joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: președinte

118 articole
Eveniment

CCR are un nou președinte: cine este Elena-Simina Tănăsescu

Elena-Simina Tănăsescu, aleasă președintă a CCR. Pe 13 iulie 2025, Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă, prin vot secret, de către Plenul Curții Constituționale a României (CCR), în funcția de președinte al instituției, pentru un mandat de trei ani. Elena-Simina Tănăsescu, aleasă președintă a CCR „În urma votului secret, cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, doamna Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, pentru un mandat de trei ani", a transmis CCR printr-un comunicat oficial. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” În aceeași zi, duminică dimineața, cei trei noi membri ai Curții Constituționale — Mihai Busuioc, Asztalos Csaba și Dacian Cosmin Dragoș — au depus jurământul la Palatul Cotroceni. Ulterior, plenul Curții s-a întrunit pentru a-și desemna noul președinte. Parcurs academic și formare profesională Elena-Simina Tănăsescu s-a născut pe 18 iulie 1968. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1991, iar în 1997 a obținut titlul de doctor în drept constituțional la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța. În 2011, a finalizat studii postdoctorale la Universitatea din București. În 2015, a obținut abilitarea de a conduce doctorate la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, Franța. Este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public și îndrumător de doctorat în științe juridice. Printre domeniile sale de predare se numără Dreptul constituțional, Contenciosul constituțional, Sistemul normativ al UE și Metodologia cercetării juridice. Experiență profesională Cariera Elenei-Siminei Tănăsescu include funcții importante în administrația publică, instituții europene și organizații internaționale: Judecător la Judecătoria Sectorului 1 București (1991–1993) Expert la Organizația Internațională pentru Migrații (1994) Consilier de preaderare la Delegația Comisiei Europene la București (2000–2006) Reprezentant al României în Grupul de experți independenți ai Consiliului Europei (2001–2017) Membru în Consiliul de Administrație al Agenției pentru Drepturile Fundamentale a UE (2007–2012) Formator la Institutul Național al Magistraturii și Institutul European din România (2004–2019) Activitate internațională și colaborări academice A fost profesor invitat la universități și institute de prestigiu din întreaga lume, inclusiv: Universitatea din Toulon-Var (Franța) Academia Internațională de Drept Constituțional din Tunis Universitatea din Fribourg (Elveția) Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne Universitatea din Sao Paulo (Brazilia) Universitatea din Poitiers și Bordeaux (Franța) De asemenea, a participat la proiecte de cercetare în colaborare cu centre din Atena, Kassel, Lucerna, Padova, Siena, Kaohsiung, Craiova și altele. Funcții publice și roluri instituționale importante A fost consilier prezidențial (2015–2018), funcție din care a demisionat în iunie 2018. De asemenea a fost judecător la Curtea Constituțională a României, numită de președintele Klaus Iohannis în mai 2019, pentru un mandat de 9 ani (începând cu 9 iunie 2019) Afilieri și contribuții în domeniul dreptului Tănăsescu este membru fondator al mai multor organizații profesionale, inclusiv: Asociația Juriștilor Europeni – ELSA (București) Rețeaua Rigas pentru Drept Constituțional în Europa de Sud-Est Institutul de Științe Administrative al României „Paul Negulescu” A fost membră în Consiliul Științific Internațional al Academiei Internaționale de Drept Constituțional, dar și în Comitetul de selecție a judecătorilor la Tribunalul Funcției Publice al Uniunii Europene (2012–2015). Din 2018, a ocupat funcția de vicepreședinte al Asociației Internaționale de Drept Constituțional. Lucrări publicate și recunoașteri Este autoare sau co-autoare a unor lucrări de referință în domeniul dreptului, printre care: Principiul egalității în dreptul românesc (1998) Interpretarea Constituției. Teorie și practică (2002) – Premiul „Andrei Rădulescu” Constituția României – comentariu pe articole (2008, 2019) – Premiul „Hannibal Teodorescu” Constitutional Review and Democracy (2015) Migration – New Challenges for Europe... (2017) A semnat peste 75 de articole, studii și recenzii apărute în reviste de specialitate din România și din străinătate. Distincții naționale și internaționale Elena-Simina Tănăsescu a fost decorată în două rânduri. În 2011, a primit Ordinul Național pentru Merit, în grad de Cavaler. În 2018, i-a fost conferită Legiunea de Onoare (grad de Cavaler) de către Republica Franceză.

Elena-Simina Tănăsescu, aleasă președintă a CCR (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Bolojan, candidat unic la șefia PNL (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Bolojan va deveni președinte plin al PNL după congresul extraordinar. Miza - restul funcțiilor

Bolojan, candidat unic la șefia PNL. 1.200 de delegați se reunesc sâmbătă la Palatul Parlamentului pentru a vota noua echipă de conducere a Partidului Național Liberal. Ilie Bolojan este candidatul unic. Bolojan, candidat unic la șefia PNL Congresul extraordinar al PNL, convocat pentru sâmbătă, are ca principal scop alegerea noii conduceri a partidului. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Ilie Bolojan, președinte interimar al formațiunii și actual premier, este singurul candidat pentru funcția de președinte al PNL. Zece candidați pentru pozițiile de prim-vicepreședinte Pentru cele patru funcții de prim-vicepreședinte, și-au depus candidatura zece membri PNL: Este vorba despre Valeriu Iftime, Adrian Veștea, Florin Roman, Alin Tişe, Nicoleta Pauliuc, Ioan Popa, Dan Motreanu, Ciprian Ciucu, Mircea Minea și Cătălin Predoiu Alegeri și pentru Curtea de Arbitraj și Comisia de Revizie Pentru președinția Curții de Arbitraj concurează: Costică Lupușoru, Daniel Buda, Ciprian Dobre Pentru conducerea Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori, singura candidatură este cea a lui Virgil Guran. Votul pentru aceste funcții, inclusiv cele de președinte și prim-vicepreședinți, va fi secret. Vicepreședinții regionali, validați prin vot deschis Congresul va valida și vicepreședinții regionali, care vor deveni membri ai Biroului Executiv Național. Votul va fi deschis, iar candidații sunt: Alexandru Muraru – Nord-Est, Alexandru Popa – Sud-Est, Toma Petcu – Sud-Muntenia, Gigel Știrbu – Sud-Vest Oltenia, Gheorghe Falcă – Vest, Florin Birta – Nord-Vest, Ion Dumitrel – Centru, Hubert Thuma – București-Ilfov Mandate mai scurte și criterii de performanță Congresul are loc în urma Consiliului Național PNL din 28 iunie, care a aprobat mai multe modificări ale statutului partidului. Printre cele mai importante: Reducerea mandatului conducerii PNL la doi ani Eliminarea moțiunii ca element definitoriu pentru candidatura la funcția de președinte Descentralizarea procesului de alegere a liderilor Recompensarea performanței politice și administrative Asumarea responsabilității în gestionarea funcțiilor de conducere Alegerea președintelui devine „competiție personalizată” Gabriel Andronache, președintele Comisiei de Statut, a explicat că noul mod de alegere a liderului PNL se bazează pe o „competiție personalizată”. Acesta a prescizat că programul politic va fi aprobat ulterior, ca o sinteză doctrinară a ideilor din partid. Structură mai suplă pentru conducerea centrală Noul Birou Executiv va fi format din: președinte, patru prim-vicepreședinți, secretar general Secretarul general va fi propus ulterior de președintele ales și validat de Biroul Politic Național. Reducerea dimensiunii Biroului Executiv După Congres, președintele PNL va putea propune două personalități publice care nu îndeplinesc condiția de vechime, acestea fiind cooptate în Biroul Executiv. Noua structură va include 27 de membri, reprezentând o reducere cu 50% față de actuala componență. Sancțiuni pentru organizațiile cu rezultate slabe Gabriel Andronache a anunțat că organizațiile județene care nu au performat în alegeri vor fi nevoite să își depună mandatul. În aceste cazuri, vor fi numite conduceri interimare care să restructureze activitatea filialelor.

Lia Savonea, numită președintă a ÎCCJ (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Lia Savonea, numită președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a clamat că are "o misiune"

Lia Savonea, numită președintă a ÎCCJ. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis luni, cu 9 voturi „pentru” și 1 „împotrivă”, numirea judecătoarei Lia Savonea în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Aceasta va prelua mandatul după jumătatea lunii septembrie, când expiră cel al actualei președinte, Corina Corbu. Lia Savonea, numită președintă a ÎCCJ Lia Savonea a fost singura candidată înscrisă în cursa pentru șefia ÎCCJ. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Luni, ea a susținut interviul în fața Secției pentru judecători a CSM, subliniind că nu candidează pentru o funcție, ci pentru „o misiune”. „Această candidatură nu este o etapă de carieră, ci o asumare. Justiția se construiește prin decizii, iar cele mai grele trebuie asumate, nu evitate”, a declarat Savonea. Proiectul propus: responsabilitate, echilibru și valorizarea meritului Savonea le-a prezentat membrilor CSM un proiect axat pe patru direcții majore: Responsabilitate și asumare: nu doar a independenței funcției, ci și a răspunderii implicate; Echilibru: decizii ferme, indiferent de presiunile externe; Valorizarea meritului: promovarea meritocrației autentice, nu doar evaluări teoretice; Competență aplicată: „Nu cum vorbești despre lege contează, ci cum o aplici.” O carieră cu decizii influente și controverse Lia Savonea a fost anterior președintă a Curții de Apel București și membră a CSM, pe care l-a condus în 2019. A fost promovată la Secția Penală a ÎCCJ în 2023. De-a lungul carierei, a luat decizii controversate, printre care invalidarea rechizitoriului în dosarul „Revoluției”, în care este judecat fostul președinte Ion Iliescu. De asemenea, rejudecarea dosarului lui Mario Iorgulescu, condamnat definitiv la 13 ani și 8 luni de închisoare pentru ucidere din culpă în stare de ebrietate și sub influența drogurilor. CSM a deschis procedura de numire în luna mai Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat în 19 mai declanșarea procedurii de numire a unui nou președinte al Înaltei Curți, în contextul încheierii mandatului Corinei Corbu. Numirea Liei Savonea confirmă așteptările formulate de mai mulți observatori din sistemul judiciar.

Dominic Fritz, validat ca președinte USR (sursa: Facebook/USR)
Politică

Dominic Fritz, confirmat președinte al USR de către Congresul partidului

Dominic Fritz, validat ca președinte USR. Congresul USR l-a validat sâmbătă, 15 iunie, pe Dominic Fritz în funcția de președinte al partidului, confirmând astfel rezultatul alegerilor interne desfășurate cu o săptămână în urmă. Dominic Fritz, validat ca președinte USR Validarea noului președinte a fost realizată de către participanții la congres prin intermediul unei aplicații online, continuând astfel practica digitală a formațiunii pentru procesele decizionale interne. Citește și: Primarul Buzăului: Am fost la o înmormântare într-o comună de munte. Toată lumea lucra la primărie Dominic Fritz, anterior președinte interimar al USR, a obținut 62% dintre voturile exprimate, adică 7.312 voturi. În total, au votat 10.914 membri, ceea ce reprezintă o prezență de 57,15%. Clasamentul final al candidaților Pe locul al doilea s-a situat Violeta Alexandru, cu 22,03% (2.396 voturi), urmată de Luiza Elena Oancea și Eduard Răducanu, ambii cu câte 2,69% (292 voturi fiecare). Procesul de votare pentru alegerea președintelui USR a avut loc în perioada 11–13 iunie, pe o platformă electronică securizată, prin vot direct și secret, accesibil tuturor membrilor formațiunii. Alegerile au fost convocate după ce Elena Lasconi, fostul președinte al USR, și-a depus demisia la începutul lunii mai, în urma controverselor apărute în spațiul public.

Președintele Serbiei, în vizită în Ucraina (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Președintele sârb Vučić, apropiat de Putin, face prima sa vizită în Ucraina

Președintele Serbiei, în vizită în Ucraina. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, va efectua miercuri, 11 iunie, o vizită oficială în Ucraina, marcând astfel prima sa deplasare în această țară de la începutul războiului ruso-ucrainean, în februarie 2022. Președintele Serbiei, în vizită în Ucraina Vizita are loc în contextul participării sale la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, potrivit unui comunicat emis de președinția sârbă. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Deplasarea liderului sârb în Ucraina survine la doar câteva zile după ce Moscova a acuzat companiile de armament din Serbia că ar furniza muniție Ucrainei, acuzând Belgradul de „trădare”. Deși autoritățile sârbe nu au confirmat niciodată în mod oficial aceste exporturi, ele nici nu au fost negate public. Vucic între Moscova și Bruxelles Aleksandar Vucic se află într-o poziție geopolitică delicată, oscilând între relațiile tradițional strânse cu Rusia și aspirațiile europene ale Serbiei. Recent, președintele sârb a fost prezent la Moscova, în Piața Roșie, pentru a marca 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, consolidând simbolic legătura cu Kremlinul. Dependență energetică și presiuni occidentale Serbia continuă să refuze impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei și menține o relație strategică cu Moscova, în special pe zona energetică. Belgradul beneficiază de prețuri preferențiale la gazele naturale rusești, aspect care influențează semnificativ politica externă a țării.

Nawrocki, invitat de Trump în SUA (sursa: X/Karol Nawrocki)
Internațional

Președintele polonez a vorbit cu Trump la telefon. Nawrocki susține că a fost invitat la Casa Albă

Nawrocki, invitat de Trump în SUA. Președintele ales al Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat marți că a purtat o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump. Cei doi lideri au discutat despre relațiile bilaterale dintre Varșovia și Washington, potrivit unei postări pe platforma X, citată de Reuters. Nawrocki, invitat de Trump în SUA „L-am invitat pe președintele Trump în Polonia. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat De asemenea, am primit invitația pentru o întâlnire la Casa Albă”, a scris Nawrocki, semnalând astfel intenția de a consolida dialogul strategic între cele două state. Alegeri strânse: Nawrocki câștigă cu 50,89% Karol Nawrocki, candidatul susținut de partidul conservator Lege și Justiție (PiS), a obținut 50,89% din voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 1 iunie. Contracandidatul său, Rafal Trzaskowski, susținut de opoziția pro-europeană, a fost votat de 49,11% dintre alegători. Polonia, profund divizată Rezultatul extrem de strâns al alegerilor confirmă polarizarea accentuată a societății poloneze, într-un context politic tensionat în interiorul Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice. Polonia rămâne un actor strategic în regiune, iar poziționarea sa geopolitică este urmărită cu interes la nivel internațional.  

Un pesedist se laudă că a desființat structura criticată de Bolojan, ATOP Foto: Facebook
Politică

Un pesedist se laudă că a concediat personal și a desființat structura criticată de Bolojan, ATOP

Un pesedist se laudă că a concediat personal și a desființat structura criticată de Bolojan, ATOP: avea 16 membri și consuma indemnizații de 52.000 lei/lună. Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava, a scris, pe Facebook, că a redus numărul de angajați ai consiliului de la 220 la 178.  Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Un pesedist se laudă că a desființat structura criticată de Bolojan, ATOP „În timp ce alții doar vorbesc, noi, la Consiliul Județean Suceava,  𝐚𝐦 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐬 𝐜𝐡𝐞𝐥𝐭𝐮𝐢𝐞𝐥𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐟𝐮𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮 𝟐𝟒 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢, față de cele făcute de vechea administrație în aceeași perioadă de referință. Am redus la mai bine de jumătate 𝐜𝐡𝐞𝐥𝐭𝐮𝐢𝐞𝐥𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐨𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥, birotica și întreținerea, am refuzat 𝐬𝐩𝐨𝐫𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐧𝐞𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞, cum ar fi sporul de antenă, 𝐚𝐦 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐬 𝐧𝐮𝐦𝐚̆𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐠𝐚𝐣𝐚𝐭̦𝐢 (de la 220 la 178) și 𝐚𝐦 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐧𝐭̦𝐚𝐭 la o structură căreia nu îi simte nimeni lipsa:  Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (𝐀𝐓𝐎𝐏). O structură cu 16 membri, pentru care se alocau indemnizații în valoare de aproximativ 52.000 de lei în fiecare lună. Toți acești bani economisiți pleacă în 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐢, care înseamnă 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥𝐮𝐢”, a susținut Șoldan.  Bolojan: Dacă mâine se desființează ATOP nu se va întâmpla absolut nimic „Există o autoritate județeană de ordine publică care se numește ATOP, prescurtat, în jargonul administrativ. Dacă mâine se desființează ATOP nu se va întâmpla absolut nimic, doar că acolo 15-20 de oameni primesc o indemnizație lunară care poate să fie până la 20% din salariul președintelui de consiliu județean, deci împărțiți la cinci, înseamnă că patru posturi de președinți de consiliu județean, în fiecare județ, se pot reduce de pe o zi pe alta”, a spus Bolojan la 2 iunie. 

Alegeri prezidențiale în Coreea de Sud (sursa: news.sbs.co.kr)
Internațional

Coreea de Sud își alege președintele după aventura marțială haotică a lui Yoon Suk-yeol

Alegeri prezidențiale în Coreea de Sud. Marți, cetățenii sud-coreeni sunt chemați la urne pentru a-și alege noul președinte, într-un scrutin anticipat care marchează sfârșitul unei perioade de șase luni de instabilitate politică. Haosul a fost declanșat de tentativa eșuată a fostului președinte Yoon Suk-yeol de a impune legea marțială. Alegeri prezidențiale în Coreea de Sud Votul se desfășoară într-un singur tur, iar secțiile se vor închide la ora locală 20:00 (11:00 GMT). Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Primele rezultate vor fi oferite sub formă de sondaje la ieșirea de la urne. Favoritul scrutinului: Lee Jae-myung, liderul opoziției Liderul opoziției de centru-stânga, Lee Jae-myung, este considerat marele favorit. În alegerile din 2022, acesta a pierdut la limită în fața lui Yoon Suk-yeol. Cel mai recent sondaj Gallup indică un avans semnificativ: 49% din intențiile de vot pentru Lee, față de 35% pentru conservatorul Kim Moon-soo, candidat al Partidului Puterii Poporului (PPP). Un nou președinte cu mandat imediat Scrutinul este unul anticipat, organizat pentru a acoperi vidul de putere de la conducerea țării. Câștigătorul își va prelua mandatul imediat după proclamarea oficială de către autoritatea electorală. Coreenii speră la stabilitate Alegerile vin pe fondul unei crize politice profunde, cu manifestații masive, anchete judiciare spectaculoase și o succesiune rapidă de președinți interimari. Alegătorii speră ca noul președinte să readucă stabilitatea. Prezență ridicată la vot Din totalul celor 44,3 milioane de alegători, peste o treime au votat deja în avans, joi și vineri. Până la ora locală 13:00 (04:00 GMT), Comisia Electorală a raportat o prezență de 62,1%, în creștere față de 61,3% în 2022 la aceeași oră. Provocări majore pentru noul lider al Coreei de Sud Noul președinte va prelua conducerea unei țări cu 52 de milioane de locuitori și va trebui să facă față unor provocări urgente: criza economică în creștere, rata extrem de scăzută a natalității și costul vieții în ascensiune. Pe plan geopolitic, viitorul lider va trebui să răspundă amenințărilor venite dinspre Coreea de Nord și să-și definească poziția față de China – principalul partener comercial al Coreei de Sud, dar și un actor strategic dificil.

Karol Nawrocki, noul președinte al Poloniei (sursa: Facebook/George Simion)
Internațional

Simion a avut succes în Polonia: Karol Nawrocki, eurosceptic populist, a câștigat prezidențialele

Karol Nawrocki, noul președinte al Poloniei: eurosceptic populist sprijinit de Donald Trump și George Simion, Nawrocki l-a devansat pe primarul Varșoviei. Karol Nawrocki, noul președinte al Poloniei Karol Nawrocki a câștigat alegerile prezidențiale din Polonia, obținând 50,89% din voturi (10.606.628 voturi), potrivit rezultatelor oficiale centralizate. Citește și: ANALIZĂ Loviturile Kievului au schilodit aviația militară rusă și capacitatea Moscovei de a ataca Ucraina Contracandidatul său, Rafal Trzaskowski, susținător al orientării pro-europene, a obținut 49,11% (10.237.177 voturi). Prezența la urne a fost impresionantă, atingând 71,6%, un record istoric pentru scrutinul prezidențial polonez. Deși primele exit-poll-uri îl indicau pe Trzaskowski drept favorit, situația s-a schimbat după publicarea datelor din al doilea late-poll, când Karol Nawrocki, cunoscut pentru viziunea sa eurosceptică și populistă, a trecut în frunte. Aproximativ 23 de milioane de cetățeni polonezi și-au exprimat votul în turul al doilea. Participarea masivă a populației depășește recordul stabilit în turul 2 al alegerilor din 1995, când Aleksander Kwaśniewski l-a învins pe fostul lider sindical Lech Wałęsa. Atunci, prezența la urne a fost de 68,23%.

Alegeri în Polonia: Trzaskowski vs Nawrocki (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Internațional

Nicușor Dan și George Simion de Polonia se bat duminică pentru funcția de președinte. Scor strâns

Alegeri în Polonia: Trzaskowski vs Nawrocki. Peste 32.000 de secții de votare s-au deschis duminică dimineață în Polonia, la ora 07:00 (05:00 GMT), pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Aproximativ 29 de milioane de cetățeni cu drept de vot sunt așteptați să decidă cine va conduce țara pentru următorii cinci ani: liberalul proeuropean Rafal Trzaskowski sau ultraconservatorul naționalist Karol Nawrocki Alegeri în Polonia: Trzaskowski vs Nawrocki Conform legii poloneze, procesul electoral are loc sub regimul de „tăcere electorală”, activ de vineri noaptea până la ora 21:00 (19:00 GMT) duminică, când se închid urnele. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău În această perioadă sunt interzise sondajele, mesajele politice și orice forme de agitație electorală. În primul tur de scrutin, organizat pe 18 mai, Trzaskowski, sprijinit de guvernul liberal condus de Donald Tusk, a obținut 31,36% din voturi. Nawrocki, susținut de partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS), a fost creditat cu 29,54%. Participarea ridicată la primul tur (67,3%) este așteptată să se mențină sau chiar să crească în turul al doilea. Sondajele sugerează un rezultat foarte strâns, cu un ușor avantaj pentru actualul primar al Varșoviei, Trzaskowski. Miza: reformele promise de guvernul Tusk Rezultatul alegerilor este crucial pentru capacitatea guvernului Tusk de a implementa reforme importante, mai ales în justiție, domeniu blocat până acum de președintele în funcție, Andrzej Duda. Spre deosebire de alte regimuri parlamentare, președintele Poloniei deține puteri importante: conduce forțele armate, are un rol activ în politica externă și poate bloca legi votate de Parlament prin veto. Cum majoritatea de guvernare nu are suficiente voturi pentru a anula un veto, câștigarea președinției de către Trzaskowski ar elimina un obstacol major în calea reformelor. O victorie a naționalistului Nawrocki ar putea adânci tensiunile dintre executiv și președinție, riscând un conflict politic intern și o orientare mai marcată spre relațiile bilaterale cu SUA, în detrimentul cooperării în cadrul Uniunii Europene. Rezultatele finale, așteptate luni Primele rezultate ale sondajelor la ieșirea de la urne vor fi anunțate imediat după închiderea secțiilor, la ora 21:00 (19:00 GMT). Comisia Electorală Națională (PKW) urmează să publice rezultatele oficiale pe parcursul zilei de luni, după numărarea completă a voturilor.

Nicușor Dan preia mandatul de președinte (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Nicușor Dan își preia luni, 26 mai, mandatul de președinte după ce va depune jurământul în Parlament

Nicușor Dan preia mandatul de președinte. Luni, 26 mai, președintele ales Nicușor Dan va depune jurământul în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, într-o ședință solemnă programată la ora 12:00. Nicușor Dan preia mandatul de președinte Evenimentul va începe cu intonarea Imnului național, după care președintele Curții Constituționale, Marian Enache, va prezenta hotărârea privind validarea alegerii noului președinte. Citește și: Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie - analiză Ziarul Financiar Nicușor Dan va rosti jurământul conform articolului 82 din Constituție, marcând oficial începutul mandatului prezidențial. Ceremonie oficială cu invitați de rang înalt La ședința solemnă participă membrii Guvernului, ai Curții Constituționale, foști președinți ai României, membri ai Familiei Regale, reprezentanți ai cultelor religioase și ai instituțiilor centrale, precum și europarlamentari, oficiali europeni și ambasadori acreditați în România. Patriarhul Daniel va oferi binecuvântarea religioasă pentru noul mandat prezidențial. Ceremonia se va încheia cu primul mesaj oficial adresat plenului de către Nicușor Dan în calitate de șef al statului. Predarea mandatului, la Palatul Cotroceni După depunerea jurământului, la ora 13:30, la Palatul Cotroceni va avea loc ceremonia militară de învestitură. Cinci minute mai târziu, este programată ceremonia oficială de predare-primire a mandatului prezidențial. Administrația Prezidențială a precizat că aceste momente marchează tranziția formală a funcției de președinte al României către Nicușor Dan. Regulile învestirii, stabilite de Constituție și Parlament Potrivit Regulamentului comun al Camerelor Parlamentului, ședința solemnă este convocată în termen de 24 de ore de la validarea rezultatului de către CCR. Președinții celor două Camere prezidează ședința și dau cuvântul președintelui CCR pentru prezentarea raportului. Jurământul depus este consemnat într-o declarație oficială a Parlamentului, prin care se ia act de începerea exercitării mandatului prezidențial, conform articolului 73 din Regulamentul comun.

BEC confirmă victoria lui Nicușor Dan (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

OFICIAL Nicușor Dan a îndeplinit condițiile legale pentru a deveni președinte al României

BEC confirmă victoria lui Nicușor Dan. Biroul Electoral Central (BEC) a publicat marți, pe site-ul oficial, procesul-verbal privind rezultatul turului al doilea al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 18 mai. BEC confirmă victoria lui Nicușor Dan Potrivit documentului, Nicușor Dan, candidat independent, a obținut cele mai multe voturi și a fost declarat câștigător al scrutinului. Citește și: Nicușor Dan, mesaj către administrația Trump: „Încrezător că SUA rămân un garant al Securității” Conform procesului-verbal întocmit de BEC: Nicușor Dan (independent) a obținut: 6.168.642 de voturi George Simion (AUR) a obținut: 5.339.053 de voturi Documentul precizează clar: „Prenumele și numele candidatului care a îndeplinit condițiile art. 81 din Constituția României, republicată: Nicușor-Daniel Dan” Validarea rezultatului de către Curtea Constituțională BEC urmează să înainteze Curții Constituționale a României (CCR) procesul-verbal central, însoțit de procesele-verbale ale: Birourilor electorale județene Birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București Biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate Birourilor electorale ale secțiilor de votare După primirea documentației și soluționarea eventualelor cereri de anulare a alegerilor, CCR va valida rezultatul final și îl va publica în Monitorul Oficial. Depunerea jurământului Potrivit Regulamentului comun al Camerei Deputaților și Senatului, în termen de 24 de ore de la validarea alegerilor de către CCR, președinții celor două Camere convoacă o ședință comună a Parlamentului pentru depunerea jurământului de învestire. În cadrul acestei ședințe, președintele CCR sau un reprezentant al instituției prezintă raportul privind validarea alegerilor. Apoi, candidatul validat este invitat să depună jurământul constituțional Jurământul noului președinte al României Conform articolului 82 din Constituția României, jurământul este următorul: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!” Depunerea jurământului va fi consemnată printr-o declarație a Parlamentului, prin care se ia act de începerea mandatului prezidențial al lui Nicușor Dan.

Noul șef al PSD: premierul lui Dragnea, amicul clanului Vicol Foto: DeBanat.ro
Politică

Noul șef al PSD: premierul lui Dragnea, amicul clanului Vicol, locotenentul lui Ciolacu

Noul șef al PSD, Sorin Grindeanu, a fost premierul lui Liviu Dragnea, în 2017, este probabil și acum amicul clanului Vicol - cu avionul căruia a făcut turism de lux - și locotenentul lui Marcel Ciolacu. Guvernul Grindeanu a emis în ianuarie 2017 ordonanța de urgență 13/2017 care a scos sute de mii de oameni în stradă, până când a fost abrogată. Citește și: Debandadă fără precedent în PSD: nu are un lider după Ciolacu, nu știe ce să facă cu guvernarea Noul șef al PSD: premierul lui Dragnea, amicul clanului Vicol Ce probleme de imagine are noul președinte al PSD: Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu au mințit: ei, neamurile lor și presupusele lor iubite s-au plimbat în Franța pe banii escrocheriei Nordis, scrie G4Media care prezintă documente în acest sens.  Inițial, atât Ciolacu, cât și Grindeanu, au negat agresiv că, în 2022, ar fi fost în Franța cu un avion charter închiriat de Nordis, compania controlată de familia deputatei PSD Laura Vicol. În deplasările organizate de Nordis, alături de Grindeanu s-a aflat și Monica Hunyadi, o tânără de 33 de ani care a deținut un salon de coafură. În 2023, talentul ei este descoperit de Sorin Grindeanu, care o plasează în consiliul de administrație la CFR SA, activitatea ei neavând nici o legătură cu cea a acestei companii a ministerului Transporturilor. După Electrificare CFR, ea a fost plasată în consiliul de administrație a Autorității de Siguranță Feroviară, altă structură a ministerului Transporturilor. Vila de 650.000 de euro a ministrului Grindeanu a fost proiectată de o firmă care a făcut parte din grupul Nordis, cu Vladimir Ciorbă acționar, arată Insider Timișoara.  Nordis a cheltuit 850.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu, arată referatul DIICOT în care cere arestarea fostei deputate PSD și a soțului ei, Vladimir Ciorbă. În 2021, 40 de matematicieni din România îi solicită ministrului Sorin Grindeanu, într-o scrisoare deschisă, să trimită la Biblioteca Națională, conform legii, șapte exemplare din cartea scrisă împreună cu tatăl său pentru a înlătura în acest fel îndoiala privind existența ei. Dar Grindeanu nu a prezentat cartea.  Sorin Grindeanu a fost ales președinte interimar al PSD cu 67 de voturi, față de doar 14 obținute de Daniel Băluță, contracandidatul său, primarul Sectorului 4. 

De teamă că iese Simion președinte, Becali a pierdut un milion de euro Foto: Captură video sport.ro
Politică

De teamă că iese Simion președinte, Becali a pierdut un milion de euro

De teamă că iese George Simion președinte, Gigi Becali a pierdut un milion de euro: înainte de alegeri și-a schimbat leii în euro, tranzacție care s-a dovedit a fi perdantă fiindcă moneda națională s-a consolidat după succesul lui Nicușor Dan. Latifundiarul din Pipera a recunoscut că o victorie a lui Simion - pe care l-a susținut puternic - ar fi dus probabil la o prăbușire a leului, așa că a decis să-și ia măsuri de siguranță. Citește și: Debandadă fără precedent în PSD: nu are un lider după Ciolacu, nu știe ce să facă cu guvernarea De teamă că iese Simion președinte, Becali a pierdut un milion de euro „Am pierdut peste 1 milion de euro că am schimbat toți leii în euro că îmi era frică că iese el (n.r. – George Simion). Pe cuvântul meu de onoare. Toți leii i-am schimbat și am pierdut 1 milion de euro. Nu contează ce am schimbat sau nu. Gata, nu spun ce, am pierdut 1 milion de euro”, a declarat Becali, citat de fanatik.ro. Luni, imediat după victoria lui Nicușor Dan, leul s-a întărit față de euro. Luni, euro s-a depreciat semnificativ, la 5.0315 lei, cu 0,0718 lei, de la 5.1033 lei. În plus, luni bursa a crescut puternic, iar statul s-a împrumutat mai ieftin. În cazul unei victorii a lui George Simion, analiștii anticipau o reacție negativă a piețelor, iar băncile cu capital străin se pregăteau să vândă masiv titluri de stat. 

Nicușor Dan este matematic președintele României (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

MATEMATIC Nicușor Dan este președintele României: are deja peste 50% din voturi

Nicușor Dan este matematic președintele României: are deja 5,8 milioane de voturi, adică peste 50% din numărul buletinelor de vot. Nicușor Dan este matematic președintele României Numărul total de buletine de vot valide în turul al doilea al prezidențialelor a fost de 11.641.866. Citește și: Maghiarii au votat masiv cu Nicușor Dan: victorii zdrobitoare în Harghita și Covasna, scoruri foarte bune în Mureș, Bihor și Satu Mare Jumătate din acest număr este de peste 5.820.933 de voturi. Pentru a deveni președinte, oricare din cei doi candidați are nevoie de măcar un vot în plus. La această oră, Nicușor Dan are peste 5.828.000, iar George Simion - peste 4.929.000. Astfel, Nicușor Dan a devenit, matematic, președintele României.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră