sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: patriot

16 articole
Eveniment

Guvernul oficializează donația unui sistem Patriot

Guvernul oficializează donația unui sistem Patriot. Guvernul a adoptat, luni, proiectul de lege privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către terţi. Guvernul oficializează donația unui sistem Patriot Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului în regim de urgenţă, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj "Executivul a aprobat şi va trimite la Parlament, în regim de urgenţă, un proiect de lege care completează Legea 222/2017 privind capabilitatea de apărare aeriană cu baza la sol. Concret, proiectul prevede că un sistem de rachete sol-aer Patriot face obiectul unor acte de donaţie către terţi. După adoptarea legii de către Parlament, Guvernul va putea emite hotărârea care va face operativ actul de donaţie. Tot Executivul este împuternicit să reconstituie capabilitatea de apărare sol-aer a ţării din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale", a spus Mihai Constantin, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.

Guvernul oficializează donația unui sistem Patriot (sursa: Inquam Photos/George Călin)
70 de zile după ce CSAT a decis să transfere un sistem Patriot Foto: Facebook
Politică

70 de zile după ce CSAT a decis să transfere un sistem Patriot

La 70 de zile după ce CSAT a decis să transfere Ucrainei un sistem Patriot, ministerul Apărării, condus de pesedistul Angel Tîlvar, a inițiat un proiect de lege în acest scop. Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a îndemnat joi partenerii străini să nu întârzie și să furnizeze Ucrainei sistemele de apărare aeriană Patriot promise. Citește și: Fostul ministru al Muncii Violeta Alexandru a trecut în tabăra Elenei Lasconi: „Avem ciuma roșie cu aliații lor, trădătorii. Și avem USR” 70 de zile după ce CSAT a decis să transfere un sistem Patriot La 20 iunie 2024, CSAT a decis, potrivit comunicatului oficial: „Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT”. Însă proiectul de lege - care, spre deosebire de ordonanțele de urgență, va intra în vigoare abia după aprobarea din Parlament, un posibil control de constituționalitate la CCR și promulgarea sa de către președintele României - a fost publicat pe site-ul ministerului Apărării abia la 29 august. În ziua apariției acestui proiect, secretarul Apărării din SUA, Lloyd J. Austin III, l-a sunat pe ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, și au discutat, printre altele, despre „războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina”. „Cei doi lideri și-au reafirmat angajamentul neclintit de a consolida apărarea flancului estic al NATO, precum și sprijinul neîntrerupt, acordat Ucrainei, pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse”, se arată în comunicatul postat pe site-ul Ambasadei SUA. Proiectul de lege inițiat de ministerul Apărării prevede donarea unui sistem Patriot către Ucraina și preluarea costurilor transferului - circa 60 de milioane de dolari - de către acest minister.

Sistem Patriot în Ucraina - Geoană, tăcere (sursa: Facebook/Mircea Geoana)
Politică

Sistem Patriot în Ucraina - Geoană, tăcere

Sistem Patriot în Ucraina - Geoană, tăcere. Mircea Geoană, implicat într-o precampanie prezidențială neoficială în România, nu a comentat pe subiectul transferului unei baterii Patriot românești în Ucraina. Sistem Patriot în Ucraina - Geoană, tăcere DeFapt.ro i-a solicitat lui Mircea Geoană o declarație pe acest subiect, atât direct, cât și prin intermediul staff-ului. Citește și: Geoană, declarație riscantă despre Ucraina: insinuează că România ar fi trebuit să blocheze exportul grânelor ucrainene. O astfel de decizie ar fi produs satisfacție la Moscova Joi, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis ca România să transfere un sistem de rachete Patriot Ucrainei. Mircea Geoană nu a comentat, însă, subiectul. La jumătatea lunii mai, actualul secretar general adjunct al NATO a făcut declarații pe acest subiect la Digi24. "Decizia de a susţine sau a nu susţine Ucraina cu sisteme Patriot acuma este legată de faptul dacă un stat aliat (...) consideră că dislocarea unui astfel de echipament creează o vulnerabilitate pentru protecţia spaţiului propriu naţional. Este o conversaţie absolut raţională şi legitimă, dar în niciun caz faptul că România ar trimite (...) mai mult suport pentru Ucraina, am deveni o ţintă suplimentară pentru Rusia. Nu. Rusia foloseşte comunicarea agresivă ca o pârghie de influenţare a opiniei publice din ţările NATO", a spus Geoană.

Patriot românești în Ucraina, strategie bună (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Patriot românești în Ucraina, strategie bună

Sistemele antiaeriene ucrainene sunt parțial distruse iar sisteme Patriot românești în Ucraina, strategie bună. Patriot românești în Ucraina, strategie bună Armata rusă atacă masiv, folosind rachete balistice tactice și din ce în ce mai mult bombe ghidate. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Aceastea pot fi combătute doar prin sisteme de rachete de apărare aeriană, precum sistemele Patriot sau S-300 de producție rusă. Însă pentru S-300 ucrainenii și-au epuizat aproape toate stocurile de rachete, iar posibilitățile de livrare a unora noi sunt foarte limitate. Kievul a cerut ajutor aliaților occidentali: are nevoie de încă șapte sisteme Patriot. În UE, există șapte state care au aceste sisteme. Dintre acestea, două țări sunt considerate vulnerabile, două sunt reticente la transfer, și două au refuzat categoric. O singură țară a promis că va trimite sistemul. România încă negociază această posibilitate. Ce sunt și cât costă sistemele Patriot Patriot (Phased Array Tracking Radar for Intercept on Target) este un sistem de apărare aeriană cu rază lungă, care funcționează la orice altitudine, indiferent de condițiile meteorologice, pentru a contracara rachete balistice tactice, rachete de croazieră și aeronave avansate. Patriot este un sistem mobil de rachete ghidate, care include un radar puternic, cu o rază de acțiune de peste 150 km, o stație de control, un generator de energie, stații de lansare și vehicule de suport. Sistemul poate ochi ținte până la o înălțime de aproximativ 20 de kilometri și o distanță de maximum 160 de kilometri. Fiecare baterie constă dintr-un sistem de lansare montat pe camion cu opt lansatoare care pot ține până la patru interceptoare de rachete fiecare. În funcție de tipul de interceptor utilizat, sistemul are diferite capacități. De exemplu, interceptorul PAC-2 folosește un focos cu fragmentare în explozie, în timp ce noua rachetă PAC-3 folosește o tehnologie mai avansată de hit-to-kill. O rachetă PAC-2 costă aproximativ două milioane de euro, iar una PAC-3, aproximativ patru milioane de euro. Un sistem Patriot costă peste un miliard de euro: 400 de milioane de euro pentru sistem și 690 de milioane de euro pentru rachetele dintr-o baterie. Construirea unui asemenea sistem durează aproximativ doi ani. Care sunt statele UE cu sisteme Patriot operaționale În prezent, există șapte state membre UE care dețin sisteme Patriot operaționale: Germania, Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania și Suedia. După ce SUA au aprobat pachetul de ajutor militar de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, a avut loc o întrevedere între miniștrii de eExterne și de Apărare ai UE cu omologii lor ucraineni. În prezent, Kievul are trei sisteme Patriot operaționale (furnizate de SUA și Germania). Sunt insuficiente: Zelenski a cerut cel puțin încă șapte asemenea sisteme. Potrivit lui Jens Stoltenberg, NATO "a evidențiat capacitățile existente în întreaga alianță, există sisteme care pot fi puse la dispoziție Ucrainei". Germania a livrat deja două Patriot, urmează încă unul Germania are în prezent zece sisteme Patriot, multe dintre ele fiind rezervate misiunilor NATO. Până acum, Germania a livrat Ucrainei două sisteme Patriot, iar în aprilie a anunțat că va mai trimite încă unul. De altfel, ministrul Apărării, Boris Pistorius, vrea să procure încă patru noi sisteme Patriot. Pistorius a argumentat că astfel va putea promova transferul mai multor sisteme de apărare aeriană pentru Ucraina. Olanda și Suedia preferă să dea bani, nu Patriot Olanda are patru sisteme Patriot, dintre care trei, operaționalizate. În ceea ce privește transferul către Ucraina, ministrul olandez de Externe, Hanke Bruins Slot, a declarat că Țările de Jos "caută posibilități în acest moment". Dar că, deocamdată, poate oferi doar sprijin financiar Ucrainei, pentru consolidarea apărării antiaeriene și pentru achiziția dronelor. Slot a sugerat că ar putea sprijini financiar Ucraina pentru cumpărarea unui sistem Patriot. Suedia are patru sisteme Patriot. Ministrul suedez al Apărării, Pal Jonson, a declarat că, deși țara sa nu exclude posibilitatea de a transfera elemente ale sistemului Patriot în Ucraina, Suedia se concentrează în prezent pe asistența financiară pentru Ucraina și pe furnizarea altor tipuri de arme, inclusiv sistemele antiaeriene portabile RBS 70. Polonia are doar două sisteme, nu transferă nici unul în Ucraina Polonia și România se confruntă cu cele mai puține presiuni diplomatice pentru a furniza Ucrainei sisteme Patriot. Atât România, cât și Polonia sunt considerate țări aflate "într-o situație mai vulnerabilă, având granița cu Ucraina". Polonia deține două sisteme Patriot. A refuzat să transfere elementele sistemului Patriot în Ucraina, din mai multe motive. În primul rând, cele două sisteme pe care le are din 2023 nu au atins încă pregătirea operațională deplină. Transferul lor ar încetini procesul de pregătire a echipajelor și de implementare a sistemelor în armata poloneză. Polonia este țara cea mai expusă unei potențiale agresiuni, după Ucraina. Sistemele pe care le are sunt prea puține pentru a asigura un nivel minim de securitate națională. Minimul este de opt sisteme Patriot. Însă Polonia oferă Ucrainei un sprijin militar și non-militar imens. Printre acestea, și sisteme mai vechi de apărare aeriană la sol. România, deschisă la negocieri România are patru sisteme, dintre care unul - operaționalizat, încă unul - aproape operaționalizat și încă două - în curs de operaționalizare. În timpul vizitei în SUA, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că e deschis la continuarea discuţiilor cu privire la transferul bateriilor Patriot din România. Însă a precizat că decizie poate fi luată doar de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). De asemenea, Iohannis a sugerat că Armata Română ar trebui să negocieze: "Să vedem ce putem da și ce putem primi în schimb". Bucureștiul ar putea primi alte sisteme de rachete și misiuni de poliție aeriană Potrivit unui interviu cu generalul de brigadă Mircea Mîndrescu, România ar putea primi un fel de "pachet compensatoriu", realizat de SUA în cooperare cu celelalte state aliate. În măsura în care vor fi disponibile, în România ar putea fi transferate sistemele norvegiano-americane antiaeriene cu rază medie NASAMS sau sisteme similare cu Patriot, precum sistemul german IRIS-T sau sistemele franco-germane SAMP/T. De asemenea, SUA ar putea transfera temporar în România și un sistem THAAD, care ar echivala sistemul Patriot la altitudini mai mari. Aliații ar mai putea aduce mai multe avioane de luptă F-16, Rafale sau Eurofighter pe teritoriul României, care să fie integrate în sistemul antiaerian și să consolideze capacitățile pentru misiunile de Poliție Aeriană Întărită. "O combinație între THAAD, capabil să intercepteze armament balistic, și aeronavele care pot intercepta drone și rachete de croazieră ar putea compensa capabilitatea integrată care este Patriot", a afirmat generalul Mîndrescu. Spania trimite doar rachete, nu un sistem complet Singurele țări UE care au sisteme Patriot și care le-ar putea oferi Ucrainei, dar au refuzat, sunt Spania și Grecia. La ultimul summit de la Bruxelles, lideri ai UE le-au cerut personal premierilor spaniol și grec, Pedro Sanchez și Kyriakos Mitsotakis, să transfere o parte din echipamentul lor de apărare aeriană în Ucraina. Oficialii europeni au susținut că nevoile Atenei și Madridului nu sunt la fel de mari ca cele ale Kyivului și că nu se confruntă cu nici o amenințare imediată la adresa securității lor. Spania are trei sisteme Patriot. Însă guvernul spaniol a declarat că nu va transfera nici unul dintre sisteme în Ucraina. În schimb, Spania va trimite un set de rachete interceptoare antiaeriene Patriot cu rază lungă de acțiune. Ministrul Apărării din Spania, Margarita Robles, a declarat că ajutorul va mai include și muniție de diferite tipuri, mitraliere ușoare și grele, vehicule logistice protejate, vehicule blindate de infanterie, arme antitanc, obuziere de artilerie de câmp, medicamente spitalicești și truse individuale de prim ajutor de luptă. Grecia păstrează Patriot pentru un eventual conflict cu Turcia În ceea ce privește Grecia, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că Atena refuză să trimită orice fel de sistem de apărare aeriană în Ucraina, fie Patriot, fie S-300. Astfel, Grecia a respins categoric presiunile din partea aliaților europeni pentru a ajuta Ucraina, argumentând că Atena are nevoie de aceste sisteme pentru nevoile interne Mitsotakis a invocat preocupările de securitate ale Greciei cu Turcia. "Grecia nu va trimite nici S-300, nici Patriot în Ucraina", a declarat acesta. În comparație cu PIB-ul fiecărei țări membre ale UE, Grecia se află pe locul 20, iar Spania pe locul 26 în clasamentul țărilor care susțin Ucraina.

România, rachete Patriot: un miliard EUR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

România, rachete Patriot: un miliard EUR

România, rachete Patriot: un miliard EUR. Ministerul Apărării Naționale, condus de Angel Tîlvăr, va plăti peste 1,08 miliarde euro pentru achiziția a 200 de rachete necesare sistemului de apărare anti-rachetă PATRIOT. Memorandumul privind această achiziție urmează să fie aprobat de premierul Marcel Ciolacu, care în paralel își pregătește vizita oficială în SUA, acolo unde speră să fie primit de secretarul de stat Anthony Blinken și de vicepreședintele Kamala Harris. Citește și: VIDEO Prezența piloților ucraineni pentru F-16 în România va duce la creșterea acțiunilor de spionaj și sabotaj rusești, potrivit unor surse militare. Însă Bucureștiul își consolidează rolul în NATO Armata Română are în dotare un singur sistem de rachete PATRIOT din cele șapte cumpărate de la Guvernul SUA cu nu mai puțin de 3,9 miliarde de dolari. La testarea primului sistem de rachete cu muniție reală de către Armata Română, una din cele trei rachete trase a ratat lansarea. România, rachete Patriot: un miliard EUR Angel Tîlvâr, ministrul Apărării Naționale, a solicitat printr-un memorandum acordul premierului Marcel Ciolacu, actualul șef al PSD, pentru a trimite Parlamentului României o solicitare prin care să ceară aprobarea prealabilă pentru inițierea procedurii de achiziție a 200 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemul de rachete PATRIOT. Citește și: EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei Valoarea celor 200 de rachete a fost estimată de către oficialii MApN la suma de 1.088.950.000 euro fără TVA, bani în care intră piese de schimb, servicii conexe și costuri FMS. În cererea ministrului Angel Tîlvăr se menționează că, la data 27 martie 2017, s-a solicitat Guvernului SUA achiziționarea și livrare a șapte sisteme PATRIOT și a unui număr de 56 de rachete PAC-2 GEM-T. Nu sunt suficiente Cantitatea de rachete comandată din SUA reprezintă o încărcare completă a jumătate dintre lansatoare. Acesta este motivul oficial pentru care MApN vrea să cumpere cele 200 de rachete prin Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA). Dar nici acestea nu sunt suficiente. Pentru a avea un stoc complet de rachete, MApN urmează să facă alte achiziții. „Prezenta solicitare nu face obiectul completării stocurilor cu rachete PAC-3 MSE. Aceasta se va face printr-o procedură separată”, se menționează în memorandumul trimis Guvernul de ministrul Angel Tîlvăr. 5,4 milioane de euro fără TVA pe bucată Din memorandum mai aflăm că, în anul 2022, România, alături de Olanda, Germania, Spania și Suedia și-au exprimat disponibilitatea de a cumpăra fiecare câte 200 de rachete sol-aer PAC-2 GEM-T prin mecanismul European Sky Shield Initiative (ESSI). Achiziția va fi făcută prin Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții, care la rândul ei va atribui contractul companiei COMLOG din Germania pentru fabricarea rachetelor. Totodată, se va semna un acord Foreign Military Sales (FMS) cu Departamentul Apărării al SUA pentru omologarea rachetelor fabricate în Europa. În perioada 17-22 septembrie 2023 a avut loc reuniunea PSPC (PATRIOT Support Partnership Committee) din cadrul NSPA, ocazie cu care au fost prezentate prețurile maximale pentru achiziția consolidată a celor 1.000 de rachete. „Conform celor comunicate de reprezentanții NSPA, prețul maxim unitar este de cca. 5.444.750 mil. EUR, fără TVA, iar costul total estimat pentru întregul pachet de 200 de rachete este de 1.088.950.000 EUR, fără TVA (include piese de schimb, servicii conexe și costuri FMS)”, se menționează în memorandum. Avans de 35% până în primăvara 2024 Ministerul Apărării Naționale, după ce va plasa comanda fermă, urmează să primească gradual cele 200 de rachete pentru sistemul PATRIOT. Cu toate acestea, ministerul condus de Angel Tîlvăr și-a arătat disponibilitatea de a plăti un avans de aproximativ 35% din valoarea totală estimată a întregului pachet până la sfârșitul anului 2023 sau în primul trimestru al anului 2024. Adică în jur de 350 de milioane de euro fără TVA. Compania COMLOG din Germania, cea care va produce rachetele pentru sistemul PATRIOT, este o societate mixtă înființată de francezii de la MBDA Germania și americanii de la Raytheon Missile and Defense, companie de la care MApN a achiziționat indirect cele șapte sisteme de rachete PATRIOT. DeFapt.ro a dezvăluit că această achiziție mamut de 3,9 miliarde de dolari a fost gestionată de Florin Lazăr Vlădică, în mandatul său de secretar de stat la Apărare. Florin Lazăr Vlădică a fost angajat ulterior de americanii de la Raytheon pentru a le reprezenta interesele în România. O afacere clasică de conflict de interese. Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa Tragerile de la Capu Midia, semi-eșec Primele rachete PAC - 2 ATM au fost trase de Regimentul 74 PATRIOT în poligonul de la Capu Midia, la data de 15 noiembrie 2023, atunci când a fost testat cu muniție reală primul sistem de rarchete PATRIOT aflat în dotarea Armatei Române. Testul a fost un semi-eșec în contextul în care una din cele trei rachete a ratat lansarea. Oficialii Armatei au încercat să minimalizeze eșecul, în timp ce politicienii se lăudau cu achiziția. O explicație plauzibilă pentru eșecul testării de la Capu Midia a fost dată de generalul – locotenent dr. Viorel Pană, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, în timpul unui interviu acordat Televiziunii Române. „Rachetele trase (...) au costat mai puțin de 10% din prețul unei rachete noi din dotarea sistemului Patriot. Este o rachetă de luptă, numai că este o rachetă aflată la sfârșitul ciclului de viață, pregătită special pentru antrenamente și exerciții. Este maniera de a se antrena a tuturor armatelor lumii. Ele au fost achiziționate încă de la început cu gândul acestui test al turnesolului. Va trebui să facem cu fiecare din cele patru, respectiv șapte sisteme, astfel de trageri reale. (...) O rachetă costă câteva milioane. De la trei, patru milioane până la șase milioane, în funcție de tipul rachetei”, a precizat generalul Viorel Pană.

Semi-eșec pentru tragerile cu rachete Patriot (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Semi-eșec pentru tragerile cu rachete Patriot

Semi-eșec pentru tragerile cu rachete Patriot. Testarea cu muniție reală a primului sistem de rachete Patriot din dotarea Armatei române a fost un semi-eșec. În poligonul de la Capu Midia, una din cele trei rachete folosite a ratat lansarea. Oficialii Apărării au invocat "o problemă tehnică minoră". Anunțul lui Angel, ministrul de război Ministerul Apărării Naționale (MApN), condus de Angel Tîlvăr, anunațat că, în perioada 2-17 noiembrie, se va desfășura în poligonul de la Capu Midia un exercițiu militar în cadrul căruia se vor efectua primele trageri reale cu sistemul Patriot. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană "Sistemul de rachete sol-aer Patriot este utilizat pentru combaterea ameninţărilor, prin identificarea, urmărirea şi neutralizarea ţintelor aeriene. În cadrul exerciţiului ţintele aeriene sunt simulate de tipuri diferite de drone şi vor fi combătute cu rachete tip PAC-2 ATM", a anunțat MApN. Totodată, ministerul a transmis că exercițiul are ca scop "validarea şi verificarea funcţionării primului sistem de rachete sol-aer PATRIOT intrat în dotarea Forţelor Aeriene Române în anul 2020, precum şi pregătirea în vederea creşterii capacităţii operaţionale". Semi-eșec pentru tragerile cu rachete Patriot În cadrul acestui exercițiu militar, Regimentul 74 PATRIOT urma să lanseze trei rachete de tip PAC-2 ATM pe ținte aeriene simulate de drone MQM 178 Firejet și ULTRA 20. Însă una din cele trei rachete a ratat lansarea. Politicenii s-au făcut rapid nevăzuți, dar au fost scoși la rampă militarii. "Am fost mulțumiți de cum s-a desfășurat. A fost o problemă la racheta numărul 3, dar se va remedia, o problemă tehnică minoră, la elementul de control", a spus colonelul Virgil Toșa din cadrul Regimentului 74 PATRIOT, citat de Ziua de Constanța. O tentativă de minimalizare a incidentului a avut și șeful Statului Major General, generalul Daniel Petrescu, care a spus că "prin acest exercițiu, sistemele de rachete sol-aer PATRIOT, din dotarea Forțelor Aeriene, au fost validate în terenul național de instrucție. Cerul țării și al NATO este apărat și de către această capabilitate modernă și de mare eficacitate defensivă". Șapte sisteme Patriot, 3,9 miliarde USD România a comandat șapte sisteme de rachete Patriot în anul 2017, produse de compania americană Raytheon, de la Guvernul SUA. Valoarea achiziției a fost estimată la 3,9 miliarde de dolari, fără TVA. De această afacere s-a ocupat atunci secretarul de stat Florin Lazăr Vlădică, în calitate de șef al Departamentului pentru Armamente, organism care aprobă toate achizițiile de armament pentru Armata Română. Ulterior Florin Lazăr Vlădică avea să fie angajat de compania Raytheon pe post de consultant, așa cum a dezvăluit DeFapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa Primul sistem de rachete Patriot, cel care a tras rachetele la Capu Midia, a ajuns în România în anul 2020. Încă mai sunt trei sisteme de primit La solicitarea DeFapt.ro, ministerul Apărării a transmis că "sistemul PATRIOT livrat în anul 2020 este operațional şi execută misiuni specifice în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană al României". Însă, acum la primul test, a reușit să tragă doar două din cele trei rachete. Armata Română mai are încă trei sisteme de rachete Patriot, care i-au fost livrate în perioada octombrie 2022 - aprilie 2023. Acestea sunt în curs de "operaționalizare prin parcurgerea programelor de instruire colectivă cu participarea instructorilor Guvernului SUA". "Ministerul Apărării Naţionale a operaţionalizat primul sistem PATRIOT, iar în 2023 a încheiat etapa de testare de acceptanţă şi recepţie a sistemelor 2-4 şi a parcurs etapele necesare iniţierii achiziţiei sistemelor 5-7", a mai transmis MApN la solicitarea DeFapt.ro.

Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului Foto: Twitter
Eveniment

Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului

Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, au fost doborâte noaptea trecută. Nici o rachetă lansată de Rusia nu a trecut de defensiva Kievului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă rămășițele rachetelor doborâte au provocat incendii în Kiev. Incendiu cauzat de rămășițele rachetelor doborâte peste Kiev Foto: Twitter Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului Racheta Kinzhal se numără printre cele șase arme de „nouă generație” pe care președintele Vladimir Putin le-a prezentat în 2018 și s-a lăudat că este una dintre acele rachete care nu pot fi doborâte de niciun sistem de apărare aeriană din lume. Potrivit armatei ruse, racheta are o rază de acțiune de până la 2.000 km și zboară de 10 ori mai repede decât viteza sunetului, ceea ce o face dificil de interceptat. Racheta balistică este capabilă să transporte focoase convenționale sau nucleare. Ea are o lungime de 8 metri, un diametru al corpului de 1 metru, iar greutatea sa la lansare este de aproximativ 4.300 kg. Este a doua oară când forțele Kievlui anunță că au distrus rachete rusești Kinjal, pe care Rusia le-a prezentat anterior drept "invincibile" și "de neoprit". #UPDATE Ukraine says it downed six advanced Russian hypersonic missiles during a fresh overnight barrage of missiles and drones."Last night, our sky defenders shot down SIX Russian hypersonic Kinzhal missiles and 12 other missiles," Defence Minister Oleksiy Reznikov said on… pic.twitter.com/yqXN8pds9p— AFP News Agency (@AFP) May 16, 2023 În urmă cu 10 zile, forțele aeriene ucrainene confirmau, în premieră, doborârea unei rachete hipersonice ruse deasupra Kievului, după ce inițial au dezmințit informațiile în acest sens de pe rețelele sociale și din presa internațională. Citește și: Un polițist din Argeș și-a convins doi colegi de la Rutieră să nu-i ia permisul, după ce l-au prins cu 143 de km/h în oraș. El le-a cerut să ia permisul soției sale În operațiunea de neutralizare a rachetei hipersonice, ucrainenii au utilizat sistemele de apărare Patriot americane recent primite, potrivit The Guardian.

Sistemul Patriot a doborât o rachetă Kinzhal
Eveniment

Sistemul Patriot a doborât o rachetă Kinzhal

Sistemul american Patriot a doborât, pentru prima oară, o rachetă rusească hipersonică Kinzhal, iar analiștii apreciază că aceasta este o lovitură dură pentru extrem de costisitoarea armă a forțelor rusești. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Putin susținea, în 2018, că racheta nu poate fi doborâtă. Sistemul Patriot a doborât o rachetă Kinzhal Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât racheta Kh-47 Kinzhal pe cerul Kievului cu ajutorul unui sistem american de apărare aeriană Patriot, în jurul orei 2:30 joi dimineața (2330 GMT miercuri). "Felicit poporul ucrainean pentru acest eveniment istoric", a declarat comandantul Forțelor Aeriene ucrainene, generalul Mykola Oleshchuk, pe Telegram. "Da, am doborât racheta 'neegalată' Kinzhal'", a adăugat el. Racheta Kinzhal se numără printre cele șase arme de "nouă generație" pe care președintele Vladimir Putin le-a prezentat în 2018 și s-a lăudat că este una dintre acele rachete care nu pot fi doborâte de niciun sistem de apărare aeriană din lume. Grafica: The Economist Potrivit armatei ruse, racheta are o rază de acțiune de până la 2.000 km și zboară de 10 ori mai repede decât viteza sunetului, ceea ce o face dificil de interceptat. Racheta balistică este capabilă să transporte focoase convenționale sau nucleare. Ea are o lungime de 8 metri, un diametru al corpului de 1 metru, iar greutatea sa la lansare este de aproximativ 4.300 kg. Specifically, #Putin presented #Russia's new group of weapons that includes #hypersonic glide vehicles, hypersonic missiles and a nuclear-powered cruise missile, which he says has a practically unlimited range. Why there's hype around this weaponry. https://t.co/ZPI4wqHSDq pic.twitter.com/cmEVWOvpnb— RANE (@RANEnetwork) March 2, 2018 Racheta a fost proiectată pentru a fi lansată cu ajutorul avioanelor de vânătoare MiG-31 de la o altitudine de aproximativ 18 km (59.000 ft) - aceasta fiind principala diferență față de alte rachete hipersonice. În timpul tuturor etapelor de zbor, această rachetă manevrează pentru a depăși sistemele de apărare aeriană ostile. Rachetele au precizie mare și pot fi folosite împotriva centrelor de comandă sau a portavioanelor. The Ukrainian air defense troops likely shot down a Russian Kh-47 Kinzhal, a so-called "hyper-sonic" missile on May 4, probably using the newly delivered Patriot PAC-3 unit. The remnants of a downed missile point to that missile type.Source: https://t.co/bNF7Eh2oJH#Ukraine pic.twitter.com/sMDMM4F5xg— (((Tendar))) (@Tendar) May 5, 2023 Ucraina pare să fi folosit, pentru doborârea ei, sisteme Patriot de ultimă generație, PAC-3, care utilizează tehnologia hit-to-kill (interceptorii anteriori explodau în vecinătatea țintei ostile, PAC-3 lovește direct ținta) și a radarului activ în bandă K. Citește și: Ciucă îi pune în brațe lui Ciolacu problema pensiilor speciale: „O dată ce ne așezăm cu toate problemele acestea care țin de rocada la guvernare, reluăm și le soluționăm”

Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei

Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat joi că armata rusă va găsi o cale de a contracara, un "antidot" la sistemul de apărare aeriană Patriot pe care Statele Unite îl vor furniza Ucrainei, aflată sub presiunea bombardamentelor Moscovei, potrivit TASS. Putin minimalizează sistemele Patriot furnizate Ucrainei "Cât despre Patriot, este un sistem destul de vechi. El nu funcţionează ca al nostru (sistemul rusesc) S-300. Dar adversarii noştri din principiu spun că este o armă defensivă. Foarte bine, vom ţine cont de asta. Şi un antidot va fi găsit întotdeauna", a declarat Putin într-o conferinţă de presă la Moscova, minimalizând semnificaţia acestui sistem de apărare aeriană. Vladimir Putin a declarat de asemenea că Rusia doreşte încheierea războiului din Ucraina şi că toate conflictele armate se încheie cu negocieri diplomatice. "Scopul nostru nu este să învârtim roata conflictului militar, ci, dimpotrivă, să punem capăt acestui război", a spus Putin. "Ne vom strădui să punem capăt acestui lucru şi cu cât mai repede, cu atât mai bine, bineînţeles". Vorbind la o zi după vizita preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, Putin le-a declarat reporterilor: "Eu am spus de multe ori: intensificarea ostilităţilor duce la pierderi nejustificate". Rusia bombardează civili, dar susține că vrea pace Rusia a declarat în mod constant că este deschisă negocierilor - provocând un scepticism intens din partea Ucrainei şi a aliatului ei Statele Unite, care suspectează că vrea să câştige timp după o serie de înfrângeri şi retrageri în războiul de 10 luni, notează Reuters. Rusia spune că Ucraina este cea care refuză să discute. Kievul afirmă că Rusia trebuie să-şi oprească atacurile şi să renunţe la teritoriul pe care l-a confiscat. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin "Toate conflictele armate se termină într-un fel sau altul cu un fel de negocieri pe cale diplomatică", a notat Putin. "Mai devreme sau mai târziu, toate părţile aflate în stare de conflict se aşază şi fac un acord. Cu cât se ajunge mai devreme la această realizare din partea celor care ni se opun, cu atât mai bine. Nu am renunţat niciodată la aceasta", a adăugat el.

Rachete Patriot pentru Ucraina, amenințări rusești (sursa: TASS)
Internațional

Rachete Patriot pentru Ucraina, amenințări rusești

Rachete Patriot pentru Ucraina, amenințări rusești. Ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov (foto), a declarat joi că acţiunile SUA conduc la o escaladare cu "consecinţe greu de prevăzut", o referire la sprijinul oferit miercuri preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, în timpul vizitei sale în capitala federală americană. Rachete Patriot pentru Ucraina, amenințări rusești "În pofida avertismentelor noastre, la Kiev vor fi trimise sisteme de rachete antiaeriene Patriot", a afirmat diplomatul rus, potrivit unei declaraţii difuzate de agenţia oficială rusă TASS pe tema anunţului făcut de Washington privind furnizarea către Ucraina a acestui tip de armament. Antonov a subliniat că, la toate nivelurile, Rusia şi-a reiterat "apelurile la bun simţ şi a subliniat că acţiunile provocatoare ale SUA conduc inevitabil la o escaladare cu consecinţe greu de imaginat". Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin "Astfel, suscită o profundă preocupare dezbaterile privind o ipotetică furnizare către ucraineni a rachetelor ATACMS şi a dronelor cu rază mare de acţiune", a menţionat Antonov, referindu-se la un tip de armament capabil să atace obiective pe teritoriu rus cerut de Ucraina şi care până acum i-a fost refuzat. Ambasadorul rus a declarat totodată că "vizita în stil hollywoodian" a lui Zelenski la Washington "a confirmat definitiv că declaraţiile conciliante ale administraţiei (SUA) cu privire la lipsa sa de interes de a intra într-o confruntare cu Rusia nu sunt decât vorbe goale". "În zgomot de aplauze şi cu zâmbete sarcastice s-a declarat de fapt nevoia de a continua împotriva ţării noastre, până la victoria totală asupra noastră", a susţinut Antonov.

Zelenski la Casa Albă, în Congres (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski la Casa Albă, în Congres

Zelenski la Casa Albă, în Congres. Statele Unite vor "continua să consolideze capacitatea Ucrainei de a se apăra", a promis preşedintele american Joe Biden în timp ce l-a primit miercuri, la Casa Albă, pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Zelenski la Casa Albă, în Congres După 300 de zile de război, preşedintele Volodimir Zelenski întreprinde prima sa vizită în străinătate în ţara care este cel mai important furnizor de asistenţă al Ucrainei. În Biroul Oval, preşedintele american l-a asigurat, de asemenea, că sprijină aspiraţia Kievului pentru o "pace justă". Ucrainenii "rămân o sursă de inspiraţie pentru lume", a subliniat preşedintele SUA. La rândul său, preşedintele ucrainean, aflat într-o vizită istorică la Washington, şi-a exprimat "recunoştinţa profundă" pentru sprijinul acordat de Statele Unite, care au oferit Kiev-ului arme în valoare de miliarde de dolari pentru a se apăra în conflictul cu Rusia. "Mulţumesc din partea cetăţenilor noştri obişnuiţi cetăţenilor voştri obişnuiţi, americanii", a spus şeful statului ucrainean îmbrăcat, ca de obicei, în pantaloni şi pulover kaki şi purtând ghete. Medalie de la un căpitan ucrainean El i-a comunicat preşedintelui Joe Biden "aprecierea din suflet" pentru rolul "conducător" pe care l-a avut în modul în care comunitatea internaţională a reacţionat la invadarea Ucrainei. Volodimir Zelenski i-a oferit apoi drept cadou omologului său o medalie încredinţată cu o zi înainte pe front de un soldat ucrainean pe care l-a descris drept un "adevărat erou", explicând că este vorba despre un căpitan care operează un lansator de rachete american HIMARS. "Mi-a spus ", i-a spus preşedintele ucrainean lui Joe Biden, înmânându-i acestuia decoraţia prezentată într-o cutie căptuşită cu catifea. Preşedintele Biden i-a răspuns că este o "mare onoare" să primească acest cadoul şi că doreşte, la rândul său, să îi ofere militarului ucrainean o medalie americană. SUA trimit sistemul Patriot în Ucraina După întrevederea cu preşedintele Joe Biden, şeful statului ucrainean a susţinut o conferinţă de presă alături de omologul său american (VIDEO), apoi s-a adresat Congresului, care se pregăteşte, la rândul său, să voteze un nou pachet de asistenţă pentru Ucraina în valoare de aproape 45 de miliarde de dolari. Miercuri, secretarul de stat Antony Blinken a anunţat că SUA vor furniza Ucrainei sistemul lor de apărare antiaeriană cel mai sofisticat, Patriot, în momentul în care preşedintele ucrainean urma să aterizeze la Washington. Citește și: EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA Sistemul de apărare antiaeriană Patriot face parte dintr-un nou pachet de asistenţă militară în valoare de 1,85 miliarde de dolari. Din această sumă, un miliard de dolari sunt destinaţi furnizării către Ucraina de "capabilităţi de apărare antiaeriană şi de lovire de precizie extinse", iar 850 de milioane de euro vor fi utilizaţi pentru asistenţă de securitate.

SUA trimit sisteme Patriot în Ucraina (sursa: defense.gov)
Internațional

SUA trimit sisteme Patriot în Ucraina

SUA trimit sisteme Patriot în Ucraina. Statele Unite finalizează planurile de a trimite sistemul de apărare antirachetă Patriot în Ucraina, o decizie care ar putea fi anunţată chiar în această săptămână, au declarat marţi oficiali americani pentru CNN. SUA trimit sisteme Patriot în Ucraina Ucraina a cerut partenerilor săi occidentali sisteme de apărare aeriană, inclusiv sisteme Patriot de fabricaţie americană, pentru a se proteja de bombardamentele intense cu rachete ruseşti inclusiv asupra infrastructurii sale energetice. Sistemele de apărare antiaeriană cu baza la sol, cum este Patriot, fabricat de Raytheon Technologies Corporation, cu sediul în Arlington, Virginia, sunt construite pentru a intercepta rachetele care se apropie. Citește și: SUA nu infirmă posibilitatea de a trimite sisteme antiaeriene Patriot Ucrainei, dar atrag atenția că este nevoie de instructaj complex pentru folosirea acestora Doi dintre oficiali, care au vorbit sub protecţia anonimatului, au declarat că anunţul ar putea fi făcut joi, dar că se aşteaptă aprobarea oficială a secretarului american al Apărării, Lloyd Austin, şi a preşedintelui Joe Biden. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a avertizat NATO să nu furnizeze Ucrainei sisteme de apărare antirachetă Patriot şi este posibil ca Moscova să considere sprijinul defensiv drept o escaladare.

SUA pot trimite antiaeriene Patriot Ucrainei (sursa: defense.gov)
Internațional

SUA pot trimite antiaeriene Patriot Ucrainei

SUA pot trimite antiaeriene Patriot Ucrainei. Statele Unite sunt deschise trimiterii unor sisteme antiaeriene Patriot pentru armata ucraineană, dar nu au deocamdată în plan acest lucru, a anunţat marţi Pentagonul. SUA pot trimite antiaeriene Patriot Ucrainei Apărarea antiaeriană a Ucrainei continuă să fie "prioritatea majoră" pentru Washington şi restul comunităţii internaţionale, a declarat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder. Totuşi, "în acest moment nu avem planuri să oferim Ucrainei baterii Patriot", a adăugat el, explicând faptul că aceste sisteme necesită o întreţinere complexă, precum şi un antrenament anume pentru utilizarea lor, astfel că, chiar dacă ele ar fi trimise Ucrainei, această ţară nu le va putea folosi imediat. Mai devreme în aceeaşi zi, la reuniunea miniştrilor de Externe din statele NATO care se desfăşoară la Bucureşti, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a insistat asupra cererii Kievului de a primi rachete antiaeriene, printre care a menţionat şi sistemele Patriot, pentru ca ţara sa să se poată apăra în faţa atacurilor ruseşti care-i distrug infrastructura energetică. Medvedev, în delir din nou În acest timp, la Moscova, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a scris pe Telegram că, "dacă aşa cum a sugerat (secretarul general al NATO, Jens) Stoltenberg, NATO le va furniza fanaticilor ucraineni sisteme Patriot împreună cu personalul NATO, acestea vor deveni imediat o ţintă legitimă pentru forţele noastre armate". Această postare a fostului preşedinte rus, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, vine după o alta de asemenea cu referire la NATO, în prima zi a reuniunii ministeriale de la Bucureşti. "Lumea civilizată nu are nevoie de această organizaţie. Ea trebuie să se pocăiască în faţa umanităţii şi să fie dizolvată ca entitate criminală", a scris Medvedev.

Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO

Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO. Paisprezece state membre sau partenere ale NATO, printre care şi România, au semnat joi o scrisoare de intenţie pentru achiziţionarea comună de sisteme de apărare aeriană din categoria sistemelor Arrow 3 şi Patriot. Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO Ceremonia de semnare a European Skyshield Initiative (ESSI) a avut loc la sediul Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles. Ţările participante sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Norvegia, Regatul Unit, România, Slovacia, Slovenia, Ţările de Jos şi Ungaria. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe Potrivit DPA, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat proiectul la finalul lunii august, când a evocat un "plus de securitate pentru toată Europa". El a spus că un sistem european de apărare aeriană ar fi mai eficient decât cazul în care fiecare ţară şi-ar construi propriul sistem de apărare aeriană, unul scump şi de complexitate ridicată. Scholz a adăugat cu acel prilej că Germania va investi masiv în apărarea aeriană în următorii ani, într-o manieră care le oferă statelor din apropiere posibilitatea de a participa de la început. El a menţionat în special Ţările de Jos, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Slovacia şi ţările scandinave.

Omul lui Grindeanu, la Frank Timiș (sursa: zf.ro)
Investigații

Omul lui Grindeanu, la Frank Timiș

Omul lui Grindeanu, la Frank Timiș. Compania americană Raytheon a renunțat la serviciile de consultant pentru România ale lui Florin Lazăr Vlădică, fostul secretar de stat și șef Departamentului pentru Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale. S-a întâmplat cu puțin timp înainte ca această companie să fie investigată pentru corupție de autoritățile americane. Florin Lazăr Vlădică a ajuns să lucreze pentru compania americană după ce a semnat un contract de 3,9 miliarde USD prin care Guvernul de la București a cumpărat sistemul de rachete Patriot. Fostul oficial român a ajuns acum să lucreze pentru controversatul afacerist Frank Timiș, după ce anterior lucrase pentru Ovidiu Tender în Africa. Șef la DpA pe semnătura lui Grindeanu Florin Lazăr Vlădică a gestionat afacerile din Africa de Vest ale controversatului afacerist Ovidiu Tender în perioada 2010-2017. Pe 29 martie 2017, premierul de atunci, Sorin Grindeanu, actualul ministru al Transporturilor și vicepremierul României, l-a recuperat din Africa pe Florin Vlădică. Și l-a numit secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale și șef peste Departamentul pentru Armamente (DpA), organism care aprobă toate achizițiile de armament pentru Armata Română. La două luni după ce a preluat funcția de șef al DpA, secretarul de stat Vlădică a anunțat că urma să fie demarată procedura de achiziție a sistemelor de rachete Patriot de la compania americană Raytheon. Ulterior, în septembrie 2017, o delegație a Ministerului Apărării din care făcea parte și Vlădică s-a deplasat în SUA pentru a se întâlni cu reprezentanții companiilor din industria de apărare, inclusiv cu cei de la Raytheon. A semnat mega-afacerea Patriot În urma acestei vizite oficiale, Guvernul României a emis o Hotărâre prin care a fost aprobată achiziția sistemului de rachete Patriot, în valoare de 3,9 miliarde de dolari, de la compania Raytheon, afacere derulată prin intermediul guvernului american. Partea română nu a solicitat introducerea în contract a unor clauze de offset prin care americanii să fie obligați să reinvestească minim 80% din valoarea contractului în economia românească. Deși, în cazul unui contract asemănător, Polonia a beneficiat de investiții masive în industria de apărare. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Documentele oficiale obținute de către Defapt.ro arată că secretarul de stat Florin Vlădică a fost implicat direct în această afacere prin care a fost sabotată economia românească. De exemplu, el a semnat „Scrisoarea de ofertă și acceptare” (LOA), aferentă programului de înzestrare. Mai mult, a aprobat raportul de finalizare a procedurii de negociere și semnat scrisoarea de acceptanță în acordurile G2G între Guvernul României și Guvernul SUA. Dat afară de Dăncilă, recuperat de Raytheon După ce a semnat contractul păgubos pentru statul român, Florin Vlădică a fost eliberat din funcție pe 31 ianuarie 2018, printr-o decizie semnată de premierul Viorica Dăncilă. Dar nu a rămas pe drumuri: compania americană Raytheon l-a contractat pentru a vinde armament statului român. Astfel, în calitate de reprezentat oficial al Raytheon, a participat la cel puțin o întâlnire cu foștii săi subalterni de la DpA, cărora le-a propus să achiziționeze mai multe tipuri de armament. Florin Vlădică a renunțat oficial la contractul cu Raytheon în vara anului trecut, cu puțin timp înainte ca această companie să fie investigată pentru corupție în SUA. Comisia de Valori Mobiliare din SUA a declanșat ancheta după ce Raytheon ar fi plătit 1,9 milioane dolari firmei Digital Soula Systems, o firmă de consultanță în apărare și securitate, care a fost deținută parțial de fratele emirului din Qatar. În urma acestui scandal de corupție, Raytheon a început o analiză internă în legătură cu operațiunile din străinătate pentru a vedea cum se aplică „Legea privind practicile de corupție în străinătate”. În urma analizei interne, au fost identificate „câteva posibile zone de îngrijorare legate de plățile efectuate în urma operațiunilor internaționale”, potrivit The Center for Public Integrity. Defapt.ro i-a transmis lui Florin Vlădică mai multe întrebări, dar acesta nu a răspuns. Omul lui Grindeanu, la Frank Timiș Florin Vlădică a lucrat în SUA și cu firma Avansys Solutions, condusă de prietenul său, Liviu Nedelescu. De pe site-ul acestei firme aflăm că pe lista clienților se află compania Raytheon, fostul angajator ai lui Vlădică, dar și Trencadis, firma de software în care este asociat controversatul Frank Timiș. În prezent, Florin Vlădică lucrează pentru o altă firmă al lui Frank Timiș, Gulf Energy Services AG, înregistrată în Elveția, dar se ocupă și de afacerile controversatului afacerist din Africa. O altă firmă controlată de Frank Timiș, African Agriculture INC., cu sediul în New York, vinde lucernă din Senegal în țările arabe. Aceasta este folosită pentru îmbunătățirea hranei pentru bovine.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră