vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: polonia

153 articole
Internațional

Polonia, arme pentru Ucraina de miliarde

Polonia, arme pentru Ucraina de miliarde. Valoarea totală: 1,6 miliarde de dolari (1,5 miliarde de euro), pentru a o ajuta să facă faţă invaziei ruse, a afirmat sâmbătă premierul polonez, Mateusz Morawiecki, citat de AFP. Polonia, arme pentru Ucraina de miliarde "Până în prezent, Polonia a transferat vecinului nostru estic echipamente militare în valoare de aproximativ 7 miliarde de zloţi, mai mult de 1,6 miliarde de dolari", a declarat Mateusz Morawiecki la finalul unei întâlniri la Cracovia (sud) cu omologul său ucrainean, Denis Şmîgal. "Acest echipament salvează suveranitatea ucraineană, poloneză şi europeană", a subliniat el într-un comunicat. De la începutul invaziei ruse a Ucrainei la sfârşitul lui februarie, guvernul polonez a anunţat că a furnizat Ucrainei rachete antitanc, rachete antiaeriene, mortiere, muniţie, precum şi drone. Sancţiunile împotriva Rusiei, "în mod clar inadecvate" Patruzeci de tancuri, precum şi aproximativ şaizeci de transportoare blindate ar urma să facă parte din echipamentele furnizate de Polonia Kievului, potrivit presei poloneze, fără ca guvernul să confirme oficial acest lucru. Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană În cursul întâlnirii lor de la Cracovia, premierii celor două ţări au semnat un acord de cooperare în domeniul căilor ferate şi transportului feroviar pentru transportul de mărfuri ucrainene şi a permite Kievului să ocolească blocada porturilor ucrainene de către Rusia. De asemenea, ei au apreciat sancţiunile împotriva Rusiei "în mod clar inadecvate" şi au lansat un apel la noi sancţiuni asupra petrolului, gazului şi cărbunelui rusesc.

Polonia, arme pentru Ucraina de miliarde (sursa: Facebook/Mateusz Morawiecki)
Putin și Biden, confruntare în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Biden, confruntare în Ucraina

Putin și Biden, confruntare în Ucraina. Statele Unite văd în actuala activitate militară a Rusiei în estul Ucrainei doar preludiul unei ofensive mai largi, a declarat marţi un responsabil al Pentagonului, potrivit Reuters şi CNN. Putin și Biden, confruntare în Ucraina Conform acestuia, Rusia continuă să-şi suplimenteze forţele pentru ofensiva în Donbas, unde a adus în ultimele 24 de ore încă două grupuri tactice la nivel de batalion (BTG), numărul acestora ajungând astfel la 78. Fiecare grup de acest fel este alcătuit din circa 800 de militari. Pentru această ofensivă Rusia dispune de circa 75% din forţa de luptă disponibilă înaintea invaziei lansate pe 24 februarie, a apreciat oficialul Pentagonului. Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state Potrivit declaraţiilor date de oficiali ucraineni, Rusia a lansat deja "Bătălia pentru Donbas", începută în noaptea de luni spre marţi cu baraje masive de artilerie şi rachete trase asupra poziţiilor ucrainene pe toată lungimea liniei frontului din estul Ucrainei. Se pregătesc acțiuni militare de amploare Totuşi, conform evaluării descrise de reprezentantul Pentagonului, Statele Unite au observat doar "operaţiuni ofensive limitate" desfăşurate de Rusia în sud-vestul provinciei Doneţk şi la sud de oraşul ucrainean Izium, care constau în "mişcări de trupe terestre (...) susţinute, desigur, de unele bombardamente de la distanţă, majoritatea cu artileria", acţiuni care ar putea fi mai degrabă "preludiu al unor operaţiuni ofensive mai extinse". De asemenea, adaugă acelaşi oficial american, Rusia încă desfăşoară operaţiuni de ''shaping'', adică acţiuni de pregătire a câmpului de luptă, şi pune la punct logistica şi celelalte elemente de susţinere ale ofensivei, toate acestea fiind puncte slabe care au contribuit la eşecul ofensivei anterioare asupra Kievului şi nordului Ucrainei. Mariupol încă rezistă Oficialul Pentagonului a mai spus că SUA lucrează "contracronometru" pentru a transfera arme Ucrainei, iar în următoarele 24 de ore şapte avioane încărcate cu echipamente militare americane destinate armatei ucrainene vor decola spre Europa. După eşecul încercării de cucerire a Kievului, trupele ruse s-au retras din zona capitalei ucrainene şi din nordul Ucrainei, concentrându-se în prezent pe o mare ofensivă în estul Ucrainei pentru ocuparea în întregime a provinciilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, în timp ce continuă luptele şi în sudul Ucrainei, zona unde trupele ruse au înaintat cel mai mult la începutul invaziei. Rusia a dat marţi un nou ultimatum trupelor ucrainene din oraşul-post asediat Mariupol să se predea şi a deschis un coridor pentru soldaţii ucraineni care încă opun rezistenţă la combinatul siderurgic Azovstal, promiţându-le că vor scăpa cu viaţă dacă depun armele. Garanții de securitate pentru Ucraina SUA, Franţa şi alţi aliaţi, printre care şi România, au discutat marţi despre cum să furnizeze garanţii de securitate Ucrainei în timpul şi după războiul cu Rusia, a declarat un oficial din cadrul preşedinţiei franceze citat de Reuters. Preşedintele american Joe Biden s-a consultat cu aliaţi între care preşedintele francez Emmanuel Macron şi britanic Boris Johnson pe tema ultimelor evoluţii din Ucraina, a anunţat Casa Albă mai devreme. Scopul videoconferinţei a fost "să discutăm sprijinul nostru continuu pentru Ucraina şi eforturile de a trage Rusia la răspundere ca parte a coordonării noastre strânse", a adăugat sursa citată. Un consilier prezidenţial francez a spus că aliaţii au discutat despre cum să furnizeze Ucrainei garanţii de securitate după război în condiţiile în care nu este membră NATO şi nu beneficiază de mecanismul de apărare automat prevăzut la articolul 5. România și Polonia, la masă cu SUA, UE, NATO "Ţara noastră este gata să furnizeze garanţii de securitate", a spus oficialul francez. "Ar fi vorba despre provizii militare pentru a putea răspunde unui nou atac sau, posibil, despre garanţii care ne-ar implica pe noi dacă Ucraina este atacată (...)", a adăugat el. Aceste garanţii ar arăta mai mult ca clauza de apărare pe care UE o are în prezent între membrii săi, a spus oficialul francez, decât ca mecanismul de apărare de la articolul 5 al tratatului fondator al NATO. Aliaţii au discutat, de asemenea, despre necesitatea de a convinge state non-UE şi non-G7 să trateze războiul din Ucraina ca pe o problemă care priveşte pacea mondială şi nu numai Europa, a mai spus oficialul francez. Printre cei care au discutat cu Joe Biden se află premierul canadian Justin Trudeau, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European Charles Michel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron, dar şi preşedinţii Poloniei şi României, Andrzej Duda şi Klaus Iohannis.

Ucrainenii se întorc acasă Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Ucrainenii se întorc acasă

Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse. Totuși, câteva milioane au părăsit țara, fiind cea mai mare migrație de la al II-lea Război Mondial. Autoritățile de la Kiev îi avertizează sistematic pe cei care se întorc că orașele recuperate de la ruși sunt minate și distruse. Ucrainenii se întorc acasă Sâmbătă, 22 mii de persoane au intrat în Ucraina din Polonia, în timp ce 19.200 au plecat. Informația a fost comunicată de BBC care face referire la datele serviciului de frontieră polonez. Faptul că numărul celor care revin în țară este mai mare decât al celor care pleacă reprezintă o premieră, apreciază postul britanic. Peste 870.000 de refugiaţi ucraineni s-au întors în ţara lor de la începutul războiului, inclusiv femei, copii şi persoane vârstnice, a anunţat acum șase zile Serviciul de grăniceri din Ucraina. Unii cetățeni se întorc să se întâlnească cu familiile lor și, în mare parte, rămân aproape de graniță. Alții merg acasă și spun că vor rămâne în pofida avertismentelor oficialilor locali din cauza riscurilor de atac cu rachete asupra orașelor. De la începutul războiului, potrivit datelor ONU, circa 5-6 milioane de ucraineni au părăsit țara. De pe 24 februarie până pe 16 aprilie 2022, 730.599 de cetăţeni ucraineni au ajuns în România. Însă, dintre aceștia, doar circa 70.000 au rămas în România. Pe teritoriul României sunt amenajate 15 tabere mobile de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, având capacitate de 3.840 de locuri de cazare. Doar 76 din acestea sunt ocupate. De asemenea, autoritățile publice au operaționalizat 1,238 de centre de refugiați, având o capacitate de 50.000 de locuri. 10.000 de refugiați ocupă, în prezent, aceste centre. Europa nu s-a mai confruntat cu un astfel de flux de refugiaţi din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. ONU a estimat la 7,1 milioane numărul persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei, potrivit unui raport publicat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) pe 5 aprilie, mai notează AFP, citată de Agerpres. În total, aproape 12 milioane de persoane - reprezentând mai mult de un sfert din populaţia Ucrainei - şi-au părăsit locuinţele, fie traversând frontiera pentru a ajunge în ţările limitrofe, fie găsindu-şi refugiu în alte regiuni din Ucraina. Citește și: Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”

China a dublat importurile de cărbune din Rusia (sursa: Pixabay)
Internațional

Polonia pune stop cărbunelui rusesc

Polonia pune stop cărbunelui rusesc. Șeful biroului președintelui ucrainean, Andriy Yermak, afirmă că Polonia a introdus un embargo asupra cărbunelui rusesc. Polonia pune stop cărbunelui rusesc "Războiul economic cu Rusia continuă. Polonia a impus un embargo asupra cărbunelui rusesc. De asemenea, actul deciziilor speciale, semnat de președintele Poloniei, prevede posibilitatea de a îngheța activele entităților și persoanelor care susțin agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei", a declarat Yermak, potrivit Ukrinform. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30% El a precizat că Polonia și statele baltice sunt o "locomotivă", fiind un exemplu pentru alte națiuni din UE în ceea ce privește ritmul de luare a deciziilor pentru a înfrunta Rusia pe frontul economic. Refuzul statelor baltice de a cumpăra gaz rusesc și declarația privind viitoarea încetare a achizițiilor de petrol și gaze de către Polonia, cu termene clare, sunt tipul de decizii pe care Ucraina se așteaptă să fie luate de Occident. Dar, încă o dată, cel mai important lucru este viteza. Toată lumea trebuie să acționeze cu promptitudine. Pentru că pentru fiecare zi petrecută în luarea deciziilor, ucrainenii plătesc un preț prea mare cu viețile cetățenilor noștri", a declarat Yermak.

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren Foto: Președinția Poloniei
Eveniment

Președinții la un pahar în tren

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren, spre Kiev: președinția poloneză publică fotografii cu cei patru șefi de stat, relaxați, în jurul unor pahare cu ceea ce, probabil, pare a fi alcool, înainte de întâlnirea cu Zelenski. Cei patru se deplasează în capitala Ucrainei cu trenul, așa cum au călătorit, printre alții, și premierul britanic Boris Johnson sau șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Împreună cu cei patru trebuia să fie și președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, dar regimul de la Kiev i-a transmis că nu este de acord cu vizita acestuia, datorită vechilor sale legături cu Vladimir Putin. Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren „Președintele polonez Andrzej Duda și președinții Estoniei, Lituaniei și Letoniei sunt în drum spre Kiev pentru a se întâlni cu președintele Ucrainei Volodimir Zelensky. Secretarul de stat, șeful Biroului pentru Politică Internațională Jakub Kumoch, a declarat că Polonia organizează călătoria și, împreună cu Ucraina, îi asigură logistica și securitatea. „Țările baltice sunt partenerii noștri cheie în problemele de securitate din regiune… am decis să mergem împreună la Kiev. Scopul nostru este să arătăm sprijinul președintelui Zelensky și apărătorilor Ucrainei într-un moment decisiv pentru această țară”, a declarat Jakub Kumoch”, se arată în comunicatul președinției poloneze. Foto: Președinția Poloniei On our way to Kyiv, to a city that has suffered terribly due to Russian war since my last visit. Together with Presidents @AndrzejDuda, @GitanasNauseda & @valstsgriba we visit #Ukraine to show strong support to ?? people, will meet dear friend President @ZelenskyyUa #SlavaUkraini pic.twitter.com/NPUqPize1R— Alar Karis (@AlarKaris) April 13, 2022 Steinmeier rămâne acasă Preşedintele german Walter Steinmeier, care a fost criticat pentru relaţiile sale din ultimii ani cu Rusia, a declarat marţi că s-a oferit să se deplaseze în Ucraina cu alţi şefi de stat, dar că i s-a transmis că vizita sa nu este binevenită la Kiev. Această călătorie urma să aibă loc împreună cu preşedinţii Poloniei şi celor trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania): „Eram pregătit să merg, dar se pare, şi a trebuit să iau act, că prezenţa mea la Kiev nu este dorită.” Această vizită avea scopul „de a trimite un semnal puternic de solidaritate europeană comună cu Ucraina”, şi-a exprimat el regretul, potrivit Agerpres. Cotidianul Bild a relatat primul despre acest incident, citând în special un diplomat ucrainean cu afirmaţii foarte aspre la adresa preşedintelui din tabăra social-democrată (SPD): „Ştim cu toţii despre relaţiile strânse ale lui Steinmeier cu Rusia... Nu este binevenit pentru moment la Kiev. Vom vedea dacă asta se va schimba”. În ultimele două săptămâni, Steinmeier, care a fost în două rânduri ministru de externe pe vremea cancelarului conservator Angela Merkel, a făcut obiectul unor critici, la fel ca Angela Merkel pentru presupusa sa lipsă de fermitate în faţa Rusiei. El chiar recunoscuse la începutul lunii aprilie că a făcut o „greşeală” susţinând construcţia gazoductului Nord Stream 2, între Rusia şi Germania. Man kommt ja leichter an der Tür vom Berghain vorbei, als zu #Zelensky.— Frank-W. Steinmeier (@ChefSteinmeier) April 13, 2022 După refuzul lui Zelenski, Steinmeier a scris pe Twitter: „Este mai ușor să treci de ușa de la Bergheim, decât să ajungi la Zelenski”. Bergheim este un club celebru din Berlin, unde se intră foarte greu. Citește și: Bine a făcut Zelenski că i-a închis ușa în nas lui Steinmeier. Germania are bani, dar nu mai are credibilitate

UE vrea să dea lovitura de grație Rusiei(sursa: globeecho.com)
Internațional

Ursula von der Leyen, în drum spre Kiev

Ursula von der Leyen, în drum spre Kiev. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a plecat vineri dimineaţă cu trenul din Polonia spre Kiev, capitala Ucrainei, unde se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski, relatează Agerpres. Ea este însoţită de şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell. Ursula von der Leyen, în drum spre Kiev Ursula von der Leyen, fost ministru german al Apărării, a plecat din micul oraş polonez Przemysl, situat la doar 13 kilometri de graniţa cu Ucraina. Spaţiul aerian al Ucrainei este închis din cauza războiului. Ea este primul lider occidental care vizitează Ucraina de când au fost expuse în ultimele zile atrocităţile din oraşul Bucea din apropierea Kievului. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate La mijlocul lunii martie, premierii Poloniei, Sloveniei şi Cehiei au călătorit la Kiev cu trenul. Săptămâna trecută, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a vizitat la rândul său capitala Ucrainei. Ca reacţie la uciderea a sute de civili la Bucea, Ursula von der Leyen a propus marţi un al cincilea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Reprezentanţii celor 27 de state din UE şi-au dat acordul joi pentru noile sancţiuni, care, potrivit unor surse ale DPA, includ interdicţia importului de cărbune, lemn şi vodcă. Oficialii UE spun că o interdicţie totală de combustibili fosili ar putea fi următoarea măsură dacă Rusia îşi continuă războiul împotriva Ucrainei. Pentru ca noile sancţiuni să intre în vigoare, ele trebuie publicate în Jurnalul Oficial al UE, o formalitate care va fi îndeplinită vineri. Potrivit unor surse, au existat neînţelegeri între statele membre ale UE dacă embargoul asupra cărbunelui să intre în vigoare în trei sau patru luni. În cele din urmă, la solicitarea unor ţări precum Germania, statele membre au decis să fie patru luni.

Rusia acuză Polonia că amplifică tensiunile (sursa: cnn.com)
Internațional

Rusia acuză Polonia că amplifică tensiunile

Rusia acuză Polonia că amplifică tensiunile. Kremlinul a condamnat luni comentariile liderului partidului de guvernământ din Polonia, care a declarat că Varșovia ar fi deschisă să găzduiască arme nucleare americane pe teritoriul său și ar saluta o creștere cu 50% a numărului de trupe americane în Europa, potrivit Reuters. Rusia acuză Polonia că amplifică tensiunile Vorbind cu reporterii în cadrul unei conferințe telefonice, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că un astfel de gest nu ar duce decât la creșterea tensiunilor. Citește și: Șoc în cancelariile occidentale după difuzarea imaginilor de la Bucha. Zelenski acuză un „genocid”. Rusia, cinism extrem: Imaginile sunt fabricate de Kiev Jaroslaw Kaczynski, care conduce partidul Lege și Justiție (PiS), a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că Polonia ar fi deschisă la amplasarea de arme nucleare pe teritoriul său - dar că acest lucru nu este luat în considerare în prezent.

Președintele Poloniei a transportat cu avionul său, la Roma, șase copii ucraineni bolnavi de cancer Foto: Facebook
Internațional

Președintele Poloniei a transportat copii ucraineni bolnavi de cancer

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a transportat cu avionul său, la Roma, șase copii ucraineni bolnavi de cancer. El a postat pe Facebook imagini în care soția sa ține în brațe un bebeluș. La începutul invaziei ruse, Duda a oferit două din reședițele președinției poloneze pentru refugiații din Ucraina. Președintele Poloniei a transportat copii ucraineni bolnavi de cancer „Împreună cu noi, la Roma, au zburat copii din Ucraina, care vor fi spitalizați. Printre cei mai mici dintre ei e bebelușa Victoria, care s-a născut cu două luni înainte de invazia Rusiei în Ucraina. La mormântul Sf. Ioan Paul al II-lea ne-am rugat astăzi ca numele acesteia să fie o prorocire pentru patria ei”, a scris președintele Poloniei. Potrivit administrației prezidențiale de la Varșovia, cinci copii bolnavi, tutorii și frații și surorile lor au ajuns la Roma. Vineri, prima doamnă a Poloniei a vizitat secția unde sunt tratați pacienții din Ucraina. La începutul agresiunii rusești, președintele polonez Andrzej Duda a permis refugiaților să doarmă în reședința sa oficială. La inițiativa soției sale, Agata Kornhauser-Duda, refugiații au fost cazați în două dintre vilele oficiale ale președintelui, a declarat șeful cancelariei lui Duda, Adam Kwiatkowski, agenției de presă PAP. În afară de palatul prezidențial și Palatul Belvedere din Varșovia, președintele polonez mai are la dispoziție alte patru vile oficiale, inclusiv în peninsula Hel de la Marea Baltică și în stațiunea de sporturi de iarnă Wisla. Citește și: Oprobriu public împotriva vedetelor din Rusia care suțin invazia din Ucraina: un site împarte celebritățile în „oameni” și „neoameni”

Zelenski cere Poloniei avioane și tancuri (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski cere Poloniei avioane și tancuri

Zelenski cere Poloniei avioane și tancuri. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a îndemnat din nou Polonia să-i trimită tancuri şi avioane de luptă, pentru a ajuta Kievul să lupte împotriva invaziei ruse asupra ţării sale, informează duminică dpa. Zelenski cere Poloniei avioane și tancuri Într-o conferinţă de presă cu omologul său polonez Andrzej Duda, Zelenski a atenţionat că dacă forţele armate ucrainene nu vor fi susţinute cu avioane de luptă şi tancuri, armata rusă ar putea deveni mai târziu o ameninţare la adresa ţărilor vecine, membre ale NATO. Dacă partenerii Ucrainei nu vor ajuta Kievul în acest fel, "există un risc ridicat ca armata rusă să devină o ameninţare nu doar pentru teritoriile vecinilor noştri - Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi statele baltice - cu şi o ameninţare militară directă generală", a spus Zelenski sâmbătă seara târziu, potrivit site-ului Preşedinţiei ucrainene. Citește și: Biden în Polonia: Putin este un măcelar. Nu sunt sigur că rușii și-au schimbat strategia de atac în Ucraina. Articolul 5 este o obligație sacră, puteți conta pe asta Şi atunci frontierele şi oraşele vecinilor noştri vor fi ameninţate de ruşi, a atenţionat Zelenski. Un plan al Poloniei de a trimite avioane de luptă în Ucraina via o bază americană din Germania pare să fi fost abandonat după obiecţii ale SUA, în pofida rugăminţilor ucrainene. Washingtonul are temerea că astfel de măsuri ar putea duce la o confruntare directă între forţele NATO şi armata rusă. Mariupol, aproape să fie ras de pe fața pământului Între timp, lupte violente continuau sâmbătă în oraşul-port disputat Mariupol, forţele ruse atacând de asemenea cel mai mare oraş din vestul Ucrainei, Lvov, pentru prima dată de la declanşarea invaziei. Armata rusă a bombardat ţinte civile şi militare în Mariupol din aer şi cu artilerie, în timp ce forţele terestre ruse au încercat să avanseze către centrul oraşului, a anunţat Statul Major al armatei ucrainene. Liderul cecen Ramzan Kadîrov, care luptă alături de forţele ruse, a postat înregistrări video care păreau să arate cum combatanţi ai săi luptă de asemenea în Mariupol. Primarul oraşului Mariupol, Vadim Boicenko, a acuzat Rusia că încearcă să şteargă de pe suprafaţa pământului oraşul-port. Într-un interviu acordat agenţiei de presă UNIAN, el a acuzat armata rusă că întreprinde o "acţiune nemiloasă" împotriva tuturor locuitorilor acestui oraş în prezent puternic bombardat, inclusiv împotriva etnicilor ruşi. Bombardarea Lvov, replică la vizita lui Biden în Polonia În nordul Ucrainei, trupele ruse au distrus oraşul Cernihiv (Cernigău). Potrivit primarului acestui oraş, Vladislav Atroşenko, circa 200 de locuitori ai oraşului au fost ucişi. Oraşul, situat lângă frontiera cu Rusia şi Belarus, are în prezent jumătate din populaţia sa obişnuită de 285.000 de locuitori, a adăugat Atroşenko. În vestul Ucrainei, forţele ruse au vizat Lvovul, ucigând cinci oameni în lovituri aeriene, potrivit primarului Andrii Sadovîi. Administraţia militară regională a raportat trei explozii puternice la periferia estică a oraşului. Un depozit de combustibil a fost lovit, a spus Sadovîi, însă nu a oferit mai multe detalii. Unii consideră aceste atacuri drept o atenţionare adresată preşedintelui american Joe Biden, care a întreprins o vizită în Polonia. Biden a susţinut un discurs puternic la Varşovia, asigurându-i pe ucraineni de sprijinul SUA şi atenţionându-l pe preşedintele rus Vladimir Putin împotriva unui atac asupra teritoriului NATO.

Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO (sursa: Facebook/Andrzej Duda)
Internațional

Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO

Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO. Preşedintele american Joe Biden l-a numit "măcelar" pe omologul său rus Vladimir Putin, în cursul unei întâlniri, sâmbătă, la Varşovia, cu refugiaţii ucraineni, relatează AFP. Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO Întrebat despre "ce crede despre Vladimir Putin, având în vedere ce le face acestor oameni", Biden a răspuns cu o singură propoziţie: "Este un măcelar". Întrevederea era transmisă în direct de mai multe canale de televiziune de pe Stadionul naţional din Varşovia. Preşedintele polonez Andrzej Duda l-a primit sâmbătă pe omologul său american Joe Biden la palatul prezidenţial din Varşovia, pentru convorbiri consacrate invaziei ruse din Ucraina, notează dpa. Din delegaţia preşedintelui american fac parte de asemenea secretarul de stat Antony Blinken şi cel al apărării Lloyd Austin. Delegaţia poloneză îi cuprinde şi pe miniştrii de Externe, Zbigniew Rau, respectiv al Apărării, Mariusz Blaszczak. Joe Biden a participat înainte la o ceremonie de primire, la care a fost salutat de o fanfară militară care a intonat imnurile american şi polonez. Președintele SUA nu e sigur că rușii au schimbat strategia Președintele american a mai declarat sâmbătă, la Varşovia, că "nu este sigur" că anunţul Rusiei de a-şi concentra ofensiva asupra zonei Donbas înseamnă o schimbare a strategiei sale în Ucraina, relatează AFP. Întrebat de un jurnalist pe această temă, el a răspuns concis: "Nu sunt sigur că ei (ruşii - n.r.) au făcut acest lucru". Citește și: VIDEO Imagini cu Șoigu, ministrul rus al Apărării, au fost difuzate sâmbătă, după două săptămâni de absență publică a acestuia Comandamentul rus a declarat vineri că doreşte "să-şi concentreze eforturile pe obiectivul principal: eliberarea Donbasului", în contrast cu intenţia declarată a Kremlinului de a "demilitariza" şi "denazifica" întreaga Ucraină. Ministerul rus al Apărării a anunţat că prima fază a operaţiunii sale militare în Ucraina este aproape încheiată, iar de acum înainte trupele ruse se vor axa pe "eliberarea" completă a regiunii estice Donbas ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk. Articolul 5 al Tratatului NATO nu se negociază Începută pe 24 februarie, invazia rusă a făcut progrese doar în primele zile, când a ajuns la porţile Kievului, dar rezistenţa puternică a trupelor ucrainene a oprit sau încetinit ulterior înaintarea pe toate fronturile. La o lună de la începerea invaziei, singurul mare oraş ucrainean care a căzut sub control rusesc este Herson, în sud. În prezent, însă, o contraofensivă ucraineană este în curs aici. Biden a reafirmat sâmbătă, la Varşovia, că articolul 5 din Tratatul NATO, care stipulează că un atac asupra unei ţări membre a Alianţei Nord-Atlantice este un atac asupra tuturor, constituie o "datorie sacră" pentru Statele Unite, relatează AFP. Preşedintele Biden a dat această asigurare în cursul întâlnirii cu omologul său polonez Andrzej Duda, a cărui ţară se teme de agresivitatea Moscovei după declanşarea invaziei ruse în Ucraina. Reafirmând că pentru americani articolul 5 este "o obligaţie sacră", el a adăugat: "Puteţi conta pe aceasta". Polonezii vor să producă Black Hawk Președintele SUA a citat și veche maximă poloneză "pentru libertatea noastră şi a voastră", care aminteşte de o insurecţie poloneză împotriva ocupaţiei de către Rusia ţaristă. Biden a declarat, de asemenea, că preşedintele rus Vladimir Putin "mizează pe o NATO divizată", dar că această divizare nu a avut loc. La rândul său, Andrzej Duda a afirmat că relaţiile polono-americane sunt "înfloritoare" şi vor fi "consolidate foarte mult" de vizita oaspetelui său şi, în final, că ţara sa este un aliat "serios" al Statelor Unite. Preşedintele Andrzej Duda a vorbit despre viitoarea cooperare cu companiile americane în proiecte de centrale nucleare în Polonia şi şi-a exprimat speranţa că companiile aeronautice poloneze vor putea participa la fabricarea de elicoptere americane Black Hawk.

Polonia ar putea fi următoare țină a lui Putin (sursa: Ukrinform.net)
Internațional

Polonia ar putea fi următoare țină a lui Putin

Polonia ar putea fi următoare țină a lui Putin. Agresiunea Rusiei împotriva Poloniei sau a unei alte țări din UE este posibilă în viitorul apropiat, transmite ambasadorul Ucrainei în Polonia, Andrii Deshchitsia într-un interviu acordat publicației "European Pravda", scrie Eurointegration. Polonia ar putea fi următoare țină a lui Putin "Rusia se pregătește să atace Polonia. Misiunile diplomatice, inclusiv Ambasada Rusiei la Varșovia, au probabil această informație. Și își acoperă urmele", a declarat ambasadorul ucrainean. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră Ambasadorul s-a referit la fumul de deasupra ambasadei ruse din Varșovia. Un fum similar deasupra ambasadei Federației Ruse de la Kiev a fost observat în ajunul invaziei. "Este clar de ce fac acest lucru. Dacă ar fi existat informații și documente care nu ar fi cauzat niciun rău Poloniei, nici măcar nu le-ar fi ars, chiar dacă ar fi trebuit să părăsească ambasada. Dar dacă documentele sau arhivele de la ambasadă conțin dovezi ale unor activități subversive ale diplomaților ruși din Polonia, aceasta este o acuzație serioasă și un argument serios care poate fi folosit mai târziu într-o curte penală internațională împotriva Rusiei", a declarat Deshchitsia. Rusia caută un pretext pentru a invada Polonia El consideră că Rusia încearcă acum să creeze un pretext pentru utilizarea armelor. "Rusia avea nevoie de cel puțin un pretext pentru a invada Ucraina. Dar pentru a intra în Polonia, care este membră a UE și NATO, este necesar să se pregătească mult mai serios. Rusia trebuie să aibă argumente serioase cu privire la motivul pentru care intenționează să intervină în viața internă a Poloniei și să atace Polonia", a declarat el. Distrugerea clădirii ambasadei ruse ar putea fi un astfel de motiv. "Apoi, sub acest pretext, Rusia ar trimite spetznaz (forțe speciale n. red) pentru a o proteja. În timpul unei astfel de operațiuni, are loc o provocare, un soldat rus este ucis și atunci Rusia are un motiv pentru a-și trimite trupele", a adăugat Deshchitsia. El a precizat că guvernul polonez încearcă în prezent să minimizeze acest risc. "Știți că guvernul polonez a decis să expulzeze aproximativ 40 de diplomați ruși care au fost implicați în activități de spionaj și sabotaj. Iar acest lucru confirmă faptul că Polonia face tot posibilul pentru a preveni răspândirea războiului pe teritoriul său și pentru a opri eventualele provocări din partea serviciilor speciale rusești sau a așa-numitului "personal diplomatic", explică el.

Biden vizitează un oraș polonez de lângă Ucraina (sursa: skynews.com)
Internațional

Biden vizitează un oraș polonez de lângă Ucraina

Biden vizitează un oraș polonez de lângă Ucraina. Preşedintele american Joe Biden va vizita vineri oraşul Rzeszow, situat la aproximativ 80 de kilometri de graniţa cu Ucraina, în cadrul vizitei în Polonia, a anunţat joi Casa Albă, transmite Agerpres. Biden vizitează un oraș polonez de lângă Ucraina Venind de la Bruxelles după un maraton de summit-uri, preşedintele Statelor Unite va fi primit de preşedintele polonez Andrzej Duda pe aeroportul acestui oraş situat la două ore şi jumătate de Lvov, principalul oraş din vestul Ucrainei. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră Liderul american va fi informat despre "răspunsul umanitar pentru a atenua suferinţa civililor din Ucraina şi pentru a răspunde fluxului tot mai mare de refugiaţi care fug de războiul pe care l-a ales Putin", a precizat Casa Albă în comunicatul său de presă. Preşedintele Joe Biden se va întâlni apoi cu soldaţii americani poziţionaţi în această regiune şi "care contribuie, alături de aliatul nostru polonez, la eforturile de descurajare ale NATO pe flancul său estic". Preşedintele american se va deplasa la Varşovia Vineri seara, preşedintele american se va deplasa la Varşovia, unde va avea, sâmbătă, discuţii mai consistente cu omologul polonez, conform programului oficial. El va susţine apoi un discurs "despre eforturile unite ale lumii libere de a sprijini poporul ucrainean, de a trage Rusia la răspundere pentru războiul său brutal şi de a apăra un viitor bazat pe principii democratice", potrivit Casei Albe. Această vizită de două zile în Polonia vine după un maraton diplomatic extraordinar la Bruxelles, unde preşedintele Joe Biden a participat la summiturile NATO, G7 şi UE în care a lăudat unitatea occidentală în răspunsul dat Rusiei, la o lună după începerea invaziei ruse în Ucraina. În cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles, Joe Biden a susţinut că NATO " nu a fost niciodată, niciodată, atât de unită".

Polonia ar putea expulza 45 de diplomați ruși (sursa: tvp.info)
Internațional

Polonia ar putea expulza 45 de diplomați ruși

Polonia ar putea expulza 45 de diplomați ruși. Serviciile speciale poloneze au cerut miercuri Ministerului de Externe să expulzeze 45 de diplomați ruși, unii dintre ei fiind suspectați că lucrează pentru serviciile secrete ruse sub acoperirea unor misiuni diplomatice, a declarat purtătorul de cuvânt Stanislaw Zaryn, relatează Reuters. Polonia ar putea expulza 45 de diplomați ruși „Agenția de Securitate Internă a identificat 45 de persoane - ofițeri ai serviciilor secrete rusești și persoane asociate cu acestea care aveau statut diplomatic în Polonia", a declarat Zaryn jurnaliștilor. Citește și: Efectul Putin: UE își construiește o armată, deși nu recunoaște. Prima brigadă, activă la finalul lui 2025. Borrell: Va interveni unde NATO nu poate sau nu vrea „Lista a fost transmisă Ministerului Afacerilor Externe, ea include ofițeri ai serviciilor speciale ale Federației Ruse și persoane care cooperează cu aceștia… persoane care au desfășurat activități de informații împotriva Poloniei, dar și împotriva aliaților noștri”. Un purtător de cuvânt al guvernului polonez a declarat că ambasadorul rus la Varșovia a fost convocat la ministerul de externe și că deciziile privind măsurile ulterioare vor fi anunțate după întâlnire. Rusia va riposta dacă diplomații săi vor fi expulzați din Polonia, a declarat miercuri agenția de știri RIA, care a citat ministerul de externe.

Putin, rachete la granița cu Polonia (sursa: Agerpres)
Internațional

Putin, rachete la granița cu Polonia

Putin, rachete la granița cu Polonia. Rachete ruse au lovit o zonă din apropierea aeroportului oraşului Lvov, situat în vestul Ucrainei, a anunţat vineri primarul Andrii Sadovi, care a precizat că aeroportul în sine nu a fost atacat, transmit Reuters şi AFP. Putin, rachete la granița cu Polonia Sadovi a precizat că mai multe rachete au lovit un hangar pentru reparaţia avioanelor, distrugând clădirea. Nu au fost semnalate victime umane. Anterior, postul de televiziune Ukraina 24 relatase că cel puţin trei explozii s-au auzit în oraşul Lvov. Vineri dimineaţă, un jurnalist AFP a observat nori de fum în zona aeroportului din Lvov. Până în prezent, oraşul Lvov, aflat nu departe de frontiera cu Polonia, fusese ocolit de lupte. Totuşi, armata rusă a bombardat duminică o bază militară ucraineană din această regiune. Citește și: La baza de la Iavoriv, lângă Lvov, lovită devastator de rachete rusești, americanii au dus echipamente anti-tanc în februarie. Exerciții comune, pe 4 februarie

Crime de război, declarații de martori (sursa: Facebook/Zbigniew Ziobro)
Internațional

Peste 300 de declarații de martori în ancheta cu privire la crimele de război rusești din Ucraina. Curtea Penală Internaţională coordonează procesul

Crime de război, declarații de martori. Procurorii polonezi au colectat peste 300 de declaraţii ale martorilor în cadrul unei anchete cu privire la crimele de război comise de forţele ruse în Ucraina, a anunţat ministrul justiţiei polonez Zbigniew Ziobro, citat joi de thenews.pl. Crime de război, declarații de martori "Au fost deja strânse peste 300 de mărturii şi declaraţii care descriu crime şi fărădelegi specifice care au avut loc în legătură cu atacul Rusiei asupra Ucrainei", a spus miercuri Zbigniew Ziobro. Ziobro, care este şi procuror-general al Poloniei, a făcut afirmaţiile respective într-o conferinţă de presă comună cu procurorul-şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan, la Medyka, punct de trecere a frontierei dintre Polonia şi Ucraina. Citește și: Cuvântul „COPII” (дeти), în rusă, era scris, vizibil de sus, pe două părți ale teatrului Mariupol. Dar rușii tot l-au bombardat Anterior, Khan a vizitat Ucraina şi a avut o întâlnire prin videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi au subliniat că este nevoie de garanţii că dreptul umanitar internaţional este respectat, iar populaţia civilă este protejată. La începutul lunii martie, Karim Khan a anunţat că, în urma solicitării din partea a 39 de state membre ale CPI, va deschide o anchetă cu privire la posibile crime de război comise în Ucraina. Şeful diplomaţiei polonez Zbigniew Rau declarase în cadrul ONU că autorităţile din Rusia desconsideră drepturile omului în timpul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei şi populaţiei acesteia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră