sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: primării

12 articole
Eveniment

Birocrația a încurcat amenzile în primării

Birocrația a încurcat amenzile în primării. Un comerciant din Pașcani a scăpat de amendă pentru vânzarea de artificii din cauza birocrației stufoase a Primăriei locale. Birocrația a încurcat amenzile în primării Poliția Locală întocmise un proces-verbal pe 19 decembrie, acuzându-l că vindea articole pirotehnice fără acord teritorial. Citește și: Dovada că trollii lui Călin Georgescu au fost controlați de la Moscova. Ce este operațiunea „Portal Kombat” și în câte țări europene funcționează Cu toate acestea, funcționarii Primăriei au omis să respecte propriile proceduri, anulând astfel temeiul sancțiunii. Situația evidențiază dificultățile generate de birocrația complicată în aplicarea legii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Birocrația a încurcat amenzile în primării (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Andra - Măruță, profit din bani publici (sursa: Facebook/Andra)
Economie

Andra - Măruță, profit din bani publici

Andra - Măruță, profit din bani publici. Anual, firmele cuplului Andra - Măruță au profituri de milioane de euro. Mare parte din acești bani sunt publici, din bugetele primăriilor și ale consiliilor județene din țară. Andra - Măruță, profit din bani publici Potrivit portalului de achiziții publice SICAP, Plan B Music SRL (Cătălin Măruță - 20%, Andra - 80%) a avut în 2022 și 2023 încasări de peste 203.000 de lei din trei contracte cu autorități locale. Citește și: Andra și Măruță, milionari în euro. Numai în 2022, firmele deținute de cei doi au avut profit curat de zece milioane de lei Ocean Music SRL (Cătălin Măruță - 80%, Andra - 20%), potrivit aceleiași surse, a avut un contract de peste 57.000 de lei cu Primăria Câmpulung Muscel în decembrie 2021. Însă grosul concertelor susținute de Andra pe bani publici nu au apărut pe portalul achizițiilor publice. Citește și: Firmele cuplului Andra – Măruță, datorii enorme, de 15,8 milioane de lei. În 2023, cei doi au lichidat o firmă și au deschis alta după o lună Mai mult, unele primării nici nu au dezvăluit suma cu care au plătit-o pe artistă decât după ce au fost obligate în instanță. Este și cazul Clujului, de unde Andra a încasat 78.000 de lei pentru un concert. Bugetul, mai generos decât privații Artista nu a refuzat comune (precum Giarmata sau Ibănești), orașe mici sau medii (Bocșa, Bistrița, Mediaș) și în nici un caz orașe mari (Pitești, Galați, Cluj). Localitățile menționate sunt, însă, doar o mică parte din cele în care Andra a dat concerte pe bani publici. Interesant este că, din bugetele autorităților locale, soția lui Cătălin Măruță a încasat mai mult decât din evenimente private. Astfel, dacă un eveniment plătit din bani publici i-a fost plătit și cu 28.000 de euro (la Bistrița), la un eveniment privat suma ajunge pe la 10.000 de euro. În ciuda profiturilor enorme ale firmelor cuplului Andra - Măruță, acestea au și datorii foarte mari: peste 15,8 milioane de lei la finalul anului fiscal 2022.

Datoriile astronomice ale primarului Robert Negoiță către primăriile PSD și ANAF Foto: Inquam/George Calin
Politică

Datoriile primarului Negoiță către primăriile PSD

Datoriile astronomice ale primarului Robert Negoiță către primăriile PSD și ANAF și cum au crescut acestea de la an la an: asociația „Dăruiește Viața” a construit un spital cu mai puțini bani decât sumele pe care prietenul lui Marcel Ciolacu le are de plătit către stat. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Datoriile primarului Negoiță către primăriile PSD În majoritatea declaraţiilor de avere depuse de Robert Negoiţă pe parcursul anilor, în dreptul datoriei către ANAF este menţionat faptul că „deciziile de impunere au fost contestate în instanţă, litigiul aflându-se în prezent suspendat în faza procedurilor administrative prealabile”. Declarația de avere din 2014 a primarului Negoiță Din 2022, din declarațiile de avere depuse de acesta în calitate de primar al Sectorului 3 lipsește această mențiune. Primarul Sectorului 3 are o datorie mică, de 5.814 lei (de la 1.111 lei în 2014) față de primăria Constanța - nu este clar de ce nici măcar această sumă nu este plătită. Însă cele mai mari datorii sunt față de ANAF, primăria Sector 4 - condusă de pesedistul Daniel Băluță - primăria Voluntari - condusă de pesedistul Florentin Pandele, care i-a fost și naș al unui copil - și primăria Popești Leordeni, condusă de Petre Iacob, de la Pro România, formațiunea condusă de Victor Ponta, cu care Negoiță a fost aliat în 2020. Cum au crescut datoriile lui Negoiță Cum au evoluat datoriile lui Negoiță către diverse instituții ale statului român: Datoria către ANAF era de 202 milioane de lei în anul fiscal 2011, potrivit declarației de avere din 2012. Ea a ajuns, în 2022 - potrivit declarației din 2023 - la 268,9 milioane de lei. Datorie către primăria Voluntari: 168.019 lei în 2011, 462.581 de lei în 2022 Datoria către primăria Sector 4: 21.105 lei în 2011, 651.965 lei în anul fiscal 2022 Datoria către primăria Popești Leordeni: de la peste două milioane de lei în 2011 la 3,6 milioane de lei în 2022 Datorie primăria Afumați, condusă acum de liberalul Ganriel Dumănică: de la 3.267 de lei în 2011 la 37.542 de lei în 2022 Datoria către primăria Constanța a evoluat de la 421 de lei în 2011 la 5.814 lei în 2023. Până în 2020, această primărie a aparținut PSD, iar din 2020 primar este liberalul Vergil Chițac Foto: Stiri pe surse Interesant este faptul că Negoiță pare să-și fi achitat datoriile către o singură primărie: cea a Sectorului 3. În 2021, era dator la instituția unde este primar cu suma de 125.500 de lei. În următorul an, datoria a dispărut. Primarul care vrea să credem că trăiește cu 46 lei/zi În iunie 2023, edilul-șef al Sectorului 3 declara pentru Europa Liberă, despre datoriile către ANAF: „Suntem în proces, pe civil, dar de un an şi ceva-doi nu se găseşte expert independent (care să expertizeze speţa, n.r.). Nu prea vor oamenii să se bage, pentru că le e frică. S-au angajat şi n-au făcut, se pare că s-ar găsi din nou cineva, dar să vedem, pentru că situaţia este destul de complicată”. DeFapt.ro a arătat, ieri, că primarul Robert Negoiță, care se laudă că trăiește cu 46 de lei pe zi, are salariu mai mare decât Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, Emil Boc, primar al Clujului, sau Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6. Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Negoiță a declarat că el trăiește cu 46 de lei pe zi, cu care ar cumpăra două pâini, două sticle de lapte, o caserolă cu humus și una cu fasole bătută.

Mii de primării, aproape de faliment (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Mii de primării, aproape de faliment

Mii de primării, aproape de faliment. Două comune ieşene au fost salvate de executare silită după ce au primit din fondul de rezervă al guvernului aproape un milion de euro. Mii de primării, aproape de faliment Ambele administraţii au acumulat în ultimii trei ani penalităţi uriaşe pentru neplata la timp a unor facturi. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion În lipsa obişnuitei rectificări bugetare pe care o făcea de obicei în august, Executivul a umblat la salteaua guvernamentală, de unde a scos zilele trecute 1,58 miliarde de lei ca să-i împartă la aproape toate unităţile administrativ-teritoriale. Mai exact, la 3.044 din cele 3.228 de UAT-uri. Printre acestea se numără toate cele 98 din judeţul Iaşi. Iaşiului i-a fost repartizată suma de 51,3 milioane de lei, mai puţin decât în Prahova (56,5 milioane), Olt, Dolj şi Suceava. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primarul din Oradea, Florin Birta, explică Guvernului cum să facă economii Foto: Facebook
Politică

Primarul Oradea explică Guvernului cum facă economii

Primarul din Oradea, Florin Birta (PNL), explică Guvernului cum să facă economii la cheltuielile bugetare: „Pe primari, ca să nu mai stea cu mâna întinsă la stat, i-aş obliga să colecteze taxele şi impozitele, pentru că mulţi au un grad de colectare de 30%, ca să fie populari şi să-i voteze oamenii”. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Birta a spus că Oradea are un grad de colectare a taxelor de 95%. Primarul din Oradea explică Guvernului cum să facă economii „Eu, dacă eram prim-ministru, impuneam măsurile instituţiilor deconcentrate, companiilor de stat, unde sunt salarii de zeci de mii de euro, şi primăriilor care cer bani de la bugetul naţional. În plus, pe primari, ca să nu mai stea cu mâna întinsă la stat, i-aş obliga să colecteze taxele şi impozitele, pentru că mulţi au un grad de colectare de 30%, ca să fie populari şi să-i voteze oamenii. Oradea are 95%", a arătat edilul-șef, care este și vicepreședinte al PNL. El a arătat că această primărie a redus deja numărul de angajați. Birta a explicat, pentru Bihoreanul, că primăria Oradea ar avea dreptul la 972 angajaţi, dar are doar 565, pentru că "mereu am vrut să ţinem cheltuielile de personal sub 15%". Acum, însă, trebuie să taie toate cele 11 funcţii de şef Birou, ceea ce aduce economii de 12.000 lei/lună, dar nu bugetului de stat, ci celui local. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale „Ca să «salveze» totuşi câteva posturi de şef Serviciu, a recurs la un artificiu: săptămâna trecută, cu aprobarea Consiliului Local, organigrama a fost modificată prin transformarea unor funcţii inferioare de consilier în posturi de consilier superior şi a mutat angajaţi, aşa încât Serviciile să aibă dimensiunea de minimum 10 angajaţi, cum cere OUG. «La o chestie românească am găsit o soluţie tot românească», recunoaşte primarul”, mai scrie Bihoreanul.

În Bihor, 25% din primării nu pot asigura nici salariile angajaților Foto: Facebook CJ Bihor
Politică

Bihor, 25% primării nu pot asigura nsalariile angajaților

În Bihor, 25% din primării nu pot asigura nici salariile angajaților, arată o analiză publică a Consiliului Județean, publicată de Bihoreanul. Analiza arată că sunt comune care trăiesc doar din subvenția de la Consiliul Județean, dar salariile sunt la plafonul maxim, iar cheltuielile salariale raportate la populație le depășesc pe cele din Oradea. Parlamentul a stabilit anul trecut majorarea cu 25%, de la 1 noiembrie, a indemnizațiilor pentru primari și viceprimari, iar în acest mod au fost majorate și salariile personalului din primării, care sunt calculate în funcție de limita salarizării viceprimarului. În Bihor, 25% din primării nu pot asigura nici salariile angajaților În Bihor sunt 101 unități administrativ teritoriale (UAT), iar distribuția politică a primarilor este: 49 sunt de la PNL, 28 - PSD, 21-UDMR, câte unul PPMT, Pro România și Uniunea Slovacilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Analiza Consiliului Județean arată că sunt câteva comune unde lefurile angajaților depășesc de aproape două ori veniturile proprii: Derna 199,07% (salarii de 1,282 milioane lei la venituri de 644.000 lei), Cherechiu 196,44%, Petreu 196,08%, Pietroasa 193,46%. „La polul opus, cu o pondere mică a salariilor raportat la veniturile proprii, se remarcă Sânmartin, unde doar 22,24% din taxe și impozite reprezintă lefurile, Borș - 26,41%, Salonta - 26,48%, Țețchea - 28,95%, Cociuba Mare - 32,69%, Aștileu - 33,25%”, arată Bihoreanul. La Sînmartin, de exemplu, primarul este membru PSD, dar este în conflict cu conducerea locală a partidului și, recent, s-a retras din Biroul Județean. „În 45 de UAT-uri, cheltuielile salariale raportate la populație le depășesc pe cele din Oradea. Dacă un funcționar îl costă pe un orădean 320 lei, la Holod un locuitor plătește 371 lei pentru un angajat din primărie, la Lăzăreni 413, la Chișlaz 442, la Balc 460, la Abram 497 lei etc”, mai scrie Bihoreanul. Citește și: ȘOCANT Președintele Colegiului Medicilor estimează că jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești”. El ceartă presa pentru că „distruge încrederea” în breaslă Unele comune trec și de 500 lei/locuitor pentru lefurile din primării: Cherechiu - 569, Pietroasa - 549, Husasău de Tinca - 545, Derna - 538, Sălacea - 529, Viișoara – 527, Sâniob - 517.

În USR au început bătăliile interne (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

În USR au început bătăliile interne

În USR au început bătăliile interne. Și USR Iaşi a intrat în febra alegerilor interne pentru desemnarea candidatului la Primărie. În USR au început bătăliile interne De aproape un an, trei membri ai filialei şi-au anunţat public decizia de a candida: Marius Bodea (senator), Cosette Chichirău (deputat) şi Răzvan Timofciuc (consilier local). În prezent, în USR Iaşi s-au conturat două tabere, iar acestea se învârt în jurul lui Filip Havârneanu (deputat, şef organizaţie municipală) şi a deputatei Cosette Chichirău (despre care se spune că ar controla organizaţia judeţeană). Citește și: Scandaloasa mușamalizare a plagiatului ministrului de Interne austriac: Universitatea din Viena nu cercetează, cel care a sesizat plagiatul a fost dat afară dintr-un proiect public Potrivit unor surse politice, Havârneanu sprijină candidatura lui Marius Bodea la Primărie, cei doi formând o alianţă de facto. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șeful DNA spune că procurorii n-au salarii mari Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Șeful DNA spune că procurorii n-au salarii mari

Șeful DNA, Crin Bologa, spune că procurorii din subordinea sa n-au salarii mari și susține că sunt instituții de stat unde „trei-patru oameni care au cât toţi procurorii DNA”. Șeful DNA spune că procurorii n-au salarii mari „Asta iar e o poveste cam de mult spusă în spaţiul public. Eu v-aş indica să vedeţi salariile tuturor celor care lucrează la stat pe diferite poziţii, să le vedeţi pe ale magistraţilor şi să vedeţi cam pe unde ne situăm acum. Pentru că a fost o lege unică de salarizare, noi am rămas acolo, restul toţi au trecut pe lângă şi la acea lege au fost excepţii, după excepţii, după excepţii. Vedeţi la instituţiile deconcentrate, câteva Consilii Judeţene, la primăriile mari, vedeţi în companiile naţionale, vedeţi în agenţiile de reglementare. Sunt acolo trei-patru oameni care au cât toţi procurorii DNA. Deci este poveste, aşa ce salarii mari... da, au fost, la un moment dat, dar am rămas cu acelea. Dar nici nu suntem săraci”, a declarat Crin Bologa, joi după-amiază, în conferinţa de presă susţinută cu ocazia prezentării bilanţului activităţii DNA pentru anul 2022 și citat de news.ro. Conform acestuia, 23 de procurori au plecat din DNA anul trecut, cei mai mulţi dintre ei prin pensionare. Citește și: Îngrijorare în Ucraina: Rusia pregătește o ofensivă masivă. Putin are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța inițială. „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean

Primăriile de comună din România, falimentare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Primăriile de comună din România, falimentare

Primăriile de comună din România, falimentare. Aproape jumătate dintre primăriile ieşene nu îşi pot acoperi nici măcar lefurile angajaţilor din banii strânşi la bugetul local. La nivel național, lucrurile stau cam la fel. Primăriile de comună din România, falimentare Costurile cu salarii în unele comune sunt mai mari şi de o dată şi jumătate faţă de veniturile proprii. Din cele 93 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), 42 nu au bani suficienţi ca să îşi poată plăti oamenii care vin la muncă. Citește și: EXCLUSIV Profitul afacerilor lui Pițurcă junior a crescut de 85 de ori în pandemie. Cifra de afaceri: de la 500.000 de lei, la 18 milioane. Pentru acele afaceri, Pițurcă senior a fost reținut de DNA împreună cu șeful Romarm Astfel, primăriile sunt dependente de resursele pe care le primesc de la nivel central ca să o scoată la capăt. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primăriile, proiecte mediocre pe bani PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Primăriile, proiecte mediocre pe bani PNRR

Primăriile, proiecte mediocre pe bani PNRR. Până la sfârşitul anului trecut, peste 220 de proiecte venite de la Iaşi au primit girul Bucureştiului să primească finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Primăriile, proiecte mediocre pe bani PNRR PNRR înseamnă în total 30 de miliarde de euro pentru România, fonduri care urmează să fie distribuite etapizat, pe componentele a şase piloni – tranziţie verde, transformare digitală, coeziune socială şi teritorială, sănătate şi rezilienţă economică etc. De anul trecut, primarii au început să meargă la Bucureşti să semneze contractele de finanţare. Citește și: FOTO Incredibila recuperare a adolescentei cu brațele replantate după accidentul în care i-au fost amputate. Când și le va putea folosi complet De la Iaşi, Mihai Chirica a anunţat că va semna zilele acestea documentele pentru alte 18 tramvaie noi, respectiv pentru 211 milioane de lei destinaţi achiziţionării lor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primăriile cheltuie 20% din banii europeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primăriile cheltuie 20% din banii europeni

Primăriile cheltuie 20% din banii europeni. Cel mai popular program de finanţare europeană a adus la Iaşi investiţii aproape de pragul de un miliard de lei. Primăriile cheltuie 20% din banii europeni Programul Operaţional Regional (POR) a permis Primăriei să încheie 20 de contracte pentru diverse proiecte. Dar nu toate acestea s-au derulat conform aşteptărilor. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Iar o serie de probleme au cauzat întârzieri majore în implementare şi chiar rezilieri de contracte. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu a întreținut televiziunea PSD cu bani publici (sursă: Facebook/Marcel Ciolacu)
Investigații

Ciolacu a întreținut televiziunea PSD

Marcel Ciolacu a întreținut televiziunea PSD din reședința de județ a Buzăului inclusiv cu fonduri ale primăriilor din județ. Când banii de la aceste primării au fost încasați de către administratorul televiziunii, dar cheltuiți pentru propriile nevoi, nu ale firmei, televiziunea a intrat în insolvență. A urmat falimentul și o mică țeapă dată statului, care nu și-a văzut taxele plătite. TV Buzău a fost operată de firma Rom Media SRL din Buzău. Potrivit raportului „asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitorului SC Rom Media SRL”, „De la înfiinţare societatea a avut ca asociaţi pe Vasile Ion cu 90% din părţile sociale şi Ciolacu Marcel cu restul de 10%. Asociatul Vasile Ion a avansat sumele necesare achiziţionării de echipamentele specializate pentru realizarea obiectului de activitate în suma de 570.280,02 lei ceea ce a permis realizarea până în anul 2010 venituri care acopereau în parte cheltuielile de producţie, chirie, utilităţi şi obligaţiile către bugetul de stat. (...)”. Bani încasați, dar la buzunar Firma, înființată în 1993, a început să aibă probleme în 2010, anul în care Ion Vasile a demisionat din PSD. „Din analiza actelor şi evidenţelor contabile administratorul judiciar a constatat că principala cauză care a dus la apariţia de pierderi în anul 2010 o constituie neînregistrarea şi nedepunerea în gestiune a unor sume importante de către fostul administrator Asproiu Constantin Marius ceea ce a împiedicat să se ţină o evidenţă contabilă corespunzătoare şi care totodată nu a virat la bugetul de stat suma de 45.075 lei din care 17.341 lei reprezintă obligaţii neachitate cu reţinere la sursă. După înlocuirea acestuia a rezultat faptul că fostul administrator a emis facturi şi a încasat bani pentru care a eliberat chitanţele corespunzătoare însă a reţinut în scop propriu acele sume de bani întrucât nu a prezentat clienţilor facturile emise.”, se mai arată în raportul citat. Ciolacu a întreținut televiziunea PSD cu banii primăriilor Același document arată și de unde veneau banii: „Din această categorie fac parte facturile emise pentru servicii de publicitate către primăriile din com. Smeeni, Vadu Paşii şi Glodeanu Siliştea.” Totuși, Ion Vasile nu s-a lăsat, potrivit raportului menționat: „sustragerea de către fostul administrator a sumelor încasate din această activitate a făcut ca asociatul Vasile Ion să fie nevoit să aducă din venituri proprii sumele necesare plăţii salariilor şi parţial a chiriei ajungând ca să fie înregistrat în contabilitate în contul 462 cu suma de peste 357.000 lei întrucât societatea nu a dispus de lichidităţi în perioada octombrie 2010 martie 2012.” Dar nu a fost suficient, arată documentul pomenit anterior: „După îndepărtarea numitului Asproiu C-tin Marius din calitatea de administrator al debitoarei, noului administrator nu i-a rămas decât să constate faptul că veniturile din publicitate nu mai pot acoperi cheltuielile, că nu există perspective pentru prelungirea principalelor contracte de publicitate iar asociatul Vasile Ion nu mai este dispus să contribuie singur la cheltuielile debitoarei. De aceea, faţă de situaţia economică şi faţă de lipsa de colaborare a asociatului Ciolacu Marcel şi refuzul asociatului Vasile Ion de a mai credita debitoarea administratorul statutar a decis că se impune promovarea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei datorită datoriilor reprezentate de obligaţiile către bugetul de stat şi către furnizorii de utilităţi, astfel încât a solicitat deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei.” Statul, țeapă de 14.000 de lei Puținii angajați pe care-i mai avea televiziunea în acel moment mai aveau de încasat peste 11.000 de lei în salarii. ANAF avea o creanță de 45.840 lei. Peste 32.000 de lei avea de încasat și Uniunea Producătorilor de Fonograme din România. Cea mai mare creanță era a acționarului Ion Vasile: peste 928.000 de lei. Potrivit deciziei finale de faliment, din 2013, „Cei 7 foşti salariaţi ai debitorului au încasat efectiv creanţele salariale în cuantum total de 11.214 lei (...) iar cu ordinul de plată nr.1/4.09.2013 a fost îndestulată creanţa AFPM Buzău în cuantum de 31.419 lei”. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Banii proveneau din vânzarea unor echipamente ale televiziunii, după cum arată aceeași decizie de instanță: „din lichidarea bunurilor debitorului s-a obţinut un preţ în sumă de 42.999, 90 lei (...), urmare valorificării ofertei SC RTM SRL, în condiţiile în care la licitaţiile publice organizate nu s-au prezentat ofertanţi.” Astfel, ANAF a rămas păgubit cu peste 14.000 de lei. Uniunea Producătorilor de Fonograme din România și fostul acționar Ion Vasile nu au recuperat nici un leu. Somație de la CNA pentru propagandă electorală În 2008, TV Buzău, deținut de Ion Vasile și Marcel Ciolacu, a primit somație de la CNA pentru „propagandă electorală”: „Având în vedere conţinutul celei de a doua părţi a emisiunii de dezbatere , intitulată sugestiv , difuzată în ziua de 17.10.2008, membrii Consiliului au constatat că, în cadrul acesteia, s-a desfăşurat o veritabilă campanie în favoarea PSD şi a celor doi candidaţi ai acestei formaţiuni politice pentru Parlamentul României. În acest fel, emisiunea s-a transformat într-una cu caracter de propagandă electorală. De asemenea, în emisiunea informativă din data de 20.10.2008, radiodifuzorul a transmis, timp de 13 secunde, imagini cu sigla PNL şi cu afişe electorale ale candidatului acestei formaţiuni politice la alegerile pentru Parlamentul României, domnul Titi Holban, fapt ce contravine prevederilor art. 18 din Decizia nr. 792/2008. O astfel de prezentare a fost de natură să imprime emisiunii informative caracter de propagandă electorală.” PSD, cel mai mare investitor în presă Potrivit Europa Liberă România, în 2021 "partidele au dat cei mai mulți bani pentru promovare în presă și propagandă. PNL și PSD au depășit împreună pragul de 10 milioane de euro, fără luna decembrie. De precizat că, în timpul crizei politice din lunile octombrie și noiembrie, cele două partide au aruncat în piață aproape 20 de milioane de lei (4 milioane de euro). PSD, condus de tandemul Marcel Ciolacu – Paul Stănescu, ține la secret toate informațiile legate de sumele pe care le plătește pentru promovare și propagandă." Contactat în mai multe rânduri, Marce Ciolacu a refuzat să facă orice comentariu pe subiectul Rom Media - TV Buzău.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră