vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: plafonare

41 articole
Economie

Bulgaria și România, cea mai mare creștere a prețurilor la carne

Bulgaria și România, țările din UE în care s-a înregistrat cea mai mare creștere anuală a prețurilor la carne, arată datele Eurostat publicate azi. Oficial, Guvernul a plafonat prețurile la carnea de pui și de porc, dar și la alte produse magiunul. Citește și: Fapte: prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10% în trei luni. Litrul de benzină la o stație Petrom a ajuns la 7,24 lei, iar cel de motorină la 7,47 lei „Susțin amendamentul depus astăzi în Parlament de #PSD, amendament care prelungește plafonarea adaosurilor la prețurile alimentelor de bază până la 31 decembrie 2024 (...) PSD este singurul partid care vine cu soluții concrete pentru stabilizarea prețurilor, aceasta fiind cea mai importantă așteptare a românilor în 2024!”, anunța, la 18 martie, premierul PSD Marcel Ciolacu. Bulgaria și România, cea mai mare creștere a prețurilor la carne Datele Eurostat contrazic aceste afirmații: din februarie 2023 în februarie 2024, prețul la carne a crescut, în România, cu 7,7%. Doar în Bulgaria a crescut mai mult prețul acestor produse, cu 8,2%. „În schimb, treio țări au înregistrat o scădere a prețurilor la carne: Cehia (-5,1%), Finlanda (-2,2%) și Danemarca (-0,6%)”, arată Eurostat. Media UE a fost de 3,3%. Pe categorii, carnea de porc a înregistrat cea mai mare creştere de preţuri la nivelul UE (5,7%), urmată de carnea de oaie sau capră (4,5%) şi carnea de vită sau viţel (3%). În schimb, preţurile la carnea de pasăre au scăzut cu 1,6%, la nivelul UE, în luna februarie 2024 comparativ cu luna februarie 2023. Eurostat a anunţat anterior că rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna februarie până la 2,8%, de la un nivel de 3,1% în ianuarie, însă România este, pentru a doua lună consecutiv, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar. Separat, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna februarie 2024 la 7,23%, de la 7,41% în ianuarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,48%, cele nealimentare cu 7,82%, iar serviciile cu 11%.

Bulgaria și România, cea mai mare creștere a prețurilor la carne
Alimentele, preț plafonat încă două luni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Alimentele, preț plafonat încă două luni

Alimentele, preț plafonat încă două luni. Începând de la 1 februarie a intrat în vigoare prelungirea ordonanţei privind plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază. Alimentele, preț plafonat încă două luni Lista a fost făcută publică şi conţine 17 produse în total. Primul aliment menţionat este pâinea, fiind cel mai consumat produs de panificaţie de către români. Citește și: Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea: nu putea fi verificată fiindcă nu exista. Un copil a murit, fiindcă personalul grădiniței nu știa să acorde primul ajutor Preţul plafonat se aplică însă doar la sortimentul de pâine albă, de 300-500 de grame, fără specialităţi. Un kilogram de pâine este de aproape zece ori mai scump decât un kilogram de grâu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru Foto: Gazeta de Cluj
Eveniment

Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru

Se plătesc sporuri uriașe la CSM, ele fiind cât salariul unui ministru. Recent, Guvernul a plafonat unul din aceste sporuri, cel pentru condiții vătămătoare. Însă judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au găsit soluția să fenteze plafonarea sporului pentru pentru condiții vătămătoare: cresc alte sporuri. Măsura vine după ce Guvernul, prin lege, a plafonat sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase la 1.500 de lei. Citește și: Bomba plasată de PSD în noua lege a pensiilor: dacă cheltuielile vor depăși un neprecizat procent din PIB, crește și impozitarea, respectiv contribuția la asigurările sociale de stat În consecință, președintele ICCJ, Alina Corbu, a emis un ordin în care arată că, potrivit legii 296/2023, sporul de condiții vătămătoare este limitat, dar alte două sporuri, de solicitare neuropsihică și pentru păstrarea confidențialității, sunt de 25%, respectiv 5%. Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru Sporuri uriașe sunt și la CSM, acestea fiind, cumulate, cât salariul unui ministru, care primește, net, circa 13.000 de lei pe lună. Prin ordinul șefei ICCJ, Alina Corbu, vor crește practic sumele încasate de judecători prin sporul de suprasolicitare neuropsihică, compensând plafonarea celui de condiții vătămătoare. „Începând cu data de 30 octombrie 2023, judecătorii de la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii, precum și asistenții judiciari beneficiază de următoarele sporuri: Spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase în procent de 15% din indemnizația de încadrare, dar nu mai mult de 1500 lei brut; Spor pentru pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 25% aplicat la indemnizația lunară de încadrare; Spor pentru păstrarea confidențialității în procent de 5% aplicat la indemnizația lunară de încadrare”, se arată în ordinul șefei ICCJ „Reducerea sporului pentru condiții grele de muncă la 1.500 lei nu înseamnă însă și scăderea veniturilor magistraților. În paralel cu reducerea sporului pentru condiții de muncă, același ordin al Corinei Corbu majorează un alt spor, și anume sporul de risc. O măsură cât se poate de legală, având în vedere că Guvernul nu a înghețat și anvelopa totalului sporurilor ce pot fi acordate”, explică Lumea Justiției. Spor de doctorat pentru doi suspecți de plagiat În martie 2023, judecătorii de la ICCJ primeau sporuri între 8.100 de lei și 9.200, depinzând de salarii, plus 950 de lei pentru cei care au doctorat. Pe site-ul instituției, erau trecute sumele cumulate, nu diferențiate. Citește și: Transgaz își cumpără 80 de telefoane iPhone, ultima generație. Mega-achiziție, fără licitație electronică, de aproape 1,5 milioane de lei pentru 735 de telefoane În schimb, la Consiliul Superior al Magistraturii sumele sunt defalcate, așa că președintele CSM, Daniel Grădinaru încasează, pe lângă indemnizația de bază, de peste 36.000 de lei: 5.434 de lei spor de condiții vătămătoare 6.158 de lei - spor de suprasolicitare neuropsihică 1.811 lei - spor pentru păstrarea confidențialității Și președintele CSM, Daniel Grădinaru, și șefa ICCJ, Alina Corbu, iau și spor de doctorat, 950 de lei, deși ambii sunt suspectați că și-au plagiat teza.

Consiliul Concurenței susține că preţurile alimentelor au scăzut cu 34% Foto: Consiliul Concurenței
Eveniment

Consiliul Concurenței susține preţurile alimentelor scăzut

Consiliul Concurenței susține, într-un comunicat, că preţurile medii ale alimentelor de bază din marile lanţuri comerciale au scăzut cu până la 34%. Înă Consiliul nu oferă nici un exemplu concret în care să arate că într-o anume rețea, un anume produs a scăzut cu procentul indicat de această autoritate. De exemplu, Consiliul Concurenței susține că „preţul strugurilor a înregistrat o scădere medie de aproape 34%”. Însă acest fapt se datorează faptului că, până recent, se vindeau struguri de import, aduși chiar de pe alte continente, iar acum au apărut strugurii românești. Ieftinirea nu are nici o legătură cu măsurile guvernamentale de plafonare a prețurilor, așa cum sugerează Consiliul Concurenței. Consiliul Concurenței susține că preţurile alimentelor au scăzut cu 34% „Prețurile medii ale alimentelor de bază din marile lanțuri comerciale au scăzut cu valori de până la 34%, în contextul aplicării prevederilor ordonanței privind plafonarea adaosurilor comerciale, potrivit datelor analizate de Consiliul Concurenței. Astfel, comparativ cu preţurile medii din luna iunie, la 1 august, cele mai mari reduceri aplicate de marile lanţuri de retail s-au înregistrat la fructe şi legume. Preţul strugurilor a înregistrat o scădere medie de aproape 34%, fiind urmat de prune, al căror preţ a scăzut cu circa 30%, cartofi (28,4%), ardei gras (27,5%), ardei Kapia (25,6%), morcovi (24,2%) şi pepene (22,2%)", se precizează într-un comunicat al autorităţii de concurenţă. Doar merele distrug succesul guvernului Ciolacu, preamărit de Consiliul Concurenței Preţul mediu al cărnii a scăzut cu până la 12,1%, în timp ce preţul mediu al lactatelor a înregistrat o reducere de până la 12,3% la 1 august faţă de iunie. Laptele, vizat în continuare de acordul voluntar privind reducerea preţului, a raportat o scădere de 5,3%, ajungând sa coste, în medie, 5,05 lei. Preţul laptelui proaspăt românesc înregistrase, din luna mai, reduceri, în medie, de 20% în cea mai mare parte a magazinelor, în urma acordului menţionat, susține instituția condusă de Bogdan Chirițoiu. „În urma analizei, am remarcat scăderi ale preţurilor, ce depăşesc 40% în cazul unor produse disponibile în anumite magazine, cum ar fi pepenele, aripile de pui, ceapa şi ardeii Kapia, şi chiar 50%, dacă vorbim de morcovii, prunele, strugurii şi cartofii din anumite lanţuri de retail", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Celelalte produse care se regăsesc în coşul de bază, precum pâinea, uleiul, ouăle, zahărul şi mălaiul au înregistrat şi ele reduceri de preţ. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră Dintre produsele vizate de reducerea adaosului comercial, doar la mere roşii s-a constat o creştere de 3,6%, până la preţul de 3,9 lei, cauza fiind sezonalitatea, recolta merelor fiind realizată toamna, a explicat Consiliul Concurenţei.

Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate

Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate: Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) a trimis Guvernului o listă cu zece produse alimentare care ar urma să fie vândute mai ieftin. De exemplu, litrul de lapte va fi maximum șapte lei, dar el este deja vândut mult mai ieftin, la puțin peste cinci lei, în unele supermarketuri. Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate Lista, publicată de Antena 3 și trimisă Guvernului, conține următoarele produse care, teoretic, se vor ieftini: franzelă, ulei de floarea soarelului la litru, iaurt, ouă - zece bucăți, categoria M, făină de grâu, cartofi, ceapă, lapte - 7 lei/litru, mere și carne proaspătă de pui - un sortiment. "Insistăm pe ideea de voluntariat pentru aplicarea mecanismului de reducere a preţurilor şi nu prin emiterea unui act normativ, marile lanuri de magazine dovedind seriozitate în aplicarea schemei voluntare de diminuare a preţului la lapte, aspect certificat de Ministerului Agriculturii şi de Consiliul Concurenţei, care monitorizează în permanenţă aplicarea acestor reduceri", se arată într-un comunicat de azi al AMRCR. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? "AMRCR consideră de maximă importanţă implicarea şi a Consiliului Concurenţei - garantul respectării legislaţiei în acest domeniu în România, cu care Asociaţia este în comunicare permanentă - în aplicarea mecanismului de reducere a preţurilor pe o perioadă limitată la unele sortimente de produse alimentare de bază. Membrii AMRCR apreciază că această măsură este aplicabilă într-o situaţie excepţională, pentru o perioadă limitată de timp, în contracararea unui fenomen extrem de negativ - inflaţia - precum şi pentru păstrarea unui nivel de putere de cumpărare care să asigure accesul tuturor consumatorilor la produsele alimentare de bază", se mai afirmă în comunicat.

Ungaria va elimina plafonarea preţurilor la produsele alimentare Foto: Facebook
Eveniment

Ungaria plafonarea preţurilor produsele alimentare

Eșec al guvernării Viktor Orban: Ungaria va elimina gradual plafonarea preţurilor la produsele alimentare de bază sub pretextul reducerii inflației. Însă, în februarie, inflația anuală era de 25,4%. Anunțul privind eliminarea plafonării prețurilor la produse alimentare a fost făcut de premierul Viktor Orban, care însă nu a oferit un calendar exact. Orban se confruntă cu cele mai mari dificultăţi de când a venit la putere, în 2010, deoarece economia încetineşte semnificativ, ratele dobânzililor sunt la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană iar rata anuală a inflaţiei depăşeşte 25%. Plafonarea preţurilor introdusă de Guvern a fost "utilă" în lupta contra inflaţiei dar a cauza perturbări pe piaţă iar Executivul lucrează la planuri de eliminare a măsurii, a explicat Orban. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ungaria va elimina plafonarea preţurilor la produsele alimentare "În privinţa produselor alimentare, în urma incetinirii inflaţiei vom retrage actualele plafonări ale preţurilor şi, în mod similar, plafonarea ratelor dobânzilor la creditele ipotecare", a declarat premierul la postul naţional de radio. Acesta a adăugat: "Dacă inflaţia scade sub un anumit nivel, va trebui să luăm decizii de renunţare la mecanismele de apărare pe care le-am introdus din cauza inflaţiei ridicate". În decembrie, Guvernul de la Budapesta a eliminat brusc plafonarea preţurilor la carburanţi, în condiţiile în care mulţi oameni au intrat în panică şi au achiziţionat cantităţi mari de combustibili, dar şi din cauza importurilor insuficiente. Preţul la benzină va creşte la aproximativ 640 forinţi pe litru, în timp ce preţul la motorină va fi de 699 forinţi pe litru. Companiile străine şi-au redus livrările de combustibili spre Ungaria, după ce autorităţile au plafonat preţurile la benzină şi motorină la 480 forinţi (1,22 dolari) pe litru. Guvernatorul Băncii Naționale cere Guvernului să reducă inflația Pentru prima dată de la mijlocul lui 2021, rata anuală a inflaţiei în Ungaria a încetinit uşor, la 25,4%, în februarie, iar Banca Naţională a Ungariei a menţinut nemodificată rata dobânzii, în linie cu estimările, şi a anunţat că va înăspri şi mai mult condiţiile de lichiditate, sfidând presiunile Guvernului de a reduce costurile de împrumut, în contextul încetinirii creşterii economiei. Comisia Europeană previzionează că anul acesta rata inflaţiei în Ungaria se va situa la 16,4%, cel mai ridicat nivel din UE. Citește și: Ungaria: peste jumătate din cetățeni declară că se confruntă sistematic cu lipsa alimentelor, care nu se găsesc pe piață Guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, a cerut Guvernului premierului Viktor Orban să contribuie la eforturile de reducere a inflaţiei, spunând că ţara se confruntă cu riscuri, de la creşterea costurilor serviciului datoriei la o convergenţă mai lentă. El a cerut la începutul anului eliminarea tuturor plafoanelor de preţ deoarece ar fi adăugat inflaţiei încă 3% - 4%, iar bugetul pe 2023 este afectat din cauza presiunilor inflaţioniste.

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești. Preşedinţia suedeză a Consiliului UE a anunţat că Uniunea Europeană a ajuns vineri la un acord privind limitarea preţului produselor petroliere ruseşti, cu două zile înaintea începerii unui embargou al UE asupra acestor produse. UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești "Ambasadorii UE au aprobat astăzi plafonarea preţului pentru produsele petroliere ruseşti înaintea unei adoptări definitive de către Consiliul European", au transmis oficialii suedezi pe Twitter. Este vorba de "un acord important, care face parte din răspunsul neîntrerupt al Uniunii Europene şi al partenerilor săi la războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei". Potrivit unor diplomaţi europeni, acordul prevede un preţ plafonat de 100 de dolari pe baril pentru produse mai scumpe, precum motorina, şi un altul de 45 de euro pe baril pentru produsele mai puţin rafinate, precum păcura. Acest acord corespunde propunerilor făcute de Comisia Europeană. Plafoanele stabilite se referă la produsele petroliere ruseşti transportate pe nave ale Uniunii Europene. Polonia și balticele au vrut mai jos Surse diplomatice au descris aceste preţuri ca fiind "echilibrate", făcând posibilă "reducerea veniturilor Rusiei şi garantând în acelaşi timp accesul ţărilor terţe" din afara UE la aceste produse. "Împreună cu G7, stabilim plafoane de preţ pentru aceste produse pentru a reduce veniturile ruseşti, asigurând în acelaşi timp stabilitatea pieţei globale a energiei", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Trebuie să continuăm să lipsim Rusia de mijloacele de a duce războiul în Ucraina", a mai spus aceasta, amintind de intrarea în vigoare duminică a embargoului asupra produselor petroliere ruseşti exportate pe mare. Potrivit altor surse diplomatice, Polonia şi statele baltice au pledat pentru un nivel chiar mai redus al plafonului pentru a penaliza şi mai mult Moscova. Ecuaţia este totuşi delicată, obiectivul fiind, ca şi în cazul plafonării preţului ţiţeiului în decembrie, de a restrânge veniturile Rusiei, asigurându-se totodată că aceasta continuă să aprovizioneze piaţa mondială pentru a nu destabiliza schimburile şi a provoca o creştere a preţurilor. Diversitatea produselor petroliere, al căror preţ de vânzare variază enorm de la o piaţă la alta, complică şi ea situaţia. UE, G7 și Australia Embargoul european asupra produselor rafinate ruseşti "va dezechilibra şi mai mult pieţele internaţionale de energie", a avertizat vineri purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, care a asigurat că Moscova "ia măsuri pentru a-şi asigura interesele". Conform unui acord la care au ajuns în decembrie UE, G7 şi Australia, aceste plafonări trebuie adoptate înainte de intrarea în vigoare duminică a embargoului european asupra produselor rafinate ruseşti exportate pe mare pentru a împiedica Moscova să găsească cu uşurinţă noi cumpărători la preţurile pieţei. Citește și: Rusia nu simte sancțiunile Occidentului: unele țări vecine și aliați ca India, China și Turcia sunt intermediari pentru mărfuri interzise. Ca efect, economia rusă va crește în 2023, arată FMI Dincolo de plafonul stabilit de europeni, companiilor cu sediul în UE, G7 sau Australia li se va interzice să furnizeze servicii care permit transportul maritim, în special asigurări (ţările G7 asigură în proporţie de 90% transporturile globale). Urmând exemplul SUA şi Canadei, UE a interzis deja din 5 decembrie pe teritoriul său aproape toate livrările de petrol rusesc transportat pe mare. La aceasta s-a adăugat concomitent un mecanism de plafonare a preţului aprobat de UE, G7 şi Australia, care prevede că, la nivel mondial, să poată fi livrat în continuare numai ţiţeiul rusesc vândut la un preţ de cel mult 60 de dolari pe baril. Companiile cu sediul în aceste ţări nu îşi mai pot presta serviciile (comerţ, transport de marfă, asigurări, armatori etc.), în caz contrar riscând să fie sancţionaţi.

Înfrângere majoră a guvernului Viktor Orban: Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi
Eveniment

Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi

Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi, a anunțat, marți noapte, Gergely Gulyas, directorul de Cabinet al premierului Viktor Orban. „Nu mai putem aştepta…deoarece acesta este singurul mod de a asigura securitatea aprovizionării”, a afirmat Gergely Gulyas, într-o conferinţă comună cu preşedintele director general al Mol, Zsolt Hernadi. Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi Oficialul ungar a subliniat că din cauza sancţiunilor de la Bruxelles nu mai poate fi asigurat preţul de 480 de forinţi pe litru pentru cetăţenii maghiari, scrie Hirado. Eliminarea plafonării preţurilor va duce la majorarea inflaţiei, a avertizat Gulyas, fără a da estimări. Deja rata anuală a inflaţiei în Ungaria depăşeşte 21%. Marţi, Mol avertizase că singura soluţie pentru a atenua deficitul sever de combustibili este crearea condiţiilor pentru creşterea importurilor, deoarece grupul nu poate importa şi mai multe produse. Din cauza lucrărilor de mentenanţă, rafinăria Mol de la Szazhalombatta opera la 50-55% din capacitate, ceea ce a afectat toate produsele companiei. Reuters și AP au relatat, la finalul săptămânii trecute, că sunt probleme cu aprovizionarea cu carburanți. A dispărut nu doar combustibilul care se vindea la un preț subvenționat, ci toți carburanții. Citește și: Amicii de la Budapesta ai lui Putin au rămas fără benzină. Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria. În paralel, Ungaria blochează prin vot ajutorul UE către Ucraina „Marți dimineață, unul dintre cititorii noștri a filmat o benzinărie Mol situată pe autostrada 4, între Monor și Monorierdő, precum și blocajul imens de la benzinărie. Șoferii au încercat să se apropie de benzinărie în rânduri lungi din ambele sensuri. Se poate observa că pe o latură s-ar fi putut forma o coloană de mașini în lungime de aproximativ trei sute de metri. Atât de mulți oameni încercau să alimenteze încât banda de întoarcere care ducea la benzinărie a fost închisă de un vehicul marcat distinct, probabil o mașină de poliție, care direcționa traficul”, scrie 24.hu, care prezintă și o filmare a cozilor.

Viktor Orban, măsuri populiste de stânga Foto: Facebook
Eveniment

Viktor Orban, măsuri populiste de stânga

Guvernul Ungariei, condus de Viktor Orban, adoptă noi măsuri populiuste de stânga: a plafonat prețul la ouă și cartofi. Anunțul a fost făcut de Gergely Gulyas, directorul de cabinet al premierului ungar, după ce datele oficiale privind inflaţia arată că preţurile la alimente au explodat în luna octombrie. În octombrie, o măsură asemănătoare a fost luată în Belarus. „Începând din 6 octombrie, orice creştere de preţuri este interzisă. Interzisă!", a spus preşedintele Aleksandr Lukaşenko. Belarus’ Alexander Lukashenko has found a novel way to fight inflation: ban prices from rising pic.twitter.com/n33vLdxklh— max seddon (@maxseddon) October 6, 2022 Viktor Orban, măsuri populiste de stânga În luna februarie a acestui an, Executivul de la Budapesta a impus un preţ maximal la lapte, zahăr, făină, ulei de floarea soarelui, carne de porc şi de pui, în încercarea de a proteja gospodăriile de creşterea costurilor, iar ulterior au fost plafonate şi preţurile la carburanţi şi ratele la creditele ipotecare. Gov't decision: New caps introduced on price of eggs and potatoes. While the sanctions remain the greatest threat to HU's economy, gov't aims to halve inflation by end of 2023.— Zoltan Kovacs (@zoltanspox) November 9, 2022 Miercuri, Gergely Gulyas a precizat că în cazul ouălor şi cartofilor, preţurile de vânzare în magazine şi supermarketuri vor fi plafonate la nivelul la care erau la data de 30 septembrie. Pieţele agroalimentare sunt exceptate de plafonul de preţ, a adăugat Gulyas. When the ?? government puts price caps on eggs and potatoes for consumers, @Telexhu goes ahead and literally puts caps on these food items in their thumbnail for the article. ? ? pic.twitter.com/4t4ppd5CvE— Peter Matkovsky (@matkovsky) November 9, 2022 Anunţul Executivului de la Budapesta vine în aceeaşi zi în care au fost publicate o serie de date oficiale care arată că rata anuală a inflaţiei în luna octombrie a crescut cu un punct procentual, până la 21,1%. Conform acestor cifre, Ungaria se apropie de cele trei state baltice, care sunt campioane la creşterea preţurilor în UE. Inflaţia este "cea mai mare problemă" în Ungaria, a spus miercuri Gergely Gulyas, la finalul şedinţei de Guvern. Preţurile la energie pentru gospodării au crescut cu 64%, în timp ce preţurile la alimente au crescut cu 40%, mai mult decât dublu faţă de media din UE. Preţurile la pâine, brânză şi ouă aproape s-au dublat în ultimul an, în cazul ouălor preţurile fiind mai mari cu 92% comparativ cu luna octombrie a anului trecut. Citește și: VIDEO Șoc la televiziunea rusă în momentul în care corespondentul de război este întrebat cu cât avansează, zilnic, forțele Kremlinului

Nu se găsesc lemne de foc (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Nu se găsesc lemne de foc

Nu se găsesc lemne de foc. Plafonarea preţului pentru lemnele de foc face ca acest tip de combustibil să devină greu de găsit. Nu se găsesc lemne de foc De la sfârşitul săptămânii trecute, poliţiştii pot să aplice amenzi comercianţilor care vând peste preţul impus din birourile guvernamentale bine încălzite. Pe pagina de internet a Direcţiei Silvice Iaşi sunt afişate preţurile de vânzare directă a materialului lemnos – atât pentru foc, cât şi pentru construcţii rurale. Citește și: EXCLUSIV Miniștrii Grindeanu și Bode și-au împărțit Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile: au pus prieteni și subordonați politic (unul e agricultor) Dacă sortimentele din prima categorie, diferite soiuri de esenţă moale sau tare, nu depăşesc 400 de lei/mc, pe platformele ocoalelor silvice nu se găseşte deloc marfă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Plafonarea prețurilor distruge eforturile de a limita consumul Foto: Transelectrica
Politică

Plafonarea prețurilor distruge eforturile limita consumul

Plafonarea prețurilor la energie, în mai multe state europene, va distruge eforturile de a limita consumul, arată un studiu Morgan Stanley, citat de Bloomberg. Și cercetătorii de la Rystad - o companie de cercetare în domeniul energetic - arată că plafonarea prețurilor la energie „stimulează” consumul mare. Plafonarea prețurilor distruge eforturile de a limita consumul „Eforturile Europei de a reduce cererea de energie în această iarnă riscă să fie deraiate de măsurile guvernamentale de a atenua impactul economic al creșterii costurilor la combustibil și energie. Analiștii de la Morgan Stanley la Rystad Energy AS și Citigroup Inc. susțin că plafonarea prețurilor și subvențiile erodează urgența de a reduce consumul într-un moment în care Europa se confruntă încă cu o luptă pentru a menține casele calde și luminile aprinse în lunile următoare. „Negativ este că va crea o cerere artificial mare. Consumatorii vor fi mai puțin motivați să economisească energie”, a spus Fabian Ronningen, analist la Rystad Energy”, scrie Bloomberg. Agenția arată că statele europene au făcut eforturi de a înlocui importurile din Rusia, dar o iarnă mai grea, mai puțină energie eoliană sau hidro sau orice alt incident major ar putea duce la tăieri ale curentului sau chiar un blackout. În consecință, apreciază Bloomberg, este crucial să se reducă consumul. According to the Polish environment minister, a group of 17 countries is currently in favour of a wholesale gas price cap for both imports and intra-EU gas transactions #energy #gas #pricecaps https://t.co/0RyQr22NLp— EUobserver (@euobs) October 12, 2022 Însă Morgan Stanley arată că, urmare a plafonării prețurilor la energie, consumatorii vor fi mai puțin tentați să economisească. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe „Consumatorii și industria ar putea reacționa la sprijinul guvernamental, acordat prin plafonarea prețurilor și subvenții, prin reducerea propriilor reduceri ale cererii. Între timp, cererea de gaze pentru generarea de energie rămâne robustă pentru această perioadă a anului”, au scris analiștii Citigroup. Every policy roundtable the same story:99% agree "saving energy is top priority"Five mins later, 80% make proposals that will inflate energy consumption (subsidies, price caps, etc.)— Lion Hirth (@LionHirth) October 13, 2022 Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a recunoscut riscurile plafonării a prețurilor. Ea a spus că Comisia Europeană ar putea lua în considerare obligativitatea unei reduceri cu 15% consumului de gaz.

Plafonarea prețului la lemne de foc și peleți, criticată Foto: Facebook WWF Romania
Politică

Plafonarea prețului lemne de foc, criticată

Plafonarea prețului la lemne de foc și peleți, măsură pe care guvernul Ciucă o pregătește, este criticată din toate direcțiile, atât de ONG-urile care sunt preocupate de protecția mediului, cât și de producătorii din industria lemnului. Plafonarea prețului la lemne de foc și peleți, criticată „Legea prin care Guvernul vrea să protejeze populația defavorizată de prețurile mari pentru lemnul de foc este binevenită, mai ales în contextul sosirii iernii. Dar nu în forma actuală. Dacă statul decide să intervină în piață și să plafoneze prețul lemnului de foc la 500 lei/mc, vom asista la revigorarea haosului, prin creșterea tăierilor ilegale și a evaziunii fiscale. Soluția o reprezintă acordarea unor vouchere de compensare către populație, similare celor folosite pentru motorină sau curent electric, cu condiția să fie însoțite de factură și aviz. Cumpărătorul va avea tot interesul să aibă trecută pe factură întreaga cantitate pe care o plătește celui care vinde lemnul. În felul acesta, o întreagă piață gri a lemnului nefiscalizat ar ieși la lumină și s-ar transforma într-un venit sigur la bugetul de stat, ceea ce ar reduce semnificativ tăierile ilegale”, a scris, azi, pe Facebook, Wolrd Wildlife Fund Romania. Critici au venit însă și din partea asociației patronale din industria lemnului: „Plafonarea preţurilor la lemnul de foc şi alte produse din lemn folosite pentru încălzire nu poate avea nici un efect: preţul lemnului se stabileşte fie prin licitaţie, fie prin mecanisme de piaţă. Iar pentru că importurile României au crescut foarte mult, vorbim de o piaţă globală, care nu poate fi reglementată prin măsuri administrative locale". Un proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică prevede plafonarea prețul final facturat al lemnului sau al produselor derivate din lemn, ce vor fi utilizate pentru încălzirea gospodăriilor în sezonul rece. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul „Prețurile finale facturate se plafonează la maxim 500 lei/mc cu TVA inclus pentru următoarele sortimente de materiale lemnoase, necesare pentru încălzire în sezonul rece: lemn de foc; resturi de lemn; tocătură provenită din lemn; rumeguș”, se arată în proiectul de OUG. Documentul stipulează faptul că plafonarea se aplică și prețurilor finale facturate pentru brichetele din lemn la maxim 1500 lei/tonă cu TVA inclus și pentru pelete din lemn la maxim 2000 lei/tonă cu TVA inclus.

Companiile de telefonie protestează împotriva ordonanței privind plafonarea Foto: mariustuca.ro
Politică

Companiile telefonie protestează împotriva ordonanței plafonarea

Și companiile de telefonie protestează împotriva ordonanței privind plafonarea prețurilor la energie: ele acuză Guvernul de lipsă de transparență și susțin că noua reglementare pune în pericol investițiile în digitalizarea României. Asociația Operatorilor Mobili din România din care fac parte Orange, Vodafone și Telekom, cere „includerea de urgență a sectorului telecom în sfera de aplicare a prevederilor referitoare la plafonarea tarifelor la energie electrică”. Companiile de telefonie protestează împotriva ordonanței privind plafonarea „Prin OUG menționată, promovată de Guvern în ședința din 1 septembrie 2022, fără consultare publică, fără respectarea vreunui instrument de transparență decizională, Executivul înlătură de la o zi la alta, cu șapte luni mai devreme, pragurile de plafonare a prețului energiei electrice pe baza cărora furnizorii de comunicații electronice și-au construit planurile de afaceri pentru anii 2022 – 2023. Prin această OUG Executivul anulează estimările de dezvoltare, de investiții și de cost realizate de operatorii de comunicații electronice pentru infrastructură specifică. Operarea rețelelor, considerate că având importantă strategică, în mod deosebit în contextul geo-politic actual, presupune un consum permanent și semnificativ de electricitate”, afirmă cele trei companii. Investițiile 5G, în pericol „Având în vedere și contextul anuntatei licitații de spectru 5G, care implică investiții substanțiale din partea operatorilor telecom precum și faptul că serviciile de telefonie și internet sunt esențiale și se regăsesc în toate aspectele activităților economice, sociale și educaționale din România, adoptarea acestei Ordonanțe de urgență creează riscul unei perturbări majore, cu efect negativ asupra întregii economii și asupra societății în ansamblul sau și pune în pericol eforturile de digitalizare ale României. Menționăm că România beneficiază de cele mai mici prețuri la telefonie și internet din Europa, venitul mediu per utilizator fiind de 6,3 Euro comparativ cu, spre exemplu, 11,38 Euro în Ungaria, 14,92 Euro în Spania, 20,17 Euro în Franța, în vreme ce calitatea serviciilor din România este superioară calității serviciilor din celelalte țări europene. Notăm că în prezent România este pe ultimul loc în indexul Economiei și Societății Digitale (DESI), publicat de Comisia Europeană în 2022 (la fel ca și în 2021), iar măsurile adoptate fac și mai dificilă recuperarea decalajului digital existent față de celelalte state europene”, mai arată Asociația Operatorilor Mobili din România. Citește și: De ce Sorin Oprescu nu a fost trimis în România la pușcărie și de ce nu va sta la închisoare nici în Grecia

Companiile de utilități avertizează că ordonanța privind plafonarea prețurilor la energie ar putea duce la imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile
Eveniment

Companiile de utilități avertizează

Companiile de utilități avertizează că ordonanța privind plafonarea prețurilor la energie ar putea duce la „imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu public”. Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) solicită o revizuire a noilor modificări aduse OUG 27/2022, pentru a se evita blocajul total al pieţei şi discontinutăţi în alimentarea cu energie a clienţilor. Companiile de utilități avertizează „Federaţia ACUE înţelege nevoia introducerii unor mecanisme de control, care să asigure evitarea unor derapaje nepotrivite pe lanţul valoric al sectorului energetic, dar aceste măsuri trebuie să fie în limitele constituţionale, aliniate cu legislaţia din domeniul energetic şi calibrate în funcţie de rolul şi provocările fiecărui sector din domeniul energetic. Cu toată responsabilitatea, ne simţim datori să atragem atenţia asupra riscului ca, în situaţia foarte probabilă în care unii furnizori de energie electrică vor ajunge în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu public, mecanismele specifice de furnizor de ultimă instanţă să nu mai funcţioneze efectiv şi eficient", susţin reprezentanţii companiilor din energie. FCUE apreciază că ordonanța este neconstituțională și reproșează „autorităților” că a asistat pasiv la creșterea prețurilor, luni întregi. Citește și: De ce Sorin Oprescu nu a fost trimis în România la pușcărie și de ce nu va sta la închisoare nici în Grecia Cinism și lipsă de considerație „Valoarea prețului mediu ponderat de decontare a energiei electrice a fost stabilită netransparent și subprețurile din piață, înregistrate pe platformele de tranzacționare și evidențiate în rapoartele OPCOM. Autoritățile au vizibilitate totală în ceea ce privește evoluția prețurilor pe piața angro de energie electrică, dar nu au arătat niciun calcul care să susțină valorile incluse în noile reglementări. Realitatea este cu totul alta, iar autoritățile știu care este nivelul de preț la care s-au făcut deja achiziții. ACUE consideră că este o decizie cinică, expresia unei lipse de considerație față de mediul de afaceri (…) După luni de creștere accelerată a prețurilor pe piața angro, perioadă în care autoritățile au asistat în mod pasiv, peste noapte, a fost stabilit un preț maxim pentru decontarea sprijinului acordat consumatorilor de energie electrică, sub prețul pieței și sub costul achitat de furnizori”, mai arată aceste companii.

Ciolacu se preface că nu știe: prețul final la consumatori este deja plafonat Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Prețul final consumatori este deja plafonat

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, se preface că nu știe: prețul final la consumatori este deja plafonat, prin OUG 27/2022. Cu toate acestea, el a cerut, azi, din nou, ca ministrul Virgil Popescu să vină, până la 1 septembrie, cu un act normativ referitor la preţurile din energie. „Cu toţii aşteptăm soluţia de la această şedinţă interministerială şi, din punctul meu de vedere şi al PSD, până la data de 1 septembrie, trebuie să avem un act normativ aprobat prin Guvern, pentru perioada următoare”, a spus liderul PSD. Prețul final la consumatori este deja plafonat Însă, prin OUG 27/ 2022, prețul final la consumatori este plafonat. Iată ce prevede această ordonanță de urgență, la articolul 1: „(1) Prin derogare de la prevederile art. 80 alin. (2) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, prețul final facturat de către furnizori este: a) maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 100 KWh; b) maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh și 300 KWh inclusiv; c) maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici. (2) Prin derogare de la prevederile art. 180 alin. (1) din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, prețul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este: a) maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici; b) maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică”. Citește și: Liberalii, în complicitate cu pesediștii, au fost aproape să dea unul dintre cele mai mari „tunuri” de după 1989: vânzarea terenurilor de sub lacurile României, în ciuda Constituției Plafonarea plafonării OUG 27/2022 a fost adoptată în perioada în care PSD era la guvernare, cu acordul tuturor liderilor coaliției. La 25 iulie, el spunea: „PSD susține că se impune reluarea, la nivelul coaliției de guvernare, a discuțiilor privind aplicarea reglementării prețurilor la energie și gaze în România, pe o perioadă limitată. PSD revine cu această soluție, prezentată încă de la începutul anului, deoarece realitatea economico-socială o impune. Piața este profund distorsionată și nu oferă variante financiar-suportabile pentru economie, ceea ce înseamnă costuri suplimentare transferate în prețurile produselor pentru populație”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră