duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: proces

155 articole
Eveniment

Andra - Măruță amenință DeFapt.ro cu procese

Andra - Măruță amenință DeFapt.ro cu procese. Firmele deținute de cuplul Andra - Cătălin Măruță au datorii de milioane de lei, potrivit Ministerului de Finanțe. Andra - Măruță amenință DeFapt.ro cu procese Datele sunt publice pe site-ul Ministerului de Finanțe și se referă la persoane juridice, nu fizice, prin urmare nu se supun legislației referitoare la datele personale (GDPR). Citește și: Averea de milioane de euro a cuplului Andra – Măruță, construită și din bani publici: primăriile de orașe și comune plătesc sume grele, mai mari decât privații, pentru concertele artistei Un articol pe această temă publicat de către DeFapt.ro a declanșat o reacție avocățească din partea personajelor menționate. Citește și: Firmele cuplului Andra – Măruță, datorii enorme, de 15,8 milioane de lei. În 2023, cei doi au lichidat o firmă și au deschis alta după o lună Potrivit unei notificări primite de la o casă de avocatură, firmele menționate în articol nu ar avea datorii la stat. O afirmație pe care DeFapt.ro nu a făcut-o niciodată: articolul pomenit în notificare nu vorbește de datorii către bugetul public. Mai jos, datele Ministerului de Finanțe referitor la aceste datorii. Datoriile Plan B Music SRL la finalul lui 2022, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.ro) Datoriile Ocean Music SRL la finalul lui 2022, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.ro) Datoriile Studio 78 SRL la finalul lui 2022, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.ro) Datoriile Andra Records SRL la finalul lui 2022, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.ro)

Andra - Măruță amenință DeFapt.ro cu procese (sursa: Facebook/Andra)
Ioana Constantin, Singura jurnalistă pe care AUR vrea să  o condamne Foto: Facebook
Politică

Singura jurnalistă pe care AUR vrea să o condamne

Singura jurnalistă pe care AUR vrea să o condamne pentru că l-a definit drept partid „pro-rus”, „extremist” și „alcătuit din troli”: formațiunea condusă de George Simion a declanșat o cale excepțională de atac împotriva Ioanei Constantin, moderatoare la postul B1 TV, după ce a pierdut în primele două etape. Citește și: Judecătorii au decis că putem spune că AUR face propagandă pro-rusă: jurnalista Ioana Constantin a câștigat definitiv procesul cu partidul lui George Simion Singura jurnalistă pe care AUR vrea să o condamne AUR susține că ea i-a adus „grave daune de imagine” întrucât a susținut că formațiunea lui George Simion este „filo-rusă” și „anarhică”. „De asemenea, intimata invocă drept justificare a denigrărilor aduse Partidului și faptele unor terți, mai exact Călin Georgescu și Diana Iovanovici Șoșoacă”, se plânge AUR la judecător. Citește și: Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu, care întreba, în sală, unde se află unul tinerii uciși în accidentul din 2 Mai. Și ea a dat statul în judecată pentru salariu mai mare În octombrie, instanța a decis că Ioana Constantin nu trebuie să fie sancționată pentru afirmațiile ei: „Instanța reține că afirmațiile făcute de către pârâtă (Ioana Constantin) se suprapun peste o bază factuală, respectiv declararea co președintelui AUR, George Simion, persoană indezirabilă și interdicția de a intra în Moldova (la acel moment) precum și propunerea acestui partid pentru funcția de prim ministru a lui Călin Georgescu, persoană de notorietate cunoscută cu afinități pro ruse, precum și promovarea/preluarea de articole de presă de către canalele media rusești. Instanța constantă că acestea sunt informații publice ce se găsesc disponibile la o simplă căutare în spațiul online, iar instanța le apreciază suficiente pentru a aprecia că pârâta a avut o bază factuală pentru afirmațiile sale, contrar susținerilor reclamantului”. „Domnule Ciolacu și domnule Ciucă, stați la rând cu lupta asta cu AUR. Voi singuri ziceți că aveți nevoie de 2 partide comasate să vă luptați cu AUR-ul lui Simion, eu l-am bătut de 2 ori în instanță de una singură. Și vrea și a treia oară, înțeleg. În România, zilnic, politicieni, jurnaliști, cetățeni simpli numesc AUR partid extremist și pro-rus. Pe ei nu i-a dat în judecată AUR, nu i-a dat în judecată Simion. De ce doar pe mine? Lungă istorie (politică). Poate o spun cândva”, a scris, azi, Ioana Constantin pe Facebook.

Judecătoare, dezinteres șocant în dosarul Pascu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Judecătoare, dezinteres șocant în dosarul Pascu

Judecătoare, dezinteres șocant în dosarul Pascu. Tatăl lui Sebastian Olariu, unul din studenții uciși după ce Vlad Pascu a intrat cu mașina într-un grup de tineri la 2 Mai, a fost uluit de atitudinea judecătoarei de la Judecătoria Mangalia la primul termen al procesului. Judecătoare, dezinteres șocant în dosarul Pascu "A întrebat dacă băiatul meu este în sală", a spus, plângând, la ieșirea din sala de judecată, tatăl lui Sebastian Olariu. Citește și: Strategia de apărare a șoferului drogat ucigaș de la 2 Mai: pietonii nu respectau legea, mergeau pe partea dreaptă a șoselei, nu pe stânga. Vlad Pascu, tăcere în fața procurorilor "Nu am simțit în viața mea așa ceva, nu am văzut un asemenea judecător. Îi voia buletinul (n.r. - fiului său mort în accident)", a mai spus părintele. Și tatăl Robertei, fata ucisă de Vlad Pascu la 2 Mai, a acuzat că procesul deschis în urma tragediei este tergiversat de către Judecătoria Mangalia și a cerut ca acesta să fie mutat la Judecătoria Constanța. "Chiar mi-am luat liber de la serviciu pentru că știam că astăzi este prima înfățișare în această bătaie de joc. În opinia mea, ce se întâmplă la Judecătoria Mangalia este anormal. Deci este anormal. Începând de la cine a instrumentat dosarul, procuror, când totul e limpede ca ziua, tergiversăm și amânăm. De ce? Pentru ca Vlad Pascu cu avocații lui să încerce toate căile legale", a spus tatăl Robertei. Vlad Pascu nu mai are avocați Procesul a avut primul termen joi, dar judecătoarea Ancuța Ioana Popoviciu a decis să dea o amânare pentru că nici un avocat al lui Vlad Pascu nu s-a prezentat la proces. Accidentul a avut loc în 19 august 2023, pe DN 39, în apropierea localităţii Vama Veche, după ce Vlad Pascu a intrat cu mașina într-un grup de opt tineri care mergeau pe marginea drumului. Roberta Marina Dragomir (20 de ani) și Sebastian Andrei Olariu (21 de ani), ambii fiind studenți la Facultatea de Geografie a Universității București, au murit pe loc. Alți trei tineri au fost răniți.

Tudorel Toader cere despăgubiri enorme presei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Tudorel Toader cere despăgubiri enorme presei

Tudorel Toader cere despăgubiri enorme presei. Rectorul Universităţii "Al.I. Cuza" din Iași a pierdut unul dintre cele trei procese pe care le deschisese împotriva unor instituții de presă. Tudorel Toader cere despăgubiri enorme presei Fostul ministru al justiţiei, Tudorel Toader, deschisese acţiunile în justiţie pentru a remedia "atingerile aduse imaginii, onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale". Citește și: Averea de milioane de euro a cuplului Andra – Măruță, construită și din bani publici: primăriile de orașe și comune plătesc sume grele, mai mari decât privații, pentru concertele artistei Toader se simţise jignit de articole publicate de posturile de radio "Deutsche Welle" şi "Europa Liberă", ca şi de un jurnalist botoşănean. Citește și: Andra și Măruță, milionari în euro. Numai în 2022, firmele deținute de cei doi au avut profit curat de zece milioane de lei Magistraţii Tribunalului ieşean au apreciat că cel puţin "Deutsche Welle" nu a încălcat nicio lege. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cazul Halep: probă de urină alterată (sursa: Inquam Photos/Melinda Nagy)
Eveniment

Cazul Halep: probă de urină alterată

Cazul Halep: probă de urină alterată. Una din acets probe, pe baza căreia Simona Halep a fost acuzată de dopaj, ar putea fi declarată ca fiind alterată. Cazul Halep: probă de urină alterată Potrivit unor informații obținute de Evenimentul zilei, proba respectivă a stat peste 30 de ore în afara mediului de păstrare. Acesta probă a fost păstrată la o temperatură ridicată, în afara celei recomandate, de patru grade Celsius. Citește și: Bizar: experții din cazul Halep au sugerat că sportiva se dopa inclusiv în decembrie 2022, deși era suspendată provizoriu de aproape două luni și nu participa la nici o competiție Dacă TAS (Tribunalul Sportiv de la Lausanne) va declara proba ca alterată, Halep are o șansă importantă să fie exonerată de acuzații. Citește și: Cazul Halep: Funeriu confirmă că raportul pe baza pașaportului biologic „este extrem de dubios”. DeFapt.ro a arătat că raportul sugera că Halep s-a dopat și suspendată fiind De altfel, analiza ITIA (Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului) referitoare la posibile neregularități din pașaportul biologic al sportivei au fost contestate imediat ce au fost făcute publice. Citește și: VIDEO Mouratoglou admite, în premieră, că i-a distrus cariera Simonei Halep: Eu i-am dat suplimentul contaminat Vineri au loc ultimele audieri în cazul ITIA versus Simona Halep la TAS.

Simona Halep, datorii: 12 milioane euro (sursa: Facebook/Simona Halep)
Eveniment

Simona Halep, datorii: 12 milioane euro

Simona Halep, datorii: 12 milioane euro. Sportiva era creditată de presă ca derulând afaceri imobiliare în ultimii ani, printre care și un aparthotel în Mamaia Nord. A intrat în afaceri la 1 februarie 2023 De fapt, Simona Halep nu deținea, nici măcar parțial, vreo firmă. Citește și: VIDEO Mouratoglou admite, în premieră, că i-a distrus cariera Simonei Halep: Eu i-am dat suplimentul contaminat Abia la 1 februarie 2023, la patru luni de la suspendarea dictată de ITIA, sportiva a intrat în două firme. Una din acestea se numește New Concept Imob SRL și, acum un an, era deținută integral de către fratele Simonei, Nicolae. Sportiva a intrat în firmă după ce fratele său i-a cesionat 80% din părțile sociale ale firmei. Cealaltă firmă se numește SH Resort SRL și era deținută acum un an de Nicolae Halep și de Stere Halep, tatăl Simonei. Acesta din urmă avea 80% din părțile sociale ale firmei, pe care i le-a cedat fiicei sale. Nicolae Halep, care este și managerul sorei sale, este administratorul ambelor firme. Simona Halep, datorii: 12 milioane euro SH Resort SRL operează un aparthotel din Mamaia Nord. În 2022, firma a avut venituri de 4,6 milioane de lei și un profit net de peste 852.000 de lei. Firma, însă, avea la finalul lui 2022 și datorii mari: peste 15,5 milioane de lei, așadar mai mult de trei milioane de euro. Citește și: Bizar: experții din cazul Halep au sugerat că sportiva se dopa inclusiv în decembrie 2022, deși era suspendată provizoriu de aproape două luni și nu participa la nici o competiție Bilanțul SH Resort SRL la finalul lui 2022 (sursa: mfinante.ro) O firmă, datorii triple față de cealaltă New Concept Imob SRL are datorii mai mari de trei ori decât SH Resort SRL. Potrivit bilanțului pe 2022, firma avusese venituri de puțin peste 710.000 lei și cheltuieli de peste 2,5 milioane de lei, așadar o pierdere de 1,8 milioane de lei. Citește și: Cazul Halep: Funeriu confirmă că raportul pe baza pașaportului biologic „este extrem de dubios”. DeFapt.ro a arătat că raportul sugera că Halep s-a dopat și suspendată fiind Tot la finalul lui 2022, firma avea datorii de 46,6 milioane de lei, adică peste nouă milioane de euro. Este probabil ca datoriile să fie, de fapt, creditare asigurată de către Simona Halep acestor firme. La veniturile actuale ale acestor firme, această investiție nu va fi recuperată prea curând de sportivă. Bilanțul pe 2022 al New Concept Imob SRL (sursa: mfinante.ro) Miercuri dimineață a început procesul Simonei Halep de la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne. Fostul lider mondial a atacat în instanță suspendarea de patru ani primită pentru dopaj din partea Agenției Internaționale pentru Integritatea Tenisului (ITIA).

Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati Foto: Facebook
Politică

Ministerul de Finante vrea majoreze cu 50% salariile unor angajati

Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati de la Directia Juridică şi să angajeze avocati care să reprezinte România în procesul intentat de Pfizer/BioNTech, se arată într-un proiect de ordonanță pus în dezbatere pe site-ul acestui minister. Citește și: Veniturile legendare ale liderului sindical Sanitas Bărăscu, cel care cere o majorare cu 20% a salariilor în sistemul de sănătate. Soția sa, operatoare RMN, plătită cu o sumă uriașă Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati Pfizer/BioNTech cer obligarea României la executarea contractului de achiziție prin plata prețului pentru cele 28.940.613 doze rămase pe care le-a achiziționat în valoare de 564.341.953,5 euro, respectiv plata către Pfizer România a sumei de 2.780.851.410,07 lei, sub rezerva majorării pe parcursul procedurii, plus dobânda la rata de refinanțare a BCE plus 5 puncte. Procesul va începe la 20 februarie, în fața primei camere a Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles. Acum, Finanțele vor ca zece experți în chestiuni de drept internațional, angajați ai ministerului, să poată primi salarii majorate cu 50%. În plus, acest minister va putea selecta avocații care să reprezinte statul, din țară sau din străinătate. În nota de fundamentare, ministerul condus de Marcel Boloș arată că, în trecut, în astfel de situații, au fost demnitari români care fie refuzau să semneze acte, fie nu se prezentau la întâlnirile cu avocații. Bugetarii refuzau să discute cu avocații sau să semneze acte În consecință, se propune: instituirea obligației persoanelor care au îndeplinit sau îndeplinesc anumite atribuții în cadrul instituţiilor și autorităţilor publice care au gestionat problematica ce face obiectul litigiilor internaționale vizate de actul normativ, inclusiv demnitarii, să participe la întâlnirile solicitate de avocații care asigură reprezentarea juridică în respectivele litigii persoanele respective nu pot refuza să semneze declarațiile de martori, să participe la audierile orale programate și să semneze orice alte documente procedurale specifice fiecărui litigiu internațional, dacă se apreciază de către avocații care asigură reprezentarea juridică că informațiile sau documentele deținute de acestea sunt utile pentru sprijinirea apărărilor României sau a ministerelor. De altfel, în proiectul de ordonanță se prevede că „în termen de maxim 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Sănătății transmite Ministerului Finanțelor toate documentele pe care le deține în legătură cu problematica ce face obiectul dosarului nr.F5331-23 aflat pe rolul Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles”. Nota de fundamentare nu precizează costurile bugetare ale acestor măsuri.

Proces scump pentru 55 de bani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Proces scump pentru 55 de bani

Proces scump pentru 55 de bani. Pe rolul instanţelor ieşene a ajuns un proces cu o miză de-a dreptul ridicolă. Proces scump pentru 55 de bani ApaVital şi Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, ambele fiind societăţi ieşene de stat, se înfruntă pentru doar 55 de bani. Citește și: Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC” Suma reprezintă penalităţile aferente unei deversări de ape insuficient tratate, pe care ApaVital nu o recunoaşte. Doar taxa de timbru pe care a trebuit să o achite furnizorul de servicii de apă-canal este de 100 de ori mai mare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana Foto: Economica.net
Eveniment

România putea plăti miliarde dolari pierde procesul Roșia Montana

Panică la ministerul de Finanțe: România ar putea plăti între unu și șase miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Gabriel Resources, care deține Roșia Montana Gold Corporation (RMGC). Procesul a fost deschis acum nouă ani la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID). Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Potrivit unor surse politice, oficialii statului au început să lucreze deja la scenarii pentru plata acestor despăgubiri, ceea ce ar da o lovitură dură bugetului de stat. Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă. Foto: Scena9 Termenul limită al sentinței: 13 martie Procedurile din cadrul procesului au fost încheiate la 13 septembrie 2023, deci sentința ar putea fi anunțată aproape oricând, cel târziu până la începutul primăverii. „Gabriel Resources anunță că tribunalul de arbitraj din cadrul Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă în conformitate cu regula 38(1) din Regulile de arbitraj ICSID la 14 septembrie 2023. Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România. În conformitate cu articolul 46 din Regulamentul de arbitraj ICSID, tribunalul trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Cu toate acestea, tribunalului i se permite să ia un termen suplimentar de 60 de zile dacă nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp”, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources din 14 septembrie. România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana Potrivit unor surse oficiale, suma minimă de plată ar fi de un miliard de dolari, dar s-ar putea ajunge la șase miliarde USD, cu penalități și dobânzi. Pentru comparație, bugetul ministerului Sănătății este de circa 4,2 miliarde USD. Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul de la Roșia Montană, cere despăgubiri de 4,8 miliarde de dolari. Aceste surse susțin că principaul argument susținut de avocații RMGC a fost că Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”, ceea ce ar fi constituit o probă a rea-credinței statului român. „Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe”, se arată pe site-ul ministerului Culturii. În 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs. În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a confirmat recomandarea Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor ca Roșia Montană să fie înscrisă în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol. Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montan. Durata licenței era până în 2019, potrivit unor declarații făcute de Victor Ponta pe vremea când era premier. „Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca prim-ministru trebuie să atrag investiţii”, spune Ponta, în iunie 2013. Ponta: România trebuie să se prezinte la instanțe internaționale „Licenţa de exploatare emisă de către Guvernul României, în 1999 şi transferată în 2000 către Roşia Montană Gold Corporation, sub semnătura miniştrilor aflaţi atunci în cadrul Guvernului, are gradul de secretizare confidenţial şi, în baza deciziilor instanţelor de judecată, s-a respins în mod irevocabil cererea de furnizare a licenţelor miniere, însă eu consider, şi îmi asum acest lucru, consider că anumite aspecte de interes public pot să le fac publice, fără a încălca caracterul confidenţial şi decizia instanţelor judecătoreşti, şi anume, conform Articolului 4.1, durata licenţei este de 20 de ani, din 1999 până în 2019. Conform Articolului 10, titularul plăteşte către bugetul statului o redevenţă de 2% din valoarea producţiei miniere la momentul renegocierii, şi a ajuns la 6% - o redevenţă de 6% se poate face doar prin lege. Şi atunci v-am răspuns la întrebarea tehnică de ce trebuie proiect de lege. În al treilea rând, conform Articolului 18, litigiile rezultate din prezenta licenţă vor fi soluţionate de către Centrul Internaţional de Arbitraj al Camerei Economice Federale a Austriei din Viena, potrivit regulamentului de arbitraj al acesteia. În mod clar, România a aderat la toate acordurile de protejare a investiţiilor şi, în măsura în care este chemată în baza acestei licenţe, la Camera Economică Federală a Austriei din Viena, sau la alte instanţe internaţionale, trebuie să se prezinte. Şi, în al patrulea rând, Articolul 20, dacă nu există alte specificaţii în prezenta licenţă, informaţiile vor fi menţinute confidenţiale şi nu vor fi divulgate fără consimţământul scris prealabil al celeilalte părţi”, explica Ponta, în septembrie 2013.

Judecătorii evită să-l judece pe Chirica (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Judecătorii evită să-l judece pe Chirica

Judecătorii evită să-l judece pe Chirica. Magistrații ieşeni nu se înghesuie să-l aibă în faţă pe primarul de Iași. Judecătorii evită să-l judece pe Chirica În cele două dosare ajunse până acum în instanţă cu primarul ca inculpat, şase magistraţi au fost contestaţi din motive de incompatibilitate. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Ori au cerut ei înşişi să fie degrevaţi de sarcina de a-l judeca pe primar. Culmea a fost atinsă în aceste zile. Când aceeaşi judecătoare a depus două cereri de abţinere una după alta, obţinând în cele din urmă să fie scoasă din dosarul "Flux". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Omul lui Ponta la Iași, stresat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Omul lui Ponta la Iași, stresat

Omul lui Ponta la Iași, stresat. Fostul subprefect Bogdan Abalaşi cere despăgubiri de la Ministerul Sănătăţii. Omul lui Ponta la Iași, stresat Abalaşi a fost angajat pe un post de consilier în cadrul departamentului de monitorizare a proiectelor spitalelor regionale de urgenţe în noiembrie 2018. Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide Un an mai târziu, ministerul a încercat fără succes să scape de el. Stresul provocat de această acţiune a fost evaluat de Abalaşi la 100.000 de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri

Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri. Compania a fost condamnată la plata a 400 de euro pentru anularea zborului pentru care un ieșean cumpărase bilet. Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri Argumentele companiei, care a invocat forța majoră, au fost respinse pe rând de judecători. Citește și: VIDEO Un preot creștin ortodox s-a întins pe jos în fața porții de acces a unui cimitir din Suceava pentru a bloca o înmormântare penticostală. Are dosar penal Cu creionul în mână, ei au calculat timpul pe care îl avusese la dispoziție compania, dacă ar fi vrut într-adevăr să rezolve problema. Ieșeanul cumpărase bilet pentru zborul Wizz Air din 20 decembrie 2021, de pe ruta Dortmund-Iași. Zborul a fost anulat, iar pasagerul a cerut despăgubiri. Acestea i-au fost acordate de AirAdvisor International Inc., care a cerut apoi banii de la Wizz în instanță. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. Grosu (stânga) versus Stoica (sursa: Libertatea, Inquam Photos/Alex Nicodim)
Investigații

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. 120.000 de euro a plătit până acum Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru o decizie a directorului Nicolae Stoica: cea de concediere a șefului Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică, generalul SRI în rezervă Ion Grosu. Decizie care s-a dovedit ilegală. Consiliul de Administrație al AACR, condus de președintele Eduard Mike, trebuie să sesizeze Curtea de Conturi pentru ca prejudiciul adus statului român să fie imputat celui care a emis decizia ilegală, directorul Nicolae Stoica. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită În cazul în care Autoritatea îl va da în judecată pentru recuperarea pagubei, Nicolae Stoica ar putea fi revocat din funcția de director, conform contractului de mandat. Anterior demiterii de către Stoica, generalul Grosu fusese implicat într-un alt proces, care dusese la o primă demitere a lui din funcția de la AACR. Securitatea cibernetică, inutilă Nicolae Stoica, directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române, a decis în februarie 2021 să reorganizeze instituția. Atunci, a desființat inclusiv compartimentul de securitate cibernetică în cadrul căruia lucrau trei specialiști recunoscuți la nivel internațional. Chipurile, Autoritatea nu avea atribuții în domeniu securității cibernetice în domeniul aviației civile iar prin concedierea celor trei angajați s-ar fi făcut o economie anuală de 507.000 lei. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate În urma acestei decizii controversate, Stoica a lăsat vulnerabilă aviația civilă în fața posibilelor atacuri cibernetice. Nu i-a păsat că președintele Klaus Iohannis, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate au spus, la unison, că AACR are atribuții în domeniul securității cibernetice. Generalul (r) SRI Ion Grosu, dat afară Mai mult, Corpul de Control al prim-ministrului a constatat că "AACR, în calitate de autoritate competentă în domeniul securității aviației civile, are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice, ca parte integrantă a securității aviației civile, așa după cum rezultă din cadrul legal european și național". Totodată, Corpul de Control a mai constatat că restructurarea din anul 2021 făcută de Nicolae Stoica "s-a realizat fără a avea la bază o analiză a activității desfășurată în concret de către compartimentele din cadrul Autorității, ci, practic, au fost invocate doar argumente de natură economică". Printre cei pe care i-a dat afară directorul Nicolae Stoica se afla și generalul SRI Ion Grosu, care ocupa funcția de șef al Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică. Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune Conform deciziei 238 din 7 aprilie 2021, generalului Ion Grosu i s-a propus atunci să fie retrogradat pe funcția de referent de specialitate în cadrul Direcției de Securitate Aeronautică. În replică, Grosu a decis să conteste în instanță decizia semnată de directorul Nicolae Stoica. După aproape trei ani de procese, Ion Grosu a câștigat procesul cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ocazie cu care Nicolae Stoica a fost obligat să reînființeze postul de pe care generalul fusese concediat. Mai mult, judecătorii au decis că Ion Grosu este îndreptățit să își primească retroactiv toate salariile și drepturile cuvenite de la data la care a fost concediat până în decembrie 2023. Conform documentelor obținute de către DeFapt.ro, Autoritatea Aeronautică Civilă Română i-a plătit deja aproximativ 600.000 lei, echivalentul a peste 120.000 de euro. Pe lângă acești bani, AACR urmează să îi mai plătească generalului în jur de 20.000 de euro pentru sporuri și cheltuieli de judecată. Proces câștigat, funcție pierdută din nou Generalul Ion Grosu a fost reangajat în decembrie 2023 pe funcția de director al Direcției Securitate Aeronautică. Dar, la scurt timp, Nicolae Stoica a decis să reorganizeze din nou AACR. De data aceasta, cu acordul Consiliului de Administrație. În urma acestei noi reorganizări, Direcția Securitate Aeronautică a fost transformată în Serviciul de Securitate Aeronautică. La fel ca în 2021, directorul Nicolae Stoica a decis ca Ion Grosu să fie retrogradat. De data aceasta, pe funcția de referent de specialitate la Navigabilitate, în loc să îl numească pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică, așa cum prevede Legea 296/2023. Generalul Ion Grosu l-a notificat pe directorul Nicolae Stoica că nu este de acord cu ocuparea funcției de referent. Mai mult, i-a cerut să respecte legislația și să îl încadreze pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică. La fel a procedat și Sindicatul Personalului de Specialitate din Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condus de Elena Tănase, care a cerut directorului Nicolae Stoica să respecte legea.

Metodele perverse prin care statul pierde procesul cu șeful Guvernului Foto Inquam/George Calin
Politică

Metodele perverse statul pierde procesul cu șeful Guvernului

Demnitarul dat afară de Ciolacu fiindcă l-a lăsat fără certificat de revoluționar, fostul secretar de stat Mihai Dodu, explică metodele perverse prin care statul român va pierde procesul cu șeful Guvernului: „În mod concret, nu o oprească dosarul, ci mai degrabă să facă șicane Serviciului Juridic al SSR, să nu se prezinte în instanță”, a spus el într-un interviu pentru Preshub. Citește și: Ciolacu se răzbună: miercuri noaptea, l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar. În locul său, un ex-prefect PSD din regimul Dragnea Miercuri noaptea, premierul Ciolacu l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar, Mihai Dodu, susținut de PNL. În locul său, șeful Guvernului a impus un ex-prefect PSD din regimul Dragnea, Sever Romulus Stana. Până la această oră, Executivul nu a explicat această decizie. Metodele perverse prin care statul pierde procesul cu șeful Guvernului Întrebat ce va putea face Ciolacu pentru a câștiga procesul care se desfășoară la Buzău, prin care liderul PSD contestă decizia de retragere a certificatului, Dodu a spus: „În mod concret, nu o oprească dosarul, ci mai degrabă să facă șicane Serviciului Juridic al SSR, să nu se prezinte în instanță (...) De exemplu, să nu semneze delegații de plecare la Buzău pentru juristul instituției. Șicane din interior, astfel încât să nu știe presa, dar de fapt să câștige în instanță Marcel Ciolacu. Și să se spele situația”, a spus fostul secretar de stat. Citește și: Șeful Protecției Consumatorului, pesedistul Horia Constantinescu, laude deșănțate pentru Ferma Dacilor: „Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani”. Proprietarul, un interlop El a mai arătat că „măcar 1.500 de certificare de revoluționari urmau să fie anulate”.

Procesul de spionaj care zguduie Germania Foto: Instagram
Internațional

Procesul de spionaj care zguduie Germania

Procesul de spionaj care zguduie Germania: un colonel din serviciul de informații externe, Carsten Linke, fost antrenor de fotbal, a primit sute de mii de euro de la ruși ca să-și trădeze țara. Poliția germană a luat măsuri excepționale de securitate la acest proces, pentru a-l împiedica pe acuzat să comunice cu exteriorul și pentru ca informațiile din dosar să nu devină publice. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Instanța unde se judecă procesul este înconjurată cu bariere, iar observatorilor li se interzice să introducă orice obiect metalic, inclusiv propriile instrumente de scris, de teama unor dispozitive de înregistrare ascunse. Dovezile au fost transferate pe hârtie și sunt ținute 3,5 metri liniari de arhivă, astfel încât nicio informație despre acest caz să nu poată fi furată cu mijloace electronice. Procesul de spionaj care zguduie Germania Potrivit actului de acuzare, citit de procurorul Lars Malskies, contactul inițial al colonelului Carsten Linke, din BND - spionajul german, cu FSB (spionajul rusesc) a avut loc în luna mai 2022. Contactul a fost intermediat de Arthur Eller, un negustor de diamante în vârstă de 32 de ani, și Vita Mizayev, un antreprenor rus care pretindea că dorea să obțină un permis pentru a face afaceri în Germania. Trei luni mai târziu, Eller ar fi abordat subiectul cu Linke în barul din Weilheim, un sat din apropierea filialei bavareze a Serviciului Federal de Informații (BND), unde lucra colonelul Linke. În septembrie 2022, Linke a obținut documente clasificate din sistemul informatic intern al sediului BND din Berlin, le-a tipărit pe computerul din biroul său și le-a dus într-un plic, pe un teren de sport din apropiere, a explicat procurorul german. Acolo, Eller ar fi fotografiat paginile cu smartphone-ul său și ar fi dus imaginile la supraveghetorul său de la hotelul Marriott din Moscova. FSB a trimis două smartphone-uri pentru Eller și Linke. Eller le-ar fi introdus ilegal în Germania prin aeroportul din Munchen, ocolind controalele vamale cu ajutorul unui membru neștiutor al personalului BND, care a acționat la ordinul lui Linke. La o altă întâlnire la Moscova, în luna următoare, Mizayev i-a înmânat lui Eller o listă cu 12 întrebări din partea FSB referitoare la subiecte precum detaliile sistemelor de armament furnizate de Occident în Ucraina și măsura în care BND a fost capabil să monitorizeze comunicațiile rusești, a explicat procurorul. Se presupune că FSB le-a plătit lui Linke și Eller cel puțin 400.000 de euro, de persoană, pentru serviciile lor. Salariu bun, o făcea din ură față de guvern Spionul german care lucra pentru Rusia ar fi avut un salariu de circa 7.600 de euro, iar motivul trădării sale ar fi fost ura față de politica guvernului de la Berlin în domeniul azilanților, scrie Der Bild. Ce secrete a transmis Linke rușilor va rămâne secret, întrucât BND apreciază că ar putea periclita operațiuni viitoare. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Însă, potrivit revistei "Der Spiegel", Carsten Linke ar fi făcut capturi de ecran după discuțiile dintr-un grup de chat secret rusesc între mercenarii Wagner: operațiuni secrete, desfășurări de trupe, cifre privind victimele. El a transmis capturile de ecran către serviciul secret rus FSB, așa că rușii au aflat că grupul denumit „Kod” era piratat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră