marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: poliție

157 articole
Eveniment

Numărul escrocheriilor online e în creștere

Numărul escrocheriilor online e în creștere. Numărul ieșenilor înșelați de escrocii electronici a crescut alarmant, polițiștii din județ raportând aproximativ 600 de reclamații pe această temă. Numărul escrocheriilor online e în creștere Victimele au pierdut chiar și zeci de mii de euro, fiind convinse să investească în acțiuni la companii de stat prin intermediul unor așa-ziși consultanți financiari. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Escrocii folosesc numele unor firme renumite precum Hidroelectrica, Transgaz, Romgaz sau Nuclearelectrica pentru a câștiga încrederea victimelor. Află din „Ziarul de Iași” cum să te protejezi împotriva acestor înșelătorii și ce măsuri poți lua pentru a-ți proteja economiile. Continuarea, în Ziarul de Iași

Numărul escrocheriilor online e în creștere (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Fără prioritate Poliției, dar cu permis (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fără prioritate Poliției, dar cu permis

Fără prioritate Poliției, dar cu permis. Un șofer a rămas fără permis după ce a fost sancționat pentru că nu ar fi oprit pentru a permite unei autospeciale de poliție să îl depășească, deși o ambulanță care venea din spate, dar înaintea mașinii de Poliție, a trecut fără probleme. Fără prioritate Poliției, dar cu permis Incidentul a fost contestat în instanță, iar șoferul și-a recăpătat permisul, deoarece nu era clar dacă autospeciala de poliție avea semnalele luminoase și acustice activate. Citește și: EXCLUSIV Generalii de carton ai lui Bode: șeful de la Dinamo, avansat general la 36 de ani de către Iohannis. Alt avansat, generalul Mastan de la Jandarmerie, implicat în violențele de la 10 august Conform relatării, șoferul s-a retras cât mai mult pe partea dreaptă a drumului, reducând viteza până la 20 km/h, iar ambulanța l-a depășit fără dificultăți. Totuși, mașina poliției nu a reușit să facă același lucru din cauza unui vehicul care venea din sens opus. Poliția l-a sancționat pe șofer cu 6 puncte-amendă, echivalentul a 870 de lei, și suspendarea dreptului de a conduce pentru 60 de zile, invocând neacordarea priorității unei autospeciale MAI aflate în regim de urgență. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Horațiu Potra, apropiatul lui Georgescu, reținut (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Horațiu Potra, apropiatul lui Georgescu, reținut

Horațiu Potra, apropiatul lui Georgescu, reținut. Horațiu Potra, consilier local în municipiul Mediaș și cunoscut drept lider al unei grupări de mercenari activă în Africa, a fost reținut duminică seară, după mai multe ore de audieri. Potra, un apropiat al lui Călin Georgescu, a fost scos încătușat din sediul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova. Horațiu Potra, apropiatul lui Georgescu, reținut Incidentul a avut loc în comuna Mănești, sat Gura Crivățului, unde polițiștii au oprit un autoturism suspect. Citește și: Geoană desființează minciunile lui Georgescu: „România nu va intra în război, scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant” În mașină se aflau Horațiu Potra, în vârstă de 54 de ani, și un tânăr de 22 de ani, ambii din Mediaș. Autoritățile au descoperit o serie de arme și obiecte interzise, precum și sume considerabile de bani. Ce a găsit poliția În urma percheziției autoturismului, polițiștii au descoperit arme și dispozitive periculoase: un pistol; un dispozitiv de împrăștiere gaze iritant-lacrimogene cu aspect de pistol; un baston telescopic; un topor; mai multe cuțite, inclusiv tip briceag și două lame de cuțit; un dispozitiv tip box; o petardă. Au fost descoperite, de asemenea și sume de bani: 24.990 de lei; 5.197 de dolari; 200 de coroane cehe; 100 de euro; 560.000 de franci congolezi. Dosarul preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești Surse judiciare au confirmat că dosarul lui Horațiu Potra a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Autoritățile cercetează legăturile acestuia cu gruparea de mercenari pe care o conducea în Africa, dar și potențialele activități ilicite în România. Cine este Horațiu Potra? Horațiu Potra este cunoscut în spațiul public drept lider al unei grupări de mercenari care a acționat în Africa. De asemenea, el este consilier local în municipiul Mediaș și un apropiat al lui Călin Georgescu. Informațiile despre activitățile sale ridică semne de întrebare cu privire la posibilele conexiuni dintre cariera sa politică și activitățile sale controversate. Incidentul a atras atenția autorităților asupra unor posibile activități ilegale desfășurate de Potra și gruparea sa, atât pe teritoriul României, cât și în străinătate. Investigațiile în desfășurare vizează clarificarea scopurilor acestuia, inclusiv intenția de a ajunge în București cu un arsenal periculos. Autoritățile urmează să stabilească dacă armele și sumele de bani descoperite aveau legătură cu activități ilegale sau dacă există implicări mai ample, care să afecteze siguranța publică.

Consiliul Europei condamnă violențele poliției georgiene (sursa: X/Anna Gvarishvili)
Internațional

Consiliul Europei condamnă violențele poliției georgiene

Consiliul Europei condamnă violențele poliției georgiene. Consiliul Europei a exprimat miercuri îngrijorări grave legate de utilizarea excesivă a forței de către poliția georgiană împotriva manifestanților, în mare parte pașnici, și a jurnaliștilor care documentau protestele. Consiliul Europei condamnă violențele poliției georgiene Oficialii europeni au cerut autorităților din Georgia să respecte libertățile fundamentale, să elibereze persoanele arestate și să pună capăt violențelor. Citește și: VIDEO Interlopul George Pian nu-l susține pe Călin Georgescu fiindcă „patriotul” candidat este fan Antonescu: „Tataia Gheorghiu nu s-a întors nici azi de unde l-a trimis la muncă” "Drepturile omului trebuie respectate": Apelul comisarului Michael O'Flaherty Comisarul pentru drepturile omului din Consiliul Europei, Michael O'Flaherty, a declarat: "Sunt foarte îngrijorat de informațiile despre utilizarea disproporționată a forței de către poliție. Chiar dacă au existat acte de violență din partea unor manifestanți, aceasta nu justifică utilizarea excesivă a forței." Potrivit acestuia, normele internaționale impun utilizarea tunurilor cu apă și a gazelor lacrimogene doar ca ultimă soluție și într-un cadru strict de necesitate și proporționalitate. Proteste masive Deja de șase nopți consecutive, mii de georgieni protestează în Tbilisi, exprimându-și sprijinul pentru integrarea europeană și opoziția față de politicile actualului guvern. Poliția a intervenit marți seară cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanții. Premierul Irakli Kobahidze a acuzat opoziția și organizațiile neguvernamentale de orchestrarea violențelor, însă observatorii Consiliului Europei au raportat cazuri de maltratare a manifestanților, inclusiv după arestare. "Cele mai multe dintre cele 201 de persoane vizitate de biroul apărătorului public au prezentat răni grave, indicând utilizarea disproporționată a forței," a precizat O'Flaherty. Apel la dialog și detensionare Alain Berset, secretarul general al Consiliului Europei, a avut discuții telefonice separate cu președinta proeuropeană Salome Zurabișvili și cu premierul Irakli Kobahidze. "Polarizarea în creștere din Georgia este alarmantă. Facem apel la detensionarea situației și sprijinim aspirațiile europene ale Georgiei," a declarat acesta, subliniind angajamentul Consiliului de a însoți Georgia pe drumul integrării europene. Consiliul Europei reiterează necesitatea respectării libertății de exprimare, de întrunire pașnică și a presei, cerând eliberarea manifestanților reținuți pe nedrept. Situația din Georgia evidențiază urgența de a pune capăt violențelor și de a menține dialogul pentru a susține parcursul european al țării.

Șoșoacă, la troița lui Zelea-Codreanu, Tâncăbești (sursa: Facebook/Diana Iovanovici Șoșoacă- Oficial)
Eveniment

Șoșoacă, la troița lui Zelea-Codreanu, Tâncăbești

Șoșoacă, la troița lui Zelea-Codreanu, Tâncăbești. Polițiștii din Ilfov au demarat cercetări în cazul mai multor persoane care au participat, sâmbătă, la un eveniment organizat la troița ridicată în memoria fostului lider legionar Corneliu Zelea Codreanu, în comuna Tâncăbești. Autoritățile investighează posibile fapte care ar încălca legea privind promovarea ideologiilor fasciste și legionare. Diana Șoșoacă a postat pe rețelele sociale un video live de la eveniment. Șoșoacă, la troița lui Zelea-Codreanu, Tâncăbești Conform IPJ Ilfov, un dosar penal a fost întocmit pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de OUG 31/2002. Citește și: Un membru al Academiei îl laudă pe Călin Georgescu: „Pare să aibă știința zonelor obscure ale jocurilor pe care le fac puternicii lumii” Această ordonanță reglementează interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și interzice promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război. Pedepse pentru promovarea ideologiilor fasciste Potrivit legii, „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, (...) se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”. Cercetările sunt în derulare, iar autoritățile încearcă să identifice toate persoanele care au participat la evenimentul respectiv. De asemenea, se urmărește stabilirea situației de fapt și de drept, pentru a lua măsurile legale care se impun în acest caz.

Tone de droguri, confiscate în 2024 (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Tone de droguri, confiscate în 2024

Tone de droguri, confiscate în 2024. Poliția Română, împreună cu procurorii DIICOT, a desfășurat peste 700 de acțiuni operative în primele nouă luni ale anului 2024, vizând destructurarea grupurilor infracționale specializate în traficul de droguri. În urma acestor acțiuni, autoritățile au reușit să confiste cantități semnificative de droguri și substanțe interzise. Peste 700 de acțiuni operative În cadrul celor 704 acțiuni, au fost emise peste 2.200 de mandate de percheziție, fiind investigate 2.945 de persoane. Citește și: Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic Dintre acestea, 1.224 de persoane au fost reținute pentru 24 de ore, iar 1.080 au fost arestate preventiv. În total, au fost destructurate 33 de grupuri infracționale organizate, alcătuite din 238 de membri. Tone de droguri, confiscate în 2024 Autoritățile au confiscat 943 de kilograme de droguri, dintre care 777 de kilograme erau droguri de risc și 166 de kilograme droguri de mare risc. Totodată, au fost confiscate patru tone de masă vegetală verde de canabis. În județul Argeș, polițiștii au descoperit un laborator clandestin și au indisponibilizat peste șapte tone de substanțe dopante. Captură importantă în Portul Constanța Printre cele mai semnificative capturi se numără și 16 tone de pulpă de fructe, care conținea cocaină, depistată în Portul Constanța. Această captură marchează unul dintre cele mai importante succesuri ale autorităților în lupta împotriva traficului de droguri.

Un antreprenor acuză Poliția că a fost folosit drept „scut uman” Foto: Facebook
Politică

Un antreprenor acuză Poliția că a fost folosit drept „scut uman”

Un antreprenor acuză Poliția, într-o postare pe Facebook, că a fost folosit drept „scut uman” pentru a opri o mașină aflată în urmărire. Andrei Ghica, proprietar al site-ului CasaDex.ro, relatează cum a fost oprit de Poliție în localitatea Șelimbăr, pe drumul săre Sibiu, astfel încât să blocheze șoseaua. La scurt timp după ce drumul a fost blocat, mașina sa a fost lovită din spate de către un alt autoturism, furat, condus de un detățean elvețian. Ghica postează fotografia mașinii sale, care a fost proiectă circa 15 metri, în urma impactului, cu tot cu pasageri. Citește și: George Simion a torpilat-o constant pe Maia Sandu: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu guvernul de la Chişinău” Presa a relatat duminică că un cetățean străin în vârstă de 19 ani a fost implicat în două accidente rutiere în județul Sibiu după ce a furat un autoturism din municipiul Făgăraș. Tânărul, care nu deține permis de conducere și ar putea să fi fost sub influența substanțelor psihoactive, a declarat că a venit în România pentru a-l căuta pe Dracula, afirmând că este nepotul acestuia. Un antreprenor acuză Poliția că a fost folosit drept „scut uman” „Am fost folositi drept SCUTURI UMANE de catre Politia Romana! Pare scenariu de film, dar citeste povestea mai jos ca sa afli cum poti muri oricand, pe soselele din Romania, ca urmare a unei decizii gresite a unui agent de politie. Povestea pe lung. Ieri, duminica, 20.10.2024, in drum spre Sibiu, in localitatea Selimbar, un echipaj de politie ne-a facut semn sa oprim pe loc, noi si ceilalti participanti la trafic, astfel blocand ambele benzi de circuatie pe sensul spre Sibiu. In felul acesta soseaua era blocata si nu se mai putea inainta. Cu totii am ramas in masini, nedumeriti, fara nicio explicatie din partea agentilor de politie prezenti la fata locului. Unul dintre agenti a trecut pe langa masinile noastre deplasandu-se in spate, cu un fel de servieta in mana despre care mai apoi am aflat ca s-ar numi spike – un dispozitiv cu tepi menit sa opreasca fortat un autovehicul in deplasare. N-a mai durat decat cateva secunde pana cand am fost loviti din spate, din plin, de masina despre care am aflat mai apoi ca era furata si condusa de o persoana de cetatenie elvetiana, fara permis, aflata sub influenta drogurilor si care era urmarita de catre o masina de politie. In urma impactului am fost aruncati, cu tot cu masina noastra, aproximativ 15 metri in fata. Ce ne-a tinut in viata: - In primul rand Dumnezeu! - Faptul ca persoana din autoturismul oprit si el in fata noastra de catre politisti a avut inspiratia sa-si mute masina mai in fata, astfel indepartandu-se cu vreo 20 de metri de noi si de coloana de masini in care ne aflam cu totii. Altfel, impactul ne-ar fi strivit intre cele doua masini (cea furata si cea din fata noastra). - Faptul ca ieri, 20.10.2024, ca in nicio alta duminica, am decis sa nu luam copilul cu noi. Locul Evei, fiica noastra, a fost cel mai puternic avariat si NU VREAU si NU POT sa ma gandesc ce s-ar fi intamplat daca s-ar fi aflat in masina cu noi in momentul impactului. - Dumnezeu! Am vazut stirea cu evenimentul in care am fost implicati, pe toate canalele si site-urile de stiri. Nicaieri nu a fost prezentata realitatea, asa cum ati citit-o mai sus. Titlul corect al stirii ar fi fost: Politia a creat un SCUT UMAN pentru a prinde o persoana care a furat o masina”, a scris Ghica, pe Facebook. El a ridicat o serie de întrebări legate de gestionarea incidentului. Tăcerea suspectă a presei „1. De ce a fost nevoie de scut uman atata timp cat politia avea acel instrument de oprire fortata a masinilor (banda cu tepi), care oricum era de ajuns pentru a duce la prinderea faptasului? 2. Daca tot ne-au oprit, de ce nu ne-au evacuat rapid inainte de producerea impactului? Ar fi fost doar niste masini avariate si poate nici acelea daca echipajul de la fata locului ne-ar fi spus sa degajam benzile de circulatie si sa ne retragem cu masinile pe marginea soselei. 3. De ce nu apare povestea reala (cea pe care tocmai ai citit-o), atata timp cat presa a venit la fata locului si s-au luat interviuri? 4. Ce sanse avem sa traim linistititi si sa nu murim pe strazi atata timp cat Politia, care ar trebui sa ne protejeze, ne pune in pericol? 5. Ce trebuie facut pentru ca situatii de acest gen sa nu se mai repete in Romania? Pentru ca altfel maine sau poimaine poate sa ajunga oricine intr-o situatie de genul acesta si sa nu fie la fel de norocos ca noi care am ramas in viata. 6. Cine ar fi avut grija de copilul nostru de nici 9 ani, daca ar fi ramas orfan ieri, in urma deciziei unui agent de politie de a fi sacrificati pentru prinderea unei persoane care a furat o masina? Povestea asta nu trebuie sa ramana o simpla poveste pe Facebook. Va rog sa-mi spuneti ce demersuri trebuie sa fac pentru ca cei vinovati sa fie trasi la raspundere?”, a cerut antreprenorul.

Elicoptere de Poliție monitorizează traficul rutier (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Elicoptere de Poliție monitorizează traficul rutier

Elicoptere de Poliție monitorizează traficul rutier. Un astfel de elicopter albastru a sădit frica în rândul șoferilor din Iași. Elicoptere de Poliție monitorizează traficul rutier De aproximativ o lună, elicopterul survolează diferite zone ale județului, fiind urmărit cu atenție pe rețelele de socializare de către șoferi. Citește și: Veniturile uriașe ale Elisabetei Lipă, dublu pensionar special și viitor senator PSD: are șase surse de venit de la stat și o situație imobiliară de invidiat Aceștia discută și fotografiază fiecare mișcare a aparatului, la orice oră. Și au și de ce. Misiunea elicopterului este să patruleze drumurile naționale din județ, colectând informații despre vehiculele care circulă cu viteză excesivă sau depășesc neregulamentar. Datele sunt transmise polițiștilor de la sol, care intervin și opresc șoferii în trafic. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Poliția dezertează în disputa Nicușor Dan-Băluță Foto: Facebook
Politică

Poliția dezertează în disputa Nicușor Dan-Băluță

Poliția dezertează în disputa Nicușor Dan-Băluță: „A mai închis un dosar cu şină şi am plecat acasă", spune ironic primar general al Capitalei. El a arătat că Poliția nu a ajuns la nici o concluzie, deși i-au fost prezentate actele solicitate. Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Azi, primarul Sectorului 4, Daniel Băluță (PSD), a anunțat că a început lucrările de consolidare a planșeului de la Piața Unirii, în baza unei autorizații de colegul său de partid, Robert Negoiță, primar al Sectorului 3. Însă Nicușor Dan a arătat că autorizația emisă de Negoiță nu este legală, iar lucrările trebuie aprobate de primăria generală. Poliția națională a fost chemată să intervină după ce Nicușor Dan a cerut îndepăratea gardurilor puse de Băluță în zona din Piața Unirii unde ar urma să declanșeze consolidarea. UPDATE: Poliția Capitalei anunță că cercetează „înscrisurile” depuse de cele două părți și apreciază că disputa trebuie rezolvată prin proces civil - care durează ani: „Precizăm faptul că ambele părţi implicate au depus prin reprezentanţi înscrisuri, care urmează a fi analizate în condiţiile legii, iar raportat la particularităţile cauzei prezente, instituţia abilitată în a decide titlul de proprietate este instanţa civilă”. Poliția dezertează în disputa Nicușor Dan-Băluță „Mi se pare, în orice caz, iresponsabil ca Poliţia Naţională să nu fie în stare să ia o decizie pe bază de argumente. Am stat degeaba, eu crezând că am venit aici ca să rezolv o situaţie. Fiecare dintre părţi, noi şi Primăria Sectorului 4, am venit cu documente care să ateste dreptul de administrare pe terenul acela şi Poliţia Naţională nu a fost în stare să ia nicio concluzie. Ne-a mulţumit, a mai închis un dosar cu şină şi am plecat acasă", a declarat Nicușor Dan. El a anunțat că ar putea face plângere penală în acest caz. „Acum o săptămână (primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, n.r.) a spus că renunţă (la lucrările de la Planşeul Unirii. n.r.). Eu nu mă iau după declaraţii la televizor. Eu sunt obligat de lege să mă uit pe act. În momentul de faţă, sunt nişte oameni care sunt pe un teren pe care noi îl administrăm şi care, în plus, au o autorizaţie vădit nelegală. Important este că sunt nişte oameni care lucrează pe un teren care nu le aparţine", a mai spus edilul-șef.

Averea comisarului: două apartamente, zece case (sursa: Facebook/Poliția Română)
Investigații

Averea comisarului: două apartamente, zece case

Averea comisarului: două apartamente, zece case. Comisarul de poliție George Alexandru Zeriu a strâns o avere de invidiat pentru un polițist de provincie: două vile, două apartamente și opt case de vacanță, plus un spațiu comercial primit ca donație. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Direcția Națională Anticorupție îl acuză acum că a folosit mai mulți interpuși pentru a frauda fonduri europene cu documente false. Concret, a obținut ilegal aproape 500.000 de euro de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA). Anchetatorii au mai stabilit că polițistul George Alexandru Zeriu se ocupa și cu vânzarea animalelor, administra o firmă cu un abator, iar pe numele unor interpuși avea mai multe mașini de lux, inclusiv un Porsche Cayenne și un Audi A5. Bogatul comisar din săraca Simeria Simeria este una dintre cele mai sărace localități din județul Hunedoara, dar are unul dintre cei mai bogați comisari de poliție din România. Este vorba de comisarul de poliție George Alexandru Zeriu, care a strâns o avere impresionantă în ultimii 15 ani. În anul 2009, avea un teren intravilan de aproape 1.300 mp în localitatea de baștină Brad, plus o vilă de 221 mp. Apoi, în anul 2015, a cumpărat pe persoană fizică un teren agricol de 104 hectare în localitatea hunedoreană Balșa. La un preț minim de 3.000 de euro hectarul rezultă că valoarea acestui teren depășește cu ușurință 300.000 de euro, deși polițistul nu dispunea de acești bani. Averea comisarului: două apartamente, zece case Un alt teren agricol, de 49,4 hectare, l-a cumpărat în anul 2018. Doi ani mai târziu, a primit ca donație un teren intravilan în localitatea Brad de 4.420 mp. Apoi, în 2021, a mai cumpărat un teren intravilan de 360 mp în Simeria. În anul 2016 și-a cumpărat prima casă de vacanță, de 110 mp. Un an mai târziu și-a cumpărat un apartament în Deva și o nouă casă de vacanță în Balșa. Anul 2018 i-a adus în portofoliu alte patru case de vacanță. În 2020, a primit ca donație un spațiu comercial. Apoi, în 2021, a cumpărat alte două case de vacanță și o vilă de 146 mp. Ultima achiziție a fost în 2023, atunci când a cumpărat un alt apartament, în Deva. Împrumuturi de ochii lumii La capitolul mașini, a menționat că deține un autoturism Hyundai, vechi din 2009, și două remorci. Dar are și datorii. În 2017, a luat un împrumut de 155.000 de lei de la BRD, scadent în 2047. Patru ani mai târziu, adică în 2021, a mai luat alți 292.000 lei. Tot în 2021, comisarul a mai luat un credit, de 70.000 de euro, de la o anume Andreea Iulia Simina. Femeia își vrea banii înapoi în 2051. De la aceasta, polițistul încasa o arendă de 400 lei în anul 2020. Comisarul de poliție George Alexandru Zeriu și-a secretizat salariu de ofițer pe care îl primește de la statul român. Însă a menționat că din chirii și arendă a încasat anul trecut 18.300 lei. Alți 50.000 lei i-a obținut din creșterea animalelor, iar din curățarea pășunii și vânzarea de masă lemnoasă din satul Romuli a încasat 350.000 de lei. DNA i-a dezvăluit secretul Averea secretă a comisarului de poliție George Alexandru Zeriu a fost făcută publică de Direcția Națională Anticorupție, care-l acuză pe comisar că a fost artizanul unei fraude de aproape 500.000 de euro, bani obținuți prin interpuși de la APIA. Procurorii DNA susțin că, în perioada 2019 – 2023, polițistul a determinat mai multe persoane fizice să ceară subvenții de APIA - Centrul Județean Hunedoara și Centrul Local Brad în baza unor documente false. Din documente rezulta că interpușii utilizau mai multe suprafețe de teren și dețineau animale, dar unii dintre aceștia nu îndeplineau calitatea de fermier deși primeau subvenții europene pentru acest lucru. Banii ajungeau la comisarul de poliție. Afaceri prin interpuși "În fapt, inculpatul Zeriu George – Alexandru ar fi fost beneficiarul real al plăților A.P.I.A., având ca rezultat producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare totală de 2.462.495 lei (aprox. 493.000 euro). În același timp, inculpatul ar fi ajutat persoanele în numele cărora erau depuse cererile pentru plățile A.P.I.A. să obțină adeverințe din care să rezulte că terenurile sunt utilizate de ele, deși contractele de arendare au fost încheiate de inculpat, dar pe numele altor persoane", susțin anchetatorii. În ultimii șapte ani, comisarul George Alexandru Zeriu, cu încălcarea interdicțiilor legale, ar fi efectuat, direct, activități de comerț cu animale și produse, folosindu-se de abatorul unei societăți comerciale pe care o administra în fapt. Mai mult, acesta a cumpărat pe numele unor persoane interpuse un Porsche Cayenne, un Audi A5, o autoutilitară Toyota Hilux, o alta Mercedez Benz Vito și un Ford Transit.

Concurs în Poliție fraudat cu smartwatch (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Concurs în Poliție, fraudat cu smartwatch

Concurs în Poliție, fraudat cu smartwatch. Agentul de poliție Sorin Oprea a fost suspectat de procurori că a fraudat examenul de trecere în corpul ofițerilor, respectiv pentru ocuparea unei funcții de ofițer la Poliția Rutieră Vrancea. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical După trei ani de anchetă, procurorii au concluzionat că fapta nu există, deși probele au arătat că agentul a folosit un ceas smartwatch conectat la internet în timpul examenului. De acuzația de abuz în serviciu au scăpat și patru comisari care au făcut parte din comisia de concurs și care nu au luat nici o măsură împotriva agentului care se "juca" de zor cu ceasul de la mâna stângă. Regula: fără dispozitive care se pot conecta la internet Inspectoratul de Poliție Județean Vrancea a organizat la data de 21 ianuarie 2021 un concurs pentru ocuparea a două posturi la Poliția Rutieră, prin trecerea în corpul ofițerilor a agenților de poliție care îndeplineau condițiile la vremea respectivă. Primul post pentru care se organiza concursul era de ofițer 1 la Serviciul Rutier, iar cel de-al doilea era pentru ofițer III la Biroul Rutier din cadrul Poliției Municipiului Adjud. Comisia de concurs a fost formată din comisarii șefi de poliție Aurel Cristian și Daniel Fătu, plus comisarii de poliție Cătălin Remus Manea și Mariana Mihăilescu. Conform regulilor anunțate de comisari, cei 15 agenți de poliție care dădeau examenul nu aveau voie în sala de concurs cu telefoane mobile, căști audio și cu orice alte mijloace electronice de calcul sau comunicare sau care permit conectarea la internet. Concurs în Poliție, fraudat cu smartwatch La scurt timp după începerea examenului, agentul de poliție Sorin Oprea, unul dintre candidați, a fost surprins de camerele de filmat din încăpere cu un ceas de tip smartwatch la mâna stângă. Imaginile au mai arătat că, la începutul examenului, agentul Sorin Oprea "scutură mâna stângă pe care era amplasat ceasul, îl acoperă cu palma mâinii drepte, face o însemnare pe test, întoarce testul, acoperă din nou ecranul ceasului, se uită direct la ceas, după care trece de două ori cu degetul peste ecran ca și cum ar derula/glisa ceva și începe să sublinieze pe test". Apoi a cerut permisiunea să meargă la toaletă. A primit acordul comisiei și a fost însoțit de comisarul de poliție Cătălin Manea. Acolo a stat câteva minute, apoi a revenit în sală, a luat o gură de apă și a început să facă însemnări pe test. Plângere la Control Intern și la parchet Agentul de poliție Sorin Oprea a fost unul din cei doi candidați care au luat examenul de trecere în corpul ofițerilor de poliție. Astfel, a devenit subcomisar de poliție la Poliția Rutieră Vrancea. După examen, însă, a fost sesizată Direcția de Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române pentru suspiciunea de fraudare a examenului. Plângerea a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea. Procurorul de caz a început cercetarea celor patru comisari din comisia de evaluare pentru infracțiunea de abuz în serviciu. În cazul agentului Sorin Oprea s-a avut în vedere doar infracțiunea de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice. Pentru a afla dacă agentul Sorin Oprea a fraudat sau nu examenul, anchetatorul a cerut judecătorului Carmen Comănescu, de la Tribunalul Vrancea, un mandat pentru a avea acces la datele de telecomunicații ale agentului din ziua examenului. A stat trei ore pe internet în examen Anca Dorina Rîșca, prim-procurorul adjunct de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, menționează în Ordonanța de clasare a speței că, în urma analizei datelor aferente numărului de telefon deținut de agentul Oprea, a rezultat că acesta "a avut o sesiune de trafic de date (...) cu siguranță prin intermediul whatsapp, de 10368 secunde, respectiv 173 de minute, așadar aproape 3 ore, exact durata concursului”. Mai mult, se menționează că din planșele foto depuse la dosar rezultă cu "certitudine faptul că Oprea Sorin a avut asupra sa pe toată perioada concursului un ceas de tip smartwatch, pe care l-a purtat mereu și l-a folosit, așa cum rezultă din analiza traficului de date". Tot procurorul mai menționează că membrii comisiei de examen care supravegheau respectarea metodologiei de desfășurare a concursului nu i-au atras atenția candidatului, nu i-au pus în vedere să scoată ceasul de la mână, deși dispozitivul era purtat la vedere. Procuror: s-au încălcat reguli, nu legi Cu toate aceste probe pe masă, procuroarea Anca Dorina Rîșca a decis să claseze speța cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu presupus a fi comisă de cei patru comisari. A motivat astfel: "s-au încălcat dispoziții prevăzute de norme metodologice de organizare a concursului", dar "nu sunt întrunite elemente de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu întrucât nu au fost încălcate dispoziții prevăzute în legislația primară". În cazul infracțiunii de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice care îl viza pe agentul Sorin Oprea, anchetatorul au aceeași abordare: fapta nu întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii deoarece subiectele concursului nu sunt informații clasificate drept secret de serviciu. Argumentele clasării, rușinoase "După ce subiectele au fost distribuite candidaților, nu putem opinia că acestea nu erau publice, mai ales că nu este prevăzut acest aspect în normele metodologice. În cazul în care subiectele sunt transmise unor terțe persoane, de către un candidat, scopul este de a obține răspunsurile corecte de către candidat, a satisfacerii unui interes al său, nu acela de a divulga informații nepublice pentru a satisface interesele altor persoane sau a prejudicia o altă persoană. Persoana căreia i-ar fi fost transmise informațiile nu avea nici un interes personal în a le cunoaște, singurul scop fiind acela de a furniza răspunsurile corecte. Față de aceste aspecte, fapta nu este prevăzută de legea penală, urmând a fi cercetată din punct de vedere disciplinar", își justifică decizia de clasare prim procuror adjunct Anca Dorina Rîșca. Șocanta motivare a "albirii" de către un procuror a unui polițist care a fraudat un examen (sursa: defapt.ro) La solicitarea DeFapt.ro, Sorin Oprea a spus că nu poate da detalii despre ce s-a întâmplat în ziua examenului pentru că nu are acordul superiorilor săi. Însă a declarat că nu a fraudat concursul de trecere în corpul ofițerilor.

Alfred Bulai, audiat la sediul Poliţiei (sursa: Inquam Photos/Cosmin Enache)
Eveniment

Alfred Bulai, audiat la sediul Poliţiei

Alfred Bulai, audiat la sediul Poliţiei. Sociologul Alfred Bulai, fost profesor la SNSPA, a fost adus miercuri la Secţia 2 Poliţie din Capitală pentru a fi audiat în dosarul privind folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual şi agresiune sexuală. Alfred Bulai, audiat la sediul Poliţiei Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au percheziţionat, miercuri, locuinţa şi autoturismul lui Alfred Bulai. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premierTot miercuri, descinderi au avut loc şi la domiciliile altor două persoane. Anchetatorii efectuează cercetări in rem referitoare la suspiciuni privind săvârşirea infracţiunilor de folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual şi agresiune sexuală. Potrivit unei investigaţii jurnalistice realizate de site-ul Snoop, Alfred Bulai ar fi hărţuit sexual mai multe studente.

Fostul șef al poliției Constanța, numit consul Foto: Ziua de Constanța
Eveniment

Fostul șef al poliției Constanța, numit consul

Fostul șef al poliției județene Constanța, chestorul Adrian Constantin Glugă, a fost numit, pe șest, consul în Pakistan - scrie Europa Liberă România. Anul tecut, Glugă a fost împins să demisioneze după accidentul din 2 Mai. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI El a plecat abia după ce după Corpul de control al ministrului de Interne a constatat o serie de erori ale Poliției în cazul accidentului de la 2 Mai. Fostul șef al poliției Constanța, numit consul Însă prietenii săi nu l-au abandonat și i-au găsit o slujbă de consul în Pakistan, unde a fost numit prin detașare, fără concurs. Europa Liberă România a descoperit informația în declarația de interese a lui Glugă, depusă în mai 2024. „În vederea acoperirii temporare a posturilor vacante din Serviciul Exterior, în state unde activitatea consulară impune măsuri pentru a putea fi derulată în condiții optime, dată fiind subdimensionarea personalului consular alocat, MAE utilizează instituția detașării, respectiv cu personal din instituțiile din cadrul administrației publice, inclusiv din Ministerul Afacerilor Interne”, susține ministerul de Externe. Pe site-ul ambasadei României din Pakistan apare numele lui Claudiu Vasiel Cucu, care ocupă funcția de ministru consilier/consul general. Europa Liberă a scris despre acesta că a fost director adjunct al Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate din Poliția Română. El a fost audiat ca martor într-un dosar după ce un traficant de droguri l-a sunat imediat după ce a fost prins cu 500 grame de cocaină în mașină. A scăpat de alte acuzații și a fost trimis consul la Seul, Republica Coreea.

Pensionat "special" la 40 de ani (sursa: Facebook/Alina Gorghiu)
Investigații

Pensionat "special" la 40 de ani

Liberala Alina Gorghiu, ministra Justiției, este consiliată în cele mai fierbinți probleme juridice de unul dintre cei mai tineri pensionari speciali din țară: Florin Bălăceanu. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Fost comisar șef de poliție, Bălăceanu s-a pensionat "special" la 40 de ani, iar statul îi plătește acum o pensie anuală de 150.000 lei, echivalentul a peste 30.000 de euro. Adică de două ori mai mult decât salariul anual pe care îl primea înainte de pensionare. Acum, fostul comisar cumulează pensia specială cu salariul primit de la Ministerul Justiției. Înainte de a ajunge în slujba Alinei Gorghiu, Florin Bălăceanu l-a consiliat pe procurorul Nicolae Andrei Solomon în activitatea acestuia de la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Magistrații de la CSM îl suspectau neoficial că îi filează, dar Florin Bălăceanu a precizat pentru DeFapt.ro că nu avea nici o legătură cu astfel de practici. Pensionat "special" la 40 de ani Florin Bălăceanu este un personaj discret în lumea justiției. În 2017, era încadrat ca ofițer de poliție judiciară la Direcția de Investigații Criminale a Poliției Române, dar era detașat la Direcția Națională Anticorupție – Structura de Combatere a Corupției. Atunci avea 39 de ani, era comisar șef și primea un salariu anual de 72.000 lei. În vara anului 2018, la vârsta de 40 de ani, și-a depus actele de pensionare. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe cererea de pensionare specială că Bălăceanu a și fost angajat pe funcția de consilier la Consiliul Superior al Magistraturii. Pensia specială anuală: 150.000 de lei Conform unei declarații de avere depuse în septembrie 2019, Florin Bălăceanu a menționat că pentru perioada ianuarie – mai 2018, timp în care a fost detașat la DNA, primise un salariu de 57.000 lei. De la Direcția de Investigații Criminale, primise 6.300 lei pentru perioada mai – iunie. În total, în primele șase luni ale anului 2018, a primit un salariu de 63.300 lei. Iar pentru perioada iulie – decembrie 2018 a primit o pensie specială de 65.400 lei. Pensia aferentă anului 2019 a fost de 132.000 lei. Apoi, în 2020, i-a crescut pensia la 136.800 lei, în timp ce încasa de la CSM 71.000 lei. Pensia specială i-a crescut la 142.992 lei în anul 2022, iar în 2023, la 150.000 lei. Dublu față de salariul menționat în declarația de avere din 2017. "Era un pic imoral ținând cont de vârsta mea fragedă" La solicitarea DeFapt.ro, Florin Bălăceanu a explicat că s-a pensionat la vârsta de 40 de ani cu gradul de comisar șef. "Nu pot să afirm decât un singur lucru. Părăsirea mea a sistemului a fost un act unilateral, chiar dacă pare că a fost un pic imoral, dar a fost perfect legal. A fost un anumit context, mai mulți factori care țin strict de persoana mea și de relațiile mele. Nu aș dori să dezvolt acest subiect. Ține de latura personală și profesională. Era un pic imoral ținând cont de vârsta mea fragedă, de experiența care putea să fie în continuare în beneficiul poliției. Îmi place să cred că de experiența mea s-a beneficiat și se beneficiază în sistemul de justiție. De fapt și Poliția este o rotiță în angrenajul urmăririi penale. Dar am ales să nu mă mai valorific în Poliție", a explicat Florin Bălăceanu. Consilier al vicelui CSM La Consiliul Suprem al Magistraturii, Bălăceanu l-a consiliat pe procurorul Nicolae Andrei Solomon. Acesta din urmă a fost vicepreședintele Consiliului Suprem al Magistraturii până în ianuarie 2023. Apoi, fostul comisar a fost luat sub aripa protectoare a liberalei Alina Gorghiu, ministra Justiției, care l-a angajat pe funcția de consilier personal. Pentru munca prestată în slujba Alinei Gorghiu, Florin Bălăceanu a primit în anul 2023 nu mai puțin de 85.994 lei, bani pe care îi cumulează cu pensia specială. Întrebat ce atribuții i-a dat Gorghiu, consilierul Florin Bălăceanu a spus că ministra "încearcă să valorifice experiența mea profesională pe linia de urmărire penală, pe partea de relație cu sistemul judiciar. Pe partea pe care mi-am desfășurat activitatea, pe partea de legislație". Neagă că ar fi fost informator în CSM Surse din cadrul CSM susțin, sub protecția anonimatului, că mai mulți magistrați îl bănuiau pe Florin Bălăceanu că a fost angajat special pentru a obține informații compromițătoare despre ei. Dar fără a avea vreo dovadă în sensul acesta. Întrebat despre acest aspect, Florin Bălăceanu a negat orice implicație. "Dacă ar fi fost vreo anchetă penală pe la CSM, aș fi putut eu să spun? Eu aveam biroul pe același etaj cu domnul Mateescu (Bogdan Mateescu, președintele CSM - n.r.). Dânsul, ca să plece din clădire, trebuia să treacă prin fața biroului meu", a precizat Florin Bălăceanu.

"Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special (sursa: Facebook/Romeo Simionescu)
Investigații

"Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special

"Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special. Pensionarul de lux Romeo Simionescu, un fost ajutor de șef post într-o comună din Gorj, a fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne cu sprijinul politic al deputatului Mihai Weber, șeful PSD Gorj și președinte al Comisiei de control a activității Serviciului de Informații Externe (SIE). Citește și: Uriașa pensie specială a unui fost „tablagiu”, pensionat la 42 de ani și pe care PSD l-a pus secretar de stat la Interne. El are masterat la SNSPA O decizie contestată în interiorul filialei PSD Gorj, dar care ascunde legături vechi și controversate între politicieni și serviciile secrete. De exemplu, în anul 2012, atunci când pesedistul Mihai Weber a câștigat primul mandat de deputat, Romeo Simionescu era șeful Biroului Protecție Internă din Gorj al actualei Direcții Generale de Protecție Internă, celebrul serviciu secret de informații al Ministerului de Interne. Școala de "tablagii" de la Câmpina Romeo Simionescu a intrat în anul 1993 la Școala Militară de Subofițeri de Poliție "Vasile Lascăr" de la Câmpina. În perioada 1995 – 1996, a lucrat ca ajutor de șef de post în comuna Drăguțești din județul Gorj. În acel an, a spus el pentru DeFapt.ro, a fost responsabil de ordinea și siguranța publică, dar a cochetat și cu cercetarea penală. A muncit atât de mult în acel an încât a fost premiat cu un loc călduț la Serviciul Pașapoarte Gorj, acolo unde elibera pașapoarte simple. În paralel, a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" pentru a intra în corpul ofițerilor. Spion la Interne după Academia Începând cu anul 2003, Romeo Simionescu și-a împlinit visul. A îmbrăcat mândru haina de ofițer, iar șefii săi l-au instalat la conducerea Direcției Comunitare Județene de Evidența Populației. Cariera i s-a schimbat radical în anul 2006, an în care a fost recrutat de Departamentul de Informații și Protecție Internă, controversatul serviciu secret al Ministerului de Interne. Atunci, a fost încadrat ca ofițer specialist principal la Biroul de Informații. Din 2011 a fost promovat pe funcția de șef Birou Protecție Internă al serviciului secret al MAI din județul Gorj. Funcție din care avea acces la informațiile sensibile despre politicienii locali și angajații din administrația publică. S-a pensionat în anul 2016, la vârsta de 42 de ani. A fost și detectiv, dar a dat faliment Tânărul pensionar special s-a asociat apoi cu un cetățean pe nume Nicolae Marin și au înființat Two Investigator SRL, o societate de detectivi particulari. Se întâmpla în anul 2019. Dar afacerea pensionarului a eșuat, cel puțin din punct de vedere contabil. Fără nici un angajat în anul fiscal 2020, firma de detectivi particulari a avut o cifră de afaceri de doar 478 lei și o pierdere declarată de 30 de lei. Un an mai târziu, firma nu a avut nici un fel de activitate. Anul 2022 i-a adus pierderi de 450 lei, iar în 2023 toate datele financiare au fost pe zero. "Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special Eșecul în afaceri a fost compensat de cariera politică. În anul 2020, deputatul Mihai Weber, șeful PSD Gorj, l-a luat sub aripa sa protectoare pe Romeo Simionescu și l-a însărcinat să candideze la funcția de primar al localității Turcinești. Fostul polițist a pierdut alegerile, dar a câștigat funcția de secretar executiv la PSD Tg. Jiu. În vara anului 2022, deputatul Mihai Weber a tras sforile politice pentru ca protejatul său să fie numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Întrebat dacă a fost susținut de Mihai Weber, Romeo Simionescu a spus pentru DeFapt.ro: "Nu, nu, stați puțin. Nu o luați așa. S-a făcut o analiză la nivelul formațiunii politice. Dat fiind experiența mea de 23 de ani, 24 de ani la momentul respectiv, am fost numit în această funcție. Domnul Weber face propuneri la nivelul Consiliului Național. Și a fost unanim acceptată. Nu domnul Weber a făcut propunerea, PSD Gorj. Domnul Weber, totuși, este președintele PSD Gorj". El n-a vrut să se pensioneze, dar... Secretarul de stat Romeo Simionescu a mai explicat pentru DeFapt.ro cum a ajuns să se pensioneze la vârsta la 42 de ani, deși spune că se bucura de o carieră strălucită în serviciul secret al Ministerului de Interne. Dar ar fi avut ghinion în anul 2016, atunci când s-a decis reforma Direcției Generale de Protecție Internă. Atunci, a fost tras pe linie moartă un lot de aproape 700 de angajați care nu mai corespundeau noilor cerințe ale serviciului secret. Printre aceștia se afla și Romeo Simionescu. 10.000 de lei lunar din pensie, încă pe atât din salariu "În anul 2016 au fost 6-700 de ofițeri care au fost trimiși acasă. Nu este meritul dumneavoastră. Nu este meritul nostru. Nu ne-au trimis acasă, am fost pensionați. Serviciul a funcționat în continuare, dar a fost reorganizat cu acordul SRI. Eu sunt unul dintre ofițerii premiați, iar în anii ăia de muncă… am avut o muncă apreciată", a motivat Simionescu retragerea din Interne. Pentru că ar fi fost obligat să se pensioneze la frageda vârstă de 42 de ani, Romeo Simionescu primește anual de la stat o pensie specială de lux. În anul 2021, aceasta a fost de 110.556 lei. Apoi, suma i-a scăzut la 106.584 lei în anul 2022. Dar i-a crescut substanțial în anul 2023, la 124.702 lei, echivalentul a 24.500 de euro anual. Pensie pe care o cumulează cu salariul de secretar de stat, de 132.679 lei pe an.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră