sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: predoiu

24 articole
Eveniment

Noile propuneri: Voineag și Alex Florența

Surpriză: ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, nu vrea ca Crin Bologa și Gabriela Scutea să mai aibă un mandat la conducerea DNA, respectiv a Parchetului General. Azi, ministerul Justiției a anunțat noile propuneri pentru aceste posturi: Marius Ionuț Voineag și Alex Florența. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Noile propuneri: Voineag și Alex Florența „Propunerile pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ și Procuror Șef DNA sunt următoarele: Alex Florin Florența pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ;Marius Ionuț Voineag pentru funcția de Procuror Șef DNA.Propunerea pentru funcția de Procuror Șef al DIICOT va fi anunțată în perioada următoare, după finalizarea analizei candidaturilor”, se arată în comunicatul semnat de Predoiu. În declarația de avere a lui Voineag se arată că acesta a primit cadou de botez peste 500.000 de lei. Potrivit CV-ului său, el a făcut dreptul la o facultate privată. Ca procuror de caz, Voineag a instrumentat unul dintre dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu și ale sindicalistului Liviu Luca, dosarul Ultrapro Computers, dosarul manipulării pieței de capital privindu-l pe fostul șef al SIF Banat Dragoș Bîlteanu, iar la PG a intrumentat dosare de contrabandă și obținere ilegală de fonduri, arată G4Media. Procurorul Alex Florenţa a venit în 2014 la DIICOT Timişoara, după ce anterior a condus biroul Sibiu al DIICOT. Printre dosarele grele instrumentate de Florenţa se numără cel al reţelei de cămătari şi notari de la Sibiu, prejudiciul fiind de peste un milion de euro, sau cel al reţelei care a umplut vestul României cu euro falşi, în care au fost trimişi, recent, în judecată peste 40 de inculpaţi. Potrivit pressalert.ro, cât a condus DIICOT Timișoara, Florența a instrumentat mai multe dosare , printre acestea aflându-se dosarul de trafic de cocaină al grupării conduse de Lucian Boncu , cel al grupării de contrabandă și șpagă din vama Moravița sau dosarul planului de asasinare a editorului șef al PRESSALERT.ro.

Noile propuneri la șefia DNA și Parchetului General: Marius Voineag (foto) și Alex Florența Foto: Inquam/ Ilona Andrei
Atac dur la codurile penale susținute de Predoiu Foto: Facebook
Eveniment

Atac dur la codurile penale susținute de Predoiu

Un vicepreședinte al CSM, Daniel Horodniceanu, fost șef al DIICOT, a lansat un atac dur la modificările la codurile penale, inclusiv cele susținute de actualul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu. Horodniceanu a mai spus că viitori șefi ai parchetelor, care urmează să fie desemnați în această primăvară, vor fi numiți politic. Atac dur la codurile penale susținute de Predoiu „Deşi sunt prezent la tribună în calitate de vicepreşedinte al CSM, perioada de referinţă, şi anume 2022, m-a prins ca procuror de execuţie în cadrul DIICOT. În această calitate, m-am confruntat mai întâi cu proiectele, apoi cu modificările legislative din ultimii ani, încheind cu cele din decembrie 2022. Asistăm, din păcate, de o lungă perioadă de timp, la modificări succesive ale legilor Justiţiei în formele lor cele mai variate, aşa cum, în principiu, la un moment dat, conveneau celor care le modificau. Am asistat la modificări succesive ale Codurilor penale şi de procedură penală aşa cum dictau interesele unor lideri urmăriţi penal, intrigaţi de faptul că atunci când săvârşeşti o infracţiune ai putea să şi răspunzi penal", a declarat Horodniceanu la prezentarea activităţii Ministerului Public (parchete) pe anul 2022, unde a asistat şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Vicepreședintele CSM a criticat și Curtea Constituțională, despre care a spus că este „legiuitor pozitiv”. El s-a referit la secția specială de investigare a infracțiunilor din Justiție, arătând că „au fost create şi folosite instituţii din Justiţie împotriva Justiţiei înseşi, cu consecinţa unui asalt făţiş asupra unor magistraţii incomozi”. El a vorbit, cu multă neîncredere, și despre viitori șefi ai Parchetelor. Citește și: Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare” „Un stat debil se sabotează singur” „Urmează noi proceduri de numire a procurorilor şefi ai parchetelor cu numiri politice. S-a motivat că s-a aşteptat adoptarea noilor legi ale Justiţiei. Dacă este foarte bine aşa, urmează să constatăm. Legea şi-a dorit un procuror general cu atribuţii mult lărgite, atât în ceea ce priveşte posibilităţile sale de delegare în toate funcţiile de execuţie, cât şi în ceea ce priveşte posibilitatea de infirma soluţiile tuturor procurorilor, care au devenit nelimitate. Vom avea deci un super procuror general, care va trebui însă se înţeleagă că o putere atât de mare trebuie să fie însoţită de o responsabilitate la fel de mare. Un procuror general care va trebui să înţeleagă că sistemul judiciar trebuie reformat, că este timpul pentru proiecte mari, că trebuie să vadă tabloul complet al sistemului. Să se ridice deasupra carenţelor de sistem care l-au parazitat pe acesta, atât de mult timp. Mă întreb însă cam ce strategii faci când Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează în acest moment doar cu 45% din personal", a arătat Horodniceanu. Vorbind despre numărul uriaș de dosare aflate acum la Ministerul Public - 1,7 milioane - vicepreședintele CSM a criticat dur modul în care funcționează statul român: „Un stat disciplinat, bine organizat, acţionează concertat, adoptă măsuri logice, integrate. Numai un stat debil se sabotează singur, prin propriile instituţii”.

Val de privilegii de la ministrul Predoiu către magistrați Foto: Facebook ministerul Justiției
Eveniment

Val privilegii ministrul Predoiu către magistrați

Val de privilegii de la ministrul Predoiu către magistrați: tratamente în străinătate decontate de la buget, despăgubiri pentru bunuri și cel puțin 50.000 euro în caz de deces. Aceste privilegii apar într-un proiect de hotărâre de guvern aflat în dezbatere publică pe site-ul ministerului Justiției. Val de privilegii de la ministrul Predoiu către magistrați Potrivit proiectului „privind condiţiile de acordare a despăgubirilor pentru unele prejudicii suferite de magistraţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea”, toate aceste privilegii se acordă „pentru situaţia în care viaţa, integritatea corporală, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea”. Aceste despăgubiri prevăd: despăgubiri pentru tratament în străinătate, dacă magistratul nu a putut fi tratat în țară.compensație de 15.000 de euro în cazul în care integritatea corporală sau sănătatea judecătorului sau procurorului sunt afectateîn caz de deces o despăgubire în sumă egală cu indemnizaţia brută de care magistratul a beneficiat în ultima lună de dinaintea producerii evenimentului înmulțită cu numărul de luni în care ar fi beneficiat de această indemnizaţie, de la data decesului până la pensionare, dar nu mai mică de 50000 de euroîn cazul pierderii totale sau parțiale a capacității de muncă, despăgubirile acoperă diferența dintre veniturile brute cuvenite judecătorului sau procurorului, în cazul în care capacitatea de muncă nu era redusă, și veniturile brute obținute ca urmare a scăderii capacității de muncă Ca de obicei în ultimele luni, în cazul majorității proiectelor puse în dezbatere publică și care se referă la noi privilegii acordate bugetarilor, nota de fundamentare a proiectului nu precizează impactul bugetar. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Despăgubirile nu se acordă dacă evenimentul s-a produs din vina magistratului.

Top 10 fugari pe care statul român nu-i aduce acasă. De azi, și Udrea este pe listă
Politică

Top fugari statul nu-i aduce acasă

Top 10 fugari pe care statul român nu-i aduce acasă: personaje celebre, cu condamnări definitive clare, s-au refugiat în spațiul UE, în Republica Moldova sau la Londra. La 12 noiembrie, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, avea un mesaj pentru condamnații fugari: „Toți vor răspunde în fața legii”! Până acum, nu a răspuns nici unul. Ultimul mare fugar adus acasă pentru a-și ispăși pedeapsa a fost Radu Mazăre, expulzat din Madagascar în mai 2019. În ianuarie 2022, ministerul Justiției a prezentat situația celor care au trecut granița pentru a scăpa de executarea pedeselor sau de judecată. Top 10 fugari pe care statul nu-i aduce acasă Iată un top ad-hoc al celor mai celebri și bogați fugari: Alina Bica, prietena Elenei Udrea, fostă șefă a DIICOT și fost secretar de stat la Justiție într-unul din numeroasele mandate ale lui Cătălin Predoiu. A fost condamnată definitiv, în noiembrie 2019, la 4 ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. O vreme a fost refugiată în Costa Rica, împreună cu Elena udrea, iar acum este în Italia.Fostul colonel SRI Daniel Dragomir a fost dat în urmărire internațională în iunie 2020 după ce a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare. În februarie 2021, Poliția Română a anunțat că el s-a predat autorităților din Bari. Soluționarea mandatului european de arestare este pe rolul Curții de Apel Bari. Procedura se desfășoară pe cale directă, între instanța emitentă și instanța de executare. Procedură în curs. Termen: 09.04.2022Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de închisoare în dosarul Băneasa. Omul de afaceri se afla încă de la acel moment în Marea Britanie.Mario Iorgulescu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe. Este în Italia, procedura de extrădare este în curs, proximul termen fiind 31 mai 2022.Cristian Rizea, fost deputat PDL, a fost condamnat definitiv în 2019 la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, el fugind în Republica Moldova. În noiembrie 2020 fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon i-a retras cetățenia lui Cristian Rizea.Paul de România este dispărut fără urmă, fiind dat în urmărire în decembrie 2020, când a fost condamnat definitiv de instanța supremă la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa.Omul de afaceri Avraham Morgenstern a fost condamnat în lipsă, în august 2017, la opt ani de închisoare. Argentina a aprobat extrădarea acestuia, dar hotărârea nu este definitivă. Procedură în curs, recursul fiind pe rolul Curții Supreme de Justiție a Națiunii. Fostul europarlamentar PDL și fost președinte al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor (ANSVSA) Marian Zlotea a fost condamnat definitiv la 8 ani și 6 luni de închisoare, acuzat că, pe vremea când conducea Autoritatea Sanitar Veterinară, le-ar fi cerut subalternilor să finanțele partidul din care făcea parte, pentru a-și păstra locurile de muncă. Este în Italia, unde se judecă extrădarea.Omul de afaceri româno-israelian Sorin Shmuel Beraru a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucuresti la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani în dosarul privind fraudarea societății Cico SA. Este în Israel, statul israelian a refuzat extrădarea sa.Nela Ignatenko a fost condamnată la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa. Ea a fost consilier guvernamental în perioada în care premier era Călin Popescu Tăriceanu, a fugit din țară, astfel încât nu a putut fi pus în aplicare mandatul de arestare pe numele ei. Este în Belgia. Penalii UDMR-ului, uitați peste graniță Ministerul Justiției nu a spus nimic despre situația fugarilor care au făcut parte din conducerea UDMR: Olosz Gergely și Marko Atilla. În februarie 2022, președintele UDMR, Kelemen Hunor, își anunțase participarea la Cluj la prezentarea cărții deputatului UDMR fugar, Attila Marko, condamnat la închisoare în România. Pe numele lui Sebastian Ghiță nu mai există nici un mandat internațional. Citește și: Udrea a părăsit România joi dimineață, pe la Giurgiu, cu câteva ore înaintea condamnării

Comisia de la Veneția critică dur modul în care Predoiu și coaliția majoritară au desființat SIIJ Foto: Facebook Cătălin Predoiu
Politică

Comisia de la Veneția critică dur modul în care au desființat SIIJ

Comisia de la Veneția critică dur modul în care Cătălin Predoiu și coaliția PSD-PNL-UDMR au desființat SIIJ. Într-un punct de vedere publicat azi, comisia recomandă restabilirea competențelor DIICOT și DNA în ceea ce privește anchetarea magistraților. Comisia de la Veneția critică și viteza cu care proiectul a trecut de Parlament. Comisia de la Veneția critică dur modul în care au desființat SIIJ Iată concluziile acestei instituții: ”??????? ?? ?? ?????̦?? ???????̆ ????? ?? ???? ? ???? ????????̆ ???????̆ ???? ?????????????̆ ??????? ????????̦???? ???? ? ?????? ???? ????????? ?̦? ? ???? ??????????̆, ???? ?? ? ?̂??????? ??̆ ????? ? ???? ????????̆ ?̂?????? ?? ??????? ??̆ ?????̆ ????? ??????. ????????̦???? ????̦??? ???????? ?? ?? ?????? ??̆ ??? ?? ???????? ?̂? ????. ?????????? ????????̦?̆??? ???? ?? ?????? ??̆ ??? ????? ?? ? ??????? ??? ?????̆ ????????̦?̆ ?̂? ???????????? ?̦? ????̆????? ??????̆ ? ???????̦??????? – ??? ??? ??????????̆, ??????̦?? – ?????? ?? ??????̆???? ?̦? ?????????. ???? ???̦?? ???????? ?? ? ?????????̆ ?? ????????? ?????????????̦? ?? ??????? ????ℎ?????? ?? ?? ??̂???̆ ?̂????? ????? ?? ?????̦?? ?̦? ??????̦?? ?̦? ? ????? ????̦??? ????̦???? ?? ???? ???? ? ?????̦?? ??? ???? ?????? ? ??????? ??????????̦?? ??????? ??????̦???? ?? ??????̦?? ??? ??????̆??????? ?̦? ????????????, ????̂? ???????? ????ℎ?? ??????????? ???. ???̂?? ?̂? ?????? ????????? ????????̆ ? ??? ?̦? ? ?????? ?̦? ???????????̦? ?????̦??????̆ ? ????????, ?????????????, ?????????̦? ?̦? ?????????? ??ℎ???? ?? ???? ??????, ??????? ?? ?? ?????̦?? ???????̆ ??̆, ???? ????????? ?? ????????? ?? ???? ?? ???? ?-? ??????? ?̂? ???????? ??̆? ??? 2021, ??????????? ?? ? ?????????? ?????????̦??? ??????? ????ℎ??? ????????????. ?̂? ?????????̦?̆, ??????? ?? ?? ?????̦?? ?????????̆ ???????????? ?????????̦??? ??????? ????ℎ??? ???????????? ?? ? ????????? ?̦? ?? ? ????̆?? ????? ???????̦?????? ???? ?????̆ ?̂? ????? ??? ?? ?????????̦?̆, ?????? ?? ??????̆???? ?̦? ?????????.” Selecția procurorilor care vor ancheta magistrații, discutabilă În analiza extinsă a legii, citată de G4Media, Comisia de la Veneția notează că ”legea nu prevede o procedură competitivă” de selecție a procurorilor care vor investiga magistrați: ”Este de așteptat ca numeroși procurori să îndeplinească criteriile de eligibilitate și este neclar cum vor fi selectați de către CSM procurorii propuși de Procurorul General. Acest lucru trebuie clarificat. În plus, numirea pentru o perioadă de patru ani este relativ scurtă pentru a garanta procurorilor suficientă independență, mai ales că este posibil ca acești procurori să investigheze cazuri complexe de infracțiuni comise, de pildă, de membri CSM implicați în procedura de selecție”. Citește și: Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată din Elveția. Poliția spune că nu are indicii că ea trăiește în această țară

Parlamentul are grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus, iar Catalin Predoiu era in cel conectat la Moscova Foto: Ajado.ro
Politică

Grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus

Parlamentul are grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus, grupuri înființate în 2020, când era clar ce regimuri conduc aceste țări. La 1 martie, parlamentarii din PSD, PNL, USR și AUR au anunțat că demisionează din grupul de prietenie cu Rusia. La 2 martie, în plenul Senatului, senatorul PNL Daniel Fenechiu a anunțat: „Informez plenul că Grupurile parlamentare PNL din Camera Deputaților și Senat – evident că mă refer la Senat – au decis retragerea membrilor din Grupul de prietenie dintre România și Federația Rusă și au înaintat o adresă privind suspendarea activității acestei comisii… acestui grup de lucru pe perioada sancțiunilor împotriva Federației Ruse”. Parlamentul are grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus Însă, pe site-ul Camerei Deputaților, relativ actualizat la timp, nu apare nici o schimbare în componența grupului de prietenie cu Rusia. Nici în documentele depuse la ședințele Biroului Permanent al Camerei Deputaților și făcute publice până la data redactării acestui articol nu apare vreo cerere de retragere. Potrivit informațiilor de pe site, din grupul de prietenie cu Federația Rusă face - sau făcea parte - ministrul Justiției, Cătălin Predoiu (PNL). În legislatura anterioară, el n-a făcut parte din acest grup. Pe pagina grupului, de pe site-ul Camerei Deputaților, există un link activ care duce direct la pagina de internet a Dumei de Stat a Federației Ruse, legislativul acestei țări. Deputatul PSD Mitică Mărgărit este președintele grupului. El este celebru pentru că a scris într-o declarație de avere că are „ciasuri de mână” în valoare de 12.000 de euro. Mărgărit a devenit și mai cunoscut după ce și-a făcut cont pe Tinder, aplicaţia mobilă de dating. În spațiul virtual, Mărgrit se recomanda Marius și încerca să impresioneze femeile spunand în descrierea sa că este „deputat la Parlamentul Romaniei” și că a absolvit Academia Națională de Informații Mihai Viteazu. În acest grup sunt 15 parlamentari, inclusiv unul de la UDMR, care până acum n-a anunțat vreo demisie. În legătură cu grupul de prietenie cu Belarus, din care fac parte 10 parlamentari, nu a apărut nici măcar un anunț informal de retragere. Din el fac parte - potrivit datelor de pe site - doi parlamentari USR, Cătălin Teniță și Radu Molnar. Acest grup este condus de către reprezentantul comunității lipovenilor din România, Silviu Feodor. Aici este prezent și senatorul PNL Ioan Chirteș, președintele comisiei de control a SRI. Citește și: Medvedev, umbra lui Putin, delir de grandoare: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi

SIIJ se desființează și se reînființează Foto: Facebook Catalin Predoiu
Eveniment

SIIJ se desființează și se reînființează

SIIJ se desființează și se reînființează, într-o formulă mai complexă. Camera Deputaţilor a votat luni, în calitate de prim for sesizat proiectul de lege denumit „pentru desfiinţarea SIIJ”. Au fost 205 de voturi „pentru„ 90 „contra” şi o abtinere. DNA rămâne fără nici un fel de atribuții, deși a protestat. Votul decisiv va fi însă în plenul Senatului. SIIJ se desființează și se reînființează Conform proiectului de lege, competențele Secției speciale vor fi transferate de fapt către o nouă structură, denumită de Predoiu "sistem inspirat de modelul Parchetului European". Nucleul central va fi la Secția de Urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, unde 12 procurori vor avea competențe pe dosarele vizând presupuse fapte de corupție ale magistraților. Pe lângă cei 12 procurori, vor avea competențe pe astfel de fapte 30 de procurori (câte doi) de la fiecare parchet de curte de apel din țară. Potrivit proiectului, „plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorii care vor efectua urmărirea penală”. Procurorul general va putea respinge propunerile, motivat. Trăilă (PNL) laudă CSM „Astăzi vin şi spun că ar fi nociv un astfel de proiect, care nu face altceva decât să aducă normalitate în sistemul judiciar, o normalitate dorită de mult timp atât de noi care ne aflăm astăzi în băncile Parlamentului, cât şi întregul sistem, întreaga breaslă din acest domeniu", a declarat deputatul PNL Cristina Trăilă. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Ea a arătat că acest proiect este primul care are avizul CSM, „singurul garant al independenței Justiției”.

Judecătorii lui Dorneanu scapă de DNA Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Judecătorii lui Dorneanu scapă de DNA

Judecătorii lui Dorneanu, membrii Curții Constituționale, nu vor mai fi anchetați de către DNA. Deputatul USR Silviu Dehlean, membru al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, scrie, pe Facebook că, printr-un amendament la proiectul denumit „de desființare a SIIJ”, judecătorii CCR sunt asimilați magistraților. În consecință, ei nu vor mai fi cercetați de DNA, ci de structura care preia atribuțiile SIIJ. Amendamentul a fost inițiat de deputata PSD Steluța Cataniciu. Judecătorii lui Dorneanu scapă de DNA „Ne-am întors în epoca Dragnea cu justiția! Judecătorii CCR nu mai pot fi anchetați de DNA, dacă sunt suspectați de fapte de corupție. Acest nouă formă de imunitate pentru judecătorii CCR a fost introdusă astăzi în legea Predoiu de reînființare a Secției Speciale (SIIJ) de către majoritatea PSD-PNL-UDMR, la propunerea doamnei Steluta Cataniciu. Decizia are mai multe implicații: Se asimilează corpul judecătorilor CCR cu cel al magistraților. Ceea ce este absurd și neconstituțional, dar nu-mi fac griji că legea ar putea pica la CCR. Judecătorii CCR NU sunt magistrați, ei sunt numiți de politicieni în aceste poziții, mulți dintre ei înșiși fiind politicieni precum Valer Dorneanu. CCR nu este instanță de judecată, este un organism politico-juridic care are ca atribuție protejarea ordinii constituționale, atribuție POLITICĂ. Vom sesiza Comisia de la Veneția și Comisia Europeană cu privire la acestă extrem de periculoasă pentru democrație.Curtea Constituțională devine total o instituție controlabilă politic ca în perioada Iliescu.Se știrbesc din nou atribuțiile DNA, așa cum face de fapt întreaga lege Predoiu și se împlinește astfel dorința lui Liviu Dragnea. Practic DNA a devenit o formă fără fond.Se acordă o nouă superimunitate judecătorilor CCR după cea stabilită în legislatura trecută. Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi urmăriți penal, reținuți, arestați preventiv și nici trimiși în judecată decât cu votul a două treimi dintre ei (6 din 9 judecători)”, scrie deputatul USR. Raportul comisiei juridice a Camerei Deputaților privind proiectul de desființare a SIIJ a fost dezbătut vineri, dar forma adoptată n-a fost publicată pe site. Predoiu s-a armonizat cu CSM-ul lui Savonea Presa a scris că membrii CSM, judecătorii de la Înalta Curte și cei de la CCR vor fi anchetați de structura care va înlocui SIIJ. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Procurorii care-i vor ancheta pe magistrați vor fi selectați de CSM, prevede proiectul Predoiu. DNA s-a opus vehement acestui proiect.

CSM a avizat proiectul de desființare a SIIJ Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

CSM a avizat proiectul de desființare a SIIJ

CSM a avizat proiectul de desființare a SIIJ, proiect susținut de ministrul PNL al Justiției, Cătălin Predoiu. Acesta a salutat decizia şi a anunţat că va lucra cu reprezentanţii CSM ”pentru adoptarea cât mai rapidă, în acest an, a proiectelor legilor Justiţiei şi abordarea celorlalte probleme stringente”. CSM a avizat proiectul de desființare a SIIJ Iată cum vor fi distribuite, conform proiectului, dosarele care-i privesc pe magistrați: „Sunt de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe”„Sunt de competenţa parchetului de pe lângă curtea de apel şi infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe” Procurorii speciali, selectați de CSM Pentru aceste infracţiuni urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani. Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită Consiliului Superior al Magistraturii și Guvernului României să amâne avizarea respectiv adoptarea proiectului de lege privind desființarea SIIJ până la publicarea avizului Comisiei de la Veneția. Nu se reînființează SIIJ, susține ministrul Justiției Predoiu a declarat, vineri, că nu a fost de acord cu unele afirmaţii făcută în cadrul şedinţei CSM, că SIIJ va fi reînfiinţată sub o altă formă. “Nu pot fi de acord că se reînfinţează SIIJ-ul. Îl desfiinţăm cu adevărat pentru că este vorba de o structură care îşi încetează activitatea. E cu totul alt sistem, este o nouă structură, mai mare, mai mică, altfel organizată. E altceva. Că nu este într-adevăr transferul competenţelor la unităţile specializate, e adevărat”, a precizat ministrul Justiţiei. El a precizat că proiectul privind desfiinţarea SIIJ a mai primit aviz negativ din partea CSM, iar consecinţa a fost blocarea sa în Parlament de patru ani. “A mai fost configurat în faţa dumneavoastră, a plecat cu aviz negativ, consecinţa a fost blocarea în Parlament până în ziua de azi. Dacă alergăm după toţi aceşti iepuri, nu mai prindem niciunul. Şi atunci eu, iniţiator, trebuie să am în vedere cărei realităţi mă adresez cu proiectul meu. Dacă nu mă adresez acestei realităţi nu mai plec cu aviz de la dumneavoastră niciodată. Trebuie să optez pentru nişte obiective şi am optat pentru obiectivul principal. (…) Dacă şi ei acceptă acest lucru atunci găsim o cale şi asta e calea pe care am găsit-o de a atinge obiectivul principal altfel vom rămâne blocaţi aşteptând un miracol, miracolul înseamnând ca brusc într-o zi toată lumea să fie de acord cu toate cele spuse de dumneavoastră astăzi aici în contradictoriu. Vă rog să mă scuzaţi, dar nu cred în miracole de genul ăsta”, a transmis ministrul Justiţiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră