marți 16 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: prescriere

37 articole
Eveniment

Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri

Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, Dana Gârbovan, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție, arată publicația de limbă maghiară Transtelex. Dana Gârbovan a fost propusă ministru al Justiției, în 2019, dar președintele Iohannis a respins propunerea. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Transtelex îl citează pe István Szakáts, activist civic și președinte și co-fondator al Fundației AltArt din Cluj. Acesta afirmă, pe Facebook, că această curte de apel „s-a transformat într-o adevărată «fabrică a prescripției». Marile cazuri de corupție, de infracțiuni financiare, li s-au scurs judecătorilor printre degete, iar inculpații au scăpat de condamnări”. Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri Ce arată István Szakáts, citat de Transtelex: „Curtea de Apel Cluj ar trebui să afiseze public, în cadrul hotărârilor de colegiu, schimbările dictate în complete. Acest lucru nu s-a mai întâmplat din 2022. Singurele comunicări de colegiu din ultimii trei ani se referă la puncte de vedere (vezi aici, aici, aici și aici) care au legătură cu protejarea pensiilor speciale” „Lista de mai jos, cu procesele în care a fost lăsată să intervină prescripția răspunderii penale este doar partea vizibilă a unui aisberg care ascunde acest mecanism. Sunt sute de asemenea dosare care nu mai sunt postate deoacere sistemul portal.just.ro are un mecanism intern prin care dosarele mai vechi de trei ani sunt sterse automat din baza de date. La dosarele „rezolvate” prin metoda prescripției mai pot fi adăugate și cele în care probele de interceptări sau declarații de martori au fost anulate, pentru ca acuzațiile procurorilor să nu mai poată fi susținute” Ce cazuri prezintă activistul maghiar:  „În 2021, omul de afaceri Căpriță Neicuțescu a fost achitat definitiv la Curtea de apel Cluj. Judecătorii GÎLCĂ Mihai-Iulian și MARIAN Mihăiţă Lucian de la această instanță au dat o sentință definitivă în dosarul de evaziune fiscală, de aproximativ un milion de euro, în care omul de afaceri clujean a fost trimis în judecată în 2016. ”În baza art. 421 al. 1 lit. b din C.p.p. respinge ca nefondate apelurile declarate de către DNA – ST Cluj şi partea civilă DGRFP Cluj-Napoca – AJFP Cluj împotriva sentinţei penale nr. 145/31 mai 2019 pronunţată de Tribunalul Cluj. În baza art. 275 alin. 2 din C.p.p. obligă partea civilă la plata sumei de 500 de lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în apel. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 aprilie 2021”, arată soluția pe scurt a instanței.   În 2014, Pop Rares Vasile, fostul șef al ISCTR Cluj a fost trimis în judecată pentru corupție. În 2025 a fost achitat (arhivat aici) ca urmare a intervenirii prescripției. Procesul a fost strămutat de la instanțele din Cluj-Napoca la cele din Alba Iulia, iar completele s-au schimbat de mai multe ori.   În 2019, Lăcan Ioan Paul, om de afaceri clujean din domeniul energiei, alături de alți 9 inculpați au fost trimiși în judecată pentru o evaziune de peste jumătate milion de lei. În 2024 a intervenit prescripția.   În 2022, Cătălin Hideg, denunțătorul foștilor generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, a fost trimis în judecată pentru un prejudiciu de 14 milioane de lei. În 2024, fost condamnat de Tribunalul București la patru ani de închisoare. Dosarul a fost strămutat la Tribunalul Cluj, iar condamnarea va fi stearsă ca urmare a intervenției prescripției pentru că judecarea s-a reluat de la zero.   În 2017 trei oameni de afaceri au fost trimiși în judecată într-un dosar de evaziune. În 2023, Tribunalul Cluj a decis că a intervenit prescripția faptelor și inculpații au scăpat.   În 2016, omul de afaceri clujean Ioan Bene a fost trimis în judecată pentru exploatarea unei balastiere fără să dețină licență. În 2021, Judecătoria Cluj-Napoca a constat că a intervenit prescripția faptei și acuzațiile au fost șterse.   În 2015, doi oameni de afaceri apropiați de fostul ministru PNL Lucian Bode au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. În 2024, Tribunalul Cluj a încetat procesul penal împotriva lor ca urmare a intervenției prescripției.   În 2018, Traian Florinel Cuc, fost consilier județean PSD, a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală. În decembrie 2022, instanța a anunțat că va emite o sentință. De la acea dată termenul a fost amânat de 10 ori până la jumătatea anului 2023, când judecătorii au decis că este nevoie de o expertiză contabilă. A urmat o nouă rundă de amânări pe motiv că raportul de expertiză întârzie să apară. Din cauza trecerii timpului va interveni prescripția.   În 2017, mai mulți oameni de afaceri au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. Făceau tranzacții cu sarea de la Salina Dej. Procesul a fost înregistrat la Tribunalul Cluj unde judecătorii au fost schimbați. În cauză va interveni prescripția faptelor.   În 2019, Eugen Cecan, șeful DRDP Cluj a fost trimis în judecată pentru delapidare. În martie 2024 a intervenit prescripția faptelor și a scăpat de acuzații. În 2015, patru inculpați conectați politic au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. În 2021, Curtea de Apel Cluj a decis că a intervenit prescripția și inculpații au scăpat de acuzații. Liviu Lola este om de afaceri care are contracte cu statul și fiul fostului șef RAADPP Cluj. A fost trimis în judecată în 2020 pentru evaziune fiscală. Procesul este tergiversat astfel că va interveni prescripția.   În 2020, un istoric clujean, angajat al Academiei Române, a fost trimis în judecată pentru corupție. Tribunalul Cluj l-a judecat până în 2024, când a intervenit prescripția faptelor.   Un om de afaceri și un inspector de la Camera de Conturi Cluj au fost trimiși în judecată în 2021 pentru luare și dare de mită. Dosarul și-a urmat cursul până în 2024, când curtea de Apel Cluj a decis rejudecarea, începând cu etapa de cameră preliminară, adică cu reluarea probelor de la zero. În acest caz va interveni prescripția.   În 2020, clujeanul Vasile Bercan, om de afaceri și fost secretar de stat într-unul din guvernele Boc, a fost trimis în judecată pentru spălare de bani. În 2024, Tribunalul Cluj a constat că a intervenit prescripția faptelor.   În 2020, TECAR V. FLORIN-VASILE, om de afaceri din Dej apropiat de PSD, a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală. La jumătatea anului 2025, Tribunalul Cluj a decis că a intervenit prescripția și acuzațiile au fost șterse.   În 2016, la Tribunalul Cluj a început procesul în care 10 polițiști clujeni au fost trimiși în judecată pentru corupție. În 2022, Curtea de Apel Cluj a decis că a intervenit prescripția și faptele au fost șterse.   BORŞ-UIFĂLEAN SIMION TOADER, unul dintre cei mai cunoscuți hackeri clujeni care a spart site-ul președenției României, a fost trimis în judecată în 2018 pentru spălare de bani. În 2023, Tribunalul Cluj a constat intervenția prescripției, iar procesul penal a încetat. În 2014, mai mulți oameni de afaceri și judecători din Suceava au fost trimiși în judecată pentru corupție. După mai multe tergiversări, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, iar în 2023 s-a constat intervenția prescripției.   În 2014, mai mulți oameni de afaceri, judecători și polițiști din Sălaj au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. La jumătatea anului 2025, Curtea de Apel Cluj constată că a intervenit prescripția și încetează procesul penal.   În 2020, mai mulți oameni de afaceri clujeni au fost trimiși în judecată pentru spălare de bani. În 2025, Tribunalul Cluj constată intervenția prescripției și încetează procesul.   În 2016, omul de afaceri clujean Sebastian Popa a fost trimis în judecată pentru delapidare.  În 2023, Tribunalul Cluj încetează procesul pe motiv de prescripție. În 2020, același inculpați, alături de alți trei inculpați sunt trimiși în judecată, în alt dosar, de această dată pentru spălare de bani. Tot în 2023, instanța încetează procesul pe considerentul prescripției.   În 2020, patronul unei cunoscute firme de construcții din Cluj a fost trimis în judecată pentru spălare de bani. Procesul durează până în aprilie 2024, când Tribunalul Cluj încetează procesul pe motiv de prescripție a faptelor.   Directorul Aeroportului Internațional Cluj Napoca, David Ciceo, și omul de afaceri Ioan Bene, au scăpat de răspunderea penală dintr-un proces de luare de mită. Dosarul a fost trimis în judecată în 2017 și a fost judecat până în 2023, când s-a constat intervenția prescripției.   Un inculpat dintr-un dosar de evaziune, cu un prejudiciu de 15 milioane euro, trimis în instanță în 2020, a scăpat de răspunderea penală după ce Curtea de Apel Cluj a constatat în 2023 intervenția prescripției.   În 2021, la Curtea de Apel Cluj este înregistrat dosarul în care un avocat, soț al unei judecătoare din Mureș, este acuzat de evaziune fiscală. În 2023, instanța dispune încetarea procesului ca urmare a constatării intervenției prescripției.   În 2021, un inculpat este trimis în judecată pentru act sexual cu un minor. În 2023, Judecătoria Zalău dispune încetarea procesului penal pe motiv că ar fi intervenit prescripția faptei. Dosarul ajunge la Curtea de Apel Cluj care desființează soluția de prescripție și dispune rejudecarea dosarului.   PSD-istul clujean Mădălin Glăvan a fost trimis în judecată în 2021 sub acuzația de înșelăciune. În 2023, Curtea de Apel Cluj constată intervenția prescripției și dispune încetarea procesului.   Omul de afaceri Călin Mitică, alături de alți 10 inculpați, au fost trimiși în judecată în 2015 pentru spălare de bani. Procesul a durat până în 2023, când acuzații au scăpat prin intervenția prescripției.   În 2017, un șef de ocol silvic și mai mulți pădurari au fost trimiși în judecată pentru spălare de bani. În 2023, Curtea de Apel Cluj a constatat prescripția faptelor și a încetat procesul penal.   Peste 500 de dosare de corupție faultate de prescripție”, a arătat István Szakáts. 

Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri Foto: Facebook
Încă un VIP, Nicusor Constantinescu, scapă de un proces de corupție prin prescriere Foto: Stirile Pro TV
Justiție

Încă un VIP scapă de un proces de corupție prin prescriere, dosarul s-a târâit 10 ani prin instanțe

Încă un VIP scapă de un proces de corupție prin prescriere, dosarul s-a târâit 10 ani prin instanțe: Tribunalul Constanța a închis așa-numitul dosar Geotop în care fostul președinte al Consiliului Județean Constanșa, Nicușor Constantinescu, a fost acuzat de o fraudă de peste 11 milioane de lei. Nicușor Constantinescu și complicii săi vor trebui să restituie către Consiliul Județean Constanța suma de 11,6 milioane de lei.  Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Încă un VIP scapă de un proces de corupție prin prescriere Însă este puțin probabil că acest lucru se va întâmpla, întrucât fostul baron PSD de Constanța, bun prieten cu Radu Mazăre, este deja la închisoare. El are cinci sentințe definitive care totalizează 32 de ani de închisoare.  Dosarul Geotop a ajuns la Tribunalul Constanța în 2016 și, până în martie 2025, s-au scurs 94 de termene de judecată. El mai stătuse la DNA București cinci ani, din 2010 în 2015. În 2016, DNA Constanța a finalizat dosarul în șase luni.  Procurorii i-au acuzat pe fostul președinte al Consiliului Județean Constanța și pe fostul arhitect șef al județului Constanța, Titi Cenușă, că și-ar fi coordonat acțiunile în așa fel încât lucrările de cadastrare a drumurilor județene și comunale din județ să fie atribuite, în mod preferențial, către o anumită firmă, fraudând bugetul județului.  Fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a scapăt, în octombrie 2025, tot prin prescripție, și de procesul penal în dosarul privind lucrările ilegale la Herghelia Mangalia și pe Lacul Corbu, însă trebuie să plătească un prejudiciu de 5,5 milioane de lei. 

Site-ul „Am scăpat” face lista penalilor nepedepsiți, printre care Mihnea Costoiu, recent ales vicepreședinte al PSD Foto: Facebook Mihnea Costoiu
Eveniment

Site-ul „Am scăpat” face lista penalilor nepedepsiți: 172 de ani de închisoare neexecutați

Site-ul „Am scăpat” face lista penalilor nepedepsiți: deocamdată a contabilizat 56 de cazuri, cu 172 de ani de închisoare neexecutați. Acest site precizează că este doar o agregare automată a informațiilor deja apărute în presă. „Sistemul nostru automat utilizează agenți AI pentru a colecta și sumariza articole publicate de instituții media din România”, precizează amscapat.ro. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Site-ul „Am scăpat” face lista penalilor nepedepsiți În acest moment, pe site sunt contabilizate 56 de cazuri de corupție cu prejudicii de 1,5 miliarde de lei și 172 de ani de închisoare neexecutați.  De exemplu: „Fostul primar din Năvodari, Matei Nicolae, a scăpat de dosarul penal privind scoaterea abuzivă de imobile din patrimoniul unei companii de stat, deoarece faptele s-au prescris după 8 ani de procese. El fusese condamnat în primă instanță la 9 ani de închisoare. Decizia Tribunalului Constanța nu este definitivă, dar îl obligă să plătească despăgubiri de aproape 6 milioane de euro”. Prejudiciul: 29,6 milioane de lei. Sau: „Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanțe, a fost condamnat la 7 ani și 4 luni de închisoare pentru luare de mită, într-un dosar legat de reabilitarea căii ferate București – Constanța. A fost eliberat din penitenciar după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus încetarea procesului penal pe motiv de prescripție a răspunderii penale. Prejudiciul menționat în comunicatul Curții Supreme este de aproximativ 3 milioane euro, pe care acesta ar urma să-l plătească”. Un alt caz: „Mihnea Costoiu a fost condamnat inițial la 3 ani cu suspendare pentru abuz în serviciu în dosarul Baza Cutezătorii, dar a scăpat de condamnare în aprilie 2023 din cauza prescripției. Deși a încercat să obțină achitarea, Înalta Curte a menținut obligația de a achita prejudiciul de peste 1,24 milioane lei”.  La 7 noiembrie, Mihnea Costoiu a fost ales, la congresul PSD, vicepreședinte pentru „Educație, Cercetare, Digitalizare și AI”.     

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și cumnatul lui Geoană, eliberați din închisoare (sursa: Inquam Photos/George Călin, Octav Ganea)
Eveniment

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și cumnatul lui Geoană, eliberați din închisoare

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, vor fi eliberați din penitenciar, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a constatat că faptele pentru care au fost condamnați s-au prescris. Decizia a fost luată marți de un complet de judecători condus de Lia Savonea, președinta Instanței Supreme. Condamnările și contextul dosarului Sebastian Vlădescu executa o pedeapsă de 7 ani și 4 luni de închisoare pentru luare de mită, iar Mircea Ionuț Costea avea o condamnare de 6 ani pentru complicitate la luare de mită. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Ambii au fost implicați într-un dosar privind o mită de 20 de milioane de euro primită de la compania austriacă Swietelsky, în legătură cu lucrările de reabilitare a căii ferate București - Constanța. Completul care a decis eliberarea celor doi a fost format din Lia Savonea, Lucia Tatiana Rog, Adrian Glugă, Gheorghe-Valentin Chitidean și Lavinia Valeria Lefterache, prin admiterea unui recurs în casație, o cale extraordinară de atac. Aplicarea deciziei Curții Constituționale Potrivit purtătorului de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, eliberarea celor doi este o consecință a Deciziei nr. 50/2025 a Curții Constituționale, care a reafirmat principiul respectării dreptului la apărare, egalității de șanse și accesului la justiție. CCR a stabilit că modificările procedurale privind prescripția nu afectează răspunderea civilă sau măsurile patrimoniale dispuse anterior. În consecință, Vlădescu și Costea rămân obligați să achite prejudiciile reținute în sarcina lor, iar măsurile de confiscare și asiguratorii au fost menținute. Sebastian Vlădescu: prejudiciu de 3.990.248 lei și 65.000 euro, plus confiscarea specială a 2.177.000 euro Mircea Ionuț Costea: prejudiciu de 3.121.328 lei și 1.919.900 euro În total, măsurile civile dispuse însumează 7.111.577 lei și 4.161.900 euro. Motivele juridice ale eliberării În recursul său, Sebastian Vlădescu a susținut că infracțiunea de luare de mită s-a prescris. Argumentul său s-a bazat pe o decizie anterioară a unui complet ICCJ (din care a făcut parte tot Lia Savonea), conform căreia termenul de prescripție se calculează de la data pretinderii mitei, nu de la momentul primirii efective a banilor. Ulterior, Curtea Constituțională a confirmat că această interpretare se aplică și persoanelor condamnate definitiv, ceea ce a permis eliberarea foștilor oficiali. Vlădescu se afla în detenție din mai 2023, în timp ce Costea a fost încarcerat doar patru luni, fiind adus în România din Turcia după pronunțarea sentinței. Istoricul dosarului și acuzațiile DNA Cei doi au fost trimiși în judecată în noiembrie 2019 alături de Cristian Boureanu și Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor — ambii achitați ulterior. Procurorii DNA au acuzat că, între 2005 și 2017, reprezentanții companiei austriece Swietelsky au plătit aproximativ 20 de milioane de euro sub formă de „comisioane” unor oficiali români, pentru facilitarea contractelor de reabilitare a infrastructurii feroviare. În 2005, oficialii companiei au convenit cu Vlădescu, Costea și Mihaela Mititelu (o apropiată a conducerii CNCFR) să le plătească un comision de 3,5% din sumele primite de la statul român, în schimbul garantării finanțării și plății la timp a facturilor. Circuitul fictiv al mitei Pentru a masca mita, a fost creat un circuit financiar fictiv, pornind de la un contract de consultanță fals încheiat cu o firmă de avocatură. Între 2006 și 2011, compania străină a plătit 39,3 milioane de lei fără ca serviciile să fie prestate. Ulterior, banii au fost transferați către societăți controlate de inculpați, prin intermediul unor offshore-uri. Sumele primite, potrivit DNA: Sebastian Vlădescu: 1.000.000 euro Mircea Ionuț Costea: 3.121.328 lei și 2.320.698 euro Mihaela Mititelu: 3.083.498 lei și 1.050.087 euro În 2009, în contextul crizei economice și al schimbării guvernului, s-a convenit un nou comision de 10% din plățile statului către compania austriacă. Banii au fost direcționați prin cinci niveluri de companii offshore, pentru a ascunde proveniența. Vlădescu ar fi primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu – 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu – 2.111.799 euro. Condamnarea omului de afaceri austriac Într-un dosar separat, Josef Hornegger, reprezentantul consorțiului Swietelsky - Wiebe - Takenaka, a recunoscut că a plătit mita. Acesta a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA, fiind condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare și obligat la plata a 1,1 milioane de euro.

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit Foto: Business Magazin
Politică

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit, condamnările se răresc

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit, condamnările se răresc, se arată într-un raport al Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România. Citește și: Georgescu îl ia părintește, de sus, pe Simion: „Mai are multe de făcut, mai ales cu el însuși” Mesajul autorităților americane vine în contextul în care noul președinte, Nicușor Dan, a criticat în repetate rânduri DNA-ul și a spus că ar dori schimbarea conducerii: „Sunt mari dosare de corupție care s-au prescris (...) E o problemă de management, câte resurse alocăm pentru niște chestiuni importante pentru societate. Eu am fost printre cei care am criticat tot timpul managementul Parchetului general și al parchetelor speciale, cum ar fi DNA”.  Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit Acum, raportul Departamentului de stat prezintă numărul uriaș al dosarelor închise prin prescrierea faptelor: „Modificările anterioare ale legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției. Condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut, în parte din cauza problemelor legate de termenul de prescripție a răspunderii penale. Între 2022 și 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise din cauza intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale” „Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din cadrul guvernului, cât și din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. Conform Eurobarometrului din iulie 2024 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție, 94% dintre oamenii de afaceri români consideră că corupția este răspândită în țara lor, ceea ce este peste media UE de 64%. De asemenea, 59% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici favorizează membrii propriilor familii sau prietenii” „Studiul economic al OCDE din 2024 a avertizat că practicile corupte în anumite sectoare rămân răspândite și că progresul în dezvoltarea mecanismelor care descurajează corupția este lent” „Sistemul judiciar rămâne în mare parte bazat pe hârtie și ineficient, deși digitalizarea a înregistrat unele progrese în timpul pandemiei. În 2024, România a pierdut 62 de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza duratei excesive a proceselor. România a avut 137 de cauze depuse la CEDO în 2024, ceea ce o plasează printre primele cinci state europene în ceea ce privește numărul de cauze în fața CEDO” „ANAF are mandatul de a asigura colectarea tuturor impozitelor și de a preveni fraudele fiscale și vamale. Există legi privind confiscarea bunurilor, dar un regim funcțional este încă în curs de elaborare” „Guvernele din România au permis în repetate rânduri ca interesele politice sau imperativele bugetare să prevaleze asupra practicilor comerciale acceptate, în detrimentul intereselor investitorilor. Sectorul energetic este deosebit de vulnerabil la modificările frecvente și neprevăzute ale legislației, inclusiv în materie de impozite, care pot schimba peisajul în mod imprevizibil. Investițiile care implică autorități publice pot fi mai complicate decât investițiile sau asocierile în participațiune cu companii private românești. Tranzacțiile mari care implică guvernul, în special parteneriatele public-privat, pot fi blocate de interese politice și economice sau întârziate de lipsa de coordonare între ministerele guvernamentale”, se mai arată in document.

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor Foto: Facebook CSM
Eveniment

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor: dosarul a zăcut prin instanțe timp de aproape nouă ani. Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor Tribunalul Prahova a constatat intervenirea prescripţiei răspunderii penale şi a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpaţii Mihail Emanuel Saghel (la data faptelor ofiţer de poliţie judiciară, cu funcţia de şef Serviciu în cadrul BCCO Ploieşti), trimis în judecată pentru şantaj, luare de mită, trafic de influenţă, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, Ionuţ Adrian Rădulescu, la data faptei ofiţer în cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie (SJU) Prahova, deferit justiţiei pentru cercetare abuzivă, şi Constantin Sebastian Ristea, acuzat de complicitate la infracţiunea de luare de mită. Judecătorii au dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul Constantin Ispas (fost şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie), deferit justiţiei pentru luare de mită, cercetare abuzivă în formă continuată, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în cazul său urmând să fie constituit un dosar care se va judeca separat. DNA a susținut, potrivit unui cominicat din 2016, în cursul lunii aprilie 2010, Constantin Ispas, în calitate de şef al DGA Prahova, a pretins şi primit de la un denunţător, în perioada aprilie 2010 - februarie 2011, câte 10.000 euro în două tranşe şi ajutor financiar pentru o anumită societate comercială deţinută de un apropiat al său. Ajutorul financiar a constat într-un împrumut în sumă de 200.000 lei.  Aceste avantaje patrimoniale au fost pretinse de Ispas pentru a-l determina pe ofiţerul coordonator din cadrul BCCO Ploieşti, comisarul-şef Mihail Emanuel Saghel, să instrumenteze, într-o anumită direcţie, un dosar penal, astfel încât să se creeze o situaţie favorabilă denunţătorului, cercetat în cauza respectivă.   Procurorii mai susţin că, în perioada 2010-2013, Constantin Ispas i-a determinat pe administratorii a două firme să creeze avantaje materiale altor societăţi comerciale (având ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere), primind în schimb de la reprezentantul acestora din urmă: foloase materiale constând în 1.500 lei, pentru fiecare dintre cele 39 de tranzacţii cu produse petroliere derulate de firmele favorizate, totalizând suma de 58.500 lei; sume de bani cuprinse între 700 şi 2.000 lei, pentru alimentarea cu carburant a autoturismului personal, în toată perioada menţionată; sume de bani sau motorină pentru alimentarea propriului autoturism în cuantum de aproximativ 2.000 lei lunar (începând cu anul 2009 până la sfârşitul anului 2012), furnizarea, în mod repetat, de agregate minerale exploatate în cadrul unei balastiere, echivalentul a 45-50 basculante; transportul unor baloţi de lucernă sau grâu din zona Urlaţi la o fermă pe care o administrează în fapt Ispas Constantin; plata, în vara anului 2011, a cheltuielilor dintr-un concediu împreună cu familia sa pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, sejur în valoare de 2.000 euro. DNA mai menţionează că, în perioada 2014 - 2015, ofiţerul de poliţie Mihail Emanuel Saghel, lucrând în baza delegărilor de competenţă dispuse de DIICOT Ploieşti, a constrâns un jurnalist, prin ameninţare, direct sau prin interpuşi, cu constituirea de dosare penale şi luarea unor măsuri preventive faţă de acesta, în scopul de a-l determina pe de o parte să nu mai editeze şi să nu mai publice materiale de presă compromiţătoare la adresa sa, iar pe de altă parte să compromită un magistrat prin formularea unor denunţuri împotriva acestuia. La data de 18 august 2015, procurorii au găsit la domiciliul lui Mihail Emanuel Saghel 17 documente ce conţineau informaţii secret de stat, înscrisuri de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, pe care acesta din urmă le deţinea fără drept, în afara atribuţiilor sale de serviciu. Cu aceeaşi ocazie, au fost descoperite 39 înscrisuri care conţineau informaţii secret de stat de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, sustrase în mod repetat de poliţist, în perioada 15 februarie 2005 - 8 septembrie 2010, mai arată DNA. În 2023, Agerpres scria că ofiţerul de poliţie Constantin Ispas, din Prahova, obține daune morale de la stat, după ce a fost achitat în dosarul în care a fost judecat și omul de afaceri Sebastian Ghiță. 

Procurorii Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape prin prescriere Foto: GdS
Justiție

Procurorii Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape

Procurorii Parchetului Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape prin prescriere: au votat să-și suspende activitatea pe termen nedeterminat. Măsura a fost votată de toți procurorii care au participat la ședința desfășurată azi. Citește și: Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct „Adoptarea, începând cu data de 26.08.2025, a unui protest constând în suspendarea activității conform celor exprimate anterior și menținerea acestuia pe durată nedeterminată, până la retragerea propunerii legislative de către inițiatorii acesteia”, se arată în Hotărârea nr. 3 a  Adunării Generale a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.  Practic, aceasta este o grevă, dar, legal, magistrații nu pot face greve.  Procurorii Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape Se suspendă activitatea de urmărire penală, cu excepția „dosarelor în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate”.  Alte măsuri sunt: Suspendarea activității de primire a dosarelor penale în care organele de cercetare penală formulează propuneri de terminare a urmăririi penale, respectiv de luare a unor măsuri procesuale; Suspendarea activității procurorilor din cadrul secțiilor judiciare referitoare la participarea la judecarea cauzelor și formularea concluziilor, cu excepția concluziilor privind măsurile preventive și concluziilor în dosarele civileavând ca obiect emiterea ordinelor de protecție; Suspendarea activității de soluționare a plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată; Suspendarea activității de soluționare a cererilor formulate de părți sau de alte instituții. Suspendarea oricăror alte activități conexe activității de urmărire penală (inclusiv a soluționării cererilor de prelungire a dreptului de circulație); Suspendarea activității cu publicul și de primire în audiență Procurorii acestui parchet critică dur noua lege a guvernului Bolojan, care i-ar obliga să muncească mai mulți ani și să aibă o pensie mai mică. „În acord cu dispozițiile obligatorii ale Curții de Justitie a U.E., apreciem că pensia magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci trebuie sa aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată al magistratului (CJUE, Cauza C-762/23, din 5 iunie 2025)”, susțin ei, printre altele.  „Nu trebuie omis faptul că în România există astăzi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care puţin peste 5.000 sunt cele ale magistraților (sub 2%). Deși acestea din urmă sunt prezentate ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii în cea mai mare măsură, în realitate acestea ocupă un procent de maxim 4% din total”, mai afirmă procurorii Tribunalului București.  Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București a fost prezidată de Călin Dumbrăveanu, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Au participat - fizic și online - 60 din cei 64 de procurori ai acestui parchet. 

Burci scapă de dosarul penal Romvag (sursa: IQAds)
Justiție

Incredibila mânărie prin care un dosar penal al lui Burci se prescrie: un judecător, schimbat

Burci scapă de dosarul penal Romvag Caracal printr-o manevră grosolană: un judecător din complet a fost înlocuit. Burci scapă de dosarul penal Romvag În aprilie 2022, omul de afaceri Cristian Burci, alături de alți șase inculpați, inclusiv doi avocați, a fost trimis în judecată de DIICOT pentru devalizarea societății Romvag Caracal, prejudiciul estimat fiind de 33 de milioane de euro. Citește și: Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile. De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei În martie 2025, când mai rămăsese doar un inculpat de audiat, procesul a fost dat peste cap de schimbarea bruscă a unui judecător din complet, printr-o hotărâre a colegiului de conducere al instanței, fapt ce a condus la reluarea judecării dosarului de la zero, potrivit Presshub.  Această situație deschide calea spre prescrierea faptelor. Potrivit încheierii Curții de Apel București de la termenul din 26 martie 2025, judecătorul Cătălin Mircea Pavel a fost înlocuit cu judecătoarea Irina Petre, ceea ce a determinat pierderea continuității completului de judecată și reluarea procedurii. Judecătorul Cătălin Mircea Pavel este și cel care a respins cererile de revizuire ale achitării torționarilor disidentului Gheorghe Ursu. Afaceri și dosare penale Cristian Burci (60 de ani) a fondat în 1991 Graffiti BBDO, prima agenție de publicitate privată din România. Ulterior, a înființat Prima TV, vândută în 2005 către SBS, iar apoi preluată din nou. În 2012, a achiziționat Adevărul Holding, devenind proprietarul publicațiilor Adevărul, Click!, Dilema Veche, precum și al unor televiziuni și posturi radio. În anii 2000, a achiziționat unități industriale precum MEVA (Drobeta‑Turnu Severin), Romvag Caracal și Astra Vagoane Arad, dezvoltând International Railway Systems, prin care a intrat pe piața europeană de vagoane de marfă. În 2016, DIICOT a reținut‑l pe Burci împreună cu colaboratori, în dosarul Romvag Caracal, acuzat de delapidare, abuz în serviciu și evaziune fiscală. Prejudiciul estimat se ridică la peste 8 mil. € – 7 mil. în Caracal și peste 25 mil. lei în evaziune fiscală. Într-un alt dosar, DNA l‑a trimis în judecată împreună cu Liviu Dragnea (PSD), fiul Carlo Burci și alții, pentru fapte legate de organizarea vizitei lui Dragnea în SUA, la petrecerea de inaugurare a lui Donald Trump. Se presupune că Burci ar fi intermediat un comision de 25‑50 mil. € în contracte de înzestrare militară.

Finul lui Crin Antonescu, pedeapsă prescrisă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Finul lui Crin Antonescu s-a ascuns zece ani de Justiție. Pedeapsa cu închisoare, prescrisă

Finul lui Crin Antonescu, pedeapsă prescrisă. Cristian Maftei, omul de afaceri condamnat în dosarul „Mită la prefect”, poate reveni liber la Iași, după 11 ani de dispariție. Finul lui Crin Antonescu, pedeapsă prescrisă Curtea de Apel Iași a admis contestația la executare formulată de instanță, constatând că pedeapsa de 6 ani de închisoare s-a prescris. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Sentința definitivă fusese pronunțată în iunie 2014, dar Maftei nu a fost găsit pentru a-și ispăși pedeapsa. Acum, el este liber să revină în oraș și să-și reia viața fără constrângeri legale. Cununat de Crin Antonescu La începutul anilor 2000, Cristian Maftei se impunea în Iași ca un om de afaceri în plină ascensiune, cu relații apropiate de liderii PNL locali. Una dintre dovezile conexiunilor sale politice este faptul că a fost cununat de fostul președinte al PNL, Crin Antonescu. Compania sa, Enviro Construct, s-a remarcat prin câștigarea repetată a unor contracte de lucrări publice, în special pentru modernizarea și întreținerea drumurilor din județul Iași. În acea perioadă, firma era prezentă constant în licitațiile cu bani publici și activa în zona lucrărilor de infrastructură rutieră. Continuarea, în Ziarul de Iași

Finul lui Crin Antonescu, fugar liber (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cum a fugit finul lui Crin Antonescu de justiție 11 ani, până când i s-a prescris pedeapsa

Finul lui Crin Antonescu, fugar liber: după 11 ani în care a fost de negăsit, omul de afaceri Cristian Maftei, condamnat la șase ani de închisoare în dosarul „Mită la prefect”, se apropie de o revenire „curată” în Iași, fără riscul de a fi arestat. Finul lui Crin Antonescu, fugar liber Singurul inculpat care nu s-a predat autorităților, Maftei a fost dat în urmărire internațională și s-a speculat că s-ar fi ascuns în Republica Moldova sau în Emiratele Arabe Unite. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Recent, judecătorul delegat cu executarea pedepsei a depus o contestație privind intervenirea prescripției, care urmează a fi analizată de Curtea de Apel Iași la începutul lunii viitoare. Procedura este una standard și, cel mai probabil, va duce la închiderea oficială a dosarului. După această etapă, Maftei ar putea reveni în țară fără consecințe penale. Continuarea, în Ziarul de Iași.  

Mario Iorgulescu, nouă reducere de pedeapsă (sursa: Instagram/Mario Iorgulescu)
Justiție

Mario Iorgulescu, o nouă reducere de pedeapsă, deși, din Italia, sfidează în continuare instanța

Mario Iorgulescu, nouă reducere de pedeapsă: Curtea de Apel București a decis să-i reducă sentința cu opt luni, în urma admiterii unei contestații în anulare formulate de avocații săi. Mario Iorgulescu, nouă reducere de pedeapsă Instanța a constatat prescrierea faptei de conducere sub influența alcoolului și a substanțelor psihoactive, eliminând astfel această acuzație din dosarul penal. Citește și: „Investițiile” statului: stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor Magistratul Valentin Mihai a avut opinie separată, opunându-se deciziei, însă completul de divergență format ulterior a decis în favoarea lui Iorgulescu, prin votul judecătoarelor Violeta Georgescu-Ashemimry și Adina Radu. Astfel, procesul penal privind conducerea sub influența alcoolului a fost închis. Mario Iorgulescu rămâne cu o condamnare finală de opt ani închisoare, rezultată prin contopirea a două pedepse: șapte ani pentru ucidere din culpă și trei ani pentru complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal (dintr-un dosar separat). Reduceri succesive ale pedepsei Februarie 2023: Tribunalul București l-a condamnat inițial la 15 ani și opt luni. Octombrie 2023: Curtea de Apel reduce pedeapsa la 13 ani și opt luni. Iunie 2024: Înalta Curte anulează condamnarea pentru omor, reclasificând fapta ca ucidere din culpă. Decembrie 2024: Curtea de Apel stabilește pedeapsa la opt ani și opt luni. Cum a avut loc accidentul în 2019 În noaptea de 8 septembrie 2019, Mario Iorgulescu, aflat sub influența alcoolului (1,96 g/l) și a cocainei, a condus un Aston Martin cu viteze de până la 164 km/h prin București. A pătruns pe contrasens și a provocat un accident frontal, soldat cu moartea unui bărbat. După accident, Iorgulescu a fost transportat în Italia de familia sa, cu un avion privat, unde a fost internat într-o clinică. Nu a fost audiat nici de procurori, nici în instanță, fiind fugit din țară pe tot parcursul anchetei și procesului.

Copil mort la SANADOR, anchetă tergiversată (sursa: Facebook/SANADOR)
Eveniment

Un copil a murit la SANADOR după operație. Cazul, anchetat de peste șase ani, aproape de prescriere

Copil mort la SANADOR, anchetă tergiversată - un caz despre care DeFapt.ro a scris prima oară acum mai bine de un an, în aprilie 2024. Un caz care arată complicități ciudate între medici și oameni ai legii. Copil mort la SANADOR, anchetă tergiversată Potrivit documentelor din dosarul penal deschis după moartea copilului în octombrie 2018, decesul s-ar fi datorat nesupravegherii medicale corespunzătoare postoperatorii (detalii, AICI). Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Medicul care a făcut operația este o vedetă a sistemului medical românesc - cadru universitar UMF, soție de ex-șef al Masoneriei (detalii, AICI). Poate că aceste relații au contat sau poate că nu în derularea anchetei penale. Ce este cert este că nici azi, la șase ani ani și jumătate de la moartea unui copil, cazul nu a fost tranșat penal. Și nu doar că nu există o sentință judecătorească, dar dosarul nici nu a plecat din Parchet către instanță (detalii, AICI).

Corupție la Pașcani, Statul pierde bani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Corupție la Pașcani, Statul pierde bani

Corupție la Pașcani, Statul pierde bani. Cazul de corupție din Primăria Pașcani a luat o turnură neașteptată, statul ieșind în pierdere după ani de procese. Corupție la Pașcani, Statul pierde bani În loc să condamne principalul inculpat și să recupereze prejudiciul, autoritățile s-au văzut obligate să plătească despăgubiri semnificative. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru'”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Mircea Zuzan, fostul secretar al municipiului, a câștigat în primă instanță dreptul la plata salariilor pe trei ani și diferențele dintre pensii și salarii pe alți doi ani. Situația evidențiază ineficiența sistemului juridic în cazurile de corupție administrativă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Mario Iorgulescu are toate șansele să scape de orice pedeapsă
Eveniment

Mario Iorgulescu are toate șansele să scape de orice pedeapsă

Mario Iorgulescu are toate șansele să scape de orice pedeapsă: el va fi judecat pentru „ucidere din culpă”, faptă pentru care pedeapsa este între doi și șapte ani de închisoare, iar termenul de prescriere este de opt ani. Accidentul a fost produs la 8 septembrie 2019, deci în 2027 fapta s-ar prescrie. Oricum, el nu a stat nici o zi în închisoare, întrucât familia sa l-a dus în Italia aproape imediat după accident. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche Mario Iorgulescu are toate șansele să scape de orice pedeapsă Inițial, Mario Iorgulescu fusese condamnat pentru omor, unde pedeapsa este de până în 20 de ani, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat condamnarea și a decis reînceperea procesului. Azi, Curtea de Apel a schimbat încadrarea faptei sale, din omor în ucidere din culpă. La Înalta Curte, decizia de anulare a condamnării lui Iorgulescu a fost luată de judecătoarele Lia Savonea și Adriana Ispas. Un al treilea judecător din complet, Dan Enescu, s-a opus. „„În măsura în care am fi în prezența unei fapte comise din culpă, recurentul ar fi trebuit, măcar în ultimul moment, să încerce să evite prin orice manevră, frânare, virare, producerea accidentului de circulație”, arăta Dan Enescu. Asociaţia Victimelor Accidentelor de Circulaţie a arătat că: „În ţările civilizate, cu un sistem de drept solid, fapta de a conduce pe drumurile publice sub influenţa alcoolului sau a drogurilor care a avut drept consecinţă uciderea unei persoane este sancţionată cu mult peste 10 ani de închisoare şi delimitată clar de infracţiunea de ucidere din culpă”.

Cum au reușit să scape medicii care transformaseră Spitalul de Arși în fabrică de pus silicoane Foto: Captură video Pro TV
Justiție

Cum au reușit să scape medicii

Cum au reușit să scape medicii care transformaseră Spitalul de Arși în fabrică de pus silicoane: Tribunalul București a decis că faptele s-au prescris, după ce Justiția a tergiversat procesul mai bine de zece ani. Citește și: EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte false, cetățenia R. Moldova. Printre ei, „Mike” Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin Cum au reușit să scape medicii Dosarul a stat doar în camera preliminară timp de șase ani! Procurorii au anunțat că vor contesta decizia la Curtea de Apel. În 2015, Spitalul de Arși s-a dovedit a fi complet nepregătit să aibă grijă de marii arși din incendiul de la Colectiv. Scandalul a început în 2014, când mai mulți medici de la acest spital au fost arestați. Printre cei puși sub acuzare se aflau doctorul Vitalie Stan - directorul Spitalului de Arși din Capitală, directorul medical Florin Parască și medicul Nicolae Antohi, șeful Secției de Chirurgie Plastică. Pro TV relata, în aprilie 2014, că în casa Cristinei Isac, medic specialist în chirurgie plastică, s-au găsit atât de mulți bani, încât procurorii au fost nevoiți să aducă o mașină de numărat bancnote. Isac avea în casă 170 de mii de euro, iar în conturi încă 700 de mii de euro. Cum decurgea afacerea pe banii statului: medicul punea un diagnostic fals, pentru a putea deconta intervenția prin casa de asigurări de sănătate și îi propunea pacientei să achite mai puțini bani decât ar fi costat operația în sistemul privat. Anchetatorii spun că doctorii ajungeau să câștige astfel, de la o singură persoană, între 450 euro și 3.400 euro, în funcție de tipul intervenției. Grafica Pro TV În total, la medicii vizați de percheziții au fost găsiți peste jumătate de milion de euro. Acum, teoretic, în pofida prescrierii faptelor, șpăgile urmează să fie confiscate de la 13 medici puși sub acuzare, adică aproape 250.000 de euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră