duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: plastic

4 articole
Mediu

India, lider la poluarea cu plastic

India, lider la poluarea cu plastic. India este cel mai mare poluator cu plastic din lume, conform unui inventar la nivel mondial dedicat acestei probleme, publicat miercuri de o echipă de cercetători, care evidenţiază pericolele recurgerii frecvente la incinerarea necontrolată a acestor deşeuri. India, lider la poluarea cu plastic Autorii studiului publicat în jurnalul ştiinţific Nature, cercetători de la Universitatea din Leeds, Anglia, au calculat că 52,1 milioane de tone de plastic au fost aruncate în mediul înconjurător în 2020. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma India este cel mai mare poluator, cu 9,3 milioane de tone de plastic, aproape o cincime din totalul la nivel mondial, ceea ce reflectă populaţia sa mare, dar şi faptul că majoritatea deşeurilor nu sunt colectate. Aceste deşeuri necolectate sunt, de asemenea, principala sursă de poluare cu plastic în ţările din sud, potrivit studiului. India este urmată de Nigeria (3,5 milioane de tone) şi Indonezia (3,4 milioane de tone). China, locul patru China (2,8 milioane de tone), considerată cel mai mare poluator în cadrul evaluărilor anterioare, ocupă locul patru în acest studiu. Acest lucru "reflectă utilizarea de către noi a datelor care sunt mai bine actualizate şi care arată progrese substanţiale în adoptarea incinerării deşeurilor şi a îngropării lor controlate", au salutat autorii studiului referindu-se la China. Cercetătorii au utilizat instrumente de inteligenţă artificială pentru a modela managementul deşeurilor în peste 50.000 de municipalităţi. Combaterea poluării cu plastic Ei speră că aceste concluzii - care completează alte evaluări uneori contradictorii din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) sau a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) - vor alimenta discuţiile liderilor de la Busan (Coreea de Sud) la sfârşitul anului, cu scopul de a pune bazele unui prim tratat global pentru combaterea poluării cu plastic. "În trecut, factorii de decizie politică au întâmpinat dificultăţi în abordarea acestei probleme, în parte din cauza lipsei de date de bună calitate", a declarat Ed Cook, unul dintre autorii studiului. El şi-a exprimat speranţa că acest studiu le va permite "să aloce resurse, care sunt rare, pentru a aborda eficient poluarea cu plastic". Potrivit cercetătorilor, aproximativ 30 de milioane de tone de plastic (57% din totalul aruncat în mediul înconjurător) au fost arse necontrolat în 2020. Astfel de incinerări necontrolate - în gospodării, pe spaţiul public sau în gropile de gunoi ilegale - pot avea consecinţe periculoase. "A da foc plasticului poate da impresia că acesta 'dispare', însă arderea lui în aer liber poate provoca daune substanţiale sănătăţii umane - inclusiv anomalii congenitale, de neurodezvoltare sau de reproducere - şi o dispersie mult mai mare a poluării mediului", a subliniat Costas Velis, autorul principal al studiului.

India, lider la poluarea cu plastic (sursa: uts.edu.au)
Dunărea transportă plastic în Marea Neagră (sursa: maimultverde.ro)
Mediu

Dunărea transportă plastic în Marea Neagră

Dunărea transportă plastic în Marea Neagră. Ghidul practic de implementare şi gestiune a sistemelor de management al deşeurilor pentru administraţii publice locale a fost prezentat marţi, la sala de lectură a Bibliotecii Judeţene Giurgiu, de două Asociaţii pentru protecţia mediului, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei. Ziua Mondială a Apei "Vrem să sărbătorim Ziua Mondială a Apei la nivelul judeţului, acţiunile au început de săptămâna trecută cu activităţi de ecologizare în localitatea Găujani, astăzi, la Mihăileşti, reprezentanţi ai autorităţilor locale, de la Apele Române, desfăşoară o activitate de ecologizare a malurilor râurilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În majoritatea localităţilor din judeţ au loc asemenea activităţi pentru că ne pasă de ape şi de mediul înconjurător! Evenimentul de astăzi, de la Biblioteca Judeţeană Giurgiu, este organizat de către Asociaţia Mai mult Verde, împreună cu Grupul de Iniţiativă locală şi Asociaţia Prietenii de lângă tine", a declarat organizatorul acestei acţiuni, Mariana Mitroi. Cu această ocazie, organizatorii au prezentat celor prezenţi o retrospectivă a activităţilor desfăşurate anul trecut la nivel naţional când peste 4.300 de voluntari au adunat peste trei mii de tone de deşeuri, în cadrul a zeci de acţiuni desfăşurate pe malurile Dunării, două dintre acestea fiind derulate în colaborare cu Bulgaria. Dunărea transportă plastic în Marea Neagră "Asociaţia Mai mult Verde s-a înfiinţat în anul 2008 şi anul acesta sărbătorim 15 ani de acţiuni de mediu în toată ţara. Din 2019 a fost lansat Programul prin care ne concentrăm pe reducerea poluării apelor, în special cu plastic. Din păcate, este un fenomen de amploare pentru că se găsesc deşeuri pe toate cursurile de apă, râurile aduc în Dunăre un volum foarte mare de deşeuri. Un studiu realizat în Austria arată că că 4,2 tone de plastic ajung zilnic în Marea Neagră, pe Dunăre, iar deşeurile acestea nu sunt doar din localităţile riverane Dunării, ci ele vin din toată ţara pentru că problema este mult mai complexă", a declarat reprezentanta Asociaţiei Mai mult Verde, Loredana Pană. Ea spune majoritatea deşeurilor care ajung în Dunăre provin din localităţi unde nu există sisteme de colectare a deşeurilor. "Până în 2030 deşeurile depozitate ar trebui să fie reduse la zece la sută. În momentul de faţă noi depozităm peste 70 la sută dintre deşeuri (...). Dacă colectarea deşeurilor rămâne în sarcina primăriilor, cel mai probabil, lucrurile nu se vor desfăşura foarte bine şi aşa s-a născut Ghidul Deşeurile de la sate şi oraşe, un ghid pentru autorităţile locale care arată cum ar trebui să gândească acestea achiziţia acestor servicii", a completat Loredana Pană. Ecologizare și salubrizare Administratorul public al municipiului Giurgiu, Ionel Muscalu, prezent la eveniment, a declarat că municipalitatea este implicată în protejarea mediului, în proiecte de ecologizare şi salubrizare şi este o unitate administrativă care gestionează o cantitate importantă de deşeuri. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit "Când vorbim despre apă, de fapt, vorbim despre comunitate şi despre viaţă, e necesar să avem ape curate! (...) De ani de zile facem ecologizări şi de fiecare dată găsim tot mai multe gunoaie, materiale plastice! Dorim o cât mai bună implicare a comunităţii! Proiectele acestea pentru protecţia mediului nu aduc doar dezvoltare, aduc viaţă, pentru că atunci când ai un mediu curat ai şi sănătate! Giurgiu poate să ofere aceste lucruri!", a declarat Ionel Muscalu. Evenimentele dedicate Zilei Mondiale a Apei vor continua cu acţiuni de ecologizare şi de strângere a materialelor plastice de pe malurile Dunării, chiar pe Canalul Plantelor din municipiul Giurgiu.

Jumătate din vânzările de apă îmbuteliată ar fi suficiente Foto: Facebook Water and Climate Coalition
Mediu

Jumătate din vânzările de apă îmbuteliată ar fi suficiente

Jumătate din banii cheltuiți pe vânzările de apă îmbuteliată ar fi suficiente pentru a furniza apă potabilă tuturor locuitorilor planetei, arată un studiu ONU. Oprirea consumului de apă îmbuteliată ar reduce, de asemenea, eficient poluarea cu plastic, având în vedere că aproximativ 85% dintre sticle ajung în gropi de gunoi, adaugă raportul. Alegerile consumatorilor rămân influenţate de prejudicii persistente, subliniază autorii studiului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Jumătate din vânzările de apă îmbuteliată ar fi suficiente "Percepţia este că apa îmbuteliată este opţiunea mai sănătoasă", a declarat Zeineb Bouhlel, autoarea principală a studiului. "Dar noi am demonstrat că nu este neapărat cazul şi că oamenii plătesc mult mai mult pentru apă îmbuteliată, de la 150 la 1.000 de ori mai mult decât pentru un litru de apă de la robinet", a explicat cercetătoarea de la Institutul pentru Apă, Mediu şi Sănătate din cadrul Universităţii Naţiunilor Unite, cu sediul la Hamilton, în Canada. Poluanţi au fost găsiţi în sute de mărci de apa îmbuteliată în peste 40 de ţări, depăşind adesea standardele locale sau globale, explică raportul. Acesta avertizează, de asemenea, asupra lipsei de reglementare care să încadreze industria apei îmbuteliate şi subliniază incapacitatea guvernelor de a ţine pasul cu expansiunea galopantă a acestui sector. "Recoltarea necontrolată a apei subterane pentru îmbuteliere" ar putea duce în cele din urmă la epuizarea sau diminuarea drastică a pânzelor freatice, remarcă autorii studiului. Două miliarde de oameni încă nu au acces la apă potabilă de calitate, menţionează Vladimir Smakhtin. S-au facut totuşi unele progrese, susţine studiul. În 2020, 74% din populaţia lumii avea acces la apă potabilă de la robinet, în creştere faţă de 62% cu 20 de ani în urmă. Dar "suntem foarte departe" de a atinge obiectivul Naţiunilor Unite de a face apa potabilă accesibilă tuturor până în 2030, avertizează cercetătorul, adăugând că "tendinţa actuală nu este sustenabilă". Companiile ar trebui obligate să raporteze câtă apă folosesc Autorii raportului au cerut, de asemenea, o mai mare transparenţă şi stabilirea unor măsuri juridice care să le impună companiilor să declare public cantităţile de apă recoltate şi să evalueze consecinţele activităţilor lor asupra mediului. Citește și: Un caz șocant pentru politicienii români: după zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari, bani strânși când lucra la Banca Mondială În ultimul deceniu, vânzările globale de apa îmbuteliată au crescut cu 73% la aproape 270 de miliarde de dolari şi 350 de miliarde de litri.

Poluarea cu plastic, tot mai acută în Moldova Foto: Twitter
Mediu

Poluarea cu plastic, tot mai acută în Moldova

Poluarea cu plastic este tot mai acută în Moldova, arată Jurnal.md, citat de Rador. În ultimii zece ani, cantitatea de materiale plastice folosite în Republica Moldova a înregistrat o creștere constantă de circa patru la sută anual. Poluarea cu plastic, tot mai acută în Moldova În ultimii trei ani, se atestă o creștere a cantității de pungi biodegradabile importate în Republica Moldova, datorită noilor modificări legislative în vigoare. Totuși, potrivit autorilor studiului, trecerea la ambalaje biodegradabile nu vine cu beneficii pentru mediul înconjurător dacă nu sunt luate măsuri de colectare și reciclare corespunzătoare. Articolele din plastic „biodegradabile”, inclusiv pungile și recipientele de plastic de unică folosință, se descompun complet numai dacă sunt expuse la temperaturi ridicate prelungite de peste 50°C. În Republica Moldova sunt autorizați 28 de operatori care au printre tipurile de activități desfășurate inclusiv gestionarea deșeurilor din plastic. Cantitatea de deșeuri din plastic colectată anual de operatorii analizați variază de la 8 tone la 2400 tone. Studiul recomandă elaborarea unui plan național de acțiuni pentru reducerea poluării cu deșeuri de plastic și implementarea principiilor economiei circulare. Autorii sugerează reducerea și eliminarea treptată a produselor de unică folosință din plastic. Autoritățile sunt încurajate să promoveze conceptul de reutilizare, să implementeze sistemul de depozit pentru ambalajele din plastic. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile Cercetarea a fost elaborată de Asociația Obștească „Verde e Moldova”, în parteneriat cu Centrul de instruire și consultanță „E-Circular”, cu sprijinul financiar al Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF), implementat de PNUD.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră