vineri 21 august
Login Contact
DeFapt.ro

psd

1645 articole
Politică

Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură”, a spus el, în briefingul de după ședința Executivului. În înregistrarea postată pe site-ul Guvernului se aud râsetele jurnaliștilor după acest atac. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” „Înainte de a încheia, mâine este Ziua Internațională a Muncii. Cu mandatul pe care îl am, de ministru interimar al muncii, aș vrea să mulțumesc tuturor celor care muncesc și pun umărul la construcția acestei țări și, în același timp, mă uit și la diaspora, cei care muncesc în afara țării. Mi se pare o zi în care, pe lângă mici și grătare, trebuie să ne gândim foarte mult că munca, până la urmă, construiește această țară. Și da, mi-ar plăcea ca toți să stăm să muncim și nu să stăm să șobolănim prin parlament cu moțiuni de cenzură. Vă mulțumesc foarte mult!”, a spus Pîslaru.  El a prezentat, azi, proiectul de lege prin care se limitează cumulul salariului cu pensia.  „Nu se mai poate încasa, în același timp, şi pensie specială integrală, şi salariu întreg, tot de la stat. Proiectul de lege pe care l-am adoptat, astăzi, în ședința extraordinară de guvern, este ceva ce a fost anunțat în spațiul public de ceva vreme. Singura problemă este că el a fost pus într-un sertar, cu lumina stinsă, şi astăzi, prim-ministrul Ilie Bolojan şi Guvernul au aprins lumina pe acest subiect, iar ceea ce nu s-a putut mai multe luni de zile, iată, ne-a luat fix două zile, plus încă o zi de avizare, să pot să-l propun şi guvernul să poată să-l adopte”, a afirmat ministrul interimar al Muncii.   

Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură”
Planul lui Bolojan: fie în opoziție, fie la guvernare, dar fără PSD. Racolări individuale, acceptate
Politică

Planul lui Bolojan: fie în opoziție, fie la guvernare, dar fără PSD. Racolări individuale, acceptate

Planul premierului Ilie Bolojan, dezvăluit chiar de acesta: fie în opoziție, fie la guvernare, dar fără PSD, iar racolările individuale ale unor parlamentari - după modelul UNPR-ului, folosit de Traian Băsescu pentru a asigura guvernului Boc majoritatea - sunt acceptabile. „Dacă se va ajunge la o consultare post-moțiune, vom merge la Cotroceni și vom spune punctul nostru de vedere. Adică putem fi la guvernare, nu mai putem fi în coaliție cu PSD”, a spus el. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Planul lui Bolojan: fie în opoziție, fie la guvernare, dar fără PSD Declarațiile sale vin în condițiile în care mai mulți lideri liberali, precum Ionuț Stroe, președintele PNL Sector 4, sau Valeriu Iftime, președintele PNL Botoșani și președintele Consiliului Județean din acest județ, au cerut ca negocierile cu PSD să continue, pentru a împiedica o guvernare PSD-AUR. Surse din PNL arată că inclusiv la discuțiile care au avut loc la Cotroceni, în spatele ușilor închise, mai mulți prim-vicepreședinți PNL, printre care Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea, au avut același mesaj, pro-PSD. „Decapitarea unui partid sau în momentul în care stabileşti conducerea unui partid în alte sedii decât în sediul acelui partid, înseamnă că acel partid devine un partid anexă, un partid de tip balama, al unui partid, iar Partidul Naţional Liberal, dacă nu şi-a învăţat lecţia şi ar accepta o asemenea situaţie, ar scrie pe el PNŢCD sau ALDE”, a avertizat însă liderul PNL.  Vorbind despre susținerea pentru un guvern minoritar, Bolojan a spus: „Sigur că mulţi parlamentari care au intrat pe diferite liste încep să înţeleagă care sunt problemele României şi ce se poate face cu adevărat în viitor”.  Întrebat dacă ar putea apărea o soluţie de tip UNPR, care la un moment dat a sprijinit Guvernul condus de Emil Boc, premierul a răspuns că este posibil să se întâmple acest lucru. „Este posibil să se întâmple şi asta, dar nu pot să fac predicţii vizavi de ce va face un număr de parlamentari într-un sens sau altul. Dar, la un moment dat, gândiţi-vă, când ai coaliţii de 3-4 partide, cum trebuie să avem noi, nu este foarte comod, în general, nici să administrezi coaliţia, dar nici să iei decizii”, a declarat Bolojan la TVR. Avantajele guvernului minoritar Câteva ore mai târziu, la Rock FM, el a prezentat în termeni pozitivi un posibil guvern minoritar. „Guvernele minoritare sunt un fenomen pe care îl avem în multe ţări. Sigur că un guvern cu o majoritate stabilă, puternică are capacitatea de a lucra predictibil mai mult, are capacitatea de a face mai mult dacă acea majoritate este coerentă. Dacă ai patru, cinci partide într-o coaliţie, nu este foarte comod să generezi o acţiune unitară într-o anumită direcţie. De foarte multe ori coaliţiile, nu doar în România, ci şi în alte ţări, devin neperformante, pentru că partidele îşi anulează unul altuia capacitatea de acţiune. Unii trag într-o parte, alţii în altă parte”, a spus Bolojan.  El a dat ca exemplu reducerile din administraţie, menţionând că, deşi în protocolul de guvernare se prevedea că se va face o reducere de 20%, abia s-a făcut una de 10%, "cu anumite virgule, cu anumite excepţii şi după multe luni de zile"."Deci, un Guvern minoritar, uneori, pe termen scurt, poate să facă lucruri pe care unul de coaliţie nu le poate face, pentru că partidele îşi anulează reciproc acţiunile, dar sigur, pe termen lung, e bine să ai o stabilitate politică. Eu întotdeauna am susţinut asta", a adăugat premierul.

Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica
Politică

Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica

Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie premierul Ilie Bolojan: acestea ajungeau la 150.000 - 180.000 de euro, pe lângă salariile mari. Premierul a arătat că cei din conducerea Hidroelectrica au preferat să-și dea aceste bonusuri în loc să investească în baterii de stocare a energiei, care ar fi adus profit. Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan „Gândiţi-vă că Hidroelectrica în aceşti ani a făcut puţine investiţii. Au preferat să facă profituri, pentru că oricum apa în România curge de la deal la vale, deci trece prin hidrocentrale, prin baraje, în loc să facă investiţii. Şi gândiţi-vă că dacă lângă fiecare baraj care este pe cursul apei, nu în zona montană, care trebuie să funcţioneze, pentru că nu poţi opri apa, am fi montat de un an, doi nişte baterii de stocare, în aşa fel încât toată producţia între orele de la prânz să fie stocate şi să fie eliberată seara, ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica şi ar fi însemnat preţuri cu 20 - 30% mai mici pe piaţa de energie din România pentru cetăţenii noştri. Dar au preferat să ia bonusuri de performanţă în fiecare an pentru profiturile pentru care nu s-au zbătut de 150.000 - 180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au. În loc să facă aceste investiţii, dacă le-ar fi făcut, ar fi lăsat foarte multe spaţii, foarte puţine spaţii de tranzacţionat pe pieţe Şi cei care fac bani din operaţiuni care se întâmplă pe pieţele zilnice ar fi avut o marjă mult mai mică de mişcare şi preţul energiei ar fi scăzut”, a explicat Bolojan.  Vorbind despre situația ATR-urilor eliberate de Transelectrica, el s-a ăntrebat retoric: „Chiar n-a văzut nimeni timp de doi ani de zile această bătaie de joc faţă de un interes strategic al României, să ai pieţe de energie libere?”.  „Dacă te duci la Transelectrica să soliciţi, de exemplu, o racordare într-o anumită zonă, s-ar putea să primeşti un răspuns că nu se poate. Dar a doua, a treia zi, e posibil să te sune cineva. «A, în zona respectivă avem noi un proiect, dar vă costă atâta. » Şi nu cred în oameni talentaţi care fac nişte proiecte geniale în aceste zone, care primesc autorizaţii repede, fără să existe tot felul de complicităţi acolo. Şi cu siguranţă sunt foarte multe complicităţi, aici sunt foarte mulţi bani transpolitic, transinstituţional şi un deranj este foarte mare”, a explicat Bolojan. 

Bolojan anunță că nu va mai guverna cu PSD, dacă acesta răstoarnă Guvernul prin moțiune de cenzură
Politică

Bolojan anunță că nu va mai guverna cu PSD, dacă acesta răstoarnă Guvernul prin moțiune de cenzură

Premierul Ilie Bolojan anunță că nu va mai guverna cu PSD, dacă răstoarnă Guvernul prin moțiune de cenzură. Liderul liberal a insistat că PSD vrea să dea jos Executivul fiindcă a afectat intersele clientelei sale: „În toată această perioadă am luat măsuri care au deranjat teribil”.  Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse Bolojan anunță că nu va mai guverna cu PSD, dacă răstoarnă Guvernul prin moțiune de cenzură „Responsabilitatea crizei este în curtea PSD. Noi suntem un partid responsabil și nu fugim. Dacă se va ajunge la o consultare post-moțiune, vom merge la Cotroceni și vom spune punctul nostru de vedere. Adică putem fi la guvernare, nu mai putem fi în coaliție cu PSD. Dacă vin cu o soluție. Dacă nu, PNL poate să caute o alternativă trebuie să construim un pol de modernizare, asta se poate face și din opoziție. Niciun partid nu e veșnic la putere. (...) Dacă ești numai la guvernare, dar ești un premier marionetă, cum vrea PSD, ca ei să șurubărească pe la spate, asta nu poate fi acceptat. Țara asta pentru a se ridica la o situație mai bună are nevoie de guvernări de bună calitate. Noi am rămas în urma altor țări, fiindcă nu doar condițiile geografice influențează, ci și calitatea guvernării", a spus Ilie Bolojan la TVR. „Și gândiți-vă că dacă cineva nu te respectă, dacă cineva minte în ceea ce te privește în permanență, dacă nu respectă nicio înțelegere, vă puteți gândi că a mai încerca încă o coaliție cu un astfel de partid, cum, din păcate, oameni conducerea pe PSD au făcut să se comporte PSD-ul în în această perioadă este de natură a nu te mai duce sub nicio formă într-o astfel de înțelegere”, a mai arătat el.  Măsuri împotriva evaziunii și pentru deblocarea pieței de energie El a vorbit din nou despre ATR-urile din zona de energie, dar și despre combaterea evaziunii fiscale.  „Gândiți-vă că în condițiile în care ai emis autorizații de racordare, care sunt date doar pe hârtii, fără garanții în spate, fără investiții care să se facă și nu s-au făcut, care sunt de trei-patru ori mai mari decât capacitatea rețelelor din România, care sunt de 10 ori mai mari decât necesarul nostru de energie, înseamnă că practic ai blocat accesul sau ai scumpit foarte mult și sunt niște sume enorme în joc, pentru că, practic, ce se întâmpla din cea mai mare parte a acestor documentații pe hârtie, ele nu deveneau realitate. Ele stăteau la pândă să fie vândute unor oameni serioși care nu-și puteau realiza investițiile sau le realizau cu prețuri foarte mari și fiind sume imense în joc, cu siguranță a deranjat acest lucru. Gândiți-vă, de exemplu, că aveam zona de evaziune pe combustibili foarte mare, ori de la începutul acestei luni am luat măsuri. Scuzați-mă, am luat măsuri care să limiteze evaziunea fiscală. Practic nu mai permitem ca în orice județ din țară administrațiile financiare să elibereze documente pentru funcționarea unor vânzări în angro de combustibil. Aveam așa-numitele antrepozite fiscale și sigur, este normal să ai vânzări în angro, dar companiile care sunt cunoscute de toți români sau marii comercianți, dar când ai sute de astfel de situații, înseamnă că și posibilitatea de evaziune și sumele din această zonă și aici sunt foarte mari, au fost limitate și din nou au fost un deranj. Vă rog să vă gândiți la companiile de stat”, a afirma premierul. 

Lista auriștilor din PSD, făcută de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea
Politică

Lista auriștilor din PSD, făcută de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea

Lista auriștilor din PSD, făcută de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea: pe ea se află numărul doi din acest partid, Claudiu Manda, secretarul general al PSD. Piperea a prezentat aceste nume la Digi 24. Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse El a susținut că AUR este câștigătorul acestei crize: „Nu noi am cauzat criza, nu noi am provocat loviturile de baros dintre cei din coaliție. Da, este AUR marele câștigător, fără să facă nimic. Așteptând pur și simplu”. Lista auriștilor din PSD, făcută de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea Cine sunt auriștii din PSD, potrivit lui Piperea: „Domnul Zamfir, de exemplu, prietenul meu, a fost de la bun început pe principiul naționalismului economic” - este vorba de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, soțul Oanei Zamfir de la Antena 3.  „Doamna Firea” „Domnul Câciu” „Mi se pare că și (Claudiu n.red) Manda, care este europarlamentar, este cam pe aceeași linie. Dacă nu mă înșel, cam pe aceeași linie este și Olguța Vasilescu”. Olguța Vasilescu, primarul Craiovei este soția lui Manda. Ea a fost parlamentar PRM și șefa organizației de tineret a acestui partid.  „Aceasta este aripa din PSD care este mai mult pe naționalism economic decât pe progresism”, a arătat europarlamentarul AUR.  În ceea ce-l privește pe Grindeanu, Piperea a spus că acesta „face un balet mai prost decât cel pe care îl făcea Marcel Ciolacu înainte”.

De la „fasciști” și „naziști”, la „lăutari”, „penibili” și „penali”: istoria insultelor dintre PSD și AUR
Eveniment

De la „fasciști” și „naziști”, la „lăutari”, „penibili” și „penali”: istoria insultelor dintre PSD și AUR

Relația dintre PSD și AUR ilustrează una dintre cele mai spectaculoase metamorfoze din politica românească recentă: de la atacuri virulente și delimitări ferme la o colaborare pragmatică, dictată de interese conjuncturale. Declarațiile din ultimii ani dintre cele două partide arată nu doar o rivalitate ideologică profundă, ci și un discurs presărat cu invective puternice. În prezent, însă, toate negările de colaborare, toate insultele și atacurile personale, care au mers de la "fascism" la "penali", par a fi uitate. Atacurile PSD la adresa AUR: de la „semnal de alarmă” la „extremism” În 2020, Vasile Dâncu, pe atunci președintele Consiliului Național al PSD, avertiza că ascensiunea AUR este un semnal de alarmă pentru români. Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse Un an mai târziu, în mai 2021, Mihai Tudose ironiza poziția AUR privind moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, sugerând interese ascunse: „Cât mai e kg de aur? Tot aud pe unul dintre copreședinții AUR că el/ ei nu votează moțiunea de cenzură inițiată de PSD fiindcă nu pare a avea suficiente voturi... Acest tip de mesaj taie orice ,,apetit” pt vot al unora care până acum au susținut actuala ,,putere”. Întrebarea devine firească: ,,naivitate” politică, afiliere cu cei de la guvern sau preț per kg?”, a scris Tudose pe Facebook. PSD respinge categoric colaborarea cu AUR În 2023, Sorin Grindeanu respingea categoric orice apropiere de AUR, invocând incompatibilități ideologice: După câteva luni, tonul devenea și mai dur. „Exclus din punctul meu de vedere să facem alianță cu AUR în 2024. E un partid care, din perspectiva mea, nu e îndreptat spre valorile pentru care s-a muncit foarte mult în România. Au șovăieli în a spune cu toată gură că suntem membri UE și membri NATO și că e foarte bine. Nu înseamnă că sunt pro-Putin, dar nici nu sunt convinși că e bine că suntem membri UE sau NATO.” Acuzații de iresponsabilitate Tot în 2023, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, critica dur retorica anti-vaccinare a AUR. Acesta a declarat că este „absolut iresponsabil să transmiţi astfel de mesaje false”. Escaladarea conflictului Pe 23 mai 2025, Alfred Simonis îi numea pe reprezentanții AUR „interlopi, fascişti şi nazişti”, într-un schimb de replici tensionat cu George Simion. „Ai venit cu interlopii după tine?” a spus Alfred Simonis. „Care sunt interlopii? Voi v-aţi bătut joc. Dumneavoastră aţi furat din buzunare, în Anglia?”, a replicat George Simion. Liderul deputaţilor PSD a continuat: „Eşti cunoscut ca un agent sovietic. Nişte infractori, nişte golani”. Simion, care filma schimbul de replici, a spus despre Alfred Simonis că este „valutist” de meserie. Amenințări fizice Unul dintre parlamentarii AUR a intervenit, spunând: „O să am grijă de dumneata”. „Auziţi ce spune acest personaj, o să am grijă de dumneata. Cum o să ai, domnule, grijă de mine? Eşti un fascist, eşti un nazist, dacă vii şi îmi spui mie că ai grijă de mine, ce înseamnă asta?”, a spus Simonis. Marcel Ciolacu și respingerea alianței cu AUR La rândul său, Marcel Ciolacu a respins constant ideea unei alianțe cu AUR: „Am spus de la început: PSD nu va face nicio alianță cu AUR, sub nicio formă. Nu e un partid politic. E un partid populist, cu tendințe clare extremiste, se vede, cu un comportament de, nu știu, dealer de case și agent imobiliar. Lucrurile sunt foarte serioase când vorbești de o guvernare și mai ales de perspectiva pe care o are România.” Ulterior, liderul PSD a respins inclusiv speculațiile privind o susținere indirectă: „O tâmpenie mai mare n-am auzit.” În octombrie 2024, Ciolacu a exclus orice „blat” politic, susținând că este ținta atacurilor lui George Simion. „Am fost omul politic cel mai atacat de domnul Simion. (…) Cred că 45 de minute m-a înjurat şi a ţipat la mine, (…) a tras de uşile de la birou. Cum să fac blat cu un asemenea personaj?!” Lia Olguța Vasilescu, ironii la Simion Pe 29 octombrie, 2025 Lia Olguța Vasilescu, a susținut că o coaliție cu suveraniștii de la AUR, este aproape o imposibilitate. În noiembrie, 2025, aceasta îl ironiza pe George Simion pentru că ar fi cerut protecția SPP. „Cine să așteptăm să vină la guvernare? Bărbații falnici care dau fuga la SPP când îi amenință unu’ pe Facebook? L-a amenințat pe el pe Facebook, pe el, cel mai drept dintre traci? Simioane, pai, dacă mâine te cheamă la război, îl iei și pe al lui Pahonțu cu tine? Uită-te la mine ce fac când intră pe Facebook! Le dau un block și mă întorc și la reziști când termin cu tracii. Cum zici și tu ceva, pare că a început recensământul nebunilor și, când nu fac față, apar și diaspora, și boții și tiriboții. Și tu afli că bei și te droghezi și nu ai fost ca ei la școală. Și nu ai fost cu ei la școală, că tu nu scrii «miau», ca pisica”, a spus Olguţa Vasilescu pe scena congresului PSD. Răspunsul lui Simion a fost în același registru: „În loc să se ocupe de guvernarea lor cu USR, azi, de ziua revoluției bolșevice, tovarășele din PSD nu au mai putut de grija mea. Vă anunț că sunt bine, aștept alegerile anticipate”, a scris George Simion pe contul său de Facebook. Atacurile AUR la adresa PSD: de la „sistem corupt” la atacuri personale Discursul AUR, dominat de George Simion, a fost inițial unul de respingere totală a PSD, considerat simbolul „sistemului”. În 2023, Simion acuza PSD că îi copiază mesajele și îl ataca pe Ciolacu: „PSD copiază mesajele AUR. Marcel Ciolacu este ca un lăutar. PSD cântă şi manele, şi lăutărească veche şi muzică uşoară. Ciolacu a început greşit: s-a dus la OMV, a ignorat oamenii din greva foamei. Patriotismul economice este doar în discurs, ca să fure electoratul AUR. Electoratul AUR este format din români furioşi care n-o să mai pună ştampila pe Marcel Ciolacu”. Ciolacu, asemănat cu Lică Sămădău În 2024, atacurile AUR la adresa PSD au devenit mai dure: ”Mi-a amintit premierul Ciolacu de personajul Lică Sămădău. Pare cumva că e cerut capul lui Moțoc și e capul lui Ciolacu” a susținut George Simion. „Au trecut o lege prin parlament, a anunțat premierul 15 septembrie. Pot înțelege că premierul e mincinos? Pot! SUA, ambasadele, Iohannis, nu știu. Iohannis care l-a impus pe Ciolacu, o marionetă în mâna președintelui. Acest guvern marionetă e sub comanda lui Iohannis, premierul e un mincinos. Cu siguranță i-am spus că e un premier mincinos pentru că nu se respectă nimic din promisiunile lui. Și-au bătut joc de calendarul electoral, acum iar modifică ce au anunțat”, a mai spus el. Simion, atac dur la cuplul Vasilescu-Manda În 2024, liderul AUR îi ataca pe Lia Olguța Vasilescu și pe Claudiu Manda. Disperarea e mare aici, la Craiova, unde mafia şi „La Famiglia” s-au reunit în familia Vasilescu-Manda. Au trimis instigatori în rândurile noastre, cu portavoci, plătiţi din banii primăriei, ca să facă deranj. Au încercat să ne trimită tot felul de intruşi în rândurile noastre ca să deturneze această conferinţă de presă, ca să deturneze partidul AUR în Dolj, să ne preia PSD. (...) Îşi bat joc de nişte oameni amărâţi, le-au dat câte o sute de lei ca să ne strice lansarea candidatului nostru, singurul care se poate bate cu Lia Olguţa Vasilescu. Nu îţi merge, Olguţa, noi nu suntem vânzători! (...) Te doare că nu e dictatură şi unanimitate cum îşi plăcea ţie în Partidul Unic Comasat”, a declarat preşedintele AUR, George Simion, la conferinţa de presă, potrivit sursei menţionate. Grindeanu un „penibil”, Marian Neacșu, un „penal” În 2025, liderul AUR a continuat seria atacurilor: "Dragi prieteni, când credeam că nu se poate mai penibil și mai controlat și mai sistem și mai securist ca Marcel Ciolacu, iată că a apărut Sorin Grindeanu, acest penibil care a executat tot ce i s-a dat de-a lungul carierei sale și acum e deranjat de Oana Gheorghiu. (...) Cred că relațiile cu Statele Unite, în primul rând, le periclitează domnul Sorin Grindeanu. Îl ai pe un penal acolo în funcția de vicepremier, îl cheamă Marian Neacșu. Îl cunoști? Da, Sorine, ăsta-i PSD-ul tău", a spus Simion. "Sorin Grindeanu și acest PSD merită să dispară, merită să fie taxați de români pentru aceste mojicii. Unii suntem trumpiști, cum suntem noi de la Aur, alții nu sunt trumpiși și l-au criticat pe Donald Trump de-a lungul vremii, dacă tot ați făcut o coaliție, nu te da fată virgină Sorine, când tu te-ai coțăit cu toată lumea prin toate avioanele Nordis și nu numai", a mai transmis Simion. Jocul dublu al PSD Pe 11 noiembrie 2025, Simion acuza PSD că face un „joc dublu”. "Eu vreau să transmit ceva domnului Grindeanu: să înceteze joaca asta de-a puterea şi opoziţia. Ori e la putere, ori e la opoziţie PSD, în momentul ăsta. (...) Eu cred că este cazul să oprim această nebunie, pentru că mergem către prăpastie", a declarat George Simion. Simion vs Grindeanu În 2026, atacurile au continuat, într-un registru ironic. „Grindeanu pretinde că e Robin Hood și pretinde că ia de la miliardarii României. Domnule Grindeanu, nu știu dacă aveți ceasul la mână sau l-ați băgat în buzunar”, a declarat Simion în Parlament. Replica lui Sorin Grindeanu nu a întârziat: „Sunt convins că dacă erați premier benzina era 1 leu și casele 35.000 de euro”.

Fost vicepreședinte PSD arată cum Grindeanu a preluat mesajele AUR în moțiunea de cenzură
Politică

Fost vicepreședinte PSD arată cum Grindeanu a preluat mesajele AUR în moțiunea de cenzură

Un fost vicepreședinte PSD, Victoria Stoiciu, arată cum Sorin Grindeanu a preluat mesajele AUR în moțiunea de cenzură: „Acesta e vocabularul AUR — legitimat acum de semnătura PSD”, a scris ea, într-un articol publicat de Hotnews. Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse Stoiciu, care a fost aleasă senatoare pe listele PSD după ce a fost consiliera fostului premier Marcel Ciolacu, și-a dat demisia din formațiunea social-democrată. Fost vicepreședinte PSD arată cum Grindeanu a preluat mesajele AUR „Eu îmi pot asuma multe erori politice, inerente oricărui parcurs. Le-am făcut și eu. Dar nu îmi voi asuma niciodată greșeala de a fi complice cu extremiștii”, a scris ea, azi. „Tot o greșeală a fost, de exemplu, modificarea statutului PSD pentru a scoate termenul «progresist», un termen esențialmente pozitiv, inevitabil în vocabularul stângii, pe care AUR l-a încărcat cu valențe negative și l-a transformat în anatemă (...) Și apropo de limbaj – textul moțiunii de cenzură. «Birocrație transnațională», «model străin impus», «România tratată ca o colonie», «ideologie progresistă excesivă».  Acesta e vocabularul AUR — legitimat acum de semnătura PSD. Și cine credeți că are de câștigat? PSD deszăpezește acum pârtia pe care mâine AUR va schia chiuind de bucurie”, a arătat Stoiciu.  „Sub masca modernizării iluzorii și a așa-ziselor reforme, v-ați propus să impuneți în România un model străin de sufletul acestui popor și o  ideologie care nu hrănește, nu încălzește, ci doar dezbină și distruge societatea românească. Pentru a vă asigura protecția politică, ați preluat, fără niciun filtru, toate aberațiile unei birocrații transnaționale, rupte total de realitățile din Europa și din România”, se arată în moțiunea PSD-AUR. 

Companiile de stat, închise investitorilor străini: proiectul PSD-AUR limitează transparența și crește controlul politic
Eveniment

Companiile de stat, închise investitorilor străini: proiectul PSD-AUR limitează transparența și crește controlul politic

Comisia Economică a Senatului a adoptat marți un amendament depus de Petrișor Peiu la proiectul PSD privind interzicerea listării la bursă a companiilor de stat. Amendamentul permite companiilor să atragă capital prin emiterea de obligațiuni convertibile în acțiuni, care pot fi achiziționate însă exclusiv de cetățeni români și companii din România. În acest fel, inițiativa încearcă să răspundă nevoii de finanțare, menținând în același timp controlul statului asupra structurii acționariatului. O direcție care ar putea reduce transparența și readuce influența politică în centrul deciziilor economice. Amendament: acțiuni pentru români, prin mecanisme indirecte Amendamentul AUR introduce o excepție de la interdicția de vânzare a acțiunilor companiilor de stat, permițând atragerea de capital prin mecanisme indirecte: Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE - emisiunea de obligațiuni convertibile în acțiuni; - majorarea capitalului social prin emiterea de acțiuni noi. Elementul central al amendamentului este restricționarea accesului investitorilor străini: acțiunile pot fi vândute doar cetățenilor români și companiilor din România. Proiectul riscă să scadă atractivitatea României pentru investitori, să limiteze accesul la finanțare și să încetinească procesul de modernizare economică. În plus va afecta transparența companiilor de stat și va favoriza, din nou, politizarea acestora. Cum vor fi distribuite acțiunile Textul amendamentului stabilește și o structură clară de alocare a acțiunilor, în funcție de tipul investitorilor: - minimum 50% din acțiuni vor fi destinate investitorilor de retail (persoane fizice); - cel puțin 30% vor reveni fondurilor de investiții sau vehiculelor financiare care investesc majoritar în România (minimum 90% din active în proiecte sau entități românești). Aceste prevederi se aplică doar în măsura în care există cerere suficientă din partea acestor categorii de investitori. Controlul statului asupra acționariatului Practic, amendamentul creează un mecanism prin care statul poate controla mai strict cine ajunge acționar în companiile sale. În locul unei listări clasice la bursă, unde acțiunile pot fi cumpărate liber de orice investitor, inclusiv străin, soluția obligațiunilor convertibile introduce o etapă intermediară și condiționată. Investitorii nu devin acționari imediat, ci doar după conversie, în condiții stabilite dinainte, iar accesul este limitat explicit la cetățeni români și companii locale. În plus, distribuția acțiunilor este reglementată prin cote minime pentru investitori de retail și fonduri care investesc preponderent în România, ceea ce reduce semnificativ riscul intrării unor actori externi sau a unor achiziții masive necontrolate. Astfel, statul nu doar că își păstrează poziția majoritară, dar își asigură și un control indirect asupra structurii acționariatului, într-un mod mult mai predictibil decât în cazul unei piețe deschise. Impact asupra transparenței și pieței de capital Proiectul PSD și AUR ar putea reduce transparența în companii, afectând atractivitatea pieței de capital din România, care joacă un rol esențial în modernizarea companiilor de stat. Proiectul pleacă de la ideea de a evita listarea clasică la bursă. Or, listarea vine la pachet cu reguli stricte: - raportări trimestriale și anuale detaliate; - audituri independente; - obligații de comunicare publică rapidă a oricărui eveniment important. Dacă finanțarea se face prin mecanisme mai „controlate” (de exemplu, obligațiuni convertibile vândute într-un cerc limitat), există riscul ca unele dintre aceste obligații să fie relaxate. De asemenea, informația va circula mai puțin public și mai mult în cercuri restrânse. Riscul politizării și al concentrării capitalului Limitarea investitorilor la nivel local poate duce la implicarea fondurilor apropiate de stat, la influență politică în decizii economice și dependență de contracte publice. În plus, va scăde diversitatea de perspective, căci investitorii internaționali aduc standarde diferite și analize critice privind eficiența și guvernanța. Rolul investițiilor străine în economia României După aderarea la Uniunea Europeană, România a beneficiat de un aflux semnificativ de investiții străine directe, care au contribuit la modernizarea economiei și la creșterea productivității. Potrivit OCDE, integrarea în economia globală a fost un factor cheie pentru creșterea economică și pentru convergența veniturilor cu statele dezvoltate. De asemenea, participarea investitorilor internaționali a facilitat transferul de tehnologie, know-how și standarde de guvernanță corporativă. În acest context, limitarea accesului capitalului străin la companiile de stat ar putea reduce toate aceste beneficii. Riscul reducerii competitivității economice Unul dintre principalele riscuri ale unei astfel de măsuri este scăderea competitivității economiei românești. OCDE subliniază că, pentru a susține creșterea pe termen lung, România trebuie să îmbunătățească dinamismul mediului de afaceri, să stimuleze inovația și să atragă investiții . Restricționarea accesului la capital extern poate avea mai multe efecte: - reducerea competiției pentru achiziția de acțiuni; - scăderea valorii de piață a companiilor; - limitarea surselor de finanțare. În lipsa unei competiții internaționale, există riscul ca prețul acțiunilor să fie mai mic decât ar fi într-o piață deschisă, ceea ce poate afecta veniturile statului și eficiența alocării capitalului. Capital autohton vs. capital global Susținătorii măsurii invocă necesitatea consolidării capitalului românesc și a păstrării controlului asupra resurselor strategice. Această abordare nu este nouă și apare frecvent în economiile emergente. Argumentele principale sunt: - evitarea „vânzării” activelor strategice; - protejarea intereselor naționale; - dezvoltarea unei clase de investitori locali. Totuși, în practică, capitalul autohton din România este limitat comparativ cu cel internațional. Acest lucru ridică întrebarea dacă investitorii locali pot susține singuri nevoile de finanțare ale companiilor mari de stat. Impactul asupra guvernanței corporative Un alt efect posibil vizează guvernanța corporativă. Conform datelor OCDE, România a făcut progrese în alinierea la standardele internaționale de guvernanță, inclusiv prin adoptarea unor coduri mai stricte pentru companiile listate . Investitorii internaționali joacă un rol important în acest proces, deoarece solicită transparență, impun standarde ridicate de management, sancționează derapajele prin retragerea capitalului. Limitarea accesului acestora poate reduce presiunea pentru reforme și poate favoriza un control mai mare al statului asupra companiilor, inclusiv din perspectivă politică. Posibilă creștere a influenței politice În absența unei diversități de investitori, există riscul ca acționariatul să devină mai concentrat și mai dependent de contextul intern. Acest lucru poate duce la: - decizii economice influențate politic; - numiri în management bazate pe criterii non-economice; - scăderea eficienței operaționale. În economiile unde companiile de stat nu sunt expuse presiunii pieței, aceste riscuri sunt frecvent semnalate. Efecte asupra atractivității României pentru investitori România își propune să devină membră a OCDE, un obiectiv care implică respectarea unor standarde ridicate de deschidere economică și transparență. Aderarea la OCDE este asociată cu: - creșterea investițiilor; - reducerea costurilor de finanțare; - consolidarea încrederii în economie . În acest context, o măsură percepută ca protecționistă poate transmite un semnal negativ investitorilor internaționali, sugerând o posibilă schimbare de direcție în politica economică.

Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE
Politică

Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE

Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE: „UE este condusă de niște demenți care au un singur plan: înlocuirea populației albe europene!”, a scris el pe twitter, azi. Tanasă a făcut acest comentariu când a distribuit o postare în care se afirmă: „Uniunea Europeană tocmai a semnat un acord cu Bangladesh pentru comerț și încurajarea migrației legale în numele celor 27 de membre”.  Citește și: ANALIZĂ Care este planul PSD: se folosește de AUR ca să îl alunge pe Bolojan, apoi ofertează PNL pentru un nou Guvern. AUR știe că va fi trădat Tanasă este purtător de cuvânt al AUR.  Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE Mesajul său vine la câteva ore după ce PSD și AUR s-au înțeles să depună o moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan. Întâmplător, ultimul mesaj scris de Tanasă pe Twitter conține exact aceeași afirmație: „UE e condusă de niște demenți!”. El repostează din nou o stire despre acordul UE-Bangladesh.  Repetiv, el scrie la 22 aprilie - al treilea mesaj personal, printre redistribuiri: „România este o țară condusă de niște demenți! Votați, nu-i vorbă! Dar demenți!”. De data aceasta e vorba de o informație că România va avea creștrere economică mai mică decât Ucraina.  În august 2025, CNCD s-a autosesizat după ce deputatul AUR Dan Tanasă a îndemnat românii să refuze comenzile livrate de imigranți: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!”.  Polițistul Marian Godină a anunțat că a formulat o plângere penală în urma postării lui Dan Tănasă, pe care îl acuză de incitare la violență, ură sau discriminare față de muncitorii din Asia și Africa.  

Lovitură pentru Bolojan: apropiatul său, Valeriu Iftime, președintele CJ Botoșani,  vrea guvern PSD-PNL
Politică

Lovitură pentru Bolojan: apropiatul său, Valeriu Iftime, președintele CJ Botoșani, vrea guvern PSD-PNL

Lovitură pentru Ilie Bolojan: apropiatul său, Valeriu Iftime, președintele CJ Botoșani și președinte interimar al PNL Botoșani, a declarat că vrea guvern PSD-PNL, chiar dacă acum social-democrații sunt aliați cu AUR pentru a demite Executivul. Bolojan i-ar fi propus omului de afaceri, finanțator al clublui FC Botoșani, să intre în politică.  Citește și: ANALIZĂ Care este planul PSD: se folosește de AUR ca să îl alunge pe Bolojan, apoi ofertează PNL pentru un nou Guvern. AUR știe că va fi trădat Lovitură pentru Bolojan: apropiatul său, Iftime, președintele CJ Botoșani,  vrea guvern PSD-PNL Acum, Iftime declară că „domnul Bolojan, pe care îl respect enorm de mult, are o mare problemă cu moţiunea asta şi retragerea noastră de la guvernare, pe care noi am aprobat-o, mai trebuie discutată”. „Faptul că noi suntem 14 procente în România, liberalii, cumva nu prea ai muzica ta. Trebuie să o cam asculţi. Din păcate, domnul Bolojan, pe care îl respect enorm de mult, are o mare problemă cu moţiunea asta şi retragerea noastră de la guvernare, pe care noi am aprobat-o, mai trebuie discutată”, a spus președintele CJ Botoșani pentru Agerpres.  „Eu încă mai sper că PNL va rămâne la guvernare în continuare, într-o formulă cu un PSD restructurat sau cu altă politică, cu o altă viteză, ca să nu mai fie acea frână trasă, cum spune domnul Bolojan. Nu văd altă formă de guvernare decât un compromis foarte grav cu AUR, cu PSD şi eu cred că preşedintele nu va accepta situaţia asta. (...) Opinia mea este ca liberalii să rămână la guvernare, pentru că există o anumită logică a lucrurilor şi un punct de echilibru în dezvoltarea asta, pentru că ce a făcut până acum guvernul condus de domnul Bolojan, un guvern de coaliţie, ce-i drept, dar cu un prim-ministru foarte serios, ăsta e drumul pe care trebuie să îl parcurgem. Dacă ne abatem de la drumul ăsta, cred că va fi complicat pentru fiecare român”, a mai arătat Iftime. 

Primul lider PNL, Ionuț Stroe, aliatul lui Băluță, care cere menținerea alianței cu PSD. „E nevoie de reconstrucția unei majorități ancorate în valorile europene”
Politică

Primul lider PNL, Ionuț Stroe, aliatul lui Băluță, care cere menținerea alianței cu PSD. „E nevoie de reconstrucția unei majorități ancorate în valorile europene”

A apărut primul lider PNL, Ionuț Stroe, aliatul lui Daniel Băluță în Sectorul 4, care cere menținerea alianței cu PSD chiar și după moțiunea de cenzură, pentru a se evita ca AUR să guverneze: „E nevoie de maturitate politică acum și de reconstrucția unei majorități funcționale, credibile și ancorate în valorile europene”, a scris el, pe Facebook. Stroe este președintele PNL Sector 4, iar consilierii PNL din Consiliul Local al acestui sector votează proiectele lui Daniel Băluță.  Citește și: ANALIZĂ Care este planul PSD: se folosește de AUR ca să îl alunge pe Bolojan, apoi ofertează PNL pentru un nou Guvern. AUR știe că va fi trădat „Mie îmi place să vă spun, o repet de fiecare dată, Daniel este cel mai liberal primar social-democrat şi eu o cred şi o spun din tot sufletul, pentru că este un primar al investiţiilor, al dinamicii economice, este un primar cu o viziune mult asemănătoare, dacă n-aş putea spune identică, cu cea pe care noi, liberalii, încercăm să o promovăm”, spunea Stroe despre Băluță, în 2024.  Primul lider PNL, Ionuț Stroe, aliatul lui Băluță, care cere menținerea alianței cu PSD „Discuțiile din spațiul public despre un posibil guvern PSD–AUR mi se par extrem de serioase. Nu e un scenariu care poate fi tratat lejer sau cu jumătăți de măsură. Avem un risc real de derapaj de la direcția pe care România și-a asumat-o de ani de zile: una clar pro-occidentală și euroatlantică. Iar PNL, partidul meu, a transformat această direcție într-un brand real, asumat și foarte bine că am făcut acest lucru!   Cred că e momentul unei reveniri rapide la aceeași masă a partidelor pro-occidentale. Sub nicio formă nu ne putem permite un guvern în care extremismul intră pe ușă, fie direct, fie prin susținere. Nu e timp de orgolii, calcule mărunte sau jocuri tactice.   Da, știu: politica înseamnă compromis, dar nu orice compromis! Pentru mine, există o linie roșie: orientarea pro-occidentală a țării noastre și reputația României.   E nevoie de maturitate politică acum și de reconstrucția unei majorități funcționale, credibile și ancorate în valorile europene. Orice altă variantă ne duce într-o zonă de risc pe care nu ne-o permitem”, a scris Stroe. 

ANALIZĂ Care este planul PSD: se folosește de AUR ca să îl alunge pe Bolojan, apoi ofertează PNL pentru un nou Guvern. AUR știe că va fi trădat
Opinii

ANALIZĂ Care este planul PSD: se folosește de AUR ca să îl alunge pe Bolojan, apoi ofertează PNL pentru un nou Guvern. AUR știe că va fi trădat

Planul PSD este destul de clar: se folosește de AUR ca să îl alunge pe premierul Ilie Bolojan, apoi ofertează PNL pentru un nou Guvern, știind că mulți liberali își doresc să guverneze în continuare, fără actualul lor lider, afirmă surse politice.   PSD crede că se va repeta situația din 2021 și vor vinde noua guvernare PSD-PNL tot în numele stabilității și a conservării orientării pro-europene.  AUR știe că va fi trădat și este de acord. George Simion dovedește astfel că face opoziție și că are putere, puterea de a da jos un Executiv. În plus, este puțin probabil ca Simion să riște să se compromită la guvernare, într-un moment greu, alături de PSD. Ce va face PSD după ce trece moțiunea de cenzură? Va face o ofertă de nerefuzat PNL-ului: să mențină postul de premier. Lui Ilie Bolojan îi va oferi postul de președinte al Senatului - care este acum deținut de Mircea Abrudean, un apropiat al lui Bolojan - dar acesta va refuza, foarte probabil.  Cheia actualei situații politice sunt, deci, trădătorii din PNL care vor forța reluarea combinației cu PSD. Faptul că liberalii au votat împotriva unei reveniri la guvernare cu PSD, dacă social-democrații dau jos guvernul Bolojan cu ajutorul AUR, nu este relevant. Bolojan, odată dat jos, pierde din influență și mulți dintre colegii săi vor face orice să rămână conectați la bugetul de stat. Ce s-a decis acum o lună se poate schimba.  Cine conduce tabăra anti-Bolojan, în PNL? Hubert Thuma și aghiotanta sa, Nicoleta Pauliuc, promovată chiar în poziția de prim-vicepreședinte PNL, Adrian Veștea - președintele CJ Brașov, și el prim-vicepreședinte PNL, și, probabil, și Cătălin Predoiu. Deci, din patru prim-vicepreședinți PNL, trei sunt contra lui Bolojan, alături de actualul premier fiind doar primarul Capitalei, Cătălin Ciucu.  Probabil că, în aceste zile, subteran, se desfășoară negocieri dure pentru a convinge majoritatea liderilor liberali să-l abandoneze pe Bolojan, dacă moțiunea de cenzură trece. De aici și graba PSD: să nu-i dea timp lui Bolojan să se consolideze în PNL și să demareze reforme care să-i crească popularitatea.  Ce șanse sunt ca planul PSD să se îndeplinească? Foarte mari. PNL are o lungă istorie de trădări. Ce va fi la alegerile din 2028 e altă discuție...

Prima demisie majoră din PSD după alianța cu AUR: senatoarea Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte. „Nu pot și nu voi gira niciodată  normalizarea fascismului”
Politică

Prima demisie majoră din PSD după alianța cu AUR: senatoarea Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte. „Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului”

Prima demisie majoră din PSD după alianța cu AUR: senatoarea Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte al acestui partid, a anunțat pe Facebook că părăsește formațiunea. „Nu pot și nu voi gira niciodată  normalizarea fascismului”, a scris ea.  Citește și: Claudiu Năsui, la podcastul „Cum e, de fapt”: critici dure la tandemul Fritz-Moșteanu, care conduce USR-ul. „Un parazit nu-și părăsește niciodată gazda de bună voie” Stoiciu a fost consiliera fostului premier Marcel Ciolacu.  Prima demisie majoră din PSD după alianța cu AUR: senatoarea Victoria Stoiciu, fost vicepreședinte „Astăzi mi-am înaintat oficial demisia din Partidul Social Democrat. Decizia vine ca un pas firesc după ce ieri am refuzat să semnez moțiunea de cenzură, marcând momentul în care viziunea mea și direcția actuală a partidului au intrat pe contrasens total. Consider că este nevoie de un cordon sanitar absolut care să mențină forțele extremiste în izolare politică totală. Orice încălcare a acestui principiu nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem.   Istoria este cel mai bun profesor. Ascensiunea fascismului în perioada interbelică nu s-a produs subit. A fost rezultatul unor concesii repetate făcute de forțele democratice, care au sacrificat viitorul pentru calcule politice mici și rațiuni de moment. De ce credeți că social-democrații germani păstrează cu sfințenie acest cordon sanitar în raport cu extremiștii lor? Pentru că se uită înapoi în istorie. Și nu vor să o repete.   Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului.. Este o linie roșie peste care nu se poate trece. Le mulțumesc colegilor social-democrați care m-au susținut în inițiativele legislative de până acum pentru buna colaborare. Din păcate, drumurile noastre se despart aici, nu pot face parte dintr-un proiect care sacrifică valorile democratice fundamentale pe altarul unor interese politice de etapă”, a scris ea, pe Facebook. 

Suspendarea președintelui, armă politică: ce arată cazul Băsescu și cât de vulnerabil este Nicușor Dan
Politică

Suspendarea președintelui, armă politică: ce arată cazul Băsescu și cât de vulnerabil este Nicușor Dan

Pe fondul actualei crize politice, în care PSD și AUR anunță depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, se conturează tot mai des întrebarea dacă tensiunile ar putea escalada până la suspendarea președintelui Nicușor Dan. Istoria politică recentă a României, marcată de episoadele din 2007 și 2012 ale lui Traian Băsescu, arată că o astfel de procedură nu este niciodată exclusiv juridică, ci rezultatul unor confruntări politice majore între instituții. Suspendarea președintelui, instrument politic Suspendarea președintelui României este unul dintre cele mai puternice instrumente constituționale aflate la dispoziția Parlamentului, dar și unul dintre cele mai complexe din punct de vedere politic. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Deși procedura este clar reglementată, aplicarea ei depinde mai puțin de litera legii și mai mult de echilibrele de putere din Legislativ. Ce spune Constituția: temeiul legal al suspendării Potrivit Constituției României, președintele poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”, potrivit Articolului 95. Totuși Constituția nu definește exact ce înseamnă „fapte grave”, lăsând Parlamentului o marjă semnificativă de interpretare. În practică, suspendarea este, în egală măsură, o procedură juridică și una politică. Prima etapă: inițierea procedurii în Parlament Suspendarea nu poate începe oricum. Este nevoie de o inițiativă formală semnată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori. Propunerea este comunicată imediat președintelui, care are dreptul să ofere explicații în fața Parlamentului. Acest moment este, de regulă, unul cu puternică încărcătură politică, în care acuzațiile sunt formulate public, iar pozițiile se cristalizează. Avizul CCR: obligatoriu, dar nu decisiv Înainte de vot, Parlamentul trebuie să solicite un punct de vedere de la Curtea Constituțională a României. Acest aviz este însă consultativ. Cu alte cuvinte, este obligatoriu ca procedură, dar nu este obligatoriu ca rezultat. Parlamentul poate decide suspendarea chiar și în cazul unui aviz negativ al Curții. Această nuanță explică de ce suspendarea este, în esență, un act politic validat juridic, nu invers. Votul decisiv: majoritatea absolută Decizia de suspendare aparține Parlamentului, reunit în ședință comună. Pentru ca suspendarea să fie aprobată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, nu doar al celor prezenți. Acest prag ridicat face ca suspendarea să fie imposibilă fără o coaliție largă sau fără o ruptură majoră în actuala majoritate parlamentară. Referendumul: momentul în care decide electoratul Dacă Parlamentul votează suspendarea, procedura nu se oprește aici. În maximum 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea președintelui. În acest punct, decizia se mută de la Parlament la cetățeni: - votul popular validează sau respinge demiterea - președintele poate reveni în funcție dacă referendumul nu confirmă suspendarea Astfel, suspendarea este doar o etapă intermediară, nu o sancțiune definitivă. Cine conduce țara în timpul suspendării Pe durata suspendării, atribuțiile prezidențiale sunt preluate temporar de președintele Senatului, conform mecanismului de interimat prevăzut de Constituție, în Articolul 98. Dacă această funcție nu poate fi exercitată, interimatul revine președintelui Camerei Deputaților. Este o soluție de continuitate instituțională, menită să evite blocajul la nivelul statului. Procedura separată: înalta trădare Distinct de suspendarea politică există și procedura prevăzută de Articolul 96, care vizează fapta de înaltă trădare. În acest caz, este necesar votul a două treimi din parlamentari, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție Aceasta nu mai este o procedură politico-constituțională, ci una penală, cu consecințe mult mai grave. O procedură profund politică, cazul Traian Băsescu Deși cadrul constituțional este clar, experiența politică arată că suspendarea nu este doar o chestiune de legalitate, suspendarea din 2007 a președintelui Traian Băsescu fiind un exemplu clar. A fost prima suspendare a unui președinte în istoria României post-decembristă și s-a petrecut pe fondul unui conflict deschis între Traian Băsescu și o majoritate parlamentară formată din PSD, PNL și alte partide. Parlamentul a votat suspendarea, după ce a acuzat încălcări ale Constituției. Însă Curtea Constituțională a României a emis un aviz negativ, motivând nu există încălcări grave ale Constituției. Cu toate acestea, Parlamentul a mers mai departe și a votat suspendarea, ignorând avizul CCR. Finalul a fost decis de electorat: la referendum, aproximativ 74% dintre votanți au respins demiterea, iar Băsescu a revenit în funcție. Conflictul politic nu a fost validat popular. Suspendarea din 2012: criză instituțională și polarizare extremă Al doilea episod, din 2012, a fost și mai tensionat. Guvernul USL (PSD + PNL) a inițiat suspendarea lui Traian Băsescu într-un context de confruntare instituțională dură. Suspendarea a fost votată rapid în Parlament. CCR a emis din nou un aviz consultativ, care nu a blocat însă procedura. Deși la referendum, majoritatea votanților au optat pentru demitere, referendumul a fost invalidat din cauza prezenței insuficiente. Președintele a revenit în funcție. Cum ar putea fi suspendat Nicușor Dan Un scenariu de escaladare a crizei politice spre suspendarea președintelui Nicușor Dan ar deveni plauzibil doar în condițiile unui conflict instituțional prelungit și vizibil. O astfel de situație ar putea apărea dacă șeful statului ar refuza să țină cont de existența unei majorități parlamentare clare în procesul de desemnare a premierului sau dacă ar propune în mod repetat candidați fără susținere reală în Parlament, blocând formarea unui guvern funcțional. În același timp, intrarea într-un conflict deschis cu Legislativul – prin decizii percepute ca obstrucționând voința majorității – ar putea alimenta argumentul politic necesar inițierii suspendării. Într-un astfel de context, suspendarea nu ar mai fi doar o ipoteză teoretică, ci expresia unei rupturi majore între instituțiile fundamentale ale statului.

Cum a acaparat PSD marile companii de stat modificând legea. Controlul politic, amenințat de reformele lui Bolojan
Politică

Cum a acaparat PSD marile companii de stat modificând legea. Controlul politic, amenințat de reformele lui Bolojan

Criza politică din România scoate la iveală tensiuni structurale mai vechi, aflate la intersecția dintre deciziile politice și interesele economice. Retragerea PSD din Coaliția de guvernare, în contextul disputei privind reforma companiilor de stat, are la bază o problemă sistemică: influența politică a PSD asupra acestor companii. În același context, după publicarea listei așa-numiților „băieți deștepți” din energie, PSD și AUR au anunțat inițierea unor demersuri comune pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Alianța conjuncturală, între un partid tradițional și unul cu discurs suveranist, dincolo de retorica politică, are de fapt în spate interese legate de companiile de stat și a controlului asupra resurselor strategice. Numiri politice, înlesnite legal Pentru a înțelege actuala criză, este esențial să ne întoarcem în 2017, când majoritatea PSD-ALDE a modificat legislația votând în plen un proiect de modificare a OUG 109/2011, cadrul legal care reglementa guvernanța corporativă a companiilor de stat. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Potrivit unui raport al organizației Expert Forum, aceste modificări au eliminat obligația aplicării principiilor de guvernanță corporativă pentru o serie de companii majore. Printre acestea se numărau Romgaz, Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, TAROM, CNAIR, companiile CFR, Transgaz, Transelectrica, Romsilva, RAPPS, Loteria Română și Poșta Română. Concret, nu mai erau obligatorii: - selecția competitivă a conducerii - criteriile de performanță - raportările și mecanismele de transparență - protecția acționarilor minoritari Autorii raportului avertizau că aceste schimbări riscă să readucă un model în care companiile sunt administrate „în propriul interes al grupărilor teritoriale de partid”, prin numirea unor „oameni de casă” în locul managerilor selectați pe criterii profesionale. Oamenii PSD-ului Consecințele au fost imediate. Unul dintre cele mai elocvente exemple privind influența politică în companiile de stat este cel al CFR SA și CFR Marfă. În 2018, la doar un an după modificarea guvernanței corporative a companiilor de stat, la CFR SA, companie care avea aproximativ 25.000 de angajați, Consiliul de Administrație a fost format din persoane cu trasee profesionale eterogene, fără a avea legătură cu specificul domeniului. De exemplu, Marius Mihuț Pițigoi provenea din mediul privat, fiind dealer auto în grupul lui Ion Țiriac. Era asociat în afaceri cu fostul ministru PSD Ioan Rus. Niculae Teodorescu activa de decenii în aparatul guvernamental, fără experiență directă în transporturi feroviare. Cea mai discutată numire a fost însă cea a lui Marian Octavian Șerbănescu, adus în conducerea companiei de fostul ministru al Transporturilor Felix Stroe. Fără experiență relevantă în domeniul feroviar, acesta provenea din cadrul RAJA Constanța, regie de apă aflată în coordonarea aceluiași ministru. Traseul său profesional a fost perceput drept un exemplu de transfer politic dintr-un sector în altul, fără o justificare tehnică solidă. Un model similar s-a regăsit și la CFR Marfă, companie aflată de ani de zile în dificultate financiară, cu pierderi și datorii în creștere. Conducerea acesteia a fost alcătuită din persoane cu legături directe sau indirecte cu zona politică. Ionel Minea a ocupat anterior funcția de secretar de stat în perioada guvernării conduse de Mihai Tudose, iar Ștefăniță Munteanu era consilier al premierului Viorica Dăncilă. Un caz emblematic este cel al lui Răzvan Adrian Moga, fiul senatorului PSD Nicolae Moga, care a ajuns în Consiliul de Administrație fără experiență relevantă în transporturi. Activitatea sa profesională anterioară includea funcții în organizații de vânătoare și administrarea unor mici firme imobiliare. De asemenea, Gheorghe Daniel Saviuc provenea din zona politică, fiind consilier al deputatului PSD Petru Gabriel Vlase. Companii de stat, pe mâna PSD În anii care au urmat, deși au existat tentative de reformă, inclusiv sub presiunea Uniunii Europene, sistemul a rămas neschimbat. În 2024, două din trei companii ale statului erau conduse de oameni numiți politic. La CFR Marfă, toți cei șapte membri ai Consiliului de Administrație fuseseră numiți provizoriu de Ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, lider PSD. Unul dintre administratori, Niculaie Bordei, a fost consilier PSD la Sectorul 6 între 2012 și 2020. La Transelectrica, companie strategică și profitabilă, conducerea provizorie includea persoane cu legături directe cu PSD. Directorul general Ștefăniță Munteanu a fost consilier personal al fostului premier Mihai Tudose, iar Florin Cristian Tătaru, membru al Directoratului, a fost deputat PSD de Maramureș. Și în cazul TAROM apar astfel de conexiuni cu PSD-ul. Monica Săsărman, numită în Consiliul de Administrație, s-a înscris în PSD după excluderea din PNL. Marcu Mirel Alexandru era prezentat drept susținător financiar al PSD, iar Iulian Daniel Idolu a fost ales local din partea PSD în Timiș. AUR și energia: între discurs suveranist și efecte economice controversate Poziționarea AUR în domeniul energiei a fost una constant critică față de liberalizarea pieței și de politicile fiscale aplicate producătorilor. Discursul public al partidului s-a construit în jurul ideii de „protejare a consumatorului român” și de combatere a „speculei” din piața energiei. Însă, inițiativele legislative promovate au generat controverse privind impactul lor real. Un exemplu relevant este proiectul susținut de parlamentarii AUR pentru modificarea regimului de supraimpozitare a producătorilor de energie regenerabilă. Acesta propunea ajustarea modului de calcul al taxei de 80% aplicate veniturilor suplimentare, prin scăderea costurilor de achiziție din baza de impozitare și introducerea unor excepții pentru producătorii cu prețuri mai mici. În forma existentă la acel moment, legislația prevedea impozitarea drastică a veniturilor obținute peste pragul de 450 lei/MWh — o măsură justificată de autorități prin nevoia de a redistribui profiturile excepționale generate în contextul crizei energetice. Propunerea AUR venea astfel într-un moment în care marii producători reclamau deja presiunea fiscală și riscurile asupra investițiilor. Organizațiile din sectorul energiei regenerabile au criticat dur aceste politici fiscale, avertizând că supraimpozitarea poate duce la insolvențe și la retragerea unor capacități de producție, afectând securitatea energetică a României.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră