joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pnrr

257 articole
Eveniment

Ciolacu a tăiat sute milioane de euro destinați spitalelor

Guvernul Ciolacu a tăiat, pe șest, din PNRR sute de milioane de euro destinați spitalelor, arată Economedia, care a consultat proiectul de modificare a PNRR trimis de autoritățile de la București către Comisia Europeană. Executivul nu a avut nici o consultare publică legată de modificarea PNRR și nu a anunțat de unde vrea să facă economii, însă documentul a ajuns la presă. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Sumele alocate spitalelor sunt reduse urmare a „dificultăților întâmpinate pe parcursul implementării”, adică Guvernul recunoaște că este incapabil să construiască sau să modernizeze spitale. Ciolacu a tăiat sute de milioane de euro destinați spitalelor România trebuie să renunțe la o parte din banii alocați de UE prin PNRR întrucât în 2021 a avut o creștere economică peste așteptări. În consecință, țara noastră va primi cu circa 2,1 miliarde de euro mai puțin. „Având în vedere dificultățile întâmpinate pe parcursul implementării alocarea aferenta I1 Dezvoltarea infrastructurii prespitalicești (314,87 mil. euro) s-a diminuat cu suma de 63,20 milioane euro și alocarea aferenta I2. Dezvoltarea infrastructurii publice spitalicești –I2.1 și I2.2 (1.724.050.000 euro) s-a diminuat cu suma de 677 milioane euro, cu diminuarea proporțională a țintelor”, arată documentul citat de Economedia. „Reducerea alocării aferente investițiilor destinate infrastructurii spitalicești ține cont de analiza proiectelor cu risc ridicat de nerealizare. Totodată, în cazul Investiției 2 pentru proiectele care vor intra în alocarea de 677 milioane euro eliminată din PNRR, implementarea va continua fie prin finanțarea proiectelor privind infrastructura spitalicească prin împrumuturi BEI, fie prin transferul acestor proiecte către Programele din politica de coeziune”, se mai arată în documentul citat. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat, în ianuarie, lista cu cele 27 de unităţi spitaliceşti ce urmează să primească finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - PNRR. Citește și: ANALIZĂ Cazul dronei rusești de care statul român habar nu avea nu este singular: traficanții de țigări și de droguri treceau granița pe sub nasul autorităților „Angajamentul României referitor la proiectul de investiţii precizează sfârşitul lunii iunie a anului 2026 pentru finalizarea proiectelor, care înseamnă proiectare, execuţie şi dotarea a acestor unităţi spitaliceşti”, a explicat Rafila, într-o conferinţă de presă, la sediul Ministerul Sănătăţii, potrivit Agerpres.

Ciolacu a tăiat sute de milioane de euro destinați spitalelor Foto: Inquam/ George Călin
Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea României este complet blocat, de mai multe luni: reformele PNRR sunt abandonate, reducerea cheltuielilor - inexistentă, iar măsurile de majorare a fiscalității se schimbă zilnic, în funcție de diferite interese punctuale. Oficial, nu există nici un proiect pe care Executivul să-și asume răspunderea, deși Marcel Ciolacu îl anunța încă din august. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri În plus, fără adoptarea așa-numitului pachet de „echilibrare fiscală”, Finanțele nu pot prezenta un proiect de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetară, rectificare care, de obicei, se realiza în august. La început de septembrie trebuia aprobată, la Bruxelles, noua variantă a PNRR, dar, acum, termenul a fost împins la final de octombrie. Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat Iată o listă a proiectelor complet blocate, deși Guvernul se bucură de o majoritate solidă: Legea pensiilor speciale trebuia modificată, conform obiecțiilor CCR, din august. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, declarase chiar că va convoca o sesiune specială a Parlamentului. De circa o lună, nu s-a mai discutat despre acest proiect. Neîndeplinirea acestui jalon ar duce la pierderea a 1,4 miliarde euro din PNRR Noua lege a pensiilor trebuia să fie gata, conform PNRR, din trimestrul I al anului 2023. Premierul Ciolacu spune acum că va fi gata la finalul lui 2023, dar un proiect al ei n-a fost făcut public. Noua lege a salarizării unitare a bugetarilor avea termen 15 iulie. Nu se știe situația ei. „Pachetul de măsuri fiscale” este, oficial, secret, deși mai sunt trei săptămâni până când Guvernul vrea să-l trimită la promulgare, după ce își asumă răspunderea. Legea transparenței prevede o perioadă de o lună pentru dezbaterea publică a proiectelor de lege. Codul Fiscal prevede o perioadă de un an între momentul adoptării unei modificări de legislație și punerea sa în aplicare, pntru ca firmele să se poată adapta. Între timp, în așteptarea tăierilor de cheltuieli, instituțiile de stat se grăbesc să facă angajări. Citește și: Lidl a dat vina pe clienți după ce a fost prins cu marfă expirată și improprie consumului. Instanța a respins argumentele puerile În consecință, până în acest moment, în 2023, România nu a primit nici un euro din PNRR. Potrivit estimărilor ministerului de Finanțe, doar tranșa II, de 3,6 miliarde va fi încasată în acest an.

Reforma pensiilor speciale, o caricatură, spune Theodor Stolojan Foto: Facebook
Eveniment

Reforma pensiilor speciale, o caricatură

Fostul premier, președinte al PNL și europarlamentar Theodor Stolojan a criticat, la RFI, actualul proiect de tăiere a pensiilor speciale: cum am propus reforma pensiilor speciale, acum, e o caricatură, ne facem că facem ceva, a susținut el. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Reforma pensiilor speciale, o caricatură „Cei care se revoltă împotriva Programului Național de Redresare și Reziliență nu înțeleg nimic din ce reforme trebuie să facă România. Putem să nu facem reforma pensiilor speciale? Cum am propus-o acum e o caricatură, ne facem că facem ceva. Putem să nu rezolvăm problema de reformă în sistemul public bugetar, unde teoreticieni de două parale au promovat ideea că putem face creștere economică, mărind veniturile, necorelat cu evoluția productivității muncii și am ajuns unde am ajuns, că salariul mediu net în sectorul bugetar este mult mai mare decât salariul net în sectorul privat, care este o anomalie”, a arătat Stolojan, la RFI. El l-a criticat pe premierul Ciolacu, care s-a plâns că este „fraierul de serviciu”. „Domnul Ciolacu nu este așa cum s-a autointitulat fraierul de serviciu, chemat să pună ordine în finanțele publice, în bugetul României, care în prezent are deficite și mai ales creează o datorie publică nesustenabilă, el este primul-ministru al țării, cu o responsabilitate uriașă, într-un moment critic pentru România (...). Pe termen scurt, Guvernul trebuie să stabilizeze acest deficit bugetar, care nu e sustenabil (...), dar deficitul bugetar, ca orice alt deficit monetar sau valutar, el este un efect, un efect al dezechilibrelor economice care există în economie. De aceea, problema Guvernului, a domnului Ciolacu, ca prim-ministru și nu ca fraier de serviciu, cum se autointitulează dânsul, este și de a face reformele necesare, pentru a corecta aceste dezechilibre economice care au condus la dezechilibrul bugetar. Și aici avem în vedere politicile populiste, unele chiar iresponsabile, din ultimii cinci-șase ani de zile”, a afirmat fostul premier. Însă el a arătat că și „PNL-ul are partea lui de vină”. Bugetul nu trebuie să subvenționeze vile de lux „Noi am susținut cu tărie facilități fiscale pentru constructori și eu mă întreb de ce trebuie ca bugetul țării să subvenționeze construcția de vile de lux, construcția de restaurante, construcția de mall-uri, prin faptul că scutim de impozit pe venit constructorii. S-a spus că nu avem forță de muncă, avem probleme, că nu știu ce. Nu este adevărat. Avem în construcții, aproape la fiecare lucrare de construcții noi facem deviz, nu avem aici prețuri de piață competitive, cum avem la lapte sau mai știu eu la ce alt produs, avem devize, sigur că facem licitații publice, dacă lucrările sunt publice, dar în deviz trebuie să-mi trec manopera, care îmi asigură forța de muncă necesară. Altfel, pur și simplu, mă apuc să subvenționez absolut toate construcțiile din România”, a afirmat liderul liberal.

Tăierea pensiilor speciale, amânată din nou Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Tăierea pensiilor speciale, amânată din nou

Tăierea pensiilor speciale a fost amânată din nou: sesiunea extraordinară a Parlamentului în care ar fi trebuit reglementate obiecțiile Curții Constituționale a fost abandonată, în pofida angajamentelor de acum două săptămâni, susțin surse politice. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale CCR a decis, la începutul lunii august, că pensiile speciale nu pot fi „recalculate negativ”, acestea putând fi doar majorate de legiuitor pentru a fi „în concordanţă cu principiul neretroactivităţii legii”. În legătură cu impozitarea pensiilor speciale, judecătorii CCR au decis că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie. Impozitarea, însă, nu trebuie să fie prea mare pentru că ar avea „un caracter sancționator”. Tăierea pensiilor speciale, amânată din nou „Săptămâna viitoare vom convoca Parlamentul în sesiune extraordinară pentru a modifica Legea pensiilor speciale în acord cu obiecțiile CCR. Îi solicit Ministrului Justiției ca până atunci să formuleze amendamentele contestate de Curte cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților. Este absolut necesar ca această Lege să intre în vigoare cât mai rapid astfel încât România să poată accesa banii europeni din #PNRR. Nu ne permitem să pierdem fonduri europene din cauza pensiilor speciale!”, a scris Ciolacu pe Facebook, la 3 august. Până acum, ministerul Justiției nu a prezentat vreun amendament care să pună proiectul de lege în acord cu obiecțiile CCR. Potrivit unor surse politice, problema pensiilor speciale se amână până când premierul Ciolacu va discuta, la Bruxelles, cu oficialii UE mai multe probleme legate de PNRR, inclusiv procentul de 9,4% din PIB alocat pensiilor. Vizita ar urma să aibă loc pe 23 august și, alături de Ciolacu ar urma să meargă mai mulți miniștri, printre care și cel al Muncii, Simona Bucura Oprescu. Însă alte tentative ale guvernării PSD-PNL de a renegocia prevederea din PNRR privind alocarea din buget, pentru pensii, inclusiv cele speciale, a 9,4% din PIB a fost un eșec. În mai 2023, miniștrii Budăi (Muncă) și Boloș (MIPE, la acel moment) au fost la Bruxelles, dar nu au reușit să elimine acest procent. Comisia Europeană ar fi amânat pentru ianuarie 2024 îndeplinirea condițiilor din jalonul III al PNRR.

Pasaje subterane pentru pietoni sub DN-uri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Pasaje subterane pentru pietoni sub DN-uri

Pasaje subterane pentru pietoni sub DN-uri. Două pasaje pietonale subterane vor fi amenajate în Târgu Frumos şi Podu Iloaiei cu fonduri PNRR. Pasaje subterane pentru pietoni sub DN-uri Proiectele fac parte dintr-un program naţional iniţiat de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), iar execuţia trebuie finalizată până în anul 2026. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale În primă etapă, programul prevede construirea a zece pasaje în trei judeţe: Prahova (șapte), Iaşi (două) şi Neamţ (unul). Ultimele trei vor fi implementate „la pachet” de către CNAIR: săptămâna trecută a fost semnat un contract de finanţare pentru realizarea documentaţiilor, iar, zilele trecute, autoritatea centrală a lansat licitaţia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PNRR, aproape blocat la nivel european (sursa: Facebook/European Commission)
Eveniment

PNRR, aproape blocat la nivel european

PNRR, aproape blocat la nivel european. Mecanismul de Redresare și Reziliență, cea mai mare investiție a UE din istorie, nu funcționează la nivelul așteptărilor. Fluxul de bani către statele Uniunii Europene este în scădere. PNRR, aproape blocat la nivel european Până acum, din cele 723 de miliarde euro puse la dispoziție, doar 153 de miliarde au mers către statele membre. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Pe de o parte nu există solicitări: opt state nu au depus nici măcar prima cerere de plată. Pe de alta, majoritatea guvernelor se confruntă cu întârzieri în primirea banilor, din cauza criteriilor impuse. În timpul negocierilor pentru planurile de redresare, Austria și Țările de Jos au fost cele mai vehemente voci din "Grupul Frugalilor", care au impus criterii dure pentru PNRR-uri: banii să meargă înspre proiecte și reforme noi. Ulterior, cele două și-au încălcat chiar propriile criterii, iar în prezent Țările de Jos solicită îmblânzirea lor. Paradoxal, România pare a fi în grupul premianților În septembrie 2022, Ursula Von der Leyen a cerut statelor membre să accelereze fluxul de miliarde de la fondul de redresare COVID pentru a stimula economia, afirmând, în discursul ei anual privind starea Uniunii, că doar 100 de miliarde de euro au fost îndreptate către statele membre. Nu doar că statele membre nu au dat curs îndemnului, însă fluxul de bani pare să se oprească. În prezent, suma alocată din Fondul de redresare se ridică la doar 153 de miliarde de euro. De la apelul la acțiune al lui Von der Leyen, fluxul s-a redus la jumătate. Citește și: Guvernul Ciolacu va lăsa Asociația „Dăruiește Viața”, care construiește un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fără 50% din venituri: „Sponsorizările sunt șterse” Opt state membre (Belgia, Germania, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Țările de Jos, Polonia și Suedia) nu au depus nici o cerere de plată până în prezent. Unsprezece state membre (Bulgaria, Cipru, Danemarca, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Austria, Slovenia, Cehia, Estonia) au depus o singură cerere de plată. Franța, Croația, Portugalia, România și Slovacia au depus câte două. Spania, Grecia și Italia, cu câte trei cereri de plată fiecare, sunt în fruntea topului, deși Italia așteaptă verdictul Comisiei cu privire la a treia cerere depusă la sfârșitul anului 2022. Evaluarea CE, mai lungă decât s-a anunțat Față de fondurile obișnuite ale UE, obținerea de bani din fondul de recuperare COVID funcționează diferit. În loc să depună chitanțe pentru proiectele care au fost deja realizate, statele membre trebuie să dovedească că au implementat reformele convenite în PNRR. Acest sistem de "etape și ținte" a fost solicitat de Țările de Jos. Statele membre pot transmite Comisiei două cereri pe an. Comisia verifică dacă promisiunile din planurile naționale au fost îndeplinite. Dacă statele membre consideră că nu au implementat în mod corespunzător toate reformele promise, pot amână depunerea cererii de plată. Conform regulilor, Comisia ar trebui să facă o evaluare în termen de două luni, adică 60 de zile. În practică, durează mai mult. Citește și: Semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR: Guvernul are datorii de 800 de milioane de euro către autoritățile locale. Firmele de construcții amenință cu rezilieri Potrivit platformei olandeze de investigație Follow the Money, în 2022, Comisia a avut nevoie în medie de 103 zile pentru a efectua o plată. Anul acesta, media a crescut la 135 de zile. România a așteptat șase luni pentru o decizie. În final, Comisia a constatat că două din cele 49 de reforme promise nu au fost încă implementate corespunzător și a dorit să suspende 53 de milioane de euro din cele 3,2 miliarde de euro solicitate de România până când ultimele două vor fi și ele realizate. Germania nu se grăbește Germania nu a depus nici o cerere de accesare a banilor din fondul de redresare al UE. Inițial, guvernul federal dorea să solicite Comisiei Europene o primă tranșă de patru miliarde de euro încă de la jumătatea anului 2022. Inițiativa a eșuat, din cauză că PNRR-ul asumat de Germania conținea angajamente de nerealizat, precum producția unui al doilea vaccin împotriva COVID-19. În decembrie, 2022, Germania a depus la Bruxelles un PNRR revizuit, care a fost aprobat mai întâi de Comisie și apoi – în februarie 2023 – de Consiliul statelor membre. Ministerul Finanțelor a anunțat la începutul anului că va depune prima cererea de plată "probabil în primăvara anului 2023". Nici acest termen nu a fost respectat, pentru că Ministerul de Finanțe nu a ajuns la un acord administrativ cu Comisia UE, potrivit declarației secretarului de stat Florian Toncar, făcută la sfârșitul lunii iunie. Cauzele invocate: statele federale fie nu au implementat proiectele, fie le-au implementat incomplet. Țările de Jos, lovite la construcții Țările de Jos se confruntă, în prezent, cu unele dintre țintele autoimpuse, după cum a scris ministrul Sigrid Kaag într-o interpelare parlamentară. Kaag a anunțat că Țările de Jos vor cere în curând Comisiei să scadă ușor ștacheta pentru o serie de angajamente pentru a evita reducerea finanțării. Potrivit lui Kaag, Țările de Jos au promis în PNRR construirea de locuințel noi, dar "din cauza costurilor crescute de construcție și a penuriei de forță de muncă în sectorul construcțiilor, realizarea de noi locuințe nu progresează atât de repede cum era planificat". Pe de altă parte, PNRR-ul asumat de Țările de Jos își propunea să atingă 26 de etape înainte de a solicita prima tranșă. Dintre acestea, 13 fuseseră finalizate până la 8 iulie 2022, ziua în care Țările de Jos și-a prezentat planul la Bruxelles. În plus, una dintre reformele propuse în PNRR era Legea guvernării deschise revizuite. Aceasta intrase deja în vigoare în mai 2022, cu două luni înainte ca Țările de Jos să depună PNRR-ul. "Morcovul" austriac Potrivit unui document confidențial, în timpul negocierilor pentru aprobarea PNRR-urilor, delegația austriacă a susținut următorul "principiu": "Finanțarea la nivelul UE ar trebui folosită ca un morcov pentru o reformă structurală ambițioasă care altfel nu ar avea loc, menită să stimuleze economia.". Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului pentru Afaceri Europene, Austria a depus Comisiei prima cerere de plată pe 22 decembrie 2022. Anul acesta, Austria a adăugat și un capitol "REPowerEU". După ce decizia a fost luată în Consiliul de Miniștri din 14 iulie 2023, guvernul federal austriac a transmis Comisiei Europene o cerere de revizuire a PNRR-ului. Ca urmare a acestei modificări, Austria are un total suplimentar de 210,3 milioane de euro disponibile de la UE, care vor intra în proiecte din sectorul energetic. Austria a primit până în prezent 1,15 miliarde de euro pentru implementarea PNRR-ului. Viena, escrocherie la nivel mare Cu toate acestea, think tank-ul austriac Momentum Institute a constatat că PNRR-ul Austriei nu conține decât într-o mică măsură idei noi, reformatoare: 51% dintre proiecte asumate prin PNRR fuseseră deja realizate, 45% erau deja incluse în programul de guvernare și doar 4% au fost cu adevărat idei noi. În consecință, PNRR-ul Austriei a prevăzut, contrar criteriilor pe care le-a impus, mai puțini bani pentru proiecte noi, care să stimuleze economia. Un alt semn de întrebare în ceea ce privește fondurile solicitate de Austria prin PNRR: implementarea măsurilor care ar duce la economii de 20 de milioane de tone de CO2 și reducerea emisiilor pe cap de locuitor de la 9,2 la 6 tone. Mai precis, modul în care au fost calculate aceste cifre este neclar. Pentru comparație, Momentul Institut dă exemplul Planul Național pentru Energie și Climă (NEKP) al guvernului federal, care prevede economii de 14,2 milioane de tone, cu un volum total de investiții de 166-173 miliarde EUR în perioada 2021-2030. Proiectele asumate prin PNRR susțin că vor fi de 115 ori mai eficiente decât cele din NEKP. Fără a da detalii care să justifice cifrele.

În iulie, cinci țări au depus PNRR-uri modificate Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

În iulie, cinci țări au depus PNRR-uri modificate

În iulie, cinci țări au depus, la Comisia Europeană, PNRR-uri modificate, iar Comisia a aprobat patru PNRR-uri deja depuse, arată datele publice. Până la 29 iunie, mai erau 11 state UE care fie au depus un nou plan de reconstrucție, fie au primit chiar aprobarea finală a Comisiei Europene. România va veni cu-n plan nou abia în septembrie, eventual. În iulie, cinci țări au depus PNRR-uri modificate „Până la 31 august trebuie să finalizăm renegocierea PNRR. Toți miniștrii care coordonează reforme trebuie să facă un efort pentru a regândi priorități și a reajusta proiecte. Nu vom avea concedii, suntem într-o cursă contratimp să accesăm toți banii europeni disponibili”, a afirmat Marcel Ciolacu. Guvernul României a ratat ținta 30 aprilie pe care și-o stabilise pentru a transmite cererea formală de renegociere a PNRR cu Comisia Europeană. Renegocierea poate avea loc până cel târziu 31 august. Cu cât e prelungită renegocierea cu Comisia Europeană, cu atât cresc șansele ratării unor investiții sau modificări în PNRR, un program care are ca termen-limită anul 2026. În iulie, au depus noi PNRR-uri Belgia, Austria, Olanda, Italia și Slovenia. Lituania și Cehia le-au avansat la 30 iunie. Tot în iulie, Comisia a aprobat, în primă etapă, noile planuri ale Franței, Irlandei, Maltei și Slovaciei. În 17 mai, ministrul Muncii, Marius Budăi, a fost la Bruxelles, iar după ce a revenit în România a anunțat că PNRR va fi modificat astfel încât plafonul de 9,4% la cheltuielile cu pensiile va fi eliminat. Budăi a fost însoțit în acea vizită de Marcel Boloș, pe atunci ministru al Proiectelor și Investițiilor Europene. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 La ora redactării acestei știri, pe site-ul UE care monitorizează progresele din cadrul PNRR-ururilor, ultima știre despre România este din decembrie 2022, când a fost depusă cererea de plată numărul doi. Însă site-ul nu consemnează aprobarea plății.

Haos și debandadă în cursa disperată pentru a reduce deficitul Foto: Facebook
Eveniment

Haos și debandadă în cursa pentru a reduce deficitul

Haos și debandadă în cursa disperată a Guvernului pentru a reduce deficitul bugetar, care a explodat: de la suprataxarea IMM-urilor și bonurilor de masă la tăierea a 200.000 de posturi neocupate. Deși, oficial, Executivul sau ministerul de Finanțe nu au făcut nici o propunere, pe surse, presa relatează zilnic despre noi propuneri de majorare a fiscalității. Majoritatea acestor idei au fost desființate de economiști sau avocați specializați în fiscalitate. În plus, mediul de afaceri ridică problema predictibilității, de vreme ce unele noi taxer ar urma să intre în vigoare în septembrie. Și Cehia sau Germania se confruntă cu un deficit mare și împrumuturi tot mai numeroase, dar aceste țări au optat pentru reducerea cheltuielilor. Cehia este condusă de un guvern de dreapta, Germania are un executiv de stânga. Haos și debandadă în cursa disperată pentru a reduce deficitul Iată o listă a intențiilor pe care le discută coaliția majoritară, pentru a reduce deficitul bugetar: noi taxe pentru IMM-uri: 1% din cifra de afaceri, pentru prag sub 300.000 de euro și 3% din cifra de afaceri la un prag 300.000 - 500.000 de euro taxă de 1% pentru clădirile rezidențiale mai scumpe de 500.000 de euro firmele care își mută profiturile în altă ţară ar putea fi suprataxate cu 15% taxarea tichetelor de masă cu 10%, adică valoarea contribuției de sănătate – CASS majorarea impozitelor pe dividende de la 8% la 10% creșterea taxelor pentru alcool și tutun plata CASS pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară TVA 19% pentru restaurante, hotel, produse de lux Aceste măsuri au fost discutate în coaliție, dar publicul nu a fost informat oficial și nici nu există studii asupra impactului acestor măsuri. În ceea ce privește reducerea cheltuielilor, PSD a refuzat tăierea bonurilor de masă și de vacanță pentru bugetari. A fost respinsă și varianta concedierilor sau a desființării ministerului Familiei. Impactul bugetar al desființării a 200.000 de posturi bugetate, dar neocupate, a fost considerat nesemnificativ de către majoritatea economiștilor. Guvernul nu a prezentat un studiu de impact. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW Guvernul încearcă să explice majorarea fiscalității prin faptul că neîncadrarea în deficitul stabilit cu UE, de 4,4%, va duce la pierderea fondurilor din PNRR.

Semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR Foto: Guvernul României
Politică

Semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR

Primele semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR: Guvernul, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), are datorii de 800 de milioane de euro către autoritățile locale. În consecință, firmele de construcții amenință cu rezilieri ale contractelor. Avertismentul a venit dinspre doi primari din coaliția aflată la putere. Constantin Toma, primarul PSD al Buzăului, și Emil Boc, primarul PNL din Cluj. Guvernul nu a menționat această situație după întâlnirea lui Marcel Ciolacu cu cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România. „Eu și colegii mei din Guvern le-am răspuns tuturor solicitărilor care vizează măsuri pentru a susține finalizarea rapidă a acestor proiecte care vor îmbunătăți viața a milioane de români. Sunt un adept al descentralizării fondurilor europene către administrația locală, iar în săptămânile următoare vom lua decizii concrete care să producă efecte vizibile în acest sens!”, a scris Guvernul, pe Facebook, citându-l pe premier. Semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR „Am fost însărcinat de colegi, primarii de municipii din România, să ridic la această întâlnire problema datoriilor pe care MIPE, acest minister, le are pe proiectele finanţate din fonduri europene. Sunt întârzieri foarte mari, de peste 800 de milioane de euro, care ne pun în pericol", a spus Constantin Toma, citat de Rador. El a anunţat că firmele de construcţii "ne fac deja facturi de întârziere şi ne ameninţă că vor rezilia contractele, dacă nu vor fi plătiţi, pe bună dreptate". Rezilierea contractelor ar duce la întârzierea certă a proiectelor şi, în cazul unor proceduri îndelungate, la pierderea fondurilor europene. Emil Boc, preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, a afirmat că premierul Marcel Ciolacu şi ministrul de resort au promis că MIPE va achita până la 1 septembrie toate restanţele menţionate. „E corect să spunem că domnul ministru Câciu a fost foarte receptiv pe această temă şi ne-a dat asigurări că până la 1 septembrie facturile restante vor fi achitate şi, evident, va face un mecanism mult mai rapid de achitare a acestor facturi. Deci, avem, deja, un orizont de timp cu care putem vorbi cu constructorii. (...) Riscul este următorul: constructorii ne notifică cu privire la faptul că reziliază sau ne cer penalităţi de întârziere, noi trebuie să dăm în judecată Guvernul că nu ne vin bani din fonduri. Avem acum un calendar previzibil, 1 septembrie, de achitare a restanţelor, ceea ce ne dă nouă o gură de oxigen în relaţia cu constructorii", a declarat Emil Boc. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu

Budăi, direct responsabil de acreditarea și verificarea azilurilor groazei
Eveniment

Budăi, direct responsabil verificarea azilurilor groazei

Ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), este direct responsabil de acreditarea și verificarea azilurilor groazei. Însă, din nou, președintele PSD, Marius Ciolacu, îl protejează, deși inactivitatea ministerului Muncii ar putea duce la eșecul PNRR. „Eu nu pot să verific calitatea hranei, eu doar sesizez problema și o trimit mai departe", spunea, acum câteva zile, Budăi. Agenția care aproba plățile către azilurile groazei, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, era condusă de un personaj obscur din județul Botoșani, Cristina Elena Anton. Presa locală a scris că, între anii 2010-2017, aceasta a fost angajată la Societatea de Servicii Publice Locale din Dorohoi pe funcția de șef punct de lucru la cinema Melodia, asta după ce anterior fusese angajată la cabinetul fostului parlamentar PSD, Andrei Dolineaschi. Abia luni ea a fost demisă de la ANPIS. Budăi, direct responsabil de acreditarea și verificarea azilurilor groazei Însă eșecul de a verifica situația din căminele de bătrâni nu este singura ratare patronată de acest demnitar PSD. Însă, constant, Marcel Ciolacu l-a protejat. Iată o listă a dezastrelor în care a fost implicat Budăi: A fost acuzat, în presă, că a hărțuit mai multe colege de partid. Marcel Ciolacu a arătat că acele colege nu au făcut plângere în mod oficial, așa că scandalul a fost îngropat. Noua lege a pensiilor, prevăzută în PNRR: nu există nici măcar un proiect, deși legislația trebuie adoptată în acest an. Legea salarizării unice avea termen trimestrul II din 2023, dar în prezent nu există nici măcar un proiect al acestei legi. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale este responsabil de implementarea şi gestionarea unor proiecte/programe de investiţii şi reforme cuprinse în PNRR, printre care și componenta Dezvoltarea unui cadru pentru asigurarea serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele vârstnice. În plus, Budăi s-a lăudat că va renegocia PNRR, astfel încât cheltuielile cu pensiile să nu fie plafonate la 9,3% din PIB. Însă, după vizita din mai la Bruxelles, el nu a mai vorbit în legătură cu acest subiect. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre

România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale, spune Marcel Boloș Foto: Facebook
Economie

România nu bani PNRR fără reforma pensiilor speciale

Avertismentul lui Marcel Boloș, ministrul PNL de Finanțe: România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale sau a salarizării bugetare. Același blocaj ar apare fără reforma sistemului public de pensii și reforma privind guvernanţa companiilor de stat, arată el, într-o postare pe Facebook. România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale „Reformele structurale sunt esenţiale. România trebuie să urmărească activ reforme în diverse sectoare, inclusiv pe piaţa muncii, administraţia publică şi întreprinderile de stat. Aici avem reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat şi reforma salarizării bugetare, fără de care nu putem lua bani din PNRR”, a scris ministrul, vineri, pe pagina sa de Facebook. Acesta aminteşte, în context, că măsurile sunt necesare în situaţia în care România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. „Este o realitate: execuţia bugetară la cinci luni arată un deficit de 2,33% din PIB, 37 miliarde de lei. Tot o realitate este şi că România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. Iar de aici posibilitatea să pierdem bani europeni ce ne sunt alocaţi nu e un miraj. Acesta este punctul de plecare, care înseamnă riscuri pentru stabilitatea noastră fiscală, credibilitatea şi sănătatea generală a economiei”, a subliniat ministrul Finanţelor. Marcel Boloş consideră că gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv şi pledează pentru practici prudente de gestionare a datoriilor, precum optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor. România are nevoie de investiții „Trebuie să ne concentrăm pe crearea unui mediu de afaceri favorabil, încurajarea inovaţiei şi antreprenoriatului şi atragerea investiţiilor atât interne, cât şi străine. Mai mult, gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv. Este nevoie de practici prudente de gestionare a datoriilor, cum ar fi optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor. Citește și: EXCLUSIV Ministrul de Interne a discutat cu Patriarhul Daniel să schimbe rânduiala bisericească pentru înmormântarea unui interlop. Este vorba despre celebrul caz „Emi Pian” Dacă dăm dovadă de responsabilitate fiscală, ne putem consolida credibilitatea în cadrul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă acces la sprijin financiar suplimentar şi noi oportunităţi de investiţii. În tot acest proces, aşa cum precizează şi BNR în raportul anual pe 2022, utilizarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi prin cele două exerciţii bugetare multianuale (ale căror perioade de absorbţie se suprapun şi în anul 2023) are o importanţă majoră. Cel mai bun exemplu este anul trecut, când investiţiile în infrastructură, în cercetare şi inovare şi sprijinul pentru IMM-uri nu numai că au stimulat activitatea economică, dar au schimbat vieţi de-a dreptul”, a mai afirmat demnitarul liberal.

Eșec al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR Foto: Guvernul României
Politică

Eșec vizitei Budăi Comisia, cerut refacerea PNRR

Eșec deplin al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR: mai multe state au depus noi programe, iar Bruxelles-ul le-a aprobat. România nici n-a depus noua variantă, arată datele de pe site-ul UE care monitorizează evoluția programelor de redresare și reziliență. Alte 11 state fie au depus un nou plan de reconstrucție, fie au primit chiar aprobarea finală a Comisiei Europene. Eșec al vizitei lui Budăi la Comisia Europeană, unde a cerut refacerea PNRR În 17 mai, ministrul Muncii, Marius Budăi, a fost la Bruxelles, iar după ce a revenit în România a anunțat că PNRR va fi modificat astfel încât plafonul de 9,4% la cheltuielile cu pensiile va fi eliminat. Budăi a fost însoțit în acea vizită de Marcel Boloș, pe atunci ministru al Proiectelor și Investițiilor Europene. Ultimele date de pe site-ul „Recovery and resilience scoreboard” sunt din 27 iunie. Pe acest site nu apre vreo informație că Bruxelles-ul ar fi aprobat plata, fie și parțială, a tranșei doi din fondurile destinate României. Cererea de plată a fost depusă în decembrie 2022. „Salut anunțul Comisiei Europene privind aprobarea cererii de plată nr. 2 din PNRR. În urma eforturilor ministrului investițiilor și proiectelor europene din ultima săptămână am reușit să #reducem suma reținută din această tranșă de la 150 de milioane la doar 50 de milioane de euro”, a scris Ciolacu, pe Facebook, la 27 iunie. Însă Comisia Europeană a explicat că cererea de plată numărul doi trebuie verificată de Comitetul Economic și Financiar, ceea ce va dura maximum patru săptămâni. Ce state au modificat programele de reconstrucție Ce state au depus la Comisia Europeană PNRR-uri modificate și cine a primit deja aprobarea Bruxelles-ului: Luxemburg a depus în noiembrie 2022 un proiect de modificare a PNRR, în ianuarie a fost aprobat Germania cere modificarea PNRR în decembrie 2022, în februarie este aprobată modificarea Finlanda depune în ianuarie noul PNRR, în martie este aprobat Estonia: martie depune PNNR nou, iunie primește OK-ul CE Franța: depune în aprilie, primește „susținerea” Comisiei - un pas premergător aprobării - în iunie Slovacia: depune în aprilie noul PNRR, primește în iunie „susținere”. Slovacia a primit din martie banii pentru cererea II de plată Malta: depune în aprilie noul PNRR, primește în iunie „susținerea” CE Irlanda: depune în mai, primește aprobarea preliminară în iunie Portugalia: depune în mai noul program Danemarca: depune în mai moul program, modificat Spania: depune în iunie programul modificat În total, 11 țări au demarata sau chiar au închis procedurile de modificare a PNRR. Pe acest site nu mai sunt informații despre România din decembrie 2022. Site-ul mai arată că România a îndeplinit 4% din țintele și jaloanele prevăzute de PNRR. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB Foto: Guvernul României
Economie

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB la finalul lunii mai, arată execuția bugetară publicată de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele cinci luni era doar 1,48%. România ar trebui să se încadreze în acesta într-un deficit de doar 4,4% din PIB altfel ar putea pierde bani din PNRR. Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB Datele prezentate de ministerul de Finanțe arată că: cheltuielile cu dobânzile au crescut, față de perioada similară de anul trecut, cu 32%, ajungând la 14,4 miliarde de lei cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au crescut cu 9% cheltuielile cu bunuri și servicii: creștere de 15,4% subvențiile: creșetere de peste 83% Din fondurile nerambursabile din PNRR s-au cheltuit 667 de milioane de lei, circa 133 milioane de euro. Banii trași până acum stau în depozitele BNR. „Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea aceasta de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza dintr-o dată și măsura aceasta a plafoanelor lunare dă posibilitatea implementării folosirii cu chibzuință a banilor”, spunea Marcel Boloș în aprilie, când era încă ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Citește și: Judecătorul Danileț, analiză juridică a romanului Ion de Rebreanu, subiect de Bac: tatăl Anei nu îi mai dă lui Ion pământurile promise – nerespectare a unui contract civil

Ne paşte junk rating, spune Eugen Rădulescu Foto: ZF
Economie

Ne paşte junk rating

Ne paşte junk rating dacă nu rezolvăm problemele legate de deficitul bugetar şi absorbţia fondurilor din PNRR, avertizează Eugen Rădulescu, director în BNR. Ne paşte junk rating „Reprezentantul BNR, care a vorbit în nume propriu și nu în numele băncii centrale, a arătat că este neapărată nevoie de o restabilire a echilibrului bugetar, în condiţiile în care vom avea o creştere economică şi în acest an, moderată faţă de ceilalţi ani (3% sau poate mai puţin), dar totuşi cea mai mare din Uniunea Europeană (...) Astfel, Rădulescu a concluzionat că reechilibrarea cheltuielilor bugetare şi o bună absorbţie a fondurilor din PNRR, care sunt în parte deja venite în conturile BNR, şi care dau şi un sentiment de încredere investitorilor ar fi principalele condiţii pentru ca România să nu fie retrogradată de agenţiile de rating în categoria junk”, arată economica.net. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro „Deficitul bugetar şi deficitul de cont curent sunt extrem de mari şi extrem de greu de corectat. Când am avut scedere a deficitului bugetar am avut şi scădere a deficitului extern. Ele sunt legate 1 la 1. Calea de rezolvare a deficitului extern este prin reducerea deficitului public, iar aici nu stăm deloc bine. Noi avem un deficit public structural, înainte de criza pandemică România era singura ţară UE în procedură de deficit excesiv, care s-a oprit pentru că a fost pandemia, dar trebuie sa ne apropiem de ceea ce este stabilit de regulile UE”, a mai explicat Rădulescu, potrivit Ziarului Financiar.

România a cheltuit doar 1,3% din PNRR
Eveniment

România a cheltuit doar 1,3% din PNRR

Eșec al PNRR: România a cheltuit doar 1,3% din cele 27 miliarde de euro, adică 340 milioane de euro, arată datele centralizate de Ziarul Financiar. „La ritmul actual de absorbţie, România ar avea nevoie de 78 de ani să cheltuiască cele 27 miliarde de euro”, scrie această publicație. Mai sunt trei ani până la finalul perioadei în care pot fi luaţi bani din PNRR, explică ZF. PNRR-ul României a fost aprobat în octombrie 2021, iar primii bani au fost primiți în decembrie 2021. Grafic: Ziarul Financiar România a cheltuit doar 1,3% din PNRR Însă datele ministerului de Finanțe arată chiar mai rău. La final de aprilie 2023, potrivit excecuției bugetare, în acest an se cheltuiseră 477 milioane lei - adică sub 100 de milioane de euro - din fondurile PNRR nerambursabile (deci fără partea de granturi). În 2022, la 31 decembrie, sumele cheltuite erau de 235 milioane lei. În total: circa 712 milioane lei cheltuiți din PNRR, partea de granturi. În plus, așa numita „Evoluție a fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană la 31.05.2023” arată că, în 2023, s-au încasat zero euro din „Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) - granturi” și, până la final de an, se așteaptă 3,6 miliarde euro. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară Cererea de plată numărul 2 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi aprobată parțial pe data de 26 iunie, pentru că două dintre jaloanele de la Ministerul Energiei sunt neîndeplinite și mai urmează discuții pentru închiderea acestora, au afirmat surse guvernamentale pentru Economedia. Totodată, Guvernul pregătește depunerea în luna iulie a cererii de plată numărul 3, cu o valoare de 3,2 miliarde de euro, în paralel cu discuțiile cu Comisia Europeană pe modificarea PNRR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră