duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: președinte

68 articole
Politică

Geoană va demisiona de la NATO

Geoană va demisiona de la NATO. Motivul: candidatura la alegerile prezidențiale. Anunțul a fost făcut de profesorul Dumitru Borțun, președintele mișcării civice și politice "România Renaște!". Mișcarea "România Renaște!", prin vocea profesorului Dumitru Borțun, i-a cerut lui Mircea Geoană să candideze la cea mai înaltă funcție în stat, fiind "cel mai calificat" pentru a ocupa funcția de președinte al României. Citește și: EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au „tras țeapă” și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională Până acum și-au anunțat oficial intenția de a candida la alegerile prezidențiale Ana Birchall, Diana Șoșoacă, George Simion și Elena Lasconi. Laudele profesorului Borțun Mișcarea "România Renaște!", condusă de profesorul universitar Dumitru Borțun, a organizat prima conferință de presă în care a anunțat deschis că îl propune și susține pe Mircea Geoană la alegerile prezidențiale. Organizația s-a ocupat până acum de organizarea evenimentelor legate de lansarea cărții "Bătălia pentru viitorul României", scrisă de Mircea Geoană. Dumitru Borțun a lansat un apel "către toate forțele sănătoase și democratice din România" prin care expune de ce ar trebui să candideze Mircea Geoană: "Recunoaştem preşedintele de care avem nevoie în persoana dlui Mircea Geoană. Dintre toți candidații posibili la alegerile prezidențiale din acest an. (...) Prin traseul profesional, prin cariera politică şi diplomatică, prin competența și corectitudinea arătate de-a lungul timpului, prin înțelegerea evoluției lumii de azi, prin credibilitatea câştigată ca ambasador, ca ministru de Externe şi ca Secretar General Adjunct al NATO, dl. Mircea Geoană este cel mai calificat pentru cea mai înaltă demnitate în statul român, aşa cum o arată și românii când îl creditează cu cele mai mari şanse de a câştiga Preşedinţia". Geoană va demisiona de la NATO Întrebat dacă alegerile prezidențiale au fost mutate în septembrie pentru a împiedica o eventuală candidatură a lui Mircea Geoană, Dumitru Borțun a declarat că inițial și el a crezut asta. "Am aflat chiar de la domnia sa că își poate da oricând demisia după Summit-ul de la Washington. A muncit foarte mult împreună cu echipa sa pentru organizarea acestui summit. Nu vrea plece mai devreme. După Summit-ul de la Washington, în a doua jumătate a lunii iulie, va putea să își dea demisia. Zic, și nu e nici o restricție? Este una singură! Să nu ne dăm împreună, și secretarul general și secretarul general adjunct, să nu ne dăm în același timp demisia. Dacă unul dintre noi rămâne, celălalt poate să își dea demisia", a declarat Dumitru Borțun.

Geoană va demisiona de la NATO (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Trump nu recunoaște alegerile dacă pierde (sursa: CNN)
Internațional

Trump nu recunoaște alegerile dacă pierde

Trump nu recunoaște alegerile dacă pierde. Preşedintele SUA, democratul Joe Biden, s-a confruntat cu contracandidatul său republican în cursa pentru Casa Albă, Donald Trump, în prima dezbatere televizată din această campanie electorală, foarte aşteptată, cu mai puţin de jumătate de an înainte de scrutin. Biden, "răcit" Primul şi-a acuzat rivalul că este dezechilibrat şi un pericol pentru democraţie, iar celălalt - că adversarul său este senil şi corupt. Dezbaterea a fost transmisă din Atlanta de CNN. Citește și: EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au „tras țeapă” și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională Cu o voce joasă, uneori cu o privire puţin pierdută şi dificultăţi de exprimare, Joe Biden, 81 de ani, nu a fost în cea mai bună formă în cursul dezbaterii de joi seară în faţa lui Donald Trump. Surse de la Casa Albă au spus mai multor media americane că preşedintele democrat a fost examinat de medicul său săptămâna aceasta. Biden "este răcit", potrivit CBS News şi NBC. Trump nu recunoaște alegerile dacă pierde Donald Trump a refuzat să-şi ia angajamentul de a recunoaşte fără condiţii rezultatul prezidenţialelor americane din noiembrie. Întrebat dacă va recunoaşte rezultatul duelului său cu Joe Biden, candidatul republican s-a eschivat, răspunzând: "Dacă alegerile sunt corecte şi echitabile, absolut". Joe Biden şi Donald Trump s-au insultat reciproc constant. Republicanul l-a acuzat pe preşedintele democrat că este "plătit de China". "El este plătit de China, China ne ucide, ne distrugi ţara", a afirmat omul de afaceri republican. Veniturile de peste 400.000 USD, taxate suplimentar "Cei mai bogaţi plătesc doar 6% impozit pe venit", s-a plâns preşedintele american Joe Biden. "Peste venitul de 400.000 de dolari, vom creşte taxele pentru a proteja pe toată lumea în ţara noastră, acest lucru ne va permite să mergem mai departe cu securitatea socială", a anunţat el. Acuzat de Joe Biden că nu a "făcut nimic" pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, Donald Trump şi-a apărat palmaresul în fruntea Statelor Unite şi şi-a justificat în special ieşirea din Acordul de la Paris. A fost o afacere foarte proastă" pentru americani, potrivit lui Trump. Atacul de la Capitoliu și Ucraina "El i-a încurajat pe aceşti oameni să meargă la Capitoliu. A stat în pe scaun Biroul Oval trei ore, trei ore, în timp ce vicepreşedintele său şi unii dintre colegi şi republicani i-au cerut să acţioneze pentru a pune capăt tuturor acelor lucruri", a denunţat Joe Biden pe tema atacului asupra Capitoliului din Washington, pe 6 ianuarie 2021. "În schimb, el i-a încurajat. Şi vrea să-i graţieze pe acei (insurgenţi) care au fost condamnaţi. (...) Iar acum, spune că dacă va pierde din nou, ar putea fi ", a afirmat preşedintele democrat. Războiul din Ucraina nu ar fi avut loc niciodată dacă Statele Unite ar fi avut un "lider", i-a spus joi Donald Trump preşedintelui Joe Biden în cursul dezbaterii lor de la Atlanta. Candidatul republican a fost foarte critic faţă de miliardele de dolari cheltuite de Statele Unite pentru a sprijini Kievul în războiul împotriva Moscovei. Pilula antiavort "Tu eşti fraierul, tu eşti ratatul", i-a spus Joe Biden lui Donald Trump joi, cu ocazia primei dezbateri televizate a prezidenţialelor din 2024. Biden s-a referit la comentarii atribuite fostului preşedinte republican despre soldaţii americani care au murit în luptă, pe care Donald Trump i-ar fi descris drept "nişte fraieri" şi "rataţi". Omul de afaceri s-a apărat joi, afirmând că este vorba despre a fost un citat "inventat". Întrebat despre dreptul la avort, Donald Trump a afirmat că nu va "bloca" accesul la pilula de avort dacă va fi ales. În 2022, Curtea Supremă a Statelor Unite a anulat decizia Roe v. Wade, care din 1973 garantase dreptul la avort femeilor americane din toată ţara.

Cu cât promite Simion să vândă casele Foto: Facebook
Politică

Cu cât promite Simion să vândă casele

Cu cât promite George Simion să vândă casele, dacă ajunge președinte al României: acesta se angajează să ofere „case” - nu simple „locuințe” - la doar 35.000 de euro. Promisiunea apare pe un poster electoral al AUR, intitulat „Planul Simion pentru România/George Simion 2024 Președintele României”. Citește și: Cel mai mare tun al lui Ciolacu: pășune cumpărată cu 260 de euro, schimbată cu o pădure a statului de 440.000 de euro Cu cât promite Simion să vândă casele „Ești proprietar! Ia-ți și tu casa ta! Case la doar 35.000 de euro pentru români”, este angajamentul liderului AUR. Planul nu precizează ce dimensiuni vor avea casele de 35.000 de euro. Alte două promisiuni electorale ale lui Simion sunt: „Ești respectat! Nu mai trăiești de azi pe mâine! Tăiem fără milă din taxele statului pe salariul tău!” Ești liber! Ajungi și tu liber financiar! Tăiem toate dobâznile băncilor la creditul tău!” „Am luat decizia de a-mi depune candidatura pentru funcţia de Preşedinte al României. Îi văd pe contracandidaţii mei: obosiţi şi blazaţi. Nu au ce oferi românilor! Îmi propun să fiu, prin contrast, un preşedinte tânăr şi energic, care să lucreze 24/24 pentru poporul său”, a declarat liderul AUR, acum o săptămână. „Simbolic, porţile Cotroceniului trebuie deschise. Şi le voi deschide efectiv, cum am făcut-o şi cu alte instituţii, la care fiecare român să aibă acces. Un preşedinte care nu este pornit de la talpa Ţării nu poate înţelege durerile oamenilor. Iar mare parte din Ţară este în suferinţă. Voi cere părerea înţelepţilor acestei ţări, voi aduna profesioniştii şi mă voi consulta cu poporul meu, şi în campanie, dar şi ca Preşedinte”, a mai transmis Simion la evenimentul de lansare a candidaturii sale. Liderul AUR afirmă, de asemenea, că vrea să ferească ”România şi cetăţenii ei de orice conflict”. ”Ţara trebuie să rămână în stare de neutralitate şi, treptat, să redevenim promotorul păcii în conflictele armate care distrug vieţi nevinovate. România nu va intra în război cât timp eu sunt preşedintele ei. Sunt neexperimentat, am făcut multe greşeli, dar totodată am fost suficient de capabil să ajung până aici. Cred că, având sprijinul vostru, vom decide iarăşi noi pentru noi şi nu alţii pentru noi”, a mai Simion.

Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă (sursa: Facebook/Gitanas Nausėda)
Internațional

Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă

Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă. Lituanienii votează duminică în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale la finalul unei campanii dominate de probleme de apărare, ţara încercând să-şi consolideze securitatea în faţa Rusiei vecine. Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă Ţara baltică cu o populaţie de 2,8 milioane de locuitori, o fostă republică sovietică învecinată cu exclava rusă puternic militarizată Kaliningrad, se teme că ar putea fi următoarea ţintă dacă Moscova ar câştiga războiul împotriva Ucrainei. Citește și: Geoană, declarație riscantă despre Ucraina: insinuează că România ar fi trebuit să blocheze exportul grânelor ucrainene. O astfel de decizie ar fi produs satisfacție la Moscova "Înţelegerea de către Lituania a ameninţării ruse este unanimă şi incontestabilă, iar principalii candidaţi sunt de acord cu aceasta", a afirmat Linas Kojala, directorul Centrului de Studii Est-Europene din Vilnius. Sondajele îi conferă preşedintelui în exerciţiu, Gitanas Nauseda, fost bancher în vârstă de 59 de ani, un avantaj confortabil faţă de ceilalţi şapte candidaţi, printre care prim-ministrul Ingrida Simonyte şi un cunoscut avocat, Ignas Vegele. Actualul președinte, favorit în primul tur În primul tur, Gitanas Nauseda ar urma să obţină peste 35% din voturi, potrivit unui ultim sondaj care îi creditează cu 12% din voturi pe Ignas Vegele şi 10% pe Ingrida Simonyte. Lituania este unul dintre cei mai fermi susţinători ai Ucrainei, care de peste doi ani se apără împotriva unei invazii pe scară largă declanşată de Rusia în februarie 2022. Ţara baltică îşi exprimase anterior deschiderea faţă de ideile preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la desfăşurarea de trupe terestre occidentale în Ucraina. Cu toate acestea, alte state - inclusiv Germania - resping cu fermitate această idee.

„Ne pupăm copiii, soţiile, şi la luptă”, anunță Rareș Bogdan Foto: Gazeta de Cluj
Politică

Ne pupăm copiii, soţiile, şi la luptă

„Nu avem vară, nu avem vacanţă, ne pupăm copiii, soţiile, şi la luptă”, a afirmat prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan, azi. El a arătat că pe 29 septembrie are loc turul doi la prezidenţiale iar pe 30 septembrie se va anunţa preşedintele României, care trebuie să fie tot un liberal. Citește și: Nomenklatura PSD îi oferă tratament preferențial lui Florin Piersic și face spectacol în timp ce pacienții obișnuiți sunt dați deoparte „Ne pupăm copiii, soţiile, şi la luptă” „Nu avem vară, nu avem vacanţă, ne pupăm copiii, soţiile, şi la luptă. Lupta se dă pe data de 15 septembrie. O nouă etapă pentru România. 29 septembrie, vot. Nu dormim, numărăm şi pe 30 anunţăm preşedintele României care trebuie să fie tot un liberal, exact cum am avut în ultimii 10 ani de zile, pe preşedintele Nicolae Ciucă”, a spus Rareș Bogdan. „Pentru a avea o şansă, pentru a ne bate, trebuie să scoatem cel mai bun scor la alegerile de pe 9 iunie. Ăla este trambulina, ăla este momentul cheie pentru noi, pentru a ne propulsa liderul”, a mai spus el. Citește și: Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA Liderul liberal a precizat că îşi doreşte să îşi mai facă o poză în Biroul Oval, însoţindu-l pe noul preşedinte Nicolae Ciucă.

Președintele poate angaja România în război (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

Președintele poate angaja România în război

Președintele poate angaja România în război. Proiectul noii legi a apărării naționale, întocmit de către Ministerul Apărării Naționale, are prevederi nu doar controversate, ci chiar neconstituționale. Președintele poate angaja România în război Una dintre aceste prevederi se referă la instituția care poate angaja țara în război, arată APADOR-CH într-o analiză. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro "Art. 4 alin. 4 permite ca două persoane, prim-ministrul şi preşedintele ţării, să angajze ţara într-un război, deşi, potrivit Constituţiei, doar Parlamentul poate decide intrarea într-un război. Redactarea neclară a alin. 4 permite preşedintelui să dispună orice , adică şi măsuri care pot fi calificate ca acte de agresiune (intervenţii armate împotriva/pe teritoriul altei ţări), dacă le consideră necesare pentru protecţia cetăţenilor români dintr-o ţară străină. Această atribuţie ar trebui să revină exclusiv Parlamentului, nu preşedintelui, deoarece potrivit art. 65 din Constituție, numai Parlamentul poate declara starea de război. Ca atare, la art. 4 alin. 4 din proiect ar trebui înlocuită sintagma cu .", arată ONG-ul citat.

Averea uriașă a președintelui Consiliului Județean Călărași Foto: Facebook
Politică

Averea uriașă a președintelui Consiliului Județean Călărași

Averea uriașă a președintelui Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță (PSD), cercetat de DNA: o misterioasă asociație, cu zero angajați, i-a adus dividende de aproape 11 milioane de lei. Citește și: GALERIE FOTO Gabriela Firea, avalanșă de postări și poze alături de Cătălin Cîrstoiu, în care își arată susținerea pentru acesta. Fotografiile arată însă zâmbete crispate și figuri triste Procurori de la DNA Constanţa efectuează, joi dimineaţa, percheziţii la sediul Consiliului Judeţean Călăraşi, într-un dosar de corupţie. Vizat de anchetă ar fi președintele consiliului județean. De asemenea, procurorii ridică documente şi calculatoare de la DGASPC Călăraşi şi un spital din oraş în legătură cu mai multe contracte de achiziţii. Vasile Iliuta si colegii de partid Foto: captură video Averea uriașă a președintelui Consiliului Județean Călărași Iliuță are o avere uriașă, dar cel mai mare venit vine din dividende plătite de „ASOCIATIA CONSORTIU DE EXTENSIE SI DEZVOLTARE RURALA VILCELELE SRL”, o structură cu zero angajați în anul 2022. Există și un ONG cu acest nume, care are site unde Iliuță figurează ca președinte. În declarația de avere depusă de Iliuță în 2023, figurează doar „dividende” Vâlcele, fără să fie clar trecută denumirea firmei. Însă, în declarația de interese, președintele Consiliului Județean Călărași figurează ca președinte al Asociației CEDR Valcelele. Sumele încasate sub formă de dividende sunt uriașe: 7,6 milioane de lei pentru președintele CJ și 3,2 milioane de lei de doi dintre copiii săi. În declarația de avere din 2022, dividendele de la această asociație au fost de circa trei milioane de lei, iar în 2021 tot circa trei milioane de lei. Iliuță are o avere imensă, care include uriașa suprafață de 459 de hectare de teren agricol în Călărași. El mai are două case, trei apartamente și multiple spații de producție. Doar din arendă a câștigat circa 900.000 de lei. Salariul său, ca președinte de Consiliu Județean, este de circa 160.000 de lei, anual, net.

Putin are un nou mandat prezidențial (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin are un nou mandat prezidențial

Putin are un nou mandat preziențial. Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale din Rusia cu 87% din voturi, potrivit unui exit-poll. Putin are un nou mandat prezidențial Un alt exit-poll, realizat de Centrul rus pentru cercetarea opiniei publice (VCIOM), avansează cifre identice: o victorie cu 87,8%. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic Iulia Navalnaia a declarat că a scris numele de familie al soţului ei defunct, Aleksei Navalnîi, pe buletinul de vot pentru alegerile prezidenţiale din Rusia, după ce a făcut apel la simpatizanţii opoziţiei să procedeze la fel pentru a protesta împotriva lui Vladimir Putin. "Bineînţeles, am scris numele pentru că este imposibil ca la o lună înainte de alegeri, principalul opozant al lui Putin, deja încarcerat, să fie ucis", a declarat ea presei după ce a votat la ambasada rusă din Berlin. La intrarea sa, susţinătorii ei au scandat "Iulia, Iulia, suntem alături de tine". Casa Albă: alegeri nici libere, nici corecte Potrivit Comisiei electorale ruse, liderul de la Kremlin a obţinut 87,97% din voturi după numărarea a 24% dintre buletinele de vot. Imediat au urmat mai multe reacţii la nivel internaţional. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Putin este "beat de putere" şi "vrea să conducă etern". El a estimat într-un mesaj pe reţelele sociale că alegerile prezidenţiale din Rusia "nu au nicio legitimitate". Casa Albă a transmis la rândul ei că alegerile ruse "în mod evident nu au fost nici libere, nici corecte", dat fiind modul în care Putin şi-a încarcerat oponenţii şi i-a împiedicat pe alţii să candideze.

Elena Lasconi explică în ce condiții ar candida la prezidențiale Foto: facebook
Eveniment

Lasconi explică în ce condiții ar candida la prezidențiale

Primarul USR din Câmpulung Muscel, Elena Lasconi, explică în ce condiții ar candida la prezidențiale: „Deci, eu, dacă m-aș înscrie în orice cursă, eu mă înscriu ca să câștig. Cu o singură condiție. Dar v-am spus acum focusul meu este pe Primăria Municipiului Câmpulung. Să am o echipă în spate care să mă susțină din toate punctele vedere. USR-ul să fie echipa. Toți. Adică să simt că toată lumea este trup și suflet cu treaba asta. Doar așa poți să câștigi. Altfel nu", a spus Elena Lasconi la Antena 3 CNN. Citește și: „Băieții deștepți” știau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Lasconi explică în ce condiții ar candida la prezidențiale Întrebată dacă se va înscrie în cursa pentru prezidențiale, primarul din Câmpulung a spus: „Eu sunt cu foarte mult bun simț și aș vrea să văd niște măsurători pe bune, din mai multe surse. Să fie măsurați mai mulți colegi de ai mei și atunci aș lua o decizie. Eu sunt cu tot sufletul pentru Câmpulung și vreau să candidez acolo pentru că am foarte multă treabă”. Lasconi a spus că, dacă ar ajunge România, ar întări instituțiile statului. „O țară este sigură dacă tu întărești instituțiile din acea țară și mi se pare că ele nu sunt întărite, dimpotrivă. Sunt cocoțați în funcții în toate instituțiile pentru că le-am simțit pe pielea mea că au venit în control, au venit să mă blocheze, au venit să-mi facă o grămadă de lucruri. Nu e ok, nu în regulă. Deci dacă noi am întări instituțiile statului, ar putea să facă festival politicienii pe scena politică, că nu contează chiar atât de mult”, a explicat edilul-șef din Câmpulung Muscel. “Nu pregătesc nicio candidatură de prezidențiale. Eu mi-o pregătesc pe cea de primar. Cuvântul meu e contract. Eu ce promit fac. E adevărat că în primul an dădeam niște deadline-uri care nu se potriveau, pentru că mi-am dat seama că sunt la stat. Nu știam cam cât durează, toate procedurile de achiziție ș.a.m.d. Sincer, nu știu dacă m-aș simți foarte confortabil. Am trecut de multe ori pe lângă Cotroceni. Mă uit cu admirație la Maia Sandu, cu mare admirație“, a mai afirmat ea.

Șoșoacă și-a organizat la Iași primire de președinte Foto: Captură video
Politică

Șoșoacă și-a organizat la Iași primire de președinte

Viralul săptămânii vine din capitala Moldovei, unde senatoarea Diana Șoșoacă și-a organizat la Iași primire de președinte de țară. Ea a fost în acest oraș la 24 ianuarie, când se aniversa Unirea Principatelor Române. La sosirea în centrul Iașiului, o fanfară locală i-a cântat marșul de întâmpinare al Armatei Române, intonat la ceremoniile oficiale, iar senatoarea a strigat, așa cum procedează șefii de stat sau comandanții militari: „Să trăiți!”. Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide „Diana președinte”, a răspuns mulțimea. Șoșoacă și-a organizat la Iași primire de președinte În filmare se vede că Șoșoacă râde în timp ce trece prin mulțime, în ritm de marș, și pare că realizează ridicolul situației în momentul în care salută. Un cameraman profesionist imortalizează momentul, dar fanfara pare a fi mai degrabă specializată în hore la nuntă, la sat. În imagini postate pe rețelele de socializare și preluate de Șoșoacă pe pagina sa, se vede cum simpatizanți ai senatoarei se pregătesc pentru primirea acesteia: „Și când vine doamna, începeți să cântați”. „Doamna senator Diana Iovanovici Sosoaca primită la Iași cu onorurile cuvenite de un președinte”, a scris, pe X/Twitter, filiala din Caraș a partidului ei, SOS România. Mai mult, mesajul a fost distribuit și în limba germană, engleză și franceză: „La sénatrice Diana Iovanovici Sosoaca a été reçue à Iasi avec les honneurs dus à un Président”. Citește și: Firea își asumă toate proiectele lui Nicușor Dan: autobuze, tramvaie și troleibuze noi, modernizarea rețelei de termoficare și stația de epurare Glina 2 Alte filiale ale SOS România au postat filmarea pe TikTok, inclusiv în variantele în engleză, germană și franceză, ceea ce sugerează că șefa partidului le-a solicitat să transmită acest mesaj. Diana Șoșoacă a afirmat, la 24 ianuarie, că ar vrea să mute capitala României la Iași: „Am văzut că nu de la București se dă startul patriotismului”

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? (sursa: X/Борис Надеждин)
Internațional

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin?

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Alegerile prezidențiale din Rusia au loc în luna martie. Deși observatorii internaționali nu au nici o îndoială că președintele Vladimir Putin își va asigura al cincilea mandat, un nou contracandidat a stârnit un interes neașteptat. Atât la nivel național, cât și internațional. Este vorba de Boris Nadejdin. Politicianul, în vîrstă de 61 de ani, este un critic vocal al regimului lui Putin, condamnând în mod repetat războiul din Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Luminița Odobescu justifică decizia lui Ciolacu de a-l ignora pe ambasadorul Muraru în SUA și-l amenință voalat pe cel din urmă cu „evaluarea anuală” Până în prezent, a strâns peste 150.000 de semnături de susținere a candidaturii. În mai multe orașe din Rusia, oamenii au stat la cozi enorme pentru a semna. Pe de altă parte, Nadejdin este criticat chiar de către opozanții lui Putin. Aceștia îl acuză că face jocul Kremlinului, creând iluzia competiției. Împotriva războiului din Ucraina Boris Nadejdin are 61 de ani, s-a născut în Tașkent, Uzbekistanul sovietic. Are rădăcini ucrainene, poloneze, evreiești și românești. A absolvit facultatea de Fizică și Matematică de la Universitatea de Stat din Moscova. În 1999, a devenit membru al Dumei de Stat. Între 2008 și 2011 a fost membru al Consiliului Politic Federal al partidului Cauza Dreaptă. În prezent, este membru al partidului de centru-dreapta Inițiativa Civilă. Pe site-ul său, Nadejdin se descrie ca fiind "fizician, antreprenor, avocat și politician". Din 2022, și-a exprimat în mod repetat opoziția față de război. Potrivit declarațiilor, își dorește să scoată Rusia din "drumul autoritarismului și militarizării". În campanie, a declarat: "Putin trage Rusia în trecut. Rusia are nevoie de un viitor, viitorul unei țări care va fi apreciată și la care oamenii liberi și educați vor dori să se întoarcă.". Nadejdin a promis că va pune capăt mobilizării, va aduce soldații ruși acasă și va elibera prizonierii politici. Nadejdin a numit restricțiile privind avortul și interzicerea mișcării LGBTQ+ "prostii monumentale", asemănându-le cu practici din evul mediu. Cozi pentru semnături la minus 34 de grade Candidatura prezidențială a lui Boris Nadejdin a fost primită cu un interes neașteptat de mare. "Acum, strângem aproximativ 15.000 de semnături pe zi", a declarat Nadejdin într-un interviu recent. În întreaga țară s-au format cozi lungi de ruși care îl susțin pe Nadejdin, inclusiv în orașe precum Sankt Petersburg, Saratov, Krasnodar, Ekaterinburg, Voronej și Ufa. În Sakha, oamenii au stat la coadă pentru semnătură în ciuda temperaturilor de minus 34 de grade Celsius. În prezent, potrivit site-ului său de campanie, Nadejdin a strâns peste 150.000 de semnături. În conformitate cu legile electorale rusești, un candidat la președinție care candidează dintr-un partid nereprezentat în parlament trebuie să adune 100.000 de semnături, cu cel mult 2.500 din fiecare dintre regiunile Rusiei. Nadejdin a explicat pe Telegram că și-a dorit o marjă suplimentară de semnături în cazul în care unele ar fi contestate de autorități. Deși Nadejdin are numărul suficient de semnături, acestea nu sunt o garanție că va putea candida. Comisia electorală, care trebuie să le valideze, este condusă de Ella Pamfilova, o confidentă a președintelui Putin. Dunțova, candidatură respinsă Oponenții lui Putin s-au plâns, în mod repetat, de faptul că înregistrarea le-a fost respinsă de comisia electorală din cauza unor erori formale. Este și cazul jurnalistei Ekaterina Dunțova. Dunțova a criticat constant războiul din Ucraina și a făcut campanie pentru eliberarea prizonierilor politici. În luna decembrie 2023, Ekaterina Dunțova a fost exclusă din cursă, înainte de a fi înregistrată oficial. Comisia electorală centrală a Rusiei a motivat că au existat mai multe erori în documentele depuse. Printre aceste erori au fost invocate litere greșit scrise în numele celor care au semnat pentru candidatură. Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Deși a stârnit interes, atrăgând și atenția internațională, contracandidatul lui Putin este și criticat, chiar de către opozanți ai Kremlinului. Aceștia susțin că Nadejdin face jocurile puterii creând "iluzia competiției". Coordonatorului de campanie din Voronej, Pavel Sychev, a declarat: "Jumătate dintre prietenii mei, care se află în tabăra opoziției, au refuzat să semneze pentru Nadejdin, pretinzând că el este un «proiect al Kremlinului»". Potrivit unor surse din administrația prezidențială, citate de Institutul de știri independent Verstka, la început, Nadejdin ar fi fost agreat de Kremlin. Așa se explică și faptul că acestuia i-au fost permise declarațiile publice față de războiul din Ucraina. Totuși, potrivit acelorași surse, atitudinea Kremlinului față de Nadejdin s-a schimbat brusc, după congresul partidului Inițiativa Civică din 23 decembrie, când acesta a fost propus pentru candidatură. Nadejdin a pierdut sprijinul Kremlinului nu doar pentru că a criticat războiul, ci și pentru că, în discursul din Congres, s-a ridicat contra lui Putin. Iar în prezent pare că a devenit un opozant serios. Cel mai probabil, Comisia electorală va refuza înscrierea sa în cursa prezidențială.

Noul lider ales taiwanez sfidează China (sursa: WP)
Internațional

Noul lider ales taiwanez sfidează China

Noul lider ales taiwanez sfidează China. Preşedintele ales al Taiwanului, Lai Ching-te, reprezentantul Partidului Democrat Progresist (DPP), a promis sâmbătă, în faţa susţinătorilor săi, să protejeze insula de "ameninţările şi intimidările din partea Chinei", după ce Beijingul a transmis după scrutinul prezidenţial şi parlamentar desfăşurat sâmbătă că reunificarea este inevitabilă. Noul lider ales taiwanez sfidează China Lai a felicitat populaţia pentru că "a rezistat cu succes eforturilor forţelor externe de a influenţa aceste alegeri". După o campanie marcată de o puternică presiune diplomatică şi militară din partea Chinei, Lai a câştigat alegerile prezidenţiale într-un singur tur de scrutin cu 40,1% din voturi. El îşi va prelua mandatul la 20 mai. Citește și: INTERVIU EXCLUSIV Românii care luptă în Ucraina, specializați în cercetare, tehnologie și informații militare. De ce sunt pe front, cât câștigă, ce condiții trebuie să îndeplinească Taiwanezii au votat, de asemenea, pentru reînnoirea celor 113 locuri din parlament, unde DPP şi-a pierdut majoritatea. Vicepreşedintele demisionar Lai Ching-te, în vârstă de 64 de ani, a fost descris de Beijing ca fiind un "pericol grav", deoarece partidul său susţine că insula este de facto independentă. Ţara comunistă, care consideră Taiwanul ca fiind una dintre provinciile sale, a reacţionat sâmbătă seara, afirmând că acest vot "nu va împiedica tendinţa inevitabilă de reunificare cu China". Taiwan furnizează 70% din semiconductorii din lume "Vreau să mulţumesc poporului taiwanez pentru că a scris un nou capitol al democraţiei noastre", a declarat Lai Ching-te în discursul său de victorie, "pentru că spunem comunităţii internaţionale că, între democraţie şi autoritarism, noi vom fi de partea democraţiei". Cu toate acestea, el a promis să "continue schimburile şi cooperarea cu China". Prezenţa la vot a fost de 71,9%. În China, acoperirea mediatică a alegerilor din Taiwan a fost redusă la minimum în timpul campaniei, iar sâmbătă seara, programul de ştiri al televiziunii de stat nici măcar nu le-a menţionat. Statutul Taiwanului este unul dintre cele mai explozive subiecte în rivalitatea dintre China şi Statele Unite, principalul susţinător militar al teritoriului, iar Washingtonul intenţionează să trimită o "delegaţie informală" pe insulă după vot. Un conflict în această strâmtoare ar fi dezastruos pentru economia mondială: insula furnizează 70% din semiconductorii din lume şi peste 50% din containerele din lume sunt transportate prin aceasta. Biden: "Nu susţinem independenţa Taiwanului" Preşedintele american, Joe Biden, a declarat sâmbătă că Statele Unite nu susţin independenţa Taiwanului. "Nu susţinem independenţa...", a declarat Biden, când i s-a cerut o reacţie la alegerile de sâmbătă din Taiwan, relatează agențiile de presă internaționale. Taiwan, o insulă pe care China o revendică ca fiind a sa, a fost o poveste de succes democratic de când a organizat primele alegeri prezidenţiale directe în 1996, punctul culminant al unor decenii de luptă împotriva regimului autoritar şi a legii marţiale. Statele Unite sunt cel mai important susţinător internaţional şi furnizor de arme al Taiwanului, în ciuda lipsei de legături diplomatice oficiale cu insula. Administraţia Biden s-a temut că alegerile, tranziţia şi noua administraţie ar putea escalada conflictul cu Beijingul. SUA, susținătorul militar decisiv al insulei Biden a depus eforturi pentru a calma relaţiile cu China, acceptând inclusiv să discute despre divergenţele în materie de securitate la un summit din California cu preşedintele Xi Jinping în noiembrie. Guvernul din Taiwan se aşteaptă ca Beijingul să încerce să pună presiune asupra viitorului său preşedinte după vot, inclusiv prin organizarea de manevre militare în apropierea insulei în această primăvară, au declarat doi înalţi oficiali guvernamentali. China nu a renunţat niciodată la utilizarea forţei pentru a aduce Taiwanul sub controlul său. În semn de susţinere a guvernului de la Taipei, Biden intenţionează să trimită o delegaţie neoficială pe insula autoguvernată, potrivit unui înalt oficial al administraţiei americane. Delegaţii similare au mai fost trimise în Taiwan în trecut. China s-a înfuriat în 2016 când preşedintele ales de atunci, Donald Trump, a vorbit la telefon cu preşedintele Tsai Ing-wen din Taiwan, prima conversaţie de acest fel între liderii SUA şi Taiwanului de când preşedintele Jimmy Carter a schimbat recunoaşterea diplomatică a Taiwanului cu cea a Chinei, în 1979.

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian. Autoritățile ucrainene mai au opt zile pentru a decide dacă vor organiza sau nu alegeri prezidențiale. Acestea ar fi trebuit să aibă loc în primăvara anului 2024. Însă, din cauza războiului, a legii marțiale și a costurilor pe care le implică, organizarea alegerilor prezidențiale este nesigură. La fel de nesigură este și candidatura lui Volodimir Zelenski pentru un nou mandat. Alegerile parlamentare, anulate Alegerile parlamentare din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc pe 29 octombrie 2023, însă au fost anulate, din cauza legii marțiale. Miza s-a mutat înspre alegerile prezidențiale. Primul tur ar trebui să aibă loc pe 31 martie 2024, iar al doilea (dacă e necesar), pe 21 aprilie. Citește și: EXCLUSIV Contract STS pentru firma-paravan a lui Claudiu Florică, omul cu spălarea banilor din afacerea de corupție a licențelor Microsoft. Firma-paravan, autorizată de CSAT Conform legii, Rada Supremă trebuie să anunțe alegerile viitoare cu cel puțin 180 de zile înainte de data primului tur. Termenul limită pentru acest anunț este 4 octombrie 2023. În timpul vizitei în Canada, președintele Volodimir Zelenski a declarat că legea din Ucraina interzice organizarea de alegeri în timpul războiului. Cele cinci argumente ale lui Zelenski Președintele a enumerat alte cinci motive principale pentru care desfășurarea alegerilor democratice este îngreunată. 1) alegerile trebuie să se desfășoare în mod democratic și transparent, iar pentru aceasta e nevoie de observatori independenți; 2) există probleme majore cu votul oamenilor din teritoriile ocupate temporar de invadatorii ruși; 3) votul pentru cetățenii Ucrainei aflați în străinătate este îngreunat; 4) lipsa de fonduri - Zelenski a amintit costurile uriașe pe care organizarea alegerilor le-ar implica: cel puțin 135 de milioane de dolari; 5) votul militar este practic imposibil de organizat; anterior, ministrul Transformării Digitale, Mihailo Fedorov, declarase că viitoarele alegeri politice din țară nu vor avea loc prin aplicația Diya. „Nu sunt efectuate procese și proceduri pregătitoare în această direcție”, a spus ministrul. Poziția senatorului Lindsey O. Graham În ciuda argumentelor președintelui Zelenski, unii politicieni occidentali insistă ca guvernul de la Kiev să organizeze alegeri parlamentare și prezidențiale. Subiectul a fost abordat inițial de Tiny Cox, șeful olandez al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Apoi a fost preluat de senatorul Lindsey O. Graham, în timpul unei vizite la Kiev, la sfârșitul lunii august. Graham a declarat că este „timpul ca Ucraina să facă următorul pas” în „dezvoltarea democrației, și anume să organizeze alegeri în 2024”. „Vreau ca această țară să aibă alegeri libere și corecte, chiar și atunci când este atacată”, a mai adăugat Graham. Potrivit unui oficial ucrainean, citat anonim de Washington Post, presiunea vine, în principal din partea republicanilor americani: „Înaintea alegerilor prezidențiale din SUA, alegerile ucrainene au devenit, într-un fel sau altul, parte a discursului electoral american”. Președintele ucrainean vrea ca Occidentul să plătească Oficialii ucraineni sunt, astfel, puși în dificultate: vor respinge organizarea alegerilor sau vor ceda, pentru a nu înstrăina actorii politici cheie din Occident? Apar primele semnale: președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, a declarat că, potrivit Constituției Ucrainei, alegerile în timpul războiului nu sunt interzise pe deplin. Astfel, deși pe timp de război, constituția interzice alegerile parlamentare, un nou președinte poate fi ales. Totuși, președintele Zelenski a enumerat condițiile, oferind o replică senatorului Graham: a afirmat că alegerile ar fi posibile dacă Parlamentul ar schimba legile și țările străine ar trimite observatori electorali, „mai ales în zona ostilităților”, și dacă Occidentul ar sprijini financiar procesul electoral. „Nu voi organiza alegeri pe credit și nici nu voi direcționa banii destinați armelor înspre alegeri.”, a adăugat Zelenski. Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian Într-o scrisoare deschisă, peste o sută de organizații și asociații neguvernamentale din Ucraina au cerut amânarea alegerilor. Potrivit acestora, organizarea alegerilor în timpul război este extrem de periculoasă. Poate duce la pierderea legitimității atât pentru procesul electoral, cât și pentru candidați, subminând statul în ansamblu: „În timpul unui război la scară largă, un stat nu poate garanta un mediu în care participanții la procesul electoral își pot exprima liber și pe deplin opiniile și voința, în care militarii și alegătorii din străinătate pot participa în mod semnificativ și în care există un mediu politic competitiv și vibrant, în special pe fundalul restrângerii drepturilor și libertăților în temeiul legii marțiale”. Olena Zelenska a evitat un răspuns În timp ce în Ucraina se dezbate organizarea următoarelor alegeri prezidențiale, prima doamnă, Olena Zelenska, a declarat pentru CBS News că nu este sigură dacă soțul ei va candida pentru un al doilea mandat în 2024. Zelenska a mărturist că aceasta este o întrebare „dificilă”, adăugând că nici la prima candidatură nu a fost „pe deplin de acord”. În ceea ce privește dorința președintelui Volodimir Zelenski de a candidat pentru un nou mandat, prima doamnă a Ucrainei a fost evazivă: „Nu știu dacă s-a hotărât s-o facă. Va depinde de situația din țara noastră, dacă vom putea organiza alegeri democratice. Va mai depinde și de dorința acestei țări de a-l avea încă președinte. Dacă va simți că societatea ucraineană nu-l mai dorește, probabil nu va mai candida.”.

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț (sursa: Facebook/Kemal Kılıçdaroğlu)
Internațional

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț. Alegerile prezidențiale din Turcia vor avea, în premieră, un al doilea tur de scrutin. Președintele în exercițiu, Recep Tayyip Erdoğan, este un model de islamo-naționalism despre care analiștii spun că e un amestec "uluitor" de succese diplomatice și eșecuri economice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Adversarul său, Kemal Kılıçdaroğlu, este lider de cincisprezece ani al Partidului Popular Republican (CHP), partidul fondat de Mustafa Kemal. A renunțat la funcții publice în 1999 Kemal Kılıçdaroğlu s-a născut în 1948 în districtul Nazımiye din Tunceli, al patrulea dintre cei șapte copii, având o mamă casnică și un tată, funcționar public. Provine dintr-o familie alevi - sectă islamică, o minoritate religioasă în Turcia, în mare parte sunită. Și-a terminat studiile primare și secundare în diferite orașe din Anatolia, dovedindu-se a fi un elev eminent. În 1971 a absolvit Academia de Științe Economice și Comerciale din Ankara, iar după terminarea facultății s-a angajat în cadrul Ministerului Finanțelor, ca asistent contabil. A făcut un stagiu de un an în Franța, iar în 1983 a fost numit în cadrul Direcției Generale a Venituri, mai întâi ca șef al departamentului, apoi, director general adjunct. În 1992 a fost numit director general al instituției de asigurări sociale a statului. În 1999, s-a pensionat, din proprie inițiativă. Președintele CHP din 2010 Pentru o perioadă, a susținut prelegeri pe teme economice, la Universitatea Hacettepe, apoi a devenit membru al Consiliului de Administrație la Banca Türkiye İş. În 2002 a devenit membru al Parlamentului, în calitate de deputat al Partidului Popular Republican. În 2009 a candidat pentru primăria Istanbulului, a pierdut alegerile, însă a câștigat simpatie pentru campania sa, fiind luat în vizor, pentru conducerea CHP. În 2010, după ce liderul CHP a demisionat, în urma unui scandal legat de o aventură extra-conjugală, Kılıçdaroğlu a devenit principalul candidat pentru funcție. Inițial a refuzat să candideze, nedorind să profite de acest scandal, însă s-a lăsat convins, fiind ales președinte al Partidului Popular Republican la cel de-al 33-lea Congres ordinar al CHP. "Gandhi Kemal" I se spune Gandhi Kemal – firea blândă, calmul, și o oarecare asemănare fizică cu fostul lider spiritual dând naștere acestei porecle. Potrivit prietenilor și colegilor de partid, când cineva intră în cameră, se ridică și dă mâna, nu vorbește niciodată cu oamenii care sunt ocupați și nu întrerupe niciodată pe nimeni. "Când l-am cunoscut prima dată, am crezut că nu e un lider revoluționar, ci unul evoluționist", a declarat pentru BBC, o coleg de partid, Melda Onur, care crede că meticulozitatea și tenacitatea au fost motivele pentru care a durat 13 ani pentru a-și remodela partidul și a-și asigura sprijinul pentru a candida la președinție. "Își propune o țintă, se ține de ea cu o seninătate incredibilă și, până la urmă, reușește. Este foarte hotărât și meticulos când crede că face ceea ce trebuie făcut.", a mai spus Onur. Fidel formării sale profesionale de economist, a menținut o disciplină financiară strictă. "Este foarte atent să nu cheltuiască nimic în plus pentru ceva inutil", a spus un apropiat, Okan Konuralp, adăugând: "Uneori lucrurile ne înnebunesc și nu putem să nu țipăm. Chiar și atunci, își păstrează calmul. N-am auzit niciodată un cuvânt plin de ură din gura lui. Ar putea fi supărat pe cineva, dar își păstrează calmul și apoi iartă ușor. Așa a putut lucra împreună cu politicienii care i s-au opus ferm în trecut.". "Helalleșme", reconcilierea În cei 13 ani de conducere, Kılıçdaroğlu a condus o revoluție "liniștită" în cadrul partidului, încercând să facă pace cu islamiștii prin gesturi precum participarea la cine Iftar (masa luată în fiecare seară, de către musulmani, după apusul soarelui în timpul postului din luna Ramadan) și a șters vechile coduri militariste ale partidului. În timp, a inclus în partid personalități religioase, activiști kurzi și activiști pentru drepturile femeilor în partid, pentru a demonstra societății turce că CHP s-a schimbat. Sub Kılıçdaroğlu, CHP s-a deplasat de la o poziție ideologică etatistă, la o viziune mai liberală și orientată spre reformă. Chiar de a doua zi după ce a fost ales lider, delegații de partid au înlocuit o mare parte din vechea gardă cu membri mai tineri, ceea ce i-a adus critici, în anii următori, că a diluat valorile CHP și a admis în rândul partidului membri controversați – de exemplu, un activist kurd și un lider de sindicat în 2011 – într-un moment în care partidul era deja vulnerabil la alegeri. Însă deschiderea partidului către alte medii, puncte de vedere și stiluri de viață a devenit o componentă definitorie a conducerii lui Kılıçdaroğlu, pe care acesta a denumit-o "helalleşme" (reconciliere). Una dintre cele mai vizibile transformări a vizat problema persistentă a acoperirii capului femeilor, despre care Kılıçdaroğlu a declarat, în iulie, 2020: "Am făcut din problema basmalei principala problemă în Turcia. Ce ne pasă de basma? Lăsați femeile să poarte ceea ce își doresc.". În aceeași lună, delegații au ales pentru prima dată o femeie în adunarea partidului. Femeia era însă purtătoare de hijab. Marșul de 480 de mile În 2017, Kılıçdaroğlu i-a convins pe susținătorii săi să nu protesteze față de referendumul controversat, care i-a acordat lui Erdoğan puteri vaste. Criticat fiind pentru pasivitate, Kılıçdaroğlu a explicat că aflase că susținătorii lui Erdoğan sunt înarmați și nu a vrut să fie responsabil pentru violențele care ar fi putut avea loc. Pentru a contracara criticile, Kılıçdaroğlu a organizat un amplu marș, denumit "Marșul pentru Justiție", de la Ankara la Istanbul, pentru a protesta împotriva condamnării lui Enis Berberoğlu – un parlamentar CHP, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru că ar fi dezvăluit secrete de stat jurnaliştilor despre transportul de arme către jihadişti în Siria. Marșul de 480 de mile nu doar că i-a adus o vizibilitate internațională, dar a arătat că, deși Kılıçdaroğlu nu era revoluționarul dorit de opoziție, ar putea fi o forță liniștită de schimbare. Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț Se spune că Kılıçdaroğlu a fost ținta mai multor atacuri fizice și tentative de asasinat decât oricare alt politician din Turcia. În 2014, în timp ce susținea un discurs în Parlamant, a fost atacat și lovit de mai multe ori de un intrus. În 2016, la o lună după lovitura de stat eșuată, pe care de altfel Kılıçdaroğlu și partidul CHP au condamnat-o, convoiul său a fost atacat de o rachetă de către gruparea militantă kurdă PKK. În 2019, a supraviețuit unei tentative de linșaj, survenită la înmormântarea unui soldat. Când a fost atacat, a fost dus într-o casă din apropiere, unde o femeie îndemna mulțimea să incendieze clădirea. La mitingul electoral, de dinaintea primului tur al alegerilor, vineri, a purtat o vestă antiglonț, ca măsură de precauție, primindu-se informații că ar putea fi atacat. Vrea mai mult Occident în Turcia Kılıçdaroğlu este în favoarea rolului consolidat al Turciei în NATO. Într-un interviu pentru The Wall Street Journal, Kılıçdaroğlu a declarat: "Turcia este membră a Alianței Occidentale și a NATO, iar Putin știe bine acest lucru. Turcia trebuie să respecte deciziile luate de NATO.". În ceea ce privește Uniunea Europeană, Kılıçdaroğlu a declarat că, dacă va fi ales președinte, va urma o politică mai orientată spre Occident, transmițând mesaje pozitive Uniunii Europene. La sfârșitul anului trecut, în timpul unei conferințe la Universitatea Johns Hopkins, din Washington, Kılıçdaroğlu a declarat că, deși există probleme dificile pentru admiterea Turciei, "Aderarea deplină la UE este un obiectiv comun al tuturor celor șase lideri ai opoziției. Vom implementa reformele noastre democratice fără a aștepta ca UE să deschidă capitole de negociere, căci acestea vor aduce regulile democratice în țara noastră.". Kılıçdaroğlu i-a etichetat pe Erdoğan și Mitsotakis drept "populiști care joacă cărți de război în timp ce voturile lor sunt în scădere" pe fondul tensiunii din ce în ce mai mari dintre două țări cu privire la Insulele Egee. Deși și-a declarat scopul de a îmbunătăți relațiile cu Grecia, Kılıçdaroğlu s-a opus cu fermitate militarizării insulelor grecești. Poziții foarte nuanțate în legătură cu Rusia Dacă ar fi ales președinte, una dintre provocările imediate ale lui Kılıçdaroğlu pe plan extern ar fi gestionarea relației cu Rusia. Din toate declarațiile, se pare că va urma politica lui Erdoğan, menținând legăturile atât cu Moscova, cât și cu Kievul, neavând o politică anti-rusă, ci o abordare nuanțată. "În timp ce țările occidentale nu au furnizat multe tehnologii Turciei, Rusia a făcut-o", a spus Kılıçdaroğlu în octombrie, în timpul unei vizite la Washington, adăugând: "De exemplu, Rusia a furnizat tehnologie în domenii precum aluminiul, industria sticlei, industria petrochimică. (...) Ne vom menține relațiile economice cu Rusia.". Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului În plus, Kılıçdaroğlu a aprobat gestionarea "echilibrată" de către Erdoğan a războiului Rusia-Ucraina și Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră. El a promis că va continua construcția centralei nucleare Akkuyu, construită de antreprenori ruși. Totuși, mesajele pe care le transmite sunt confuze. Pe de o parte, Kılıçdaroğlu a afirmat: "Ne vom dezvolta relația cu Rusia. (...) Nu există nici o logică în lupta împotriva Rusiei". Pe de alta, a spus: "Credem că ar trebui să fim alături de Ucraina în războiul Rusia-Ucraina. (...) Nu e corect ca o țară cu arme nucleare să invadeze teritoriul unei țări fără arme nucleare, să înceapă un război.".

Trump, comparat cu Iisus și Mandela (sursa: BBC)
Internațional

Trump, comparat cu Iisus și Mandela

Trump, comparat cu Iisus și Mandela. "Trump, președinte în 2024", "Salvează America!", "Termină de construit zidul, Trump!" - se putea citi, pe 4 martie, pe pancartele susținătorilor lui Donald Trump adunați în fața tribunalului din New York unde fostul președinte a fost adus pentru a i se citi capetele de acuzare. Trump, comparat cu Iisus și Mandela O zi în care a plouat cu comentarii. Republicana Marjorie Taylor Greene l-a comparat pe Trump cu Nelson Mandela și cu Isus: "Președintele Trump se alătură celor mai incredibili oameni care au fost arestați în istorie. Nelson Mandela a fost închis. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Isus a fost arestat și ucis de guvernul roman. Sunt mulți oameni care au fost persecutați de guverne radicale și corupte. Și începe astăzi, la New York. Și nu-mi vine să cred, dar îl voi sprijini mereu, nu a greșit cu nimic.". Jack Posobiec, creatorul teoriei Pizzagate (conform căreia democrații depozitau copii într-o pizzerie din Washington pentru a-i mânca), a anunțat moartea SUA: "Vă spun de ce suntem astăzi aici. Joe Biden, democrații și mass-media sunt îngroziți de oamenii mari ai acestei țări, le e frică de o Americă liberă. Și de aceea vor să-l bage pe președintele Donald Trump la închisoare. Această procesiune de mașini pe care ați văzut-o ieri este cortegiul funerar al republicii noastre.". Un milion de voturi din închisoare Stefanie Lindquist, profesoară de drept și științe politice la Universitatea de Stat din Arizona, explică de ce rechizitoriul, arestarea și posibila pedeapsă cu închisoarea nu-l vor putea împiedica pe Donald Trump să candideze la președinția SUA, și chiar să fie ales, amintind de cazul din 1920, când un candidat la președinție, Eugene Debs, aflat în închisoare, a strâns aproape un milion de voturi: "În SUA, o persoană pusă sub acuzare sau aflată în închisoare poate candida la funcție și poate fi aleasă chiar președinte, de vreme ce Constituția nu prevede acestea ca fiind impedimente pentru un viitor președinte.". Faptul că exercitarea funcției de președinte ar fi dificilă în timpul acuzării (sau după o condamnare) a fost pusă pe tapet într-un memorandum din 2000 al Departamentului de Justiție, bazat pe o notă din 1973 a Biroului consilierului juridic, din timpul Watergate. Trump ar putea fi președinte din închisoare Potrivit acestora, exercitarea funcției de către un președinte aflat sub acuzare sau chiar condamnat nu ar putea fi posibilă, enumerându-se toate îndatoririle pe care acesta ar trebui să le îndeplinească. Însă nu există nici o referință la un președinte inculpat sau condamnat înainte de a prelua funcția, așa cum ar putea fi cazul lui Donald Trump. Potrivit lui Lindquist, dacă Trump ar fi condamnat și încarcerat, dar în același timp reales ca președinte, o posibilă soluție ar fi al 25-lea amendament, care permite Cabinetului președintelui să-l declare "incapabil să își îndeplinească atribuțiile funcției". Însă și aici intervine o problemă, de vreme ce al 25-lea amendament nu menționează încarcerarea ca motiv pentru incapacitatea de a-și îndeplini atribuțiile: "Dacă poporul alege un președinte aflat sub sancțiuni penale, aceasta este și o formă de autodeterminare, pentru care Constituția nu are o soluție pregătită.". "Cu Trump nu te plictisești niciodată" Gérard Araud, fost ambasador al Franței în SUA, comentează consecințele arestării lui Trump în contextul viitoarelor alegeri, susținând că, deși teoretic, rivalul său, Ron DeSantis, ar putea profita de necazurile legale ale fostului președinte, pentru a-i răpi nominalizarea republicană, nimic nu este mai puțin sigur că asta se va și întâmpla: "Cu Trump nu te plictisești niciodată (...) O aventură care ar marca eșecul oricărui alt candidat nu reprezintă sub nici o formă sfârșitul ambițiilor sale prezidențiale.". Potrivit fostului ambasador, DeSantis știe că poate conta pe sprijinul conservatorilor ostili fostului președinte, dar trebuie să atragă și alegătorii lui Trump fără de care o victorie este inaccesibilă. "Dacă ar fi francez, ar trebuie să pună în aceeași oală «Manif pour tous» (asociațiile care se opun căsătoriei persoanelor de același sex - n.r), «Gilets jaunes», evangheliștii și victimele globalizării. (...) Misiunea lui DeSantis, foarte grea Chiar dacă se prezintă deja drept campionul tuturor cauzelor identitare conservatoare, de la cenzura programelor școlare (interzicând orice tentativă referitoare la identitatea sexuală sau la lupta împotriva rasismului), până la purificarea bibliotecilor școlare de cărți care ar putea jigni cititorii, (...) în viitorul apropiat, va trebui să-și dovedească abilitățile de a merge pe frânghie prin reacția sa la acuzarea lui Trump. Fără îndoială, trumpiștii vor vedea în această reacție o nouă fază a războiului pe care elitele l-ar duce împotriva idolului lor și vor fi cu atât mai convinse că acesta este lovit pentru că duce lupta dreaptă, lupta lor. Guvernatorul Floridei va trebui să țină cont de acest lucru și să-l cruțe pe păcătos fără să-l ierte pe păcat... să-i flateze pe fanii lui Trump și, în același timp, să-i convingă pe acei republicani, care nu mai suportă nebuniile lui Trump, că el este diferit.". Și alți președinți au avut probleme penale Potrivit lui Rieke Havertz, jurnalistă germană, specializată în studii americane, acuzarea lui Donald Trump este una istorică, dar nu din motivele vehiculate în mass media: "Richard Nixon a demisionat în august 1974. Și a fost grațiat o lună mai târziu de succesorul său, Gerald Ford. Bill Clinton nu a demisionat când aventura sa cu Monica Lewinsky a devenit publică la începutul anului 1998. Și-a încheiat al doilea mandat la Casa Albă și a încheiat o înțelegere cu procurorii în ultima sa zi ca președinte. Această privire în urmă ne ajută să înțelegem că ceea ce acum e descris peste tot ca fiind ceva istoric nu este, de fapt, decât o exagerare menită să atragă atenția, pentru că este vorba din nou despre Donald Trump.". Despre acuzarea fostului președinte, care "a depășit atâtea linii în politica internă și externă și și-a împins țara la limita imaginabilului", Havertz susține că este una istorică pentru că "va schimba ceva în felul în care cetățenii Statelor Unite se raportează la țara lor". Victoria justiției? Iar procurorul Alvin Bragg, susține jurnalista, este actorul pricipal pentru această schimbare: "Alvin Bragg nu s-a lăsat copleșit de presiunea politică. Nici de Donald Trump, care aproape că a vrut să se folosească de propria arestare pentru campanie. Nici de cei care au spus că este mai bine să nu depună acuzații într-un proces unde perspectiva unei condamnări este departe de a fi garantată și unde Trump ar putea înclina balanța. Citește și: Popularitatea lui Trump a explodat în rândul republicanilor după punerea sub acuzare, arată un prim sondaj efectuat de Yahoo News/YouGov O dată cu convocarea marelui juriu la începutul acestui an, Bragg a pus în mișcare un proces pe care acum îl finalizează cu succes. Pentru că justiția nu s-a lăsat exploatată de populismul lui Trump. De când a intrat în politică, în 2016, acesta a încercat totul pentru a submina principiile democratice și pentru a le reinterpreta ca un atac împotriva lui și a susținătorilor săi.". Acuzarea lui Donald Trump este istorică, în viziunea lui Havertz, pentru că "acea democrație, pe care el a tot propovăduit-o, nu-l salvează. Nici pe el și nici ideologia sa.".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră