miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: proces

220 articole
Politică

Omul lui Ponta la Iași, stresat

Omul lui Ponta la Iași, stresat. Fostul subprefect Bogdan Abalaşi cere despăgubiri de la Ministerul Sănătăţii. Omul lui Ponta la Iași, stresat Abalaşi a fost angajat pe un post de consilier în cadrul departamentului de monitorizare a proiectelor spitalelor regionale de urgenţe în noiembrie 2018. Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide Un an mai târziu, ministerul a încercat fără succes să scape de el. Stresul provocat de această acţiune a fost evaluat de Abalaşi la 100.000 de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Omul lui Ponta la Iași, stresat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri

Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri. Compania a fost condamnată la plata a 400 de euro pentru anularea zborului pentru care un ieșean cumpărase bilet. Wizz Air, obligată să plătească despăgubiri Argumentele companiei, care a invocat forța majoră, au fost respinse pe rând de judecători. Citește și: VIDEO Un preot creștin ortodox s-a întins pe jos în fața porții de acces a unui cimitir din Suceava pentru a bloca o înmormântare penticostală. Are dosar penal Cu creionul în mână, ei au calculat timpul pe care îl avusese la dispoziție compania, dacă ar fi vrut într-adevăr să rezolve problema. Ieșeanul cumpărase bilet pentru zborul Wizz Air din 20 decembrie 2021, de pe ruta Dortmund-Iași. Zborul a fost anulat, iar pasagerul a cerut despăgubiri. Acestea i-au fost acordate de AirAdvisor International Inc., care a cerut apoi banii de la Wizz în instanță. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. Grosu (stânga) versus Stoica (sursa: Libertatea, Inquam Photos/Alex Nicodim)
Investigații

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. 120.000 de euro a plătit până acum Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru o decizie a directorului Nicolae Stoica: cea de concediere a șefului Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică, generalul SRI în rezervă Ion Grosu. Decizie care s-a dovedit ilegală. Consiliul de Administrație al AACR, condus de președintele Eduard Mike, trebuie să sesizeze Curtea de Conturi pentru ca prejudiciul adus statului român să fie imputat celui care a emis decizia ilegală, directorul Nicolae Stoica. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită În cazul în care Autoritatea îl va da în judecată pentru recuperarea pagubei, Nicolae Stoica ar putea fi revocat din funcția de director, conform contractului de mandat. Anterior demiterii de către Stoica, generalul Grosu fusese implicat într-un alt proces, care dusese la o primă demitere a lui din funcția de la AACR. Securitatea cibernetică, inutilă Nicolae Stoica, directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române, a decis în februarie 2021 să reorganizeze instituția. Atunci, a desființat inclusiv compartimentul de securitate cibernetică în cadrul căruia lucrau trei specialiști recunoscuți la nivel internațional. Chipurile, Autoritatea nu avea atribuții în domeniu securității cibernetice în domeniul aviației civile iar prin concedierea celor trei angajați s-ar fi făcut o economie anuală de 507.000 lei. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate În urma acestei decizii controversate, Stoica a lăsat vulnerabilă aviația civilă în fața posibilelor atacuri cibernetice. Nu i-a păsat că președintele Klaus Iohannis, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate au spus, la unison, că AACR are atribuții în domeniul securității cibernetice. Generalul (r) SRI Ion Grosu, dat afară Mai mult, Corpul de Control al prim-ministrului a constatat că "AACR, în calitate de autoritate competentă în domeniul securității aviației civile, are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice, ca parte integrantă a securității aviației civile, așa după cum rezultă din cadrul legal european și național". Totodată, Corpul de Control a mai constatat că restructurarea din anul 2021 făcută de Nicolae Stoica "s-a realizat fără a avea la bază o analiză a activității desfășurată în concret de către compartimentele din cadrul Autorității, ci, practic, au fost invocate doar argumente de natură economică". Printre cei pe care i-a dat afară directorul Nicolae Stoica se afla și generalul SRI Ion Grosu, care ocupa funcția de șef al Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică. Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune Conform deciziei 238 din 7 aprilie 2021, generalului Ion Grosu i s-a propus atunci să fie retrogradat pe funcția de referent de specialitate în cadrul Direcției de Securitate Aeronautică. În replică, Grosu a decis să conteste în instanță decizia semnată de directorul Nicolae Stoica. După aproape trei ani de procese, Ion Grosu a câștigat procesul cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ocazie cu care Nicolae Stoica a fost obligat să reînființeze postul de pe care generalul fusese concediat. Mai mult, judecătorii au decis că Ion Grosu este îndreptățit să își primească retroactiv toate salariile și drepturile cuvenite de la data la care a fost concediat până în decembrie 2023. Conform documentelor obținute de către DeFapt.ro, Autoritatea Aeronautică Civilă Română i-a plătit deja aproximativ 600.000 lei, echivalentul a peste 120.000 de euro. Pe lângă acești bani, AACR urmează să îi mai plătească generalului în jur de 20.000 de euro pentru sporuri și cheltuieli de judecată. Proces câștigat, funcție pierdută din nou Generalul Ion Grosu a fost reangajat în decembrie 2023 pe funcția de director al Direcției Securitate Aeronautică. Dar, la scurt timp, Nicolae Stoica a decis să reorganizeze din nou AACR. De data aceasta, cu acordul Consiliului de Administrație. În urma acestei noi reorganizări, Direcția Securitate Aeronautică a fost transformată în Serviciul de Securitate Aeronautică. La fel ca în 2021, directorul Nicolae Stoica a decis ca Ion Grosu să fie retrogradat. De data aceasta, pe funcția de referent de specialitate la Navigabilitate, în loc să îl numească pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică, așa cum prevede Legea 296/2023. Generalul Ion Grosu l-a notificat pe directorul Nicolae Stoica că nu este de acord cu ocuparea funcției de referent. Mai mult, i-a cerut să respecte legislația și să îl încadreze pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică. La fel a procedat și Sindicatul Personalului de Specialitate din Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condus de Elena Tănase, care a cerut directorului Nicolae Stoica să respecte legea.

Metodele perverse prin care statul pierde procesul cu șeful Guvernului Foto Inquam/George Calin
Politică

Metodele perverse statul pierde procesul cu șeful Guvernului

Demnitarul dat afară de Ciolacu fiindcă l-a lăsat fără certificat de revoluționar, fostul secretar de stat Mihai Dodu, explică metodele perverse prin care statul român va pierde procesul cu șeful Guvernului: „În mod concret, nu o oprească dosarul, ci mai degrabă să facă șicane Serviciului Juridic al SSR, să nu se prezinte în instanță”, a spus el într-un interviu pentru Preshub. Citește și: Ciolacu se răzbună: miercuri noaptea, l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar. În locul său, un ex-prefect PSD din regimul Dragnea Miercuri noaptea, premierul Ciolacu l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar, Mihai Dodu, susținut de PNL. În locul său, șeful Guvernului a impus un ex-prefect PSD din regimul Dragnea, Sever Romulus Stana. Până la această oră, Executivul nu a explicat această decizie. Metodele perverse prin care statul pierde procesul cu șeful Guvernului Întrebat ce va putea face Ciolacu pentru a câștiga procesul care se desfășoară la Buzău, prin care liderul PSD contestă decizia de retragere a certificatului, Dodu a spus: „În mod concret, nu o oprească dosarul, ci mai degrabă să facă șicane Serviciului Juridic al SSR, să nu se prezinte în instanță (...) De exemplu, să nu semneze delegații de plecare la Buzău pentru juristul instituției. Șicane din interior, astfel încât să nu știe presa, dar de fapt să câștige în instanță Marcel Ciolacu. Și să se spele situația”, a spus fostul secretar de stat. Citește și: Șeful Protecției Consumatorului, pesedistul Horia Constantinescu, laude deșănțate pentru Ferma Dacilor: „Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani”. Proprietarul, un interlop El a mai arătat că „măcar 1.500 de certificare de revoluționari urmau să fie anulate”.

Procesul de spionaj care zguduie Germania Foto: Instagram
Internațional

Procesul de spionaj care zguduie Germania

Procesul de spionaj care zguduie Germania: un colonel din serviciul de informații externe, Carsten Linke, fost antrenor de fotbal, a primit sute de mii de euro de la ruși ca să-și trădeze țara. Poliția germană a luat măsuri excepționale de securitate la acest proces, pentru a-l împiedica pe acuzat să comunice cu exteriorul și pentru ca informațiile din dosar să nu devină publice. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Instanța unde se judecă procesul este înconjurată cu bariere, iar observatorilor li se interzice să introducă orice obiect metalic, inclusiv propriile instrumente de scris, de teama unor dispozitive de înregistrare ascunse. Dovezile au fost transferate pe hârtie și sunt ținute 3,5 metri liniari de arhivă, astfel încât nicio informație despre acest caz să nu poată fi furată cu mijloace electronice. Procesul de spionaj care zguduie Germania Potrivit actului de acuzare, citit de procurorul Lars Malskies, contactul inițial al colonelului Carsten Linke, din BND - spionajul german, cu FSB (spionajul rusesc) a avut loc în luna mai 2022. Contactul a fost intermediat de Arthur Eller, un negustor de diamante în vârstă de 32 de ani, și Vita Mizayev, un antreprenor rus care pretindea că dorea să obțină un permis pentru a face afaceri în Germania. Trei luni mai târziu, Eller ar fi abordat subiectul cu Linke în barul din Weilheim, un sat din apropierea filialei bavareze a Serviciului Federal de Informații (BND), unde lucra colonelul Linke. În septembrie 2022, Linke a obținut documente clasificate din sistemul informatic intern al sediului BND din Berlin, le-a tipărit pe computerul din biroul său și le-a dus într-un plic, pe un teren de sport din apropiere, a explicat procurorul german. Acolo, Eller ar fi fotografiat paginile cu smartphone-ul său și ar fi dus imaginile la supraveghetorul său de la hotelul Marriott din Moscova. FSB a trimis două smartphone-uri pentru Eller și Linke. Eller le-ar fi introdus ilegal în Germania prin aeroportul din Munchen, ocolind controalele vamale cu ajutorul unui membru neștiutor al personalului BND, care a acționat la ordinul lui Linke. La o altă întâlnire la Moscova, în luna următoare, Mizayev i-a înmânat lui Eller o listă cu 12 întrebări din partea FSB referitoare la subiecte precum detaliile sistemelor de armament furnizate de Occident în Ucraina și măsura în care BND a fost capabil să monitorizeze comunicațiile rusești, a explicat procurorul. Se presupune că FSB le-a plătit lui Linke și Eller cel puțin 400.000 de euro, de persoană, pentru serviciile lor. Salariu bun, o făcea din ură față de guvern Spionul german care lucra pentru Rusia ar fi avut un salariu de circa 7.600 de euro, iar motivul trădării sale ar fi fost ura față de politica guvernului de la Berlin în domeniul azilanților, scrie Der Bild. Ce secrete a transmis Linke rușilor va rămâne secret, întrucât BND apreciază că ar putea periclita operațiuni viitoare. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Însă, potrivit revistei "Der Spiegel", Carsten Linke ar fi făcut capturi de ecran după discuțiile dintr-un grup de chat secret rusesc între mercenarii Wagner: operațiuni secrete, desfășurări de trupe, cifre privind victimele. El a transmis capturile de ecran către serviciul secret rus FSB, așa că rușii au aflat că grupul denumit „Kod” era piratat.

Dreptul la tăcere, salvarea unei şoferiţe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dreptul la tăcere, salvarea unei şoferiţe

Dreptul la tăcere, salvarea unei şoferiţe. Aceasta a fost achitată de acuzaţia de conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului pentru că judecătorii au considerat că ea se autoincriminase. Dreptul la tăcere, salvarea unei şoferiţe Dreptul de a nu spune nimic este întâlnit mai mult în filmele poliţiste decât în instanţele de judecată. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Magistraţii Judecătoriei au apelat însă în raţionamentul lor la hotărâri ale CEDO, obligatorii şi în dreptul românesc. Mihaela D. a fost trimisă în judecată pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului, dar în instanţă lucrurile au luat altă întorsătură decât cea prevăzută de procurori. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Unchiul "revoluționar" al primarului vrea hectarul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Unchiul "revoluționar" al primarului vrea hectarul

Unchiul "revoluționar" al primarului vrea hectarul. Vasile Chirica nu a reuşit să convingă nici Tribunalul de meritele sale de „revoluţionar cu rol determinant” în evenimentele de la 1989. Unchiul "revoluționar" al primarului vrea hectarul Cererea sa de a primi un hectar de teren intravilan în municipiu fusese respinsă în primăvara anului trecut de Judecătorie. Citește și: Edi Iordănescu voia să demisioneze de la națională în septembrie, indiferent de soarta calificării. Ce va face acum antrenorul Acum, a fost respinsă şi de Tribunal. Vasile Chirica mai are, totuşi, şansa recursului. Conform legii 341/2004, „a recunoştinţei”, luptătorii cu rol determinant au dreptul la o recompensă sub forma unui teren extravilan, dacă nu deţin deja o proprietate funciară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vodafone România amenință DeFapt.ro cu procese (sursa: Facebook/Vodafone Romania)
Economie

Vodafone România amenință DeFapt.ro cu procese

Vodafone România amenință DeFapt.ro cu procese. Vodafone România SA a trimis o notificare prin intermediul unei case de avocați prin care cere retragerea "de urgență" a unui articol despre companie publicat de către DeFapt.ro. Vodafone România amenință DeFapt.ro cu procese Mesajul electronic a fost trimis pe adresa redacției joi seara la ora 19.40 prin intermediul unei mari case de avocatură din București. Citește și: Vodafone România, în colaps: a concediat un sfert din angajați, are pierderi anuale de sute de milioane de lei și datorii de aproape patru miliarde de lei, cam cât cifra de afaceri "În calitate de reprezentanți convenționali ai Vodafone Romania S.A., vă comunicăm notificarea atașată, cu solicitarea retragerii de urgență a articolului publicat pe www.defapt.ro sub titlul .". Citește și: Strategia Vodafone: apelul *555 de 1,29 euro, la care clienții ajung pentru că, la toate numerele de contact cu tarif normal, operatorii sunt „ocupați” Notificarea menționată conține patru pagini și se încheie cu următorul paragraf: "În situaţia în care nu veţi da curs solicitării noastre, vă informăm că Vodafone îşi rezervă dreptul de a se adresa organelor competente în vederea sancţionării persoanelor răspunzătoare pentru afectarea reputației, dar și pentru orice alte prejudicii. În acest sens, ne vom adresa instanței de judecată în vederea obligării persoanelor vinovate la repararea prejudiciului adus Vodafone, dar și Clubului Român de Presă și altor organisme jurisdicționale din domeniul presei. Vă asigurăm că orice demers legal necesar va fi întreprins pentru protejarea imaginii companiei și asigurarea unei informări corecte a publicului.". DeFapt.ro nu poate publica documentul integral, întrucât casa de avocatură menționează în cuprinsul acestuia că "este confidențial".

Gravida aruncată pe fereastră, misterul apartamentului (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Gravida aruncată pe fereastră, misterul apartamentului

Gravida aruncată pe fereastră, misterul apartamentului. Procesul avocatului acuzat de uciderea iubitei sale a intrat în faza contrelor. Gravida aruncată pe fereastră, misterul apartamentului Magistrații Curții de Apel au aprobat, în august, solicitarea lui Sebastian Felecanu de realizare a unei noi analize a modului în care Monica Cioată s-a prăbușit de la etaj. Citește și: Salariul uriaș al judecătoarei care nu a motivat sau nu a închis sute de cauze, lăsând părțile să aștepte în zadar. CSM încearcă pentru a doua oară să o dea afară din magistratură Iar expertul propus de avocatul acuzat de omor a cerut suplimentarea cercetărilor cu încă nouă detalii. Elementele solicitate ar urma să stabilească dacă prăbușirea a fost accidentală, caz în care Felecanu ar fi absolvit de acuzația de omor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Juriștii Operei au falsat la Tribunal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Juriștii Operei au falsat la Tribunal

Juriștii Operei au falsat la Tribunal. O ieşeancă a obţinut din partea judecătorilor angajarea pe perioadă nedeterminată. Juriștii Operei au falsat la Tribunal Timp de peste doi ani, ea fusese angajată pe perioadă determinată, contractul fiindu-i prelungit succesiv. Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site Argumentul decisiv în faţa magistraţilor a fost că, atunci când postul a fost în cele din urmă scos la concurs, nu ar fi avut nicio şansă: sora unei contracandidate făcea parte din comisie. În cererea adresată magistraţilor Tribunalului, Oana Todică a arătat că fusese angajată în septembrie 2019 în cadrul orchestrei Operei ieşene, ca instrumentist - violă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Becali nu pupă trofeul Cupei Campionilor (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Becali nu pupă trofeul Cupei Campionilor

Becali nu pupă trofeul Cupei Campionilor. Curtea de Apel a dat decizia în cazul procesului dintre CSA Steaua și FCSB privind palmaresul. Palmaresul 1998-2003, în aer În urma deciziei de la Curtea de Apel, CSA Steaua rămâne cu palmaresul din perioada 1947-1998. Intervalul 1998-2003, cel pe care clubul Armatei vrea să îl obțină, rămâne în aer: nici al CSA, nici al FCSB. Citește și: Șeful CCR, Marian Enache, moșier la marginea Bucureștiului: mii de metri pătrați de teren în comune de lux, lângă pădure. Enache câștigă 15.000 de euro lunar din salariu și pensii speciale Cele două părți pot depune recurs în 30 de zile de la comunicarea deciziei, care se va depune la Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă. "Admite apelul formulat de apelanta-pârâtă SC Fotbal Club FCSB (fostă Fotbal Club Steaua București). Anulează în parte sentința apelată și rejudecând: Admite excepția lipsei calității procesuale a reclamantului CSA în privința cererii având ca obiect dreptul la palmares pentru perioada 1998-2003 și respinge cerere în consecință. Becali nu pupă trofeul Cupei Campionilor Respinge cererea conexă privind constatarea dreptului de a utiliza, în perioada 2003-2017, palmaresul fostei echipe de fotbal profesionist „Steaua București” ca neîntemeiată. Menține dispozițiile sentinței referitoare la soluția în privința constatării că palmaresul echipei de fotbal Club Sportiv al Armatei „Steaua București” din 1947 și până în 1998 aparține reclamantului CSA și referitoare la soluția dată cererii conexe vizând perioada 1947-2003. Respinge cererea conexă privind constatarea dreptului de a utiliza, în perioada 2003-2017, palmaresul fostei echipe de fotbal profesionist , ca neîntemeiată.", se arată în minuta deciziei Curții de Apel.

O bucată dintr-un monument, vândută ilegal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

O bucată dintr-un monument, vândută ilegal

O bucată dintr-un monument, vândută ilegal. La aproape 20 de ani după ce a vândut o magazie unui ieşean, Primăria i-a confiscat-o. Apoi, i-a demolat-o. O bucată dintr-un monument, vândută ilegal Acum, încearcă să demonstreze în instanţă că nici măcar nu ar fi trebuit să i-o vândă. Municipalitatea a pierdut deja două runde ale procesului, problema urmând să fie tranşată la nivelul Curţii de Apel. Citește și: Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat Ca administrator al SC Edelweiss SRL, Dumitru L. închiriase în 1994 de la fosta regie autonomă Locuinţa, unitate care administra fondul locativ al Primăriei şi spaţiile comerciale deţinute de aceasta, o sală de jocuri mecanice situată pe bulevardul Ştefan cel Mare. Spaţiul se afla situat la parterul construcţiei-plombă lipită de palatul Braunstein. Din 1996, chiriaşii spaţiilor comerciale de stat au primit dreptul de a le cumpăra, iar în 1998 Consiliul Local ieşean a adoptat regulamentul necesar. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Judecătoarea drogată, cerere respinsă de divorț (sursa: TVR, integritate.eu)
Justiție

Judecătoarea drogată, cerere respinsă de divorț

Judecătoarea drogată, cerere respinsă de divorț. Ana Maria Chirilă, arestată pentru divulgare de informații confidențiale din dosare DIICOT, a încercat inclusiv în instanță să scape de soț. Judecătoarea drogată, cerere respinsă de divorț Colegii ei magistrați de la Judecătoria Cluj, însă, i-au respins cererea. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă Decizia a fost dată pe 18 aprilie a.c. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă "Respinge, ca nesusţinută, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta Chirilă Ana-Maria în contradictoriu cu pârâtul Chirilă Radu Marius, având ca obiect divorţ. Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare. Citește și: EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: „Codană”, expert în jafuri armate în Germania anilor ’90 Cererea de apel se depune la Judecătoria Cluj-Napoca. Pronunţată astăzi, 18.04.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.", se arată pe portalul instanțelor de judecată. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp Potrivit aceleiași surse, cererea de apel nu s-a judecat încă sau nu a fost depusă. Consuma droguri împreună cu alții la ea acasă „Cu privire la infracțiunile de deținere de droguri pentru consum în formă continuată și punere la dispoziție, cu știință, cu orice titlu, a unei locuințe pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri, în formă continuată, potrivit probatoriului administrat, s-a stabilit că, în perioada septembrie – octombrie 2023, inculpata a deținut în locuința sa droguri de mare risc în vederea consumului propriu, iar în anumite perioade a pus la dispoziția unor persoane locuința sa în vederea consumului de droguri”, potrivit DIICOT. Citește și: EXCLUSIV Judecătoarea drogată, lacomă: a cerut să i se dea spor de detașare, deși nu era detașată. A dat în judecată Ministerul Justiției, dar a pierdut, nici colegii ei judecători nu i-au dat dreptate Comportamentul nu doar ilegal, dar profund iresponsabil, i-a pus în pericol și pe copiii judecătoarei Chirilă. Potrivit declarației sale de avere, judecătoare are trei copii minori în întreținere. Aceștia ar fi ajuns în grija unei bunici după arestarea judecătoarei.

Judecătoarea drogată, ahtiată după bani publici (sursa: TVR)
Justiție

Judecătoarea drogată, ahtiată după bani publici

Judecătoarea drogată, ahtiată după bani publici. Ana Maria Chirilă, judecătoarea de la Tribunalul Suceava care vindea informații interlopilor și se droga cu iubitul ei traficant, era ahtiată după bani. Judecătoarea drogată, ahtiată după bani publici În 2022, Chirilă - împreună cu judecătorul Nicolae Șepelea, colegul ei de la Tribunalul Suceava, și cu alți câțiva judecători - a dat în judecată Ministerul Justiției, dar și Tribunalul Suceava și Tribunalul Cluj, pentru a cere mai mulți bani. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă Judecătoarea Chirilă și colegii ei invocau o "discriminare" salarială între procurorii SIIJ (Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, între timp desființată) și judecători. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Potrivit Anei Maria Chirilă și colegilor ei reclamanți, "în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale Justiţie, coexistă în prezent două categorii de magistraţi, respectiv procurorii numiţi în cadrul SIIJ, care beneficiază de drepturile procurorilor detaşaţi, deşi nu sunt detaşaţi, ci numiţi, şi ceilalţi magistraţi numiţi, cum sunt şi reclamanţii, care nu beneficiază de aceste drepturi". Tupeu: spor salarial, restanțe și dobânzi Iată ce cereau Chirilă & co: "recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a sporurilor aferente în funcţie de salarizarea aferentă a procurorilor din cadrul S.LI.J, aceasta incluzând şi drepturile salariale specifice personalului detaşat, care să fie incluse în indemnizaţia de încadrare, începând din data de 20.07.2018 (data publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 207/2018 prin care a fost modificată Legea 304/2004, înfiinţându-se Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie) şi pe viitor"; Citește și: EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: „Codană”, expert în jafuri armate în Germania anilor ’90 "obligarea pârâtului Tribunalul Suceava la plata diferenţei salariale rezultate dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare, începând cu data de 20.07.2018"; "repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispoziţiilor legale reprezentat de diferenţa salarială rezultată dintre noua indemnizaţie de încadrare şi indemnizaţia actuală de încadrare, începând cu data de 20.07.2018 şi în continuare, pe viitor, până la plata efectivă a noii indemnizaţii de încadrare (prin obligarea pârâţilor la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăţii diferenţelor băneşti corespunzătoare, cu titlu de salariu lunar), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legată penalizatoare, până la data plăţii efective.". Tribunalul Mureș: Nu se poate schimba legea Judecătorii de la Tribunalul Mureș, însă, unde s-a judecat procesul, au fost de cu totul altă părere. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp "În privinţa discriminării invocate de reclamanţi în susţinerea cererii lor salariale, raportat la salariile procurorilor din cadrul SIIJ, instanţa apreciază că aceste susţineri nu pot fi primite. Astfel, este de remarcat faptul că salarizarea personalului plătit din fonduri publice se face în temeiul legii, nefiind permis nici instanţei de judecată și nici angajatorului să deroge de la aceste prevederi legale. Citește și: Judecătoarea șpăgară și drogată de la Suceava are trei copii minori în întreținere, dar își punea casa și la dispoziția altor drogați Or, ca instanţa să dispună schimbarea condiţiilor de salarizare de care beneficiază în prezent reclamanţii, condiţii stabilite potrivit prevederilor Legii-cadru de salarizare nr. 153/2017, ar echivala cu nesocotirea acestor prevederi legale obligatorii, dispunând înlăturarea lor şi stabilirea unor altor drepturi salariale.", se arată în decizia magistraților mureșeni. Nu există discriminare, Chirilă nu e angajata PÎCCJ Mai mult, "reclamanţii nu se află într-o situație identică sau comparabilă cu cea a procurorilor care muncesc în cadrul SIIJ, întrucât reclamanții nu prestează munca într-o structură aflată la nivelul ierarhic al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acest context, instanța reține însă că între reclamanţi şi persoanele cu care aceştia realizează comparaţia, din care apreciază că ar rezulta situaţia discriminatorie, există o diferenţă în ceea ce priveşte locul de desfăşurare a activităţii (cu consecințe inclusiv asupra adaosurilor salariale aferente locului de muncă), având în vedere faptul că reclamanţii nu sunt încadraţi în muncă la nivelul ierarhic superior al SIIJ – structură a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În consecinţă, nu se poate discuta în cauză despre discriminare, deoarece aceasta ar putea fi discutată doar în ceea ce priveşte personalul angajat în cadrul unor structuri de același nivel ierarhic.", au mai arătat judecătorii Tribunalului Mureș. Prin urmare, cererea judecătoarei Chirilă și a colegilor ei reclamanți a fost respinsă.

TAROM plătește doar obligat de instanță (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

TAROM plătește doar obligat de instanță

TAROM plătește doar obligat de instanță. Aeroportul Iaşi nu a mai avut răbdare şi a chemat în instanţă compania de stat pentru neplata facturilor din ultimele patru luni ale anului trecut. TAROM plătește doar obligat de instanță Procesul deschis în martie a avut patru termene, dintre care unul – cel mai lung, la interval de trei luni – a fost dispus pe fondul protestului magistraţilor. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Până să se pronunţe instanţa, TAROM şi-a achitat datoriile, care depăşeau 1,1 milioane de lei. Dar judecătorii Tribunalului Iaşi au ordonat debitoarei "să plătească creditoarei, în 30 de zile de la comunicarea prezentei ordonanţe, penalităţi de întârziere". Este vorba "de 0,04 la sută/zi de întârziere, calculate la debitul principal de 1.132.047,76 lei reprezentând contravaloare restantă" pentru cele zece facturi reclamate de Aeroportul Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră