marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: plafonare

45 articole
Economie

Guvernul menține plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până în iunie

Guvernul a adoptat marți o ordonanță de urgență prin care prelungește măsura plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la data de 30 iunie 2026. Actul normativ modifică prevederile OUG 67/2023 și menține mecanismul de control al prețurilor aplicat în prezent. Ioana Dogioiu: măsura continuă în aceleași condiții Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Nadina Dogioiu, la finalul ședinței de Guvern. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie „Practic, este vorba despre o prelungire a plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până pe data de 30 iunie 2026. Suntem în a cincisprezecea lună de plafonare, periodic reînnoită prin ordonanţe de urgenţă.” Ce produse sunt vizate de plafonarea adaosului comercial Măsura se aplică în continuare pentru o listă de produse alimentare esențiale, printre care: pâine albă, iaurt, ouă, ulei, carne de pui, carne de porc. „Măsura se menţine în aceleaşi condiţii ca până în prezent, referitoare la o serie de alimente de bază”, a precizat Ioana Dogioiu. Decizia coaliției: încă trei luni de plafonare Prelungirea măsurii vine după ce coaliția de guvernare a decis, luni, extinderea plafonării adaosului comercial pentru încă trei luni. Autoritățile susțin că această intervenție are rolul de a tempera creșterea prețurilor și de a proteja puterea de cumpărare a populației. Plafonarea adaosului comercial a fost introdusă în 2023 și este reînnoită periodic, în funcție de evoluția pieței și de presiunile inflaționiste.

Adaosul la alimente, plafonat până în iunie (sursa: Pexels/Kampus Production)
Polonia plafonează prețurile la carburanți (sursa: Facebook/Miłosz Motyka)
Internațional

Carburanți mai ieftini în Polonia: guvernul impune plafonări și scade taxele

Polonia introduce, începând de marți, un sistem de plafonare a prețurilor la carburanți, stabilind tarife maxime pentru benzină și motorină, în contextul creșterii costurilor energetice. Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu anunțat de premierul Donald Tusk, menit să reducă presiunea asupra populației și economiei. Prețuri maxime stabilite pentru benzină și motorină Potrivit Ministerului Energiei, autoritățile vor introduce prețuri maxime zilnice pentru principalele tipuri de combustibili: Citește și: Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina benzină fără plumb 95: 6,16 zloți/litru (aprox. 1,65 dolari) motorină: 7,60 zloți/litru (aprox. 1,91 dolari) benzină premium: 6,76 zloți/litru (aprox. 1,70 dolari) Prețurile vor fi actualizate zilnic, în funcție de evoluțiile pieței. TVA redus și accize la minimul permis Pe lângă plafonarea prețurilor, guvernul de la Varșovia va reduce taxele aplicate carburanților: TVA scade de la 23% la 8% accizele vor fi reduse la nivelul minim permis de reglementările UE Potrivit lui Donald Tusk, aceste măsuri ar putea duce la o scădere de aproximativ 1,2 zloți/litru pentru toate tipurile de combustibili. Măsuri pe fondul crizei energetice generate de conflict Deciziile vin în contextul creșterii accelerate a prețurilor la energie, influențată de tensiunile internaționale și de conflictul din Iran. Autoritățile poloneze încearcă astfel să limiteze efectele în lanț asupra economiei și asupra costului vieții. Taxă excepțională pentru companiile petroliere Guvernul analizează și introducerea unei taxe suplimentare pe profiturile companiilor din sectorul petrolier. Măsura ar viza redistribuirea câștigurilor obținute în contextul creșterii prețurilor și ar putea contribui la susținerea bugetului. Costuri bugetare semnificative pentru reducerea taxelor Ministrul de Finanțe, Andrzej Domański, a estimat impactul bugetar al măsurilor: reducerea TVA: aproximativ 900 milioane zloți/lună reducerea accizelor: aproximativ 700 milioane zloți/lună În total, efortul bugetar depășește 1,6 miliarde de zloți lunar.

Guvernul ar putea plafona prețul la gaze (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Guvernul ar putea plafona prețul la gaze. Ilie Bolojan: măsura ar putea fi adoptată prin ordonanță

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul ar putea adopta, în ședința de joi, o ordonanță de urgență pentru plafonarea prețului la gaze, măsură menită să protejeze consumatorii și economia în contextul tensiunilor geopolitice care afectează piețele energetice. Declarația a fost făcută într-o intervenție la B1 TV, unde premierul a explicat că decizia vine pe fondul creșterii prețurilor la combustibili, provocată de conflictul din zona Golfului. Conflictul din Golf influențează prețurile la energie Potrivit lui Ilie Bolojan, războiul din regiunea Golfului a determinat o creștere a prețurilor la combustibili, în special din cauza blocării parțiale a traficului prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA „În ceea ce privește partea de gaz, suntem într-o situație în care România își asigură într-o pondere destul de mare componenta de gaz și sper că mâine vom adopta un act normativ, o ordonanță, care să asigure că prețul la gaz nu va crește în perioada următoare și să ne protejăm, indirect, cel puțin pe această componentă”, a declarat premierul. Măsura ar putea limita presiunile inflaționiste Șeful Guvernului a subliniat că evoluția prețurilor la energie are un impact direct asupra inflației. Creșterea tarifelor la electricitate, gaze sau combustibili se reflectă rapid în costurile suportate de populație și de companii, ceea ce poate amplifica presiunile asupra economiei. În acest context, plafonarea temporară a prețului la gaze ar avea rolul de a evita un nou val inflaționist în perioada următoare. România mizează pe gazele din Marea Neagră Premierul a precizat că această măsură este gândită ca o soluție temporară de tranziție, până când România va putea beneficia de resursele suplimentare de gaze din Marea Neagră. Potrivit lui Ilie Bolojan, odată cu intrarea în exploatare a acestor zăcăminte, România ar putea deveni complet independentă din punct de vedere al aprovizionării cu gaze. „Această măsură are în vedere perioada de tranziție, în care să nu mai avem un puseu inflaționist până anul viitor, când, intrând în exploatare resursele suplimentare din Marea Neagră, cu siguranță România va fi în totalitate independentă pe componenta de gaz”, a explicat premierul. Prețurile din România depind și de bursele europene Chiar dacă România produce o parte importantă din gazul consumat intern, prețurile nu sunt complet izolate de evoluțiile piețelor internaționale. Ilie Bolojan a explicat că multe contracte de export și vânzare sunt raportate la prețurile stabilite pe bursele europene, ceea ce înseamnă că fluctuațiile de pe piața globală se resimt inevitabil și la nivel național. „Toate contractele de export și vânzări se raportează la prețurile de pe bursele europene, iar orice mișcare de pe aceste piețe ne influențează individual”, a concluzionat premierul.

Ministrul Agriculturii propune plafonarea prețurilor la toate produsele agroalimentare Foto: Facebook
Politică

Ministrul Agriculturii propune plafonarea prețurilor la toate produsele agroalimentare

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu (PSD), propune plafonarea prețurilor la toate produsele agroalimentare: „Atunci când inflația sare de 5%, acest mecanism să intre automat (în vigoare) pentru toate produsele agroalimentare. În cazul în care inflația este sub 5%, mecanismul se suspendă și piața rămâne liberă”, a spus el, la Antena 3. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Ar intra aici icrele negre, carnea de sturion sau foie gras. În prezent, este în vigoare o plafonare a adaosului comercial la așa-numitele alimente de bază, valabilă până pe 31 martie 2026. Pe listă apare, din motive neclare, și magiunul. Inițial, premierul PNL Ilie Bolojan s-a opus plafonării, dar ulterior a cedat la presiunea PSD.  Ministrul Agriculturii propune plafonarea prețurilor la toate produsele agroalimentare Barbu a susținut acum că ar trebui plafonate prețurile și la energie, și la gaze.  Ce a declarat ministrul PSD al Agriculturii la Antena 3: „Eu am propus un mecanism mai simplu pentru a încerca să nu mai avem creșteri așa de mari pe partea de inflație: atunci când inflația sare de 5%, acest mecanism să intre automat (în vigoare) pentru toate produsele agroalimentare. În cazul în care inflația este sub 5%, mecanismul se suspendă și piața rămâne liberă (...) Este o propunere a mea prin care aduc justificări foarte clare, prin care putem gestiona partea de inflație. Același lucru ar trebui să se întâmple și în celelalte domenii. Și aici vorbim de energie și gaz”.  El a arătat că nu a discutat această idee cu premierul Ilie Bolojan. „Nu am discutat-o cu premierul. Eu am făcut o anumită analiză și cred că este un mecanism corect, ca noi, cei care suntem în Guvernul României, ca oameni de stat, să ne asigurăm și să ne protejăm consumatorii să cumpere alimente la prețuri corecte”, a spus Barbu. 

Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor Foto: Facebook
Politică

Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor

Partidul lui Ciceală, SENS, vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Într-o postare din 6 august 2025, pe Facebook, Mișcarea SENS susține că „nu ne mai permitem să locuim” și propune „reglementarea pieței chiriilor”, raportat la salariile medii. Citește și: Fostă judecătoare: Justiția, ca în anii '50, cînd se practica mascarada judiciară. „Prescripția, cea mai mare escrocherie, pentru salvarea marii corupții” Dar Ana Maria Ciceală trăiește din chirii: ea a închiriat în anul fiscal 2023 un apartament de 49 mp și a câștigat astfel, în medie, circa 1.500 de lei pe lună (17.799 lei venit net anual din chirii, deci, cu taxe, chiria probabil că depășea 1.500 de lei). Aceasta înseamnă peste 25% din salariul mediu net din București în octombrie 2023, de 5.984 de lei.  În august 2025, partidul ei, SENS, deplângea chiriile mari: „Prețul mediu pentru închirierea unei garsoniere în București este de aproximativ 360 de euro, adică de 1825 lei. Acest cost reprezintă 70.87% din salariul minim, în timp ce media europeană este de 56%”.  Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor Ce propune SENS:  Impozit pe locuințele goale: pentru a descuraja lăsarea locuințelor neocupate.  Taxe progresive pentru cei care dețin mai multe locuințe: „locuințele ar trebui să servească oamenilor, nu să devină instrumente de acumulare de avere”, teoretizează SENS. Protejarea chiriașilor prin introducerea unui plafon de creștere a chiriilor, crearea unei platforme publice pentru închirieri transparente, prevenirea evacuărilor abuzive și interzicerea discriminării în procesul de închiriere. „Taxe corecte pe veniturile din chirii: în România, aceste venituri sunt taxate cu doar 10%, comparativ cu 42.11% în Danemarca sau cu media europeană care este cuprinsă între 20 - 30%. Acest dezechilibru stimulează specula imobiliară”.  DeFapt.ro a arătat că potrivit ultimei declarații de avere, depusă în 2024, Ana Ciceală e șomeră, câștigă nici 600 de euro lunar (indemnizația CGMB și un apartament închiriat). Ea locuiește alături de partenerul ei, fostul senator USR Mihai Goțiu. 

AUR și PSD vor plafonarea alimentelor (sursa: Facebook/Petrisor Peiu)
Eveniment

AUR și PSD, consens pe plafonarea prețului la alimentele de bază

AUR și PSD vor plafonarea alimentelor. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat luni că formațiunea sa susține menținerea plafonării adaosului comercial la produsele de bază, dar doar dacă măsura este aplicată la nivelul supermarketurilor și pentru o perioadă limitată de timp. AUR și PSD vor plafonarea alimentelor „Ne opunem plafonării la producători și la distribuitorii și transportatorii români. Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie Dacă vorbim de plafonarea adaosului, ea trebuie făcută la nivelul supermarketurilor, dar pentru o perioadă stabilită dinainte, în care să se rezolve problemele de fond”, a afirmat Peiu într-o conferință de presă susținută la Parlament. Critici la adresa Guvernului și PSD Senatorul AUR a reproșat coaliției de guvernare „lipsa de viziune și claritate”, acuzând Executivul că menține măsuri fără a propune soluții reale. „PSD vine după doi ani și jumătate în care a condus Ministerul Agriculturii și Guvernul și spune: am avut plafonare și nu am rezolvat nimic. Până la urmă, toate măsurile de plafonare, cum a fost și la energia electrică în UE, sunt temporare. Dacă nu avem un calendar de rezolvare a problemelor, vom ajunge din nou la aceeași situație”, a precizat Peiu. Recesiunea, vizibilă abia în 2026 În ceea ce privește situația economică, liderul senatorilor AUR a explicat că abia în februarie 2026 va fi clar dacă România a intrat sau nu în recesiune. „Intrarea în recesiune nu o vom ști în timp real. Pentru trimestrul trei, vom avea semnale la sfârșitul lui octombrie sau mijlocul lui noiembrie, iar pentru trimestrul patru vom afla în februarie. Doar atunci vom ști cu certitudine dacă este recesiune sau nu”, a declarat acesta. Deficit bugetar și cheltuieli publice Peiu a criticat modul în care actuala coaliție gestionează finanțele țării, susținând că cheltuielile rămân ridicate indiferent de creșterea taxelor. „Dacă ar fi fost înghețate cheltuielile cu personalul bugetar, fără concedieri, deficitul ar fi fost cu 44 de miliarde de lei mai mic la finalul anului, adică 2,4% din PIB. Ne-am fi încadrat în ținta de deficit dacă Guvernul ar fi înghețat cheltuiala cu salariile bugetarilor după ce datoria publică a depășit 50% din PIB”, a afirmat senatorul. El a menționat că, dacă salariile profesorilor nu ar fi crescut la nivelul aprobat în 2024, nu ar fi fost nevoie de alte ajustări ulterioare.

PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan

PSD și UDMR au blocat, azi, în ședința coaliției majoritare, din nou, două măsuri cruciale cerute de premierul Ilie Bolojan, afirmă surse politice: concedieri în administrația publică locală și eliminarea plafonării prețurilor la așa-zisele „alimente de bază”, listă pe care se află și magiunul.  Citește și: Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Bolojan ar fi cerut concedieri, în timp ce PSD și UDMR au susținut că ar fi suficientă o reducere a cheltuielilor, de la primărie la primărie, în funcție de decizia autorităților locale.  PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan „Doar în aparatele proprii avem 130.000 de angajați, în celelalte aparate, asistența socială, direcția copilului, mai sunt cel puțin atâția. Dacă vrem să echilibrăm lucrurile și să nu ajungem de unde am plecat atunci trebuie să ne reducem cheltuielile inclusiv în administrația publică locală”, spunea premierul, marți, la un interviu pentru Antena 3.  Însă el nu a reușit să convingă PSD și UDMR nici să ridice plafonarea la alimente.  PSD a prezentat un document din care reieșea că eliminarea prelungirii plafonării prețurilor la alimentele de bază ar duce la majorarea inflației, iar Bolojan a cerut o păsuire de o săptămână. Plafonarea prețului la alimente încetează la 1 octombrie.  În schimb, potrivit unor surse politice, în ședința de azi a liderilor coaliției s-a ajuns la un consens în ceea ce privește reistribuirea funcțiilor de prefect și a șefilor de agenții. PSD a blocat până acum o reîmpărțire cu USR. Situația a fost rezolvată azi, așa că USR va putea să nominalizeze persoanele care să preia aceste funcții.  USR va avea 11 șefi de agenție și patru prefecți - la Bacău, Botoșani, Timiș și București - în loc de nouă, cât ceruseră liderii formațiunii inițial, PSD urmând să cedeze trei posturi, iar PNL unul singur.  În schimb, liderii USR ar fi agreat să primească la schimb mai multe posturi de secretar de stat. Posturile de subprefect s-au împărțit astfel: PSD - 27, PNL - 15, USR - 13, iar UDMR - șapte. 

Ministrul Manole, falsuri despre plafonarea prețurilor (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

Ministrul Manole minte grosolan când spune că plafonarea prețului alimentelor nu afectează bugetul

Ministrul Manole, falsuri despre plafonarea prețurilor. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat luni că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază este o măsură esențială pentru protejarea populației și nu implică niciun cost suplimentar pentru bugetul de stat. Totuși, această afirmație este falsă. PSD susține continuarea plafonării Oficialul a subliniat că Partidul Social Democrat sprijină menținerea plafonării, măsură introdusă pentru prima dată în România la inițiativa sa. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Potrivit acestuia, beneficiarii direcți sunt toți cetățenii, dar mai ales persoanele cu venituri reduse. Florin Manole a precizat că plafonarea adaosului comercial nu generează cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat, fiind un instrument de protecție economică fără presiune financiară asupra Guvernului. Răspuns la criticile din spațiul public În contextul opiniilor contrare exprimate public, ministrul Muncii a transmis că opoziția față de această măsură echivalează cu respingerea unuia dintre principalele instrumente anti-inflaționiste aflate la dispoziția Guvernului României. Manole a subliniat că plafonarea adaosului comercial este folosită și de alte state europene, ca metodă de temperare a creșterii prețurilor. „Pentru PSD, creșterea inflației este o îngrijorare reală”, a afirmat ministrul, adăugând că nu există niciun motiv pentru eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază. Ministrul Manole, falsuri despre plafonarea prețurilor Prin plafonarea prețului la alimentele de bază se reduc sumele pe care statul le impozitează și, astfel, bugetul câștigă mai puțini bani. Practic, în acest fel, bugetul este afectat: nu sunt făcute cheltuieli din bani publici, dar sumele din impozite care ajung la bugetul public sunt mai mici.

PSD vrea prețuri plafonate la alimente (sursa: Facebook/Marius Constantin Budăi)
Politică

PSD insistă că vrea prețuri plafonate la alimente de bază și-l amenință iar pe Bolojan

PSD vrea prețuri plafonate la alimente. Deputatul PSD Marius Budăi, fost ministru al Muncii, a anunțat că partidul nu va accepta ridicarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază. PSD vrea prețuri plafonate la alimente Acesta avertizează că o astfel de măsură ar afecta grav cetățenii cu venituri mici și ar avantaja corporațiile din retail. Citește și: Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu Budăi a transmis pe Facebook că va propune în PSD și în Parlament o inițiativă legislativă pentru reintroducerea plafonării, în cazul în care premierul Ilie Bolojan nu va decide prelungirea acesteia. Critici la adresa premierului Bolojan „Încetarea plafonării ar fi o catastrofă pentru cetățenii cu venituri mici, mai ales că inflația este în creștere! În schimb, ar fi un cadou pentru corporațiile din retail”, a scris Budăi. El a acuzat marile lanțuri comerciale că doresc speculă și creșteri speculative ale prețurilor, nu o piață concurențială. Acordul politic și riscul de tensiuni în Coaliție Fostul ministru a subliniat că nu au existat discuții în Coaliție privind încetarea plafonării. Totodată, a reamintit premierului Bolojan că sprijinul pentru guvern se bazează pe un Acord Politic ce prevede luarea deciziilor majore doar prin consens. „Dacă încalcă Acordul, premierul este răspunzător de subminarea Coaliției și a propriului guvern! Nu PSD rupe Coaliția, ci cei care încalcă Acordul”, a transmis Budăi. Poziția Guvernului: plafonarea produce distorsiuni economice Executivul a anunțat sâmbătă că decizia eliminării plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare. Potrivit Guvernului, ultima prelungire, făcută în urmă cu trei luni, a fost stabilită ca fiind finală, întrucât măsura ar fi provocat distorsiuni economice atât pentru producători, cât și pentru comercianți. Premierul Ilie Bolojan urmează să aibă, săptămâna viitoare, discuții cu reprezentanții retailerilor pentru a se asigura că ridicarea plafonării nu va genera creșteri majore de prețuri. Sorin Grindeanu: „Nu PSD renunță la plafonare” Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a reafirmat că partidul nu este de acord cu încetarea plafonării și că această decizie nu a fost discutată în coaliție. „România are nevoie de stimularea investițiilor și de politici publice care să crească economia, nu de austeritate pe seama celor mulți”, a transmis Grindeanu pe Facebook. El a amintit că PSD a lansat recent un Plan economic de relansare, bazat pe investiții, crearea de locuri de muncă și sprijin pentru tineri.

Haos și amenințări în coaliție pe tema ridicării plafonării prețurilor Foto: Inquam
Politică

Haos și amenințări în coaliție pe tema ridicării plafonării prețurilor

Haos și amenințări în coaliție pe tema ridicării plafonării prețurilor: PSD se opune, Dogioiu susține că decizia e luată, USR nu știe nimic. În decurs de 12 ore, între partidele din coaliția majoritară s-a inflamat o nouă dispută. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă Presa a scris, pe surse, că premierul ILie Bolojan a decis să pună capăt plafonării prețurilor la alimente. Adaosurile comerciale la alimente de bază au fost plafonate începând cu august 2023. Haos și amenințări în coaliție pe tema ridicării plafonării prețurilor Însă imediat ce informația a apărut în presă, PSD a anunțat că se opune. „Este un semnal care m-a îngrijorat, la fel de mult ca zvonurile privind renunțarea la plafonarea adaosului comercial în cazul alimentelor de bază, care ar urma să fie ridicată de la 1 octombrie. Voi cere urgent clarificări partenerilor de guvernare, pentru că este o decizie pe care nu am discutat-o în Coaliție și cu care PSD nu poate fi de acord. Specialiștii spun că ridicarea plafonării ar crește imediat inflația cu încă 2-3 puncte procentuale, consumul ar scădea, iar puterea de cumpărare a românilor se va prăbuși”, a spus președintele PSD Sorin Grindeanu. Însă purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a intervenit și a afirmatb că, defpat, decizia a fost deja luată. „Decizia neprelungirii plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare. Coaliția a decis, fără nicio opinie contrară,  la momentul respectiv, că prelungirea din urmă cu trei luni a plafonarii urma să fie ultima, deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor cât și al comercianților. Săptămâna viitoare, premierul va avea discuții cu reprezentanții retailerilor pentru a se asigura că neprelungirea plafonării nu va provoca creșteri importante de prețuri”, a spus Dogioiu, sâmbătă. Însă nici ministrul USR al Economiei nu pare să știe de vreo decizie pe acest subiect. „Vă spun un singur lucru, care este sfânt, și care ține această coaliție. Deciziile, prin protocol, sunt luate doar cu unanimitate. Dacă USR nu vrea, dacă PSD s-ar opune în coaliție și nu la televizor, nicio decizie luată până acum nu ar fi putut să fie luată. Și reforma în administrație, sperietoare aia cu 45% din oameni vor fi dați afară este un narativ neadevărat, pentru că toate administrațiile publice din țară, sau cele mai multe dintre ele, au o organigramă cu foarte multe posturi libere. Ca să se îndeplinească pragul trebuie să existe șefi. Nu poți să fii șef la un om, trebuie să fii șef la minim 10 oameni (...) Trebuie ca Ministerul de Finanțe să vină cu cifre. După ce vedem aceste cifre, guvernul nu poate să decidă dacă mai poate susține sau nu mai poate susține. E o chestie extraordinar de limpede pe care unii și alții încearcă să o speculeze politic”, a spus Radu Miruță la Digi24.  

Alimentele de bază, scumpiri din toamnă (sursa: Pexels/Kampus Production)
Eveniment

Prețul alimentelor de bază, plafonat pentru încă trei luni. Toamna ar putea veni cu scumpiri masive

Alimentele de bază, scumpiri din toamnă. Guvernul a decis prelungirea cu încă trei luni a plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, pentru a proteja consumatorii în fața scumpirilor. Alimentele de bază, scumpiri din toamnă Măsura este considerată de specialiști o soluție justificată în contextul economic actual, marcat de creșteri ale costurilor. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Consultanții avertizează însă că, odată cu expirarea plafonării, din toamnă ar putea urma scumpiri semnificative, mai ales la produsele sezoniere. Legumele și fructele proaspete ar putea fi cele mai afectate, fiind deja în perioada de maximă cerere. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ajutor pentru plata facturilor la electricitate (sursa: Pexels/Burak The Weekender)
Eveniment

Pe cine ajută statul să-și plătească facturile la electricitate după ridicarea plafonării

Ajutor pentru plata facturilor la electricitate. După 1 iulie 2025, consumatorii vulnerabili din România vor beneficia de sprijin direcționat pentru plata facturilor la energie, odată cu eliminarea mecanismului general de plafonare a prețurilor. Noua măsură este anunțată de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-un raport publicat pe pagina sa de Facebook. Ajutor pentru plata facturilor la electricitate Potrivit proiectului de Ordonanță de urgență lansat în consultare publică pe 11 iunie 2025, ajutorul va fi oferit sub forma unor tichete lunare pentru plata facturii la energie electrică, dedicate consumatorilor casnici în situație de sărăcie energetică. Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Condițiile de eligibilitate sunt următoarele: Persoană singură cu venit lunar de până la 2.574 lei (salariul minim net) Familii cu venit net lunar/membru de cel mult 1.784 lei Familii numeroase (cu peste 3 copii) Familii monoparentale Persoane cu dizabilități sau boli grave Ministrul Energiei: „Ajutorul merge exact unde trebuie” „Niciun român care are cu adevărat nevoie nu va fi lăsat în urmă”, a transmis Sebastian Burduja. Noul mecanism este considerat mai eficient, echitabil și sustenabil, înlocuind plafonarea aplicată uniform tuturor consumatorilor. Bilanț după doi ani la conducerea Ministerului Energiei Duminică, 16 iunie, Sebastian Burduja a prezentat un bilanț al celor doi ani de mandat, menționând investițiile realizate și direcțiile strategice pentru viitor. „Am promis trei priorități: investiții, investiții, investiții”, a declarat ministrul. Fonduri atrase: 14 miliarde de euro nerambursabili În perioada 2023–2025, au fost atrase: 14 miliarde euro fonduri nerambursabile pentru producție, stocare și modernizarea rețelelor Alte 14 miliarde euro finanțări private, mobilizate prin proiectele publice Un total de 30 miliarde euro pentru sistemul energetic național Peste 1.800 MW noi conectați în rețea în doar doi ani România a reușit conectarea a: 1.251 MW în anul 2024 594 MW în primele cinci luni din 2025 Cumulat, peste 1.800 MW de energie regenerabilă au fost adăugați în rețea, o performanță comparabilă cu întreaga perioadă 2016–2023. România, între primele 5 țări UE cu cele mai mici prețuri la energie Măsurile de plafonare aplicate până acum au contribuit la menținerea facturilor accesibile pentru populație. „Vom continua să sprijinim consumatorii vulnerabili, fără a afecta competitivitatea economică”, a precizat ministrul. Top 10 realizări în mandatul lui Sebastian Burduja Printre cele mai importante proiecte realizate în acești doi ani se numără: Adoptarea Strategiei Energetice a României 2025–2035–2050, după o pauză de 17 ani Atracția a 14 miliarde euro fonduri nerambursabile Semnarea contractului de 3,2 miliarde euro pentru Unitățile 3 și 4 Cernavodă Conectarea a 1.800 MW în rețea Finalizarea listării Hidroelectrica, cel mai mare succes bursier global în 2023 Demararea forajului la Neptun Deep – sursă estimată de peste 20 miliarde euro la buget România, cel mai mare producător de gaze naturale din UE Adoptarea legii eoliene offshore – România, prima țară de la Marea Neagră cu legislație specifică Reluarea investițiilor în hidrocentrale începute înainte de 1989 Finalizarea Grupului V Rovinari – 330 MW energie în bandă Modernizarea CET-urilor din București: investiție de 361 milioane euro În cadrul strategiei energetice naționale, ministrul a mai menționat demararea modernizării centralelor termice din București, proiect finanțat cu 361 milioane euro fonduri nerambursabile.

Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia și ce datorii mai sunt

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia și ce datorii mai sunt la furnizori: întreaga schemă ar fi înghițit 30 de miliarde de lei, iar datoriile ministerului Energiei către furnizpri sunt la circa cinci miliarde de lei.  Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia Potrivit unei știri news.ro, întrebat care este impactul asupra bugetului de stat al acestei scheme de plafonare, care a decurs în aceşti ultimi patru ani, Sebastian Burduja a spus că impactul total e undeva la 30 de miliarde, din care 18 miliarde ministerul Energiei şi 12 miliarde Ministerul Muncii. „Sunt datorii de câteva miliarde, probabil cinci miliarde de lei, vedem pe ultimele date. Ministerul Energie are şi acum în buget un miliard de lei disponibil pentru a fi plătiţi, dar noi nu putem plăti până când ANRE-ul nu validează aceste solicitări din partea furnizorilor. Deci, ceva bani mai avem şi sunt convins că pe parcursul anului, e o discuţie complicată şi cu Ministerul de Finanţe, putem să mai plătim din aceste datorii”, a mai spus demnitarul PNL.  Ministrul i-a sfătuit pe consumatori să se uite foarte bine cine este furnizorul lor, compania care le trimite factura acasă şi să intre pe comparatorul de preţuri de la ANRE, un lucru pe care orice românul poate face online, rapid, şi unde îşi poate schimba furnizorul. „Aici sunt două variante. Fie merge cu un nou furnizor şi sunt oferte în piaţă foarte avantajoase pentru contextul în care ne aflăm, fie furnizorul actual, când vede că un consumator vrea să se mute la alt furnizor, vine cu o ofertă de retenţie. Deci toţi furnizorii au chestia asta şi un lucru foarte simplu pe care românii îl pot face şi trebuie să-l facă. De ce? Pentru că îşi fac lor un bine şi ne fac şi nouă un bine. De ce? Cu cât noi punem mai multă presiune pe furnizori, cu atât această piaţă va deveni mai competitivă, ofertele vor fi mai bune, deci facturile vor fi mai mici”, a explicat Burduja. 

Indecizia privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile la gaze să explodeze Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Indecizia subvenționarea energiei făcut prețurile gaze explodeze

Indecizia politică privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile „spot” la gaze să explodeze, iar marii consumatori sunt afectați serios, apreciază Dumitru Chisalita, președintele Asociației pentru Energia Inteligentă. El arată că s-a înregistrat o premieră: „Cea mai mare diferență din toate timpurile, între prețul spot al gazelor de pe bursele din România și cele din Europa”. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Indecizia privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile la gaze să explodeze Prețul gazelor din România pe piața SPOT – BRM a crescut cu 72% de la începutul anului până în prezent, față de o creștere de 15% la nivelul pieței TTF Olanda. Dacă la începutul anului prețul SPOT al gazelor din România era mai mic cu 4% față de prețul de pe cea mai importanță bursă din Europa – TTF Olanda, în ziua de 10.02.2025 prețul din România era cu 44% mai mare (prețul gazelor de pe piața SPOT din România era cu 25 euro mai mare decât cel din Europa). Președintele AEI arată că, aparent, consumatorul casnic nu este afectat, dar, în realitate, diferența dintre costul furnizorilor și prețul plafonat este achitată de la buget. În plus, vor fi afectate companiile care consumă peste 50.000 MWh/an, care nu beneficiază de prețuri plafonate. Vine frigul, gazele se vor scumpi Cum explică Chisăliță această situație: „Această situație se datorează instabilității generate de ping-pongul liberalizării pieței de gaze, care a blocat piața, deoarece toată lumea așteaptă o decizie eminamente politică, fără a avea curajul să vândă sau să cumpere gaze decât pe termen scurt și foaret scurt” „Situația incertitudinii de pe piața de gaze din România a împins ca tranzacțiile în prezent să fie realizate aproape exclsuiv pe piața SPOT, fapt ce crează un mare risc pe creșterea prețului gazelor la cea mai mică variație a cererii” „Prețurile gazelor naturale pe piața SPOT din România ar putea să crească în continuare, având în vedere prognoza temperaturii aerului pentru următoarele 10 zile și lipsa unei decizii” privind liberalizarea prețurilor la energie Conform unui raport Transgaz, România va fi nevoită să importe peste cinci milioane de metri cubi de gaz pe zi pentru a trece iarna. Depozitele de gaze s-au golit semnificativ, iar gradul de umplere e de doar 43%.

Prețurile la gaze și electricitate explodează (sursa: Inquam Photos/Ioana Fredi-Avram)
Economie

Prețurile la gaze și electricitate explodează

Prețurile la gaze și electricitate explodează. Scumpirile se vor produce dacă plafoanele prețurilor la energie vor fi eliminate, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Prețurile la gaze și electricitate explodează Integral, mai jos, analiza AEI: Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta "Anul 2025 pe lângă multiplele schimbări fiscale și creșteri de taxe vine și cu întrebări privind care vor fi prețurile pe care românii le vor achita pentru gaze și energie electrică după aprilie 2025. Un răspuns greu de anticipat. Considerăm că sunt trei scenarii posibile: În situația în care ideea plafonării prețurilor la energie se va menține, prețurile la gazele naturale vor rămâne la același nivel – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus. În ceea ce privește prețul la energie electrică, apreciez că se vor stabilii cel mult două niveluri de prețuri probabil 1,3 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum peste 255 kWh/lună și de 0,8 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum sub 255 kWh/lună. Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu cca 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună și o creștere a prețului energiei electrice cu 17% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 6 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh). În situația în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, și se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieței, probabil consumatorii de gaze naturale vor achita aceleași prețuri ca și prețurile plafonate – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus, iar pentru energie electrică se vor achita prețuri de cca 1,15 lei/kWh cu TVA inclus (considerând prețul mediu de achiziție al energiei electrice de pe OPCOM an 2025). Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu cca 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună, o creștere a prețului energiei electrice cu 43% pentru cei care consumau între 100 – 255 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 35 lei/lună la factura de energie electrică de 100 kWh) și o creștere a prețului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 24 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh). În situația în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, și nu se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieței, probabil consumatorii de: a) gaze naturale vor achita prețuri de minim 0,380 lei/KWh (considerând prețul de achiziție al gazelor de pe bursa de la TTF an 2025). b) energie electrică vor achita prețuri care se vor găsi peste 1,38 lei/kWh cu TVA inclus. Aceasta înseamnă o creștere a prețului energiei electrice cu cca 6% pentru consumatorii care consumă peste 255 kWh/lună (24 lei/lună la un consum de 300 kWh), cca 72% pentru consumatorii care consumă între 100 - 255 kWh/lună (58 lei/lună la un consum de 100 kWh) și de cca. 102% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 35 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh). De precizat că dacă scenariul 2 și 3 degrevează bugetul României de costurile subvenției, scenariul 1 ar aduce cheltuieli importante pentru acoperirea subvențiilor din energie, coroborat cu pierderea unor surse de finanțare europeană și care se vor materializa în noi creșteri de taxe și impozite, care i vor afecta în primul rând pe cei mai săraci dintre români."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră