joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: predoiu

32 articole
Eveniment

România securizează frontiera cu Serbia

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, mulțumit de modul în care România securizează frontiera cu Serbia: „Rezultatele sunt excelente”, ar fi spus ea după o videoconferință cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, potrivit unui comunicat al ministerului de Interne. Potrivit comunicatului, „a fost subliniată determinarea României de a finaliza dosarul aderării la spațiul Schengen și sprijinul ferm al Comisiei Europene de a obține acest rezultat până la finalul acestui an”. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat România securizează frontiera cu Serbia În martie, România și Bulgaria au inițiat aceste „proiecte pilot” de securizare a frontierei cu Serbia - țară în care potențialii emigranți din diferite state puteau ajunge fără viză și, ulterior, treceau ilegal granița spre țările Europei de Vest. Proiectul-pilot „prevede punerea în aplicare de către România a mai multor instrumente în domeniul azilului, al returnărilor, al gestionării frontierelor și al cooperării internaționale”. România a primit peste zece milioane de euro pentru acest proiect. Implementarea integrală era prevăzută pentru septembrie 2023. Acum, în cadrul convorbirii cu comisarul Johannsen, Predoiu „a făcut o scurtă trecere în revistă a măsurilor luate de autoritățile române în vederea consolidării spațiului Schengen”. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă „Doamna comisar Johansson a informat că, în opinia sa, rezultatele Proiectului Pilot sunt excelente, subliniind importanța aspectelor legislative și cooperarea cu Serbia și a mulțumit României pentru implicare. Cei doi demnitari au exprimat convingerea că rezultatele concrete, practice, ale implementării proiectului, precum și bunele practici dezvoltate la nivelul autorităților române, vor reprezenta o sursă valoroasă de inspirație pentru alți parteneri europeni. De altfel, raportul intermediar al Comisiei va prezenta argumente în plus pentru creșterea încrederii Statelor Membre în capacitatea noastră de a gestiona într-un mod eficient migrația. În cadrul dialogului, a fost subliniată determinarea României de a finaliza dosarul aderării la spațiul Schengen și sprijinul ferm al Comisiei Europene de a obține acest rezultat până la finalul acestui an”, se mai arată în comunicatul MAI.

România securizează frontiera cu Serbia Foto: Facebook
Predoiu dă vina pe PSD pentru deprofesionalizarea de la Interne Foto: Inquam/ Sabin Cirstoveanu
Eveniment

Predoiu dă vina PSD pentru deprofesionalizarea Interne

Ministrul PNL Cătălin Predoiu, dă vina pe PSD pentru deprofesionalizarea de la Interne: „Asta a plecat de la două legi din 2017-2018 privind salarizarea şi pensionarea. Nu ştiu dacă asta s-a dorit, e greu să demonstrezi intenţia din spatele reglementării, sigur intenţia legiuitorului e scrisă în expunerea de motive, dar cert e că rezultatul a fost destructurarea, nu numai a sistemelor din cadrul MAI, ci în general a sistemelor de ordine publică şi siguranţă naţională”. Citește și: VIDEO Fostul premier israelian Naftali Bennett s-a prezentat la unitatea sa militară, pentru a participa la confruntarea cu teroriștii Hamas. Bennett a făcut parte din trupele de comando Predoiu a refuzat să spună numele vreunui lider politic sau vreunui partid responsabil de această situație, dar a explicat cum s-au deprofesionalizat structurile din ministerul pe care-l conduce. Însă la acel moment PSD era condus de Liviu Dragnea, iar premieri au fost Sorin Grindeanu - acum ministru al Transporturilor - și Mihai Tudose, acum europarlamentar PSD. Marcel Ciolacu a fost vicepremier în guvernul Tudose, iar ministru al Apărării a fost Adrian Țuțuianu, acum secretar general adjunct al Guvernului. Citește și: EXCLUSIV Blonda lui Rafila: șefa de cabinet a ministrului îl însoțește pe acesta în cele mai exotice delegații externe. Pentru loialitate, a fost numită șefa CA la Institutul Oncologic Predoiu dă vina pe PSD pentru deprofesionalizarea de la Interne „În ultimii ani s-a produs o penurie de personal în rândurile structurilor MAI. În mare e vorba de pensionări anticipate. Deficitul de personal e undeva, în medie, de 20% pe toate structurile. Asta înseamnă că sunt structuri unde avem 30%, 25%, media fiind 20%. E vorba de aproximativ 35.000 - 40.000 de oameni, statisticile nu sunt clare, fiindcă fluctuează această situaţie. În locul lor, s-a procedat în anii anteriori la un sistem de recrutare din sursă externă care să acopere acest deficit de personal. Şi sunt aproximativ 25.000 de oameni care au luat locul celor 35.000-40.000 plecaţi la pensie. Promoţia Academiei însumează aproximativ 600 de cursanţi. Ei (cei angajaţi din sursă externă - n.r.) nu sunt deloc pregătiţi, ei intră într-un proces de pregătire şi aici este şi vulnerabilitatea, şi anume că cei 35.000 care au plecat au plecat la o vârstă de 45-50 de ani, deci în vârful carierei profesionale, cu un maxim de experienţă acumulată, cu un maxim de expertiză. Şi au plecat cu ea acasă, ca să spun aşa. În locul lor au venit tineri care nu au această expertiză şi care nu au de unde să o ia de multe ori”, a afirmat ministrul de Interne, citat de news.ro.

Guvernul a majorat sumele alocate pensiilor speciale plătite de ministerul de Interne Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul a majorat sumele alocate pensiilor speciale

Pe șest, în timp ce se preface că vrea să reducă deficitul bugetar, Guvernul a majorat cu 100 de milioane de euro sumele alocate pensiilor speciale din ministerul de Interne. Măsura a fost luată printr-o hotărâre de guvern (HG) care nu a fost prezentată presei, dar a apărut în Monitorul Oficial. HG-ul a fost publicat la 21 septembrie, dar nu a generat nici o discuție publică. Citește și: Haos și corupție la spitalul Mioveni, unde primarul PSD cerea 30.000 de euro șpagă la angajare. Condus de iubitul fiicei edilului, spitalul funcționează la jumătate din capacitate „Am depus astăzi, la Camera Deputaților, amendamentele prin care dorim să închidem definitiv subiectul pensiilor speciale. Aceste modificări au ca scop eliminarea unor abuzuri și inechități care au durat prea multă vreme. Mi-am asumat public acest rol și sunt decis să merg până la capăt", anunța Marcel Ciolacu, la 29 mai 2023, pe Facebook. Guvernul a majorat sumele alocate pensiilor speciale Prin HG 869/2023, „se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2023 cu suma de 500.000 mii lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare, la capitolul 68.01 «Asigurări și asistență socială», titlul 57 «Asistență socială», din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru plata unor drepturi de natură socială”. Prin „plata unor drepturi de natură socială”, Guvernul se referă la pensiile speciale plătite de ministerul de Interne. Și nota de fundamentare evită să precizeze că se plătesc, astfel, pensiile speciale. „Având în vedere evoluția execuției bugetare pe anul 2023, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne se constată necesitatea asigurării fondurilor pentru achitarea unor obligații de plată a căror amânare ar conduce la afectarea drepturilor pentru anumite categorii de beneficiari. Printre acestea se regăsesc drepturile sociale finanțate de la Capitolul 68.01 «Asigurări și asistență socială» – Titlul 57 «Asistență socială», plătite de către unitățile Ministerului Afacerilor Interne”, se arată în Nota de fundamentare. Hotărârea de guvern apare în Monitorul Oficial sub semnătura lui Bogdan Desprescu, secretar de stat, nu a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu. Potrivit bugetului pe 2023, Internele au puțin sub 5,8 miliarde de lei pentru plata pensiilor speciale din acest minister - sumă care figurează la capitolul „Asistență socială”. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, declara, în ianuarie 2023, Eugen Rădulescu, la acel moment director la Direcţia stabilitate financiară din cadrul Băncii Naţionale a României.

Guvernul vrea să crească salariile polițiștilor Foto: Facebook
Politică

Guvernul vrea să crească salariile polițiștilor

Vești bune pentru plătitorii de taxe și impozite: Guvernul vrea să crească salariile polițiștilor și ar putea lua această măsură la rectificarea bugetară din noiembrie. Citește și: GALERIE FOTO Cine este deputatul Popica, care a plâns după Buzatu: beizadea celebră pentru viața de lux, condamnat penal. Lovitura vieții: căsătoria cu fata „regelui asfaltului” Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a fost întrebat, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, când vor primi poliţiştii majorările salariale promise din vara acestui an, respectiv actualizarea grilei de salarizare după Legea 153. În iunie, Guvernul, pe fondul protestelor din Educație, a promis că va crește salariile polițiștilor, militarilor și angajaților din Sănătate la nivelul maxim pentru 2022. Guvernul vrea să crească salariile polițiștilor "Evident, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi la nivelul Executivului situaţia este cunoscută şi ce vă pot spune în clipa aceasta este că Ministerul Afacerilor Interne a sesizat Ministerul de Finanţe faţă de această întârziere de plată şi prima şansă de corectare probabilă a acestei întârzieri este la rectificarea bugetară de anul acesta", a afirmat Constantin. Întrebat dacă până la finalul anului poliţiştii ar trebui să aibă parte de majorări salariale, el a răspuns: "E scenariul care să ia în calcul în clipa asta". Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Acum circa zece zile, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, spunea: „E nevoie, în primul rând, de mai mulți oameni. Avem 40.000 de posturi lipsă. 40.000! Am deficit de personal de aproape 30%, egal așa pe toate armele. Polițistul care termină Academia și intră în bătălia asta în care îi cerem noi să lupte, îi plătim 2000 și ceva de lei pe lună. Vi se pare normal? Mie nu (...) E un fenomen critic, trebuie să ne adresăm prioritar. Vrem să îl declarăm război. Vrem să câștigăm? Trebuie să alocăm resurse”.

Predoiu cere 40.000 de polițiști și salarii mai mari Foto: Facebook
Politică

Predoiu cere 40.000 de polițiști și salarii mai mari

Ministerul de Interne, Cătălin Predoiu, cere 40.000 de polițiști și salarii mai mari pentru aceștia ca să poată lupta cu drogurile. El s-a plâns că polițiștii primesc abia 2.000 de lei, când sunt încadrați. Citește și: Șoferul drogat care a ucis la 2 Mai a fost eliberat de polițiști în noaptea tragediei pentru că petrecea cu odrasle de oameni importanți din Constanța, susține șeful sindicatului polițiștilor Europol Salariile din poliție au fost însă secretizate din 2019. Poliția Română n-a mai publicat din august 2019 informații privind salariile. Agenția Antidrog din cadrul ministerului de Interne publica în octombrie un tabel cu salarii nete, minim și maximum: un agent de poliție avea între 2.366 și 3.544 lei, iar un ofițer între 3.500 și 6.334 lei, însă nu este clar dacă erau incluse sporurile. Vorbind despre lupta cu traficul de droguri, Predoiu a declarat: „Mi-am legat piciorul de pedală, să știți. Am anunțat și în minister lucrul ăsta. Îl dezleg când mă dau jos și merg acasă”. Iată ce a spus ministrul Predoiu la Prima TV, potrivit transcrierii ministerului de Interne: Predoiu cere 40.000 de polițiști și salarii mai mari „Moderator: De câți bani aveți nevoie, domnule Predoiu, ca să luptați eficient cu drogurile? Cătălin Predoiu: Întâi trebuie să măsurăm, să cântărim și după aia să spunem. E nevoie, în primul rând, de mai mulți oameni. Avem 40.000 de posturi lipsă. 40.000! Am deficit de personal de aproape 30%, egal așa pe toate armele. Polițistul care termină Academia și intră în bătălia asta în care îi cerem noi să lupte, îi plătim 2000 și ceva de lei pe lună. Vi se pare normal? Mie nu. Moderator: Nu mi se pare normal nici salariul profesorului, nu mi se pare… Asta-i țara. Cătălin Predoiu: Bun, dar e un fenomen critic. E un fenomen critic, trebuie să ne adresăm prioritar. Vrem să îl declarăm război. Vrem să câștigăm? Trebuie să alocăm resurse”. Ministrul nu a amintit că polițiștii sunt beneficiari ai pensiilor speciale și se pot pensiona înainte de a împlini 50 de ani. El nu a oferit nici detalii legate de modul în care a calculat deficitul de personal.

Înalta Curte a decis să atace la CCR noua lege a pensiilor Foto: ICCJ
Eveniment

Înalta Curte decis să atace la CCR noua lege a pensiilor

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să atace la CCR și noua lege a pensiilor speciale și pe cea privind cumulul pensiei cu salariul. Ieri, președintele ICCJ, Alina Corbu, a convocat adunarea generală a judecătorilor din această instituție pentru a dezbate dacă vor contesta sau nu noua lege a pensiilor. Înalta Curte a decis să atace la CCR noua lege a pensiilor Azi, ICCJ a decis să sesizeze, vineri, Curtea Constituțională, deși pentru magistrați, reforma pensiilor speciale nu se va aplica până în 2028, iar toate schimbările se vor petrece treptat, până în 2043, anunță Pro TV. În plus, potrivit unor surse, ei vor ataca și legea care limitează cumulul pensiei cu salariul. Vicepremierul Cătălin Predoiu, ministru de Interne, a fost întrebat, joi, cum comentează intenţia ÎCCJ de a ataca la CCR proiectul de lege care a trecut de Parlament privind pensiile speciale. „Şi primul-ministru şi preşedintele Senatului şi subsemnatul şi alţi colegi din partide au avut consultări cu sistemul judiciar, permanent. Am explicat ce se poate şi ce nu se poate din perspectiva limitelor destul de rigide impuse de criteriile stabilte anterior în PNRR dar în acelaşi timp că prevederile legale vor respecta tot ceea ce înseamnă statutul magistraţilor şi independenţa magistratului” , a spus ministrul Predoiu, potrivit News.ro. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde „Nu ar fi un eveniment inedit pentru că în general, Înalta Curte îşi manifestă un rol destul de proactiv, am văzut în ultimii ani, în a sesiza CCR, a făcut-o recent şi cu Codurile de procedură penală şi Codul penal, unele sesizări au fost respinse, altele admise. Până la urmă este un mecanism democratic dar sunt curios care sunt motivele”, a mai afirmat demnitarul liberal.

Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu  Foto: Facebook
Eveniment

Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu

Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu după scandalul privind ridicarea plafonului de la care abuzul în serviciu este faptă penală. El i-a reproșat ministrului Justiției că nu a avizat această măsură înainte de a fi votată în Senat. În realitate, măsură fusese decisă de liderii coaliției, duminică seara. Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu „Nu am participat duminică seara la coaliţie. Nu am avut niciun fel de discuţie pe această speţă, colegii mei ştiind că nu doresc să mă implic de niciun fel pe subiecte legate de justiţiei şi îmi păstrez această linie. Am văzut că Ministerul Justiţiei a dat un punct de vedere. Probabil că trebuia să îl dea mai dinainte, înainte de votul din Senat”, a spus Grindeanu. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Azi, Predoiu a explicat că nu putea fi evitată decizia CCR potrivit căreia, pentru a constitui infracţiune, această faptă trebuie raportată la un prag valoric sau la o vătămare de o anumită intensitate a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. De asemenea, ministrul a argumentat că sub acest prag nu există un vid legislativ, ci dimpotrivă, ”funcţionează o contravenţie foarte severă”. ”Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegem este că Senatul a acţionat firesc în includerea unui prag în lege”, a precizat Cătălin Predoiu. Potrivit unor surse politice, la reuniunea la vârf a liderilor coaliției majoritare, de duminică, moment la care s-a decis ca plafonul pentru abuz în serviciu să fie 250.000 lei au participat: liderul PSD, Marcel Ciolacu, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu (PSD), Robert Cazanciuc, senator PSD, liderul PNL Nicolae Ciucă, ministrul de interne Lucian Bode (PNL), ministrul justiției, Cătălin Predoiu (PNL), liderul UDMR, Kelemen Hunor și deputata Rozalia Biro.

Ciolacu, ipocrizie maximă Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu, ipocrizie maximă

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, o nouă dovadă de ipocrizie maximă: într-o postare pe Facebook, se distanțează de reglementarea tip OUG 13 privind abuzul în serviciu. Însă, potrivit unei relatări a președintelui comisiei Juridice din Senat, senatorul PNL Cristian Niculescu Țăgârlaș, Ciolacu participat, duminică, la ședința de coaliție la care s-a decis amendamentul acesta la Codul Penal. În plus, senatorii PSD din comisia juridică au votat acest text. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ciolacu, ipocrizie maximă „PSD rămâne consecvent și va vota în Camera Deputaților, care este for decizional, doar ceea ce recomandă profesioniștii din justiție. Modificarea Codurilor Penale este jalon în PNRR și trebuie să ne asigurăm că această reformă se va face cum trebuie”, a scris președintele PSD pe Facebook. Însă el s-a aflat la ședința de duminică a coaliției unde, la propunerea lui Cătălin Predoiiu, ministru al Justiției, s-ar fi aprobat ca, în cazul prejudiciilor sub 50.000 de euro, abuzul în serviciu să nu mai fie considerat infracțiune. Pragul de 250.000 de lei este aproape identic cu pragul de 200.000 de lei din celebra OUG 13 dată de tandemul Dragnea – Grindeanu în 2017, care a dus la cele mai mari proteste de stradă din ultimele decenii. Citește și: Abuzul în serviciu de 50.000 de euro a devenit legal în România, a decis Senatul. Prevederea apărea și în celebra OUG 13 din era Dragnea „În urma deciziei politice de duminică seară din Coaliție ni s-au pus la dispoziție amendamentele care trebuiau să fie însușite, conform regulamentului, de către senatori. S-a luat decizia ca membrii Comisiei Juridice din Coaliție PSD, PNL și UDMR să-și însușească amendamentele. Textele mi-au fost comunicate luni și le-am transmis membrilor comisiei și le-am acordat un termen de studiu pentru marți dimineața când le-am discutat și le-am supus votului”, a explicat senatorul PNL Țăgârlaș, azi. La ședința de duminică seară au participat Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Kelemen Hunor și Cătălin Predoiu.

Noile propuneri la șefia DNA și Parchetului General: Marius Voineag (foto) și Alex Florența Foto: Inquam/ Ilona Andrei
Eveniment

Noile propuneri: Voineag și Alex Florența

Surpriză: ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, nu vrea ca Crin Bologa și Gabriela Scutea să mai aibă un mandat la conducerea DNA, respectiv a Parchetului General. Azi, ministerul Justiției a anunțat noile propuneri pentru aceste posturi: Marius Ionuț Voineag și Alex Florența. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Noile propuneri: Voineag și Alex Florența „Propunerile pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ și Procuror Șef DNA sunt următoarele: Alex Florin Florența pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ;Marius Ionuț Voineag pentru funcția de Procuror Șef DNA.Propunerea pentru funcția de Procuror Șef al DIICOT va fi anunțată în perioada următoare, după finalizarea analizei candidaturilor”, se arată în comunicatul semnat de Predoiu. În declarația de avere a lui Voineag se arată că acesta a primit cadou de botez peste 500.000 de lei. Potrivit CV-ului său, el a făcut dreptul la o facultate privată. Ca procuror de caz, Voineag a instrumentat unul dintre dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu și ale sindicalistului Liviu Luca, dosarul Ultrapro Computers, dosarul manipulării pieței de capital privindu-l pe fostul șef al SIF Banat Dragoș Bîlteanu, iar la PG a intrumentat dosare de contrabandă și obținere ilegală de fonduri, arată G4Media. Procurorul Alex Florenţa a venit în 2014 la DIICOT Timişoara, după ce anterior a condus biroul Sibiu al DIICOT. Printre dosarele grele instrumentate de Florenţa se numără cel al reţelei de cămătari şi notari de la Sibiu, prejudiciul fiind de peste un milion de euro, sau cel al reţelei care a umplut vestul României cu euro falşi, în care au fost trimişi, recent, în judecată peste 40 de inculpaţi. Potrivit pressalert.ro, cât a condus DIICOT Timișoara, Florența a instrumentat mai multe dosare , printre acestea aflându-se dosarul de trafic de cocaină al grupării conduse de Lucian Boncu , cel al grupării de contrabandă și șpagă din vama Moravița sau dosarul planului de asasinare a editorului șef al PRESSALERT.ro.

Atac dur la codurile penale susținute de Predoiu Foto: Facebook
Eveniment

Atac dur la codurile penale susținute de Predoiu

Un vicepreședinte al CSM, Daniel Horodniceanu, fost șef al DIICOT, a lansat un atac dur la modificările la codurile penale, inclusiv cele susținute de actualul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu. Horodniceanu a mai spus că viitori șefi ai parchetelor, care urmează să fie desemnați în această primăvară, vor fi numiți politic. Atac dur la codurile penale susținute de Predoiu „Deşi sunt prezent la tribună în calitate de vicepreşedinte al CSM, perioada de referinţă, şi anume 2022, m-a prins ca procuror de execuţie în cadrul DIICOT. În această calitate, m-am confruntat mai întâi cu proiectele, apoi cu modificările legislative din ultimii ani, încheind cu cele din decembrie 2022. Asistăm, din păcate, de o lungă perioadă de timp, la modificări succesive ale legilor Justiţiei în formele lor cele mai variate, aşa cum, în principiu, la un moment dat, conveneau celor care le modificau. Am asistat la modificări succesive ale Codurilor penale şi de procedură penală aşa cum dictau interesele unor lideri urmăriţi penal, intrigaţi de faptul că atunci când săvârşeşti o infracţiune ai putea să şi răspunzi penal", a declarat Horodniceanu la prezentarea activităţii Ministerului Public (parchete) pe anul 2022, unde a asistat şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Vicepreședintele CSM a criticat și Curtea Constituțională, despre care a spus că este „legiuitor pozitiv”. El s-a referit la secția specială de investigare a infracțiunilor din Justiție, arătând că „au fost create şi folosite instituţii din Justiţie împotriva Justiţiei înseşi, cu consecinţa unui asalt făţiş asupra unor magistraţii incomozi”. El a vorbit, cu multă neîncredere, și despre viitori șefi ai Parchetelor. Citește și: Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare” „Un stat debil se sabotează singur” „Urmează noi proceduri de numire a procurorilor şefi ai parchetelor cu numiri politice. S-a motivat că s-a aşteptat adoptarea noilor legi ale Justiţiei. Dacă este foarte bine aşa, urmează să constatăm. Legea şi-a dorit un procuror general cu atribuţii mult lărgite, atât în ceea ce priveşte posibilităţile sale de delegare în toate funcţiile de execuţie, cât şi în ceea ce priveşte posibilitatea de infirma soluţiile tuturor procurorilor, care au devenit nelimitate. Vom avea deci un super procuror general, care va trebui însă se înţeleagă că o putere atât de mare trebuie să fie însoţită de o responsabilitate la fel de mare. Un procuror general care va trebui să înţeleagă că sistemul judiciar trebuie reformat, că este timpul pentru proiecte mari, că trebuie să vadă tabloul complet al sistemului. Să se ridice deasupra carenţelor de sistem care l-au parazitat pe acesta, atât de mult timp. Mă întreb însă cam ce strategii faci când Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează în acest moment doar cu 45% din personal", a arătat Horodniceanu. Vorbind despre numărul uriaș de dosare aflate acum la Ministerul Public - 1,7 milioane - vicepreședintele CSM a criticat dur modul în care funcționează statul român: „Un stat disciplinat, bine organizat, acţionează concertat, adoptă măsuri logice, integrate. Numai un stat debil se sabotează singur, prin propriile instituţii”.

Val de privilegii de la ministrul Predoiu către magistrați Foto: Facebook ministerul Justiției
Eveniment

Val privilegii ministrul Predoiu către magistrați

Val de privilegii de la ministrul Predoiu către magistrați: tratamente în străinătate decontate de la buget, despăgubiri pentru bunuri și cel puțin 50.000 euro în caz de deces. Aceste privilegii apar într-un proiect de hotărâre de guvern aflat în dezbatere publică pe site-ul ministerului Justiției. Val de privilegii de la ministrul Predoiu către magistrați Potrivit proiectului „privind condiţiile de acordare a despăgubirilor pentru unele prejudicii suferite de magistraţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea”, toate aceste privilegii se acordă „pentru situaţia în care viaţa, integritatea corporală, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea”. Aceste despăgubiri prevăd: despăgubiri pentru tratament în străinătate, dacă magistratul nu a putut fi tratat în țară.compensație de 15.000 de euro în cazul în care integritatea corporală sau sănătatea judecătorului sau procurorului sunt afectateîn caz de deces o despăgubire în sumă egală cu indemnizaţia brută de care magistratul a beneficiat în ultima lună de dinaintea producerii evenimentului înmulțită cu numărul de luni în care ar fi beneficiat de această indemnizaţie, de la data decesului până la pensionare, dar nu mai mică de 50000 de euroîn cazul pierderii totale sau parțiale a capacității de muncă, despăgubirile acoperă diferența dintre veniturile brute cuvenite judecătorului sau procurorului, în cazul în care capacitatea de muncă nu era redusă, și veniturile brute obținute ca urmare a scăderii capacității de muncă Ca de obicei în ultimele luni, în cazul majorității proiectelor puse în dezbatere publică și care se referă la noi privilegii acordate bugetarilor, nota de fundamentare a proiectului nu precizează impactul bugetar. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Despăgubirile nu se acordă dacă evenimentul s-a produs din vina magistratului.

Top 10 fugari pe care statul român nu-i aduce acasă. De azi, și Udrea este pe listă
Politică

Top fugari statul nu-i aduce acasă

Top 10 fugari pe care statul român nu-i aduce acasă: personaje celebre, cu condamnări definitive clare, s-au refugiat în spațiul UE, în Republica Moldova sau la Londra. La 12 noiembrie, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, avea un mesaj pentru condamnații fugari: „Toți vor răspunde în fața legii”! Până acum, nu a răspuns nici unul. Ultimul mare fugar adus acasă pentru a-și ispăși pedeapsa a fost Radu Mazăre, expulzat din Madagascar în mai 2019. În ianuarie 2022, ministerul Justiției a prezentat situația celor care au trecut granița pentru a scăpa de executarea pedeselor sau de judecată. Top 10 fugari pe care statul nu-i aduce acasă Iată un top ad-hoc al celor mai celebri și bogați fugari: Alina Bica, prietena Elenei Udrea, fostă șefă a DIICOT și fost secretar de stat la Justiție într-unul din numeroasele mandate ale lui Cătălin Predoiu. A fost condamnată definitiv, în noiembrie 2019, la 4 ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. O vreme a fost refugiată în Costa Rica, împreună cu Elena udrea, iar acum este în Italia.Fostul colonel SRI Daniel Dragomir a fost dat în urmărire internațională în iunie 2020 după ce a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare. În februarie 2021, Poliția Română a anunțat că el s-a predat autorităților din Bari. Soluționarea mandatului european de arestare este pe rolul Curții de Apel Bari. Procedura se desfășoară pe cale directă, între instanța emitentă și instanța de executare. Procedură în curs. Termen: 09.04.2022Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de închisoare în dosarul Băneasa. Omul de afaceri se afla încă de la acel moment în Marea Britanie.Mario Iorgulescu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe. Este în Italia, procedura de extrădare este în curs, proximul termen fiind 31 mai 2022.Cristian Rizea, fost deputat PDL, a fost condamnat definitiv în 2019 la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, el fugind în Republica Moldova. În noiembrie 2020 fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon i-a retras cetățenia lui Cristian Rizea.Paul de România este dispărut fără urmă, fiind dat în urmărire în decembrie 2020, când a fost condamnat definitiv de instanța supremă la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa.Omul de afaceri Avraham Morgenstern a fost condamnat în lipsă, în august 2017, la opt ani de închisoare. Argentina a aprobat extrădarea acestuia, dar hotărârea nu este definitivă. Procedură în curs, recursul fiind pe rolul Curții Supreme de Justiție a Națiunii. Fostul europarlamentar PDL și fost președinte al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor (ANSVSA) Marian Zlotea a fost condamnat definitiv la 8 ani și 6 luni de închisoare, acuzat că, pe vremea când conducea Autoritatea Sanitar Veterinară, le-ar fi cerut subalternilor să finanțele partidul din care făcea parte, pentru a-și păstra locurile de muncă. Este în Italia, unde se judecă extrădarea.Omul de afaceri româno-israelian Sorin Shmuel Beraru a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucuresti la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani în dosarul privind fraudarea societății Cico SA. Este în Israel, statul israelian a refuzat extrădarea sa.Nela Ignatenko a fost condamnată la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa. Ea a fost consilier guvernamental în perioada în care premier era Călin Popescu Tăriceanu, a fugit din țară, astfel încât nu a putut fi pus în aplicare mandatul de arestare pe numele ei. Este în Belgia. Penalii UDMR-ului, uitați peste graniță Ministerul Justiției nu a spus nimic despre situația fugarilor care au făcut parte din conducerea UDMR: Olosz Gergely și Marko Atilla. În februarie 2022, președintele UDMR, Kelemen Hunor, își anunțase participarea la Cluj la prezentarea cărții deputatului UDMR fugar, Attila Marko, condamnat la închisoare în România. Pe numele lui Sebastian Ghiță nu mai există nici un mandat internațional. Citește și: Udrea a părăsit România joi dimineață, pe la Giurgiu, cu câteva ore înaintea condamnării

Comisia de la Veneția critică dur modul în care Predoiu și coaliția majoritară au desființat SIIJ Foto: Facebook Cătălin Predoiu
Politică

Comisia de la Veneția critică dur modul în care au desființat SIIJ

Comisia de la Veneția critică dur modul în care Cătălin Predoiu și coaliția PSD-PNL-UDMR au desființat SIIJ. Într-un punct de vedere publicat azi, comisia recomandă restabilirea competențelor DIICOT și DNA în ceea ce privește anchetarea magistraților. Comisia de la Veneția critică și viteza cu care proiectul a trecut de Parlament. Comisia de la Veneția critică dur modul în care au desființat SIIJ Iată concluziile acestei instituții: ”??????? ?? ?? ?????̦?? ???????̆ ????? ?? ???? ? ???? ????????̆ ???????̆ ???? ?????????????̆ ??????? ????????̦???? ???? ? ?????? ???? ????????? ?̦? ? ???? ??????????̆, ???? ?? ? ?̂??????? ??̆ ????? ? ???? ????????̆ ?̂?????? ?? ??????? ??̆ ?????̆ ????? ??????. ????????̦???? ????̦??? ???????? ?? ?? ?????? ??̆ ??? ?? ???????? ?̂? ????. ?????????? ????????̦?̆??? ???? ?? ?????? ??̆ ??? ????? ?? ? ??????? ??? ?????̆ ????????̦?̆ ?̂? ???????????? ?̦? ????̆????? ??????̆ ? ???????̦??????? – ??? ??? ??????????̆, ??????̦?? – ?????? ?? ??????̆???? ?̦? ?????????. ???? ???̦?? ???????? ?? ? ?????????̆ ?? ????????? ?????????????̦? ?? ??????? ????ℎ?????? ?? ?? ??̂???̆ ?̂????? ????? ?? ?????̦?? ?̦? ??????̦?? ?̦? ? ????? ????̦??? ????̦???? ?? ???? ???? ? ?????̦?? ??? ???? ?????? ? ??????? ??????????̦?? ??????? ??????̦???? ?? ??????̦?? ??? ??????̆??????? ?̦? ????????????, ????̂? ???????? ????ℎ?? ??????????? ???. ???̂?? ?̂? ?????? ????????? ????????̆ ? ??? ?̦? ? ?????? ?̦? ???????????̦? ?????̦??????̆ ? ????????, ?????????????, ?????????̦? ?̦? ?????????? ??ℎ???? ?? ???? ??????, ??????? ?? ?? ?????̦?? ???????̆ ??̆, ???? ????????? ?? ????????? ?? ???? ?? ???? ?-? ??????? ?̂? ???????? ??̆? ??? 2021, ??????????? ?? ? ?????????? ?????????̦??? ??????? ????ℎ??? ????????????. ?̂? ?????????̦?̆, ??????? ?? ?? ?????̦?? ?????????̆ ???????????? ?????????̦??? ??????? ????ℎ??? ???????????? ?? ? ????????? ?̦? ?? ? ????̆?? ????? ???????̦?????? ???? ?????̆ ?̂? ????? ??? ?? ?????????̦?̆, ?????? ?? ??????̆???? ?̦? ?????????.” Selecția procurorilor care vor ancheta magistrații, discutabilă În analiza extinsă a legii, citată de G4Media, Comisia de la Veneția notează că ”legea nu prevede o procedură competitivă” de selecție a procurorilor care vor investiga magistrați: ”Este de așteptat ca numeroși procurori să îndeplinească criteriile de eligibilitate și este neclar cum vor fi selectați de către CSM procurorii propuși de Procurorul General. Acest lucru trebuie clarificat. În plus, numirea pentru o perioadă de patru ani este relativ scurtă pentru a garanta procurorilor suficientă independență, mai ales că este posibil ca acești procurori să investigheze cazuri complexe de infracțiuni comise, de pildă, de membri CSM implicați în procedura de selecție”. Citește și: Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată din Elveția. Poliția spune că nu are indicii că ea trăiește în această țară

Parlamentul are grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus, iar Catalin Predoiu era in cel conectat la Moscova Foto: Ajado.ro
Politică

Grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus

Parlamentul are grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus, grupuri înființate în 2020, când era clar ce regimuri conduc aceste țări. La 1 martie, parlamentarii din PSD, PNL, USR și AUR au anunțat că demisionează din grupul de prietenie cu Rusia. La 2 martie, în plenul Senatului, senatorul PNL Daniel Fenechiu a anunțat: „Informez plenul că Grupurile parlamentare PNL din Camera Deputaților și Senat – evident că mă refer la Senat – au decis retragerea membrilor din Grupul de prietenie dintre România și Federația Rusă și au înaintat o adresă privind suspendarea activității acestei comisii… acestui grup de lucru pe perioada sancțiunilor împotriva Federației Ruse”. Parlamentul are grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus Însă, pe site-ul Camerei Deputaților, relativ actualizat la timp, nu apare nici o schimbare în componența grupului de prietenie cu Rusia. Nici în documentele depuse la ședințele Biroului Permanent al Camerei Deputaților și făcute publice până la data redactării acestui articol nu apare vreo cerere de retragere. Potrivit informațiilor de pe site, din grupul de prietenie cu Federația Rusă face - sau făcea parte - ministrul Justiției, Cătălin Predoiu (PNL). În legislatura anterioară, el n-a făcut parte din acest grup. Pe pagina grupului, de pe site-ul Camerei Deputaților, există un link activ care duce direct la pagina de internet a Dumei de Stat a Federației Ruse, legislativul acestei țări. Deputatul PSD Mitică Mărgărit este președintele grupului. El este celebru pentru că a scris într-o declarație de avere că are „ciasuri de mână” în valoare de 12.000 de euro. Mărgărit a devenit și mai cunoscut după ce și-a făcut cont pe Tinder, aplicaţia mobilă de dating. În spațiul virtual, Mărgrit se recomanda Marius și încerca să impresioneze femeile spunand în descrierea sa că este „deputat la Parlamentul Romaniei” și că a absolvit Academia Națională de Informații Mihai Viteazu. În acest grup sunt 15 parlamentari, inclusiv unul de la UDMR, care până acum n-a anunțat vreo demisie. În legătură cu grupul de prietenie cu Belarus, din care fac parte 10 parlamentari, nu a apărut nici măcar un anunț informal de retragere. Din el fac parte - potrivit datelor de pe site - doi parlamentari USR, Cătălin Teniță și Radu Molnar. Acest grup este condus de către reprezentantul comunității lipovenilor din România, Silviu Feodor. Aici este prezent și senatorul PNL Ioan Chirteș, președintele comisiei de control a SRI. Citește și: Medvedev, umbra lui Putin, delir de grandoare: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi

SIIJ se desființează și se reînființează Foto: Facebook Catalin Predoiu
Eveniment

SIIJ se desființează și se reînființează

SIIJ se desființează și se reînființează, într-o formulă mai complexă. Camera Deputaţilor a votat luni, în calitate de prim for sesizat proiectul de lege denumit „pentru desfiinţarea SIIJ”. Au fost 205 de voturi „pentru„ 90 „contra” şi o abtinere. DNA rămâne fără nici un fel de atribuții, deși a protestat. Votul decisiv va fi însă în plenul Senatului. SIIJ se desființează și se reînființează Conform proiectului de lege, competențele Secției speciale vor fi transferate de fapt către o nouă structură, denumită de Predoiu "sistem inspirat de modelul Parchetului European". Nucleul central va fi la Secția de Urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, unde 12 procurori vor avea competențe pe dosarele vizând presupuse fapte de corupție ale magistraților. Pe lângă cei 12 procurori, vor avea competențe pe astfel de fapte 30 de procurori (câte doi) de la fiecare parchet de curte de apel din țară. Potrivit proiectului, „plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorii care vor efectua urmărirea penală”. Procurorul general va putea respinge propunerile, motivat. Trăilă (PNL) laudă CSM „Astăzi vin şi spun că ar fi nociv un astfel de proiect, care nu face altceva decât să aducă normalitate în sistemul judiciar, o normalitate dorită de mult timp atât de noi care ne aflăm astăzi în băncile Parlamentului, cât şi întregul sistem, întreaga breaslă din acest domeniu", a declarat deputatul PNL Cristina Trăilă. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Ea a arătat că acest proiect este primul care are avizul CSM, „singurul garant al independenței Justiției”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră