vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

253 articole
Economie

Pasaje subterane pentru pietoni sub DN-uri

Pasaje subterane pentru pietoni sub DN-uri. Două pasaje pietonale subterane vor fi amenajate în Târgu Frumos şi Podu Iloaiei cu fonduri PNRR. Pasaje subterane pentru pietoni sub DN-uri Proiectele fac parte dintr-un program naţional iniţiat de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), iar execuţia trebuie finalizată până în anul 2026. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale În primă etapă, programul prevede construirea a zece pasaje în trei judeţe: Prahova (șapte), Iaşi (două) şi Neamţ (unul). Ultimele trei vor fi implementate „la pachet” de către CNAIR: săptămâna trecută a fost semnat un contract de finanţare pentru realizarea documentaţiilor, iar, zilele trecute, autoritatea centrală a lansat licitaţia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pasaje subterane pentru pietoni sub DN-uri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
PNRR, aproape blocat la nivel european (sursa: Facebook/European Commission)
Eveniment

PNRR, aproape blocat la nivel european

PNRR, aproape blocat la nivel european. Mecanismul de Redresare și Reziliență, cea mai mare investiție a UE din istorie, nu funcționează la nivelul așteptărilor. Fluxul de bani către statele Uniunii Europene este în scădere. PNRR, aproape blocat la nivel european Până acum, din cele 723 de miliarde euro puse la dispoziție, doar 153 de miliarde au mers către statele membre. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Pe de o parte nu există solicitări: opt state nu au depus nici măcar prima cerere de plată. Pe de alta, majoritatea guvernelor se confruntă cu întârzieri în primirea banilor, din cauza criteriilor impuse. În timpul negocierilor pentru planurile de redresare, Austria și Țările de Jos au fost cele mai vehemente voci din "Grupul Frugalilor", care au impus criterii dure pentru PNRR-uri: banii să meargă înspre proiecte și reforme noi. Ulterior, cele două și-au încălcat chiar propriile criterii, iar în prezent Țările de Jos solicită îmblânzirea lor. Paradoxal, România pare a fi în grupul premianților În septembrie 2022, Ursula Von der Leyen a cerut statelor membre să accelereze fluxul de miliarde de la fondul de redresare COVID pentru a stimula economia, afirmând, în discursul ei anual privind starea Uniunii, că doar 100 de miliarde de euro au fost îndreptate către statele membre. Nu doar că statele membre nu au dat curs îndemnului, însă fluxul de bani pare să se oprească. În prezent, suma alocată din Fondul de redresare se ridică la doar 153 de miliarde de euro. De la apelul la acțiune al lui Von der Leyen, fluxul s-a redus la jumătate. Citește și: Guvernul Ciolacu va lăsa Asociația „Dăruiește Viața”, care construiește un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fără 50% din venituri: „Sponsorizările sunt șterse” Opt state membre (Belgia, Germania, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Țările de Jos, Polonia și Suedia) nu au depus nici o cerere de plată până în prezent. Unsprezece state membre (Bulgaria, Cipru, Danemarca, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Austria, Slovenia, Cehia, Estonia) au depus o singură cerere de plată. Franța, Croația, Portugalia, România și Slovacia au depus câte două. Spania, Grecia și Italia, cu câte trei cereri de plată fiecare, sunt în fruntea topului, deși Italia așteaptă verdictul Comisiei cu privire la a treia cerere depusă la sfârșitul anului 2022. Evaluarea CE, mai lungă decât s-a anunțat Față de fondurile obișnuite ale UE, obținerea de bani din fondul de recuperare COVID funcționează diferit. În loc să depună chitanțe pentru proiectele care au fost deja realizate, statele membre trebuie să dovedească că au implementat reformele convenite în PNRR. Acest sistem de "etape și ținte" a fost solicitat de Țările de Jos. Statele membre pot transmite Comisiei două cereri pe an. Comisia verifică dacă promisiunile din planurile naționale au fost îndeplinite. Dacă statele membre consideră că nu au implementat în mod corespunzător toate reformele promise, pot amână depunerea cererii de plată. Conform regulilor, Comisia ar trebui să facă o evaluare în termen de două luni, adică 60 de zile. În practică, durează mai mult. Citește și: Semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR: Guvernul are datorii de 800 de milioane de euro către autoritățile locale. Firmele de construcții amenință cu rezilieri Potrivit platformei olandeze de investigație Follow the Money, în 2022, Comisia a avut nevoie în medie de 103 zile pentru a efectua o plată. Anul acesta, media a crescut la 135 de zile. România a așteptat șase luni pentru o decizie. În final, Comisia a constatat că două din cele 49 de reforme promise nu au fost încă implementate corespunzător și a dorit să suspende 53 de milioane de euro din cele 3,2 miliarde de euro solicitate de România până când ultimele două vor fi și ele realizate. Germania nu se grăbește Germania nu a depus nici o cerere de accesare a banilor din fondul de redresare al UE. Inițial, guvernul federal dorea să solicite Comisiei Europene o primă tranșă de patru miliarde de euro încă de la jumătatea anului 2022. Inițiativa a eșuat, din cauză că PNRR-ul asumat de Germania conținea angajamente de nerealizat, precum producția unui al doilea vaccin împotriva COVID-19. În decembrie, 2022, Germania a depus la Bruxelles un PNRR revizuit, care a fost aprobat mai întâi de Comisie și apoi – în februarie 2023 – de Consiliul statelor membre. Ministerul Finanțelor a anunțat la începutul anului că va depune prima cererea de plată "probabil în primăvara anului 2023". Nici acest termen nu a fost respectat, pentru că Ministerul de Finanțe nu a ajuns la un acord administrativ cu Comisia UE, potrivit declarației secretarului de stat Florian Toncar, făcută la sfârșitul lunii iunie. Cauzele invocate: statele federale fie nu au implementat proiectele, fie le-au implementat incomplet. Țările de Jos, lovite la construcții Țările de Jos se confruntă, în prezent, cu unele dintre țintele autoimpuse, după cum a scris ministrul Sigrid Kaag într-o interpelare parlamentară. Kaag a anunțat că Țările de Jos vor cere în curând Comisiei să scadă ușor ștacheta pentru o serie de angajamente pentru a evita reducerea finanțării. Potrivit lui Kaag, Țările de Jos au promis în PNRR construirea de locuințel noi, dar "din cauza costurilor crescute de construcție și a penuriei de forță de muncă în sectorul construcțiilor, realizarea de noi locuințe nu progresează atât de repede cum era planificat". Pe de altă parte, PNRR-ul asumat de Țările de Jos își propunea să atingă 26 de etape înainte de a solicita prima tranșă. Dintre acestea, 13 fuseseră finalizate până la 8 iulie 2022, ziua în care Țările de Jos și-a prezentat planul la Bruxelles. În plus, una dintre reformele propuse în PNRR era Legea guvernării deschise revizuite. Aceasta intrase deja în vigoare în mai 2022, cu două luni înainte ca Țările de Jos să depună PNRR-ul. "Morcovul" austriac Potrivit unui document confidențial, în timpul negocierilor pentru aprobarea PNRR-urilor, delegația austriacă a susținut următorul "principiu": "Finanțarea la nivelul UE ar trebui folosită ca un morcov pentru o reformă structurală ambițioasă care altfel nu ar avea loc, menită să stimuleze economia.". Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului pentru Afaceri Europene, Austria a depus Comisiei prima cerere de plată pe 22 decembrie 2022. Anul acesta, Austria a adăugat și un capitol "REPowerEU". După ce decizia a fost luată în Consiliul de Miniștri din 14 iulie 2023, guvernul federal austriac a transmis Comisiei Europene o cerere de revizuire a PNRR-ului. Ca urmare a acestei modificări, Austria are un total suplimentar de 210,3 milioane de euro disponibile de la UE, care vor intra în proiecte din sectorul energetic. Austria a primit până în prezent 1,15 miliarde de euro pentru implementarea PNRR-ului. Viena, escrocherie la nivel mare Cu toate acestea, think tank-ul austriac Momentum Institute a constatat că PNRR-ul Austriei nu conține decât într-o mică măsură idei noi, reformatoare: 51% dintre proiecte asumate prin PNRR fuseseră deja realizate, 45% erau deja incluse în programul de guvernare și doar 4% au fost cu adevărat idei noi. În consecință, PNRR-ul Austriei a prevăzut, contrar criteriilor pe care le-a impus, mai puțini bani pentru proiecte noi, care să stimuleze economia. Un alt semn de întrebare în ceea ce privește fondurile solicitate de Austria prin PNRR: implementarea măsurilor care ar duce la economii de 20 de milioane de tone de CO2 și reducerea emisiilor pe cap de locuitor de la 9,2 la 6 tone. Mai precis, modul în care au fost calculate aceste cifre este neclar. Pentru comparație, Momentul Institut dă exemplul Planul Național pentru Energie și Climă (NEKP) al guvernului federal, care prevede economii de 14,2 milioane de tone, cu un volum total de investiții de 166-173 miliarde EUR în perioada 2021-2030. Proiectele asumate prin PNRR susțin că vor fi de 115 ori mai eficiente decât cele din NEKP. Fără a da detalii care să justifice cifrele.

În iulie, cinci țări au depus PNRR-uri modificate Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

În iulie, cinci țări au depus PNRR-uri modificate

În iulie, cinci țări au depus, la Comisia Europeană, PNRR-uri modificate, iar Comisia a aprobat patru PNRR-uri deja depuse, arată datele publice. Până la 29 iunie, mai erau 11 state UE care fie au depus un nou plan de reconstrucție, fie au primit chiar aprobarea finală a Comisiei Europene. România va veni cu-n plan nou abia în septembrie, eventual. În iulie, cinci țări au depus PNRR-uri modificate „Până la 31 august trebuie să finalizăm renegocierea PNRR. Toți miniștrii care coordonează reforme trebuie să facă un efort pentru a regândi priorități și a reajusta proiecte. Nu vom avea concedii, suntem într-o cursă contratimp să accesăm toți banii europeni disponibili”, a afirmat Marcel Ciolacu. Guvernul României a ratat ținta 30 aprilie pe care și-o stabilise pentru a transmite cererea formală de renegociere a PNRR cu Comisia Europeană. Renegocierea poate avea loc până cel târziu 31 august. Cu cât e prelungită renegocierea cu Comisia Europeană, cu atât cresc șansele ratării unor investiții sau modificări în PNRR, un program care are ca termen-limită anul 2026. În iulie, au depus noi PNRR-uri Belgia, Austria, Olanda, Italia și Slovenia. Lituania și Cehia le-au avansat la 30 iunie. Tot în iulie, Comisia a aprobat, în primă etapă, noile planuri ale Franței, Irlandei, Maltei și Slovaciei. În 17 mai, ministrul Muncii, Marius Budăi, a fost la Bruxelles, iar după ce a revenit în România a anunțat că PNRR va fi modificat astfel încât plafonul de 9,4% la cheltuielile cu pensiile va fi eliminat. Budăi a fost însoțit în acea vizită de Marcel Boloș, pe atunci ministru al Proiectelor și Investițiilor Europene. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 La ora redactării acestei știri, pe site-ul UE care monitorizează progresele din cadrul PNRR-ururilor, ultima știre despre România este din decembrie 2022, când a fost depusă cererea de plată numărul doi. Însă site-ul nu consemnează aprobarea plății.

Haos și debandadă în cursa disperată pentru a reduce deficitul Foto: Facebook
Eveniment

Haos și debandadă în cursa pentru a reduce deficitul

Haos și debandadă în cursa disperată a Guvernului pentru a reduce deficitul bugetar, care a explodat: de la suprataxarea IMM-urilor și bonurilor de masă la tăierea a 200.000 de posturi neocupate. Deși, oficial, Executivul sau ministerul de Finanțe nu au făcut nici o propunere, pe surse, presa relatează zilnic despre noi propuneri de majorare a fiscalității. Majoritatea acestor idei au fost desființate de economiști sau avocați specializați în fiscalitate. În plus, mediul de afaceri ridică problema predictibilității, de vreme ce unele noi taxer ar urma să intre în vigoare în septembrie. Și Cehia sau Germania se confruntă cu un deficit mare și împrumuturi tot mai numeroase, dar aceste țări au optat pentru reducerea cheltuielilor. Cehia este condusă de un guvern de dreapta, Germania are un executiv de stânga. Haos și debandadă în cursa disperată pentru a reduce deficitul Iată o listă a intențiilor pe care le discută coaliția majoritară, pentru a reduce deficitul bugetar: noi taxe pentru IMM-uri: 1% din cifra de afaceri, pentru prag sub 300.000 de euro și 3% din cifra de afaceri la un prag 300.000 - 500.000 de euro taxă de 1% pentru clădirile rezidențiale mai scumpe de 500.000 de euro firmele care își mută profiturile în altă ţară ar putea fi suprataxate cu 15% taxarea tichetelor de masă cu 10%, adică valoarea contribuției de sănătate – CASS majorarea impozitelor pe dividende de la 8% la 10% creșterea taxelor pentru alcool și tutun plata CASS pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară TVA 19% pentru restaurante, hotel, produse de lux Aceste măsuri au fost discutate în coaliție, dar publicul nu a fost informat oficial și nici nu există studii asupra impactului acestor măsuri. În ceea ce privește reducerea cheltuielilor, PSD a refuzat tăierea bonurilor de masă și de vacanță pentru bugetari. A fost respinsă și varianta concedierilor sau a desființării ministerului Familiei. Impactul bugetar al desființării a 200.000 de posturi bugetate, dar neocupate, a fost considerat nesemnificativ de către majoritatea economiștilor. Guvernul nu a prezentat un studiu de impact. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW Guvernul încearcă să explice majorarea fiscalității prin faptul că neîncadrarea în deficitul stabilit cu UE, de 4,4%, va duce la pierderea fondurilor din PNRR.

Semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR Foto: Guvernul României
Politică

Semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR

Primele semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR: Guvernul, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), are datorii de 800 de milioane de euro către autoritățile locale. În consecință, firmele de construcții amenință cu rezilieri ale contractelor. Avertismentul a venit dinspre doi primari din coaliția aflată la putere. Constantin Toma, primarul PSD al Buzăului, și Emil Boc, primarul PNL din Cluj. Guvernul nu a menționat această situație după întâlnirea lui Marcel Ciolacu cu cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România. „Eu și colegii mei din Guvern le-am răspuns tuturor solicitărilor care vizează măsuri pentru a susține finalizarea rapidă a acestor proiecte care vor îmbunătăți viața a milioane de români. Sunt un adept al descentralizării fondurilor europene către administrația locală, iar în săptămânile următoare vom lua decizii concrete care să producă efecte vizibile în acest sens!”, a scris Guvernul, pe Facebook, citându-l pe premier. Semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR „Am fost însărcinat de colegi, primarii de municipii din România, să ridic la această întâlnire problema datoriilor pe care MIPE, acest minister, le are pe proiectele finanţate din fonduri europene. Sunt întârzieri foarte mari, de peste 800 de milioane de euro, care ne pun în pericol", a spus Constantin Toma, citat de Rador. El a anunţat că firmele de construcţii "ne fac deja facturi de întârziere şi ne ameninţă că vor rezilia contractele, dacă nu vor fi plătiţi, pe bună dreptate". Rezilierea contractelor ar duce la întârzierea certă a proiectelor şi, în cazul unor proceduri îndelungate, la pierderea fondurilor europene. Emil Boc, preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, a afirmat că premierul Marcel Ciolacu şi ministrul de resort au promis că MIPE va achita până la 1 septembrie toate restanţele menţionate. „E corect să spunem că domnul ministru Câciu a fost foarte receptiv pe această temă şi ne-a dat asigurări că până la 1 septembrie facturile restante vor fi achitate şi, evident, va face un mecanism mult mai rapid de achitare a acestor facturi. Deci, avem, deja, un orizont de timp cu care putem vorbi cu constructorii. (...) Riscul este următorul: constructorii ne notifică cu privire la faptul că reziliază sau ne cer penalităţi de întârziere, noi trebuie să dăm în judecată Guvernul că nu ne vin bani din fonduri. Avem acum un calendar previzibil, 1 septembrie, de achitare a restanţelor, ceea ce ne dă nouă o gură de oxigen în relaţia cu constructorii", a declarat Emil Boc. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu

Budăi, direct responsabil de acreditarea și verificarea azilurilor groazei
Eveniment

Budăi, direct responsabil verificarea azilurilor groazei

Ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), este direct responsabil de acreditarea și verificarea azilurilor groazei. Însă, din nou, președintele PSD, Marius Ciolacu, îl protejează, deși inactivitatea ministerului Muncii ar putea duce la eșecul PNRR. „Eu nu pot să verific calitatea hranei, eu doar sesizez problema și o trimit mai departe", spunea, acum câteva zile, Budăi. Agenția care aproba plățile către azilurile groazei, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, era condusă de un personaj obscur din județul Botoșani, Cristina Elena Anton. Presa locală a scris că, între anii 2010-2017, aceasta a fost angajată la Societatea de Servicii Publice Locale din Dorohoi pe funcția de șef punct de lucru la cinema Melodia, asta după ce anterior fusese angajată la cabinetul fostului parlamentar PSD, Andrei Dolineaschi. Abia luni ea a fost demisă de la ANPIS. Budăi, direct responsabil de acreditarea și verificarea azilurilor groazei Însă eșecul de a verifica situația din căminele de bătrâni nu este singura ratare patronată de acest demnitar PSD. Însă, constant, Marcel Ciolacu l-a protejat. Iată o listă a dezastrelor în care a fost implicat Budăi: A fost acuzat, în presă, că a hărțuit mai multe colege de partid. Marcel Ciolacu a arătat că acele colege nu au făcut plângere în mod oficial, așa că scandalul a fost îngropat. Noua lege a pensiilor, prevăzută în PNRR: nu există nici măcar un proiect, deși legislația trebuie adoptată în acest an. Legea salarizării unice avea termen trimestrul II din 2023, dar în prezent nu există nici măcar un proiect al acestei legi. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale este responsabil de implementarea şi gestionarea unor proiecte/programe de investiţii şi reforme cuprinse în PNRR, printre care și componenta Dezvoltarea unui cadru pentru asigurarea serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele vârstnice. În plus, Budăi s-a lăudat că va renegocia PNRR, astfel încât cheltuielile cu pensiile să nu fie plafonate la 9,3% din PIB. Însă, după vizita din mai la Bruxelles, el nu a mai vorbit în legătură cu acest subiect. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre

România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale, spune Marcel Boloș Foto: Facebook
Economie

România nu bani PNRR fără reforma pensiilor speciale

Avertismentul lui Marcel Boloș, ministrul PNL de Finanțe: România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale sau a salarizării bugetare. Același blocaj ar apare fără reforma sistemului public de pensii și reforma privind guvernanţa companiilor de stat, arată el, într-o postare pe Facebook. România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale „Reformele structurale sunt esenţiale. România trebuie să urmărească activ reforme în diverse sectoare, inclusiv pe piaţa muncii, administraţia publică şi întreprinderile de stat. Aici avem reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat şi reforma salarizării bugetare, fără de care nu putem lua bani din PNRR”, a scris ministrul, vineri, pe pagina sa de Facebook. Acesta aminteşte, în context, că măsurile sunt necesare în situaţia în care România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. „Este o realitate: execuţia bugetară la cinci luni arată un deficit de 2,33% din PIB, 37 miliarde de lei. Tot o realitate este şi că România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. Iar de aici posibilitatea să pierdem bani europeni ce ne sunt alocaţi nu e un miraj. Acesta este punctul de plecare, care înseamnă riscuri pentru stabilitatea noastră fiscală, credibilitatea şi sănătatea generală a economiei”, a subliniat ministrul Finanţelor. Marcel Boloş consideră că gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv şi pledează pentru practici prudente de gestionare a datoriilor, precum optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor. România are nevoie de investiții „Trebuie să ne concentrăm pe crearea unui mediu de afaceri favorabil, încurajarea inovaţiei şi antreprenoriatului şi atragerea investiţiilor atât interne, cât şi străine. Mai mult, gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv. Este nevoie de practici prudente de gestionare a datoriilor, cum ar fi optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor. Citește și: EXCLUSIV Ministrul de Interne a discutat cu Patriarhul Daniel să schimbe rânduiala bisericească pentru înmormântarea unui interlop. Este vorba despre celebrul caz „Emi Pian” Dacă dăm dovadă de responsabilitate fiscală, ne putem consolida credibilitatea în cadrul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă acces la sprijin financiar suplimentar şi noi oportunităţi de investiţii. În tot acest proces, aşa cum precizează şi BNR în raportul anual pe 2022, utilizarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi prin cele două exerciţii bugetare multianuale (ale căror perioade de absorbţie se suprapun şi în anul 2023) are o importanţă majoră. Cel mai bun exemplu este anul trecut, când investiţiile în infrastructură, în cercetare şi inovare şi sprijinul pentru IMM-uri nu numai că au stimulat activitatea economică, dar au schimbat vieţi de-a dreptul”, a mai afirmat demnitarul liberal.

Eșec al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR Foto: Guvernul României
Politică

Eșec vizitei Budăi Comisia, cerut refacerea PNRR

Eșec deplin al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR: mai multe state au depus noi programe, iar Bruxelles-ul le-a aprobat. România nici n-a depus noua variantă, arată datele de pe site-ul UE care monitorizează evoluția programelor de redresare și reziliență. Alte 11 state fie au depus un nou plan de reconstrucție, fie au primit chiar aprobarea finală a Comisiei Europene. Eșec al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR În 17 mai, ministrul Muncii, Marius Budăi, a fost la Bruxelles, iar după ce a revenit în România a anunțat că PNRR va fi modificat astfel încât plafonul de 9,4% la cheltuielile cu pensiile va fi eliminat. Budăi a fost însoțit în acea vizită de Marcel Boloș, pe atunci ministru al Proiectelor și Investițiilor Europene. Ultimele date de pe site-ul „Recovery and resilience scoreboard” sunt din 27 iunie. Pe acest site nu apre vreo informație că Bruxelles-ul ar fi aprobat plata, fie și parțială, a tranșei doi din fondurile destinate României. Cererea de plată a fost depusă în decembrie 2022. „Salut anunțul Comisiei Europene privind aprobarea cererii de plată nr. 2 din PNRR. În urma eforturilor ministrului investițiilor și proiectelor europene din ultima săptămână am reușit să #reducem suma reținută din această tranșă de la 150 de milioane la doar 50 de milioane de euro”, a scris Ciolacu, pe Facebook, la 27 iunie. Însă Comisia Europeană a explicat că cererea de plată numărul doi trebuie verificată de Comitetul Economic și Financiar, ceea ce va dura maximum patru săptămâni. Ce state au modificat programele de reconstrucție Ce state au depus la Comisia Europeană PNRR-uri modificate și cine a primit deja aprobarea Bruxelles-ului: Luxemburg a depus în noiembrie 2022 un proiect de modificare a PNRR, în ianuarie a fost aprobat Germania cere modificarea PNRR în decembrie 2022, în februarie este aprobată modificarea Finlanda depune în ianuarie noul PNRR, în martie este aprobat Estonia: martie depune PNNR nou, iunie primește OK-ul CE Franța: depune în aprilie, primește „susținerea” Comisiei - un pas premergător aprobării - în iunie Slovacia: depune în aprilie noul PNRR, primește în iunie „susținere”. Slovacia a primit din martie banii pentru cererea II de plată Malta: depune în aprilie noul PNRR, primește în iunie „susținerea” CE Irlanda: depune în mai, primește aprobarea preliminară în iunie Portugalia: depune în mai noul program Danemarca: depune în mai moul program, modificat Spania: depune în iunie programul modificat În total, 11 țări au demarata sau chiar au închis procedurile de modificare a PNRR. Pe acest site nu mai sunt informații despre România din decembrie 2022. Site-ul mai arată că România a îndeplinit 4% din țintele și jaloanele prevăzute de PNRR. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB Foto: Guvernul României
Economie

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB la finalul lunii mai, arată execuția bugetară publicată de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele cinci luni era doar 1,48%. România ar trebui să se încadreze în acesta într-un deficit de doar 4,4% din PIB altfel ar putea pierde bani din PNRR. Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB Datele prezentate de ministerul de Finanțe arată că: cheltuielile cu dobânzile au crescut, față de perioada similară de anul trecut, cu 32%, ajungând la 14,4 miliarde de lei cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au crescut cu 9% cheltuielile cu bunuri și servicii: creștere de 15,4% subvențiile: creșetere de peste 83% Din fondurile nerambursabile din PNRR s-au cheltuit 667 de milioane de lei, circa 133 milioane de euro. Banii trași până acum stau în depozitele BNR. „Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea aceasta de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza dintr-o dată și măsura aceasta a plafoanelor lunare dă posibilitatea implementării folosirii cu chibzuință a banilor”, spunea Marcel Boloș în aprilie, când era încă ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Citește și: Judecătorul Danileț, analiză juridică a romanului Ion de Rebreanu, subiect de Bac: tatăl Anei nu îi mai dă lui Ion pământurile promise – nerespectare a unui contract civil

Ne paşte junk rating, spune Eugen Rădulescu Foto: ZF
Economie

Ne paşte junk rating

Ne paşte junk rating dacă nu rezolvăm problemele legate de deficitul bugetar şi absorbţia fondurilor din PNRR, avertizează Eugen Rădulescu, director în BNR. Ne paşte junk rating „Reprezentantul BNR, care a vorbit în nume propriu și nu în numele băncii centrale, a arătat că este neapărată nevoie de o restabilire a echilibrului bugetar, în condiţiile în care vom avea o creştere economică şi în acest an, moderată faţă de ceilalţi ani (3% sau poate mai puţin), dar totuşi cea mai mare din Uniunea Europeană (...) Astfel, Rădulescu a concluzionat că reechilibrarea cheltuielilor bugetare şi o bună absorbţie a fondurilor din PNRR, care sunt în parte deja venite în conturile BNR, şi care dau şi un sentiment de încredere investitorilor ar fi principalele condiţii pentru ca România să nu fie retrogradată de agenţiile de rating în categoria junk”, arată economica.net. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro „Deficitul bugetar şi deficitul de cont curent sunt extrem de mari şi extrem de greu de corectat. Când am avut scedere a deficitului bugetar am avut şi scădere a deficitului extern. Ele sunt legate 1 la 1. Calea de rezolvare a deficitului extern este prin reducerea deficitului public, iar aici nu stăm deloc bine. Noi avem un deficit public structural, înainte de criza pandemică România era singura ţară UE în procedură de deficit excesiv, care s-a oprit pentru că a fost pandemia, dar trebuie sa ne apropiem de ceea ce este stabilit de regulile UE”, a mai explicat Rădulescu, potrivit Ziarului Financiar.

România a cheltuit doar 1,3% din PNRR
Eveniment

România a cheltuit doar 1,3% din PNRR

Eșec al PNRR: România a cheltuit doar 1,3% din cele 27 miliarde de euro, adică 340 milioane de euro, arată datele centralizate de Ziarul Financiar. „La ritmul actual de absorbţie, România ar avea nevoie de 78 de ani să cheltuiască cele 27 miliarde de euro”, scrie această publicație. Mai sunt trei ani până la finalul perioadei în care pot fi luaţi bani din PNRR, explică ZF. PNRR-ul României a fost aprobat în octombrie 2021, iar primii bani au fost primiți în decembrie 2021. Grafic: Ziarul Financiar România a cheltuit doar 1,3% din PNRR Însă datele ministerului de Finanțe arată chiar mai rău. La final de aprilie 2023, potrivit excecuției bugetare, în acest an se cheltuiseră 477 milioane lei - adică sub 100 de milioane de euro - din fondurile PNRR nerambursabile (deci fără partea de granturi). În 2022, la 31 decembrie, sumele cheltuite erau de 235 milioane lei. În total: circa 712 milioane lei cheltuiți din PNRR, partea de granturi. În plus, așa numita „Evoluție a fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană la 31.05.2023” arată că, în 2023, s-au încasat zero euro din „Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) - granturi” și, până la final de an, se așteaptă 3,6 miliarde euro. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară Cererea de plată numărul 2 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi aprobată parțial pe data de 26 iunie, pentru că două dintre jaloanele de la Ministerul Energiei sunt neîndeplinite și mai urmează discuții pentru închiderea acestora, au afirmat surse guvernamentale pentru Economedia. Totodată, Guvernul pregătește depunerea în luna iulie a cererii de plată numărul 3, cu o valoare de 3,2 miliarde de euro, în paralel cu discuțiile cu Comisia Europeană pe modificarea PNRR.

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari Foto: Digi 24
Eveniment

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari, nu vor să li se taie pensia specială și nici să muncească mai mult. Ei solicită actualizarea, în cel mai scurt timp posibil sau, cel târziu, la prima rectificare bugetară, a sporurilor, indemnizaţiilor şi a compensaţiei pentru chirie, precum şi prezentarea proiectului noii Legi a salarizării unitare pentru a formula puncte de vedere pertinente pe marginea actului normativ, potrivit unui comunicat al organizaţiei sindicale. Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari Conform sindicatelor, compensaţia pentru chirie este raportată la o valoare de referinţă din 2009, iar sindicaliştii solicită să fie actualizată în funcţie de cuantumul actual al salariilor în Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională (SAOPSN). De asemenea, pe lista de revendicări se mai află majorarea normei de hrană şi a normei de echipare, prin raportare la valoarea actuală a indicilor preţurilor/utilităţilor şi la datele statistice furnizate oficial de către INS, privind costul "coşului zilnic". Sindicaliştii au făcut referire şi la majorarea, la procentul maxim prevăzut în Legea-cadru 153/2017, a sporului de suprasolicitare neuropsihică acordat în prezent beneficiarilor din MAI, prin raportare la volumul, complexitatea şi riscurile profesionale ale muncii de poliţie şi la incompatibilităţile sau la interdicţiile poliţiştilor judiciarişti, care sunt asimilaţi din acest punct de vedere cu magistraţii. Pe lista de revendicări se mai află un nou Statut al poliţistului, dată fiind perimarea actualei legi, în vigoare - în cea mai mare parte - de peste 20 de ani, răstimp în care am devenit stat membru UE şi NATO. Polițiștii vor pensii ca-n NATO Totodată, s-a solicitat reglementarea Ghidului carierei poliţistului, pentru a asigura predictibilitate în profesie, accederea corectă în funcţii, stabilitate pe post, obţinerea gradelor profesionale la termene rezonabile şi în condiţii obiective etc. Pe de altă parte, sindicaliştii au solicitat scoaterea pensiilor militare din PNRR, "unde au fost asimilate, fără temei, de către guvernarea din 2020-2021, cu cele 6 sisteme de pensii de serviciu gestionate de Casa Naţională de Pensii Publice". Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” „Sperăm că Guvernul actual nu va ignora o realitate evidentă: pensiile militarilor şi poliţiştilor din statele NATO/UE datează de foarte mulţi ani şi sunt fundamentate pe riscurile profesionale, complexitatea şi importanţa socială a misiunilor derulate în interes naţional, european şi internaţional, pe speranţa de viaţă mai redusă faţă de alte domenii de activitate, pe incompatibilităţile si interdicţiile impuse prin lege etc", se precizează în comunicatul Federaţiei Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual (FSNPPC).

Dezastrul de după grevă Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Dezastrul de după grevă

Dezastrul de după grevă: viitorul premier, Marcel Ciolacu, s-a dovedit un laș, AUR este în ascensiune, fiind principalul beneficiar politic al acestui protest, deficitul bugetar va exploda și va ucide PNRR, iar opoziția de dreapta a fost inexistentă, lăsând formațiunile extremiste să câștige. Dezastrul de după grevă Iată ce s-a putut constata pe perioada grevei și care vor fi consecințele: Viitorul premier, Marcel Ciolacu, a fugit de răspunderea funcției de șef al Guvernului, lăsând un guvern slab, care mai avea câteva zile până la demitere, să negocieze și să-și asume cheltuieli bugetare pentru viitor. Ciolacu nu a oferit nici o soluție la grevă și a făcut declarații complet paralele, precum cea despre „patriotismul economic” pe care-l va promova viitorul Executiv. AUR a manipulat greva cu ajutorul rețelelor sociale, unde și-a difuzat mesajele și a instigat la continuarea protestului. De altfel, chiar unul din liderii sindicali, Marius Nistor, s-a plâns la Antena 3 că rețelele sociale sunt infiltrate de persoane care sunt în afara sistemului de Educație și care seamănă neîncrederea. Probabil că AUR va câștiga masiv în intenția de vot și va depăși 25%. Deficitul va exploda: pentru anul acesta, angajamentele salariale față de cadrele didactice vor însemna cheltuieli suplimentare de 2,75 miliarde de lei, dar anul viitor se vor adăuga 15 miliarde de lei în plus la aceste salarii. Cum Guvernul nu pare să aibă voința politică de a tăia din cheltuieli, iar ANAF încasează oricum mai puțin decât era planificat, aceste cheltuieli probabil vor crește deficitul. Menținerea sub control a deficitului era o condiție esențială a PNRR. „Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea aceasta de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza dintr-o dată”, explica ministrul Marcel Boloș în aprilie 2023. România trebuia, conform PNRR, să adopte o lege unică de salarizare. În loc să rezolve problema salarizării profesorilor prin acea lege, Guvernul a emis trei ordonanțe de urgență doar pentru salarizarea cadrelor didactice. Opoziția care se autodefinește de dreapta nu a reușit să-și impună mesajele în perioada grevei profesorilor. Este posibil ca, pe viitor, încurajate de succesul cadrelor didactice, și alte categorii de bugetari care pot genera blocaje majore să încerce să obțină în acest fel majorări salariale. Deșiu aflat la guvernare, vicepremierul UDMR Kelemen Hunor a dispărut între 26 mai și 11 iunie, când a reapărut la negocierea viitorul guvern. De altfel, el își planificase., din 8 iunie, un turneu în Bali, pe linie parlamentară, dar se pare că a renunțat la el. Spre deosebire de greva profesorilor din 2005, când ministrul Educației, Mircea Miclea a demisionat - în semn de protest pentru faptul că Educația nu beneficiază de o alocare bugetară corespunzătoare - actualul deținător al acestui portofoliu va fi prezent, probabil, și în viitorul guvern Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Cea mai dură înfrângere a Puterii, din noiembrie 2021: seria de gafe care a făcut ca sindicatele din Educație să obțină aproape tot ce au dorit

Un sindicat al polițiștilor amenință că va „bloca sistemul” Foto; Facebook sindicatul Europol
Eveniment

Un sindicat al polițiștilor amenință că va „bloca sistemul”

Un sindicat al polițiștilor, SNPCC, amenință că va „bloca sistemul” dacă li se taie din pensie și vor fi obligați să muncească până la 65 de ani. Ei cer ca legea 223/2015 - privind pensiile pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare - să fie scoasă din PNRR. Dacă revendicările lor nu vor fi soluționate, ei vor protesta în stradă, putând să meargă până la „blocarea sistemului” - fără a explica însă ce înseamnă această amenințare. Un sindicat al polițiștilor amenință că va „bloca sistemul” „SNPCC va declanșa într-o primă etapă proteste în stradă, urmând ca, în funcție de evoluția situației să adopte noi măsuri de reacție și protest în vederea îndeplinirii următoarelor obiective care își pun amprenta inclusiv pe deficitul de personal nemaiîntâlnit până în prezent în M.A.I, când, pentru prima dată, în școlile de agenți de poliție, după etapa verificării cunoștințelor, au rămas 0,57 candidați/loc, pe 30.05.2023 urmând să debuteze examinările medicale care, cu siguranță vor reduce și mai mult numărul de candidați rămași în cursă. Astfel, în urma consultării celor 74 de organizații SNPPC din țară (poliție, poliție de frontieră și poliție imigrări), SNPPC a luat decizia organizării de mișcări sindicale având 2 revendicări principale: Aplicarea în integralitate a Legii 153/2017 pentru întreaga familie ocupațională Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională începând cu 01.07.2023. Scoaterea Legii 223/2015 din PNRR. Nu suntem de acord cu modificările propuse la Legea 223/2015 în Senat și nici cu noile amendamente propuse la Camera Deputaților Într-o primă etapă SNPPC va organiza și desfășura proteste la sediile MAI - Ministerul Afacerilor Interne și Ministerului Muncii, în zilele de 6, 7 și 8 iunie 2023, între orele 11.00-14.00 urmând să le extindem la Guvern, Comisia Europeană (sediul din București) și Camera Deputaților.După aceste prime proteste, în funcție de evoluția situației le vom intensifica, putând ajunge chiar la blocarea sistemului”, se arată în comunicatul acestui sindicat. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Potrivit datelor furnizate Parlamentului de ministerul de Interne, în iunie 2022, Internele plătesc pensiile pentru 99.391 de persoane și, lunar, în medie achită, din bugetul de stat, circa 465 de milioane de lei. Datele au fost furnizate la finalul lunii mai 2022.

România a cheltuit 0,6% din PNRR Foto: Facebook Guvernul României
Economie

România a cheltuit 0,6% din PNRR

România a cheltuit în primele patru luni din acest an circa 0,6% din sumele alocate prin PNRR, arată execuția bugetară publicată azi de ministerul de Finanțe. De altfel, în nota care însoțește raportul nici măcar nu apare termenul PNRR. România a cheltuit 0,6% din PNRR Potrivit execuției bugetare, la partea de venituri la buget s-au încasat „sume aferente asistentei financiare nerambursabile alocate pentru PNRR” în valoare de 477 milioane de lei, adică spre 0% din PIB (datele din documentul Finanțelor), respectiv 0,3% din totalul veniturilor la buget. S-au cheltuit 551 milioane lei din sumele nerambursabile și 300 de milioane de lei din componenta de împrumut a PNRR. În total, s-au cheltuit circa 175 de milioane de euro. În martie, se cheltuiseră circa 140 de milioane de euro. Valoarea PNRR este de 29,8 miliarde de euro. Cererea de plată numărul II din PNRR a fost depusă la 15 decembrie, dar ea nu a fost aprobată nici acum. A doua tranșă din PNRR e de 2,81 miliarde euro. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 27,35 miliarde lei în primele patru luni ale anului. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 1,72%, în creștere atât față de primele trei luni ale anului când se situa la 1,42% din PIB, dar și față de primele patru luni din 2022, când se situa la 1,23% din PIB.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră