firme private. Corpul de control spune ca Sindicatul a inchiriat fara sa aiba drepturi asupra terenului iar prejudiciul pentru metrorex se rdidica la 800.000 de lei, bani din chirii care nu au ajuns în contul Metrorex”  S-au pierdut 2,7 milioane de lei din cauză că Metrorex a întârziat semnarea actului aditional la contractul care prevedea reducerea numărului de posturi pentru paznici: „firmele de pază au acceptat reducerea numărului de agenți de pe trenuri pentru a scădea cheltuielile, dar metrorex a intarziat cu semnarea actelor” „Venituri lunare de la terminalul Străulesti (park&ride) şi din vânzarea biletelor de parcare a fost de 53 de mii de lei, în timp ce cheltuielile pentru susţinerea activităţii a fost de 429 mii lei. Sunt pierderi lunare acolo de peste 376 de mii de lei” „De 26 de ani activitatea Centrului de Sănătate si Securitate în Muncă s-a desfăşurat fără o autorizaţie sanitară şi nu s-au făcut demersuri în acest sens” Ministerul Transporturilor a propus ca, de la 1 mai, costul unei călătorii cu metroul să sară de la cinci lei la șapte lei. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră