vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pandemie

40 articole
Eveniment

Viceguvernator BNR anunță apocalipsa: „O deviație a PIB către -3,5%” în 2026

Un viceguvernator BNR, Cosmin Marinesscu, fost consilier prezidențial în administrația Iohannis, anunță apocalipsa: „Edificatoare sunt contracția PIB cu 0,2%, semnalată pentru trimestrul III, dar mai ales intrarea economiei în zona unui deficit de cerere consistent încă din 2025, și mult mai semnificativ în 2026, când proiecțiile arată o deviație a PIB către -3,5%, output-gap negativ comparabil cu situația crizei financiare din 2009 și cu valorile din anii pandemiei”.  Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș În 2009, PIB-ul României a scăzut cu 7,1%, iar în 2020 cu 3,9%.  Viceguvernator BNR anunță apocalipsa Marinescu a apreciat că inflația - despre ca a scris că este „cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor” - va rămâne ridicată.  „Începând cu jumătatea anului, România a reintrat într-o etapă de inflație ridicată, de fapt, cea mai mare inflație din Europa în contextul actual. Inflația a atins un vârf de 9,9% în august și septembrie, apoi 9,8% în octombrie, și ne așteptăm să persiste la un nivel ridicat și în lunile următoare, dar pe o traiectorie descendentă. Saltul recent al inflației are în principal resorturi administrative, nu atât monetare, fiind cauzat de scumpirea energiei electrice, în iulie, și de majorarea impozitelor indirecte, începând cu luna august”, a scris el, într-un articol pe propriul blog.  „Estimările de specialitate indică faptul că aproape jumătate din inflația curentă este atribuită modificării cotelor TVA și ale accizelor și, respectiv, creșterii prețurilor la energie. Însă de la mijlocul anului viitor, puseul inflaționist generat de aceste cauze va ieși din calculul inflației anuale”, mai arată Marinescu. Însă el apără măsurile Guvernului: „Acum trebuie să acordăm prioritate sustenabilității financiare. Orice alunecare a rating-ului ar avea un impact negativ asupra perspectivelor de dezvoltare. Este îmbucurător să vedem, în ultima perioadă, o serie de aprecieri pozitive ale măsurilor de ajustare fiscal-bugetară, materializate în reducerea costurilor de finanțare pe termen lung ale statului, sub nivelul de 7%”. 

Un viceguvernator BNR, Cosmin Marinescu, anunță apocalipsa Foto: Inquam/George Calin
INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Economie

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia

INS confirmă dezastrul lăsat de guvernarea Ciolacu: în 2024, România a înregistrat cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia din 2020, când PIB-ul a căzut cu 3,6%. Citește și: EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc Însă estimările recente ale Băncii Mondiale arată că 2025 ar putea fi un an mult mai rău, din această perspectivă.  INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013 În 2024, PIB-ul a crescut, față de 2023, cu doar 0,9%, arată datele anuale semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică, azi. În 2023, creșterea PIB-ului a fost de 2,3%, în 2022 - 4,2%, iar în 2021 - 5,6%.  Tot azi, INS a arătat că PIB-ul a crescut în trimestrul II din 2025 față de același semestru din 2024 cu doar 0,3%. „Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 446486,9 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024”, arată INS.  Acum trei zile, un studiu al Băncii Mondiale arăta că economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an, faţă de un nivel de 1,3% previzionat în luna iunie.  Potrivit instituţiei financiare internaţionale, creşterea consumului în România ar urma să încetinească până la aproximativ 1,1% în acest an, de la 5%, în medie, în perioada 2000-2024, deoarece consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflaţia rămâne ridicată. Banca Mondială menţionează că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie-iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024, iar înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului.

Cine îl susține pe Călin Georgescu Foto: Facebook
Politică

Cine îl susține pe Călin Georgescu

Cine îl susține pe Călin Georgescu: Cătălin Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe Lasconi. Geolgău a devenit activ politic de câteva săptămâni, redistribuie videoclipurile electroale ale lui Georgescu, iar despre Elena Lasconi scrie: „Dacă iese presedinte se împlinește Biblia noastră nu a ei Vine sf lumii”. Citește și: Un membru al Academiei îl laudă pe Călin Georgescu: „Pare să aibă știința zonelor obscure ale jocurilor pe care le fac puternicii lumii” Cine îl susține pe Călin Georgescu Un videoclip postat pe Facebook de Geolgău se referă la „masconi & destrăbălații”, iar realizatorul său, Vlad Parasca, spune: „Dacă minoritatea e destrăbălată, o tratăm mai bine decât pe majoritari?”. Un alt videoclip este o manea intepretată de „AndyThe King Campionii”. Aceasta este dedicată lui Călin Georgescu, „viitor președinte al României”. Geolgău a devenit vedetă pe rețelele sociale și în presa tabloidă după ce, în primăvara anului 2020, în momentul de vârf al pandemiei, a refuzat să respecte restricțiile impuse de guvern. El a ajuns chiar subiectul unei anchete a Rise Project. În filmul postat de Rise Project, Cătălin le spune „fraţilor lui” că „epidemia e o conspiraţie, manca-v-aş creieru’, sunt interese străine la mijloc, chinejii e atacaţi fără milă la caşcaval. Ordinea mondială şi-a luat-o la temelie, dar fratili tău se simte bine şi-l doare la pendulă”. Procurorii i-ar fi deschis dosar penal pentru „zădărnicirea combaterii bolilor”.

Boris Johnson crede că lockdown-ul a salvat vieți Foto: Facebook
Eveniment

Boris Johnson crede că lockdown-ul a salvat vieți

Fostul premier britanic din perioada pandemiei de coronavirus, Boris Johnson crede că lockdown-ul a salvat vieți, dar nu este sigur că a avut un efect decisiv. El a făcut o evaluare a măsurilor din perioada pandemiei în cartea sa de memorii „Unleashed, din care au fost publicate mai multe fragmente, în Daily Mail. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Boris Johnson crede că lockdown-ul a salvat vieți „Nu spun că lockdown-ul nu a avut niciun efect; sunt sigur că au avut un anumit efect. Dar a fost decisiv în înfrângerea bolii, în înfrângerea valului? Tot ce pot spune este că nu mai sunt sigur”, a scris fostul premier. „În acel moment am crezut în corelația dintre intervențiile non-farmaceutice - lockdown-ul și alte restricții privind contactele - și forma curbei epi. Am crezut că am îndoit acea parabolă prin puterea voinței noastre colective (...) Abia mai târziu am început să mă uit la curbele pandemiei în întreaga lume - cocoașa dublă care părea să crească și să scadă indiferent de abordările adoptate de guverne. Peste tot au existat două valuri, fie că era vorba de China, unde închiderea a fost impusă fără milă, sau de Suedia, unde s-a adoptat o abordare mai voluntară”, a arătat Boris Johnson. În aceeași carte de memorii, el a afirmat că epidemia de coronavirus a pornit dintr-un laborator din China comunistă. În carte, Boris Johnson povestește că administraţia sa a luat în considerare o operaţiune militară prin care să-şi însuşească vaccinuri împotriva covid-19 din Olanda. Acest ”raid acvatic” avea drept ţintă un depozit olandez în care se aflau vaccinuri AstraZeneca, iar fostul premier a discutat în mod serios despre această problemă cu oficiali militari de rang înalt.

O nouă pandemie de COVID, posibilă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

O nouă pandemie de COVID, posibilă

O nouă pandemie de COVID, posibilă. Covid-19 rămâne prezent în marea majoritate a țărilor europene, iar varianta dominantă continuă să fie Omicron. O nouă pandemie de COVID, posibilă Totuși, în Marea Britanie s-a înregistrat recent un număr alarmant, de peste 2.000, de cazuri, incluzând și cazuri severe. Citește și: Scandal uriaș la Ministerul Digitalizării: suspiciuni că de la împărțirea a 320 de milioane EUR pentru cercetare au fost excluse marile universități din România printr-o șmecherie birocratică Medicii sugerează că aceasta ar putea fi o nouă variantă, denumită Covid FLiRT, care apare în Europa, în timp ce Omicronul rămâne predominant și provoacă forme mai ușoare ale bolii. Cu toate acestea, în prezent, varianta predominantă în Europa rămâne Omicron, care are forme ușoare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum a afectat pandemia COVID România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum a afectat pandemia COVID România

Cum a afectat pandemia COVID România. După aproape patru ani de „convieţuire” cu virusul COVID-19, numărul îmbolnăvirilor cauzate de acesta a depăşit 3,5 milioane de cazuri în România. Cum a afectat pandemia COVID România Numărul deceselor înregistrate oficial ca fiind cauzate de coronavirus este de peste 68.500. La nivel global, cifra îmbolnăvirilor este de peste 772 de milioane de cazuri şi cea a deceselor, de aproape şapte milioane. Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni O dată cu boala, COVID-19 a răspândit nesiguranţa şi teama faţă de un adversar necunoscut. Totuşi, datele statistice de la Recensământul Populaţiei din 2021 (efectuat în 2022) arată că la doi ani de la izbucnirea pandemiei doar 32% dintre românii cu vârsta de 15 ani şi peste considerau că au fost “foarte mult” sau „în mare măsură” afectaţi de pandemie. Iar 39% declarau că nu au fost „deloc” afectaţi, sau au fost, dar „în mică măsură”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie Foto: Inquam/Bogdan Buda
Eveniment

Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat

Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie, deși unitatea turistică avea o stea, nu avea autorizație de incendiu și nici de contruire. Astfel, în 2021, Ferma Dacilor a beneficat de un grant - ajutor nerambursabil - de 60.000 de euro, la care a adăugat o cofinanțare de circa 10.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical a fost petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac Datele apar pe site-ul pe site-ul fonduri-structurale.ro. Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat „FERMA DACILOR PRODUCTION SRL anunță finalizarea proiectului cu titlul «Cerere grant capital de lucru» proiect nr. RUE 7368 înscris în cadrul Măsurii „Granturi pentru capital de lucru”, instituită prin OUG nr 130/2020. Proiectul s-a derulat pe o perioadă de maxim 12 luni, începând cu data semnării contractului de finanțare cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri/(MEEMA) si Agentia pentru IMM, Atragere de Investitii și Promovarea Exportului (AIMMAIPE), respectiv 06.04.2021”, arată acest site. În incendiul de la această fermă au murit arși de vii opt oameni. Până acum, Parchetul nu a reținut nici o persoană, iar patronul declarat, Corneliu Dinicu, nu a fost audiat. Profit mare în pandemie, cu ajutor de stat Potrivit datelor de pe Termene.ro, în 2020, această unitate turistică a avut o cifră de afaceri ușor peste 2,9 milioane de lei și un profit de 1,235 milioane de lei. Însă, în 2019, fima care controla această unitate turistică, Ferma Dacilor Production SRL, a avut o cifră de afaceri de 1,96milioane de lei și un profit ușor peste 634.000 de lei, deci practic și-a profitul în plină pandemie. În 2021, când ajutorul de stat a ajuns la Ferma Dacilor, cifra de afaceri a ajuns la 4,2 milioane de lei, iar profitul la 1,6 milioane de lei. Pentru a primi clasificarea turistică de o stea, Ferma Dacilor a depus la autoritatea care gestiona turismul două documente: o cerere standardizată şi un certificat constatator (forma extinsă) emis de Oficiul Registrului Comerţului, din care să rezulte activităţile autorizate a fi desfăşurate la punctul de lucru şi codul/codurile CAEN corespunzătoare, pentru structura de primire turistică respectivă. DeFapt.ro a arătat că statul român subvenționează cu aproape 400 de milioane de euro anual vacanțele în România ale bugetarilor. Rezultatul acestei uriașe subvenții: prețuri inflamate, servicii proaste sau pensiuni de tip „Ferma Dacilor”. Citeșteși: Statul subvenționează cu aproape 400 de milioane de euro pe an vacanțele în România ale bugetarilor. Rezultatul: prețuri inflamate, servicii proaste sau pensiuni de tip „Ferma Dacilor” Pentru comparație, spitalul pentru copiii bolnavi de cancer construit de Asociația Dăruiește Viața – clădire și aparatură de ultimă oră – a costat 53 de milioane de euro. Ferma oferea reduceri polițiștilor Un sindicat din Ministerul de Interne avea contract cu Ferma Dacilor. „Vă informăm că Biroul teritorial SNPPC din IPJ Prahova a încheiat un nou parteneriat în domeniul turismului. Începând din 8 iulie, membrii SNPPC & familiile beneficiază de o reducere de 20% la cazare și masă în cadrul Complexului Ferma Dacilor, situat într-o zonă deosebită – Tohani – zona Viticolă DEALU MARE PRAHOVA. Preparatele culinare provin din producția proprie a fermei, iar vinurile sunt de la podgoriile locale, renumite în țară și peste hotare! Merită vizitat! (…) Reducerea este valabilă de duminică până joi, dat fiind faptul că în zilele de vineri și sâmbătă se organizează frecvent evenimente”, se arată pe site-ul sindicatului.

Cancerele, descoperite mai puțin după pandemie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cancerele, descoperite mai puțin după pandemie

Cancerele, descoperite mai puțin după pandemie. Aproximativ 17.500 de români bolnavi de cancer se află în evidenţele Institutului Regional de Oncologie din Iaşi. Cancerele, descoperite mai puțin după pandemie Situaţia detaliată arată însă că, în ciuda operaţiunilor ample de screening şi a tuturor eforturilor de sensibilizare a populaţiei din Iaşi şi din Moldova, numărul cazurilor noi nu este încă la nivelul din 2019, anul dinaintea pandemiei. Citește și: Vodafone România, în colaps: a concediat un sfert din angajați, are pierderi anuale de sute de milioane de lei și datorii de aproape patru miliarde de lei, cam cât cifra de afaceri Medicii spun că a rămas o frică după pandemie, iar mulţi dintre cei care ajung la spital cu simptome au deja forme avansate de cancer. Iar dacă rata de supravieţuire la cinci ani în cazul unui cancer de stadiu I trece de 80%, în funcţie de cancer, boala depistată la stadiul III sau IV înseamnă o luptă grea cu o rată de supravieţuire la cinci ani de 15 – 20%. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Barurile din România prosperă după pandemie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Barurile din România prosperă după pandemie

Barurile din România prosperă după pandemie. Barurile ieşene, de exemplu, şi-au revenit complet după dezastrul din pandemie iar criza provocată de conflictul din Ucraina nu pare să le fi afectat în mare măsură. Barurile din România prosperă după pandemie Cel puțin dacă ne ghidăm după datele de bilanţ pe anul 2022, care par să nu țină cont de scumpirile tarifelor la utilităţi şi la produse alimentare sau nealimentare. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un portofel cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat În top zece, doar unul dintre baruri a raportat pierderi – dar e un business care nu pare să încheie niciun am pe profit şi totuşi funcţionează de 23 de ani, face angajări şi s-a plasat pe locul al treilea în top, după cifra de afaceri. Între primele zece baruri din Iaşi, partea leului o iau păcănelele şi stabilimentele administrate de cetățeni din Republica Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iași, turiști străini imediat după pandemie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Iași, turiști străini imediat după pandemie

Iași, turiști străini imediat după pandemie. Puţine sunt judeţele în care turismul şi-a revenit în totalitate după dezastrul produs de pandemie de COVID. Iași, turiști străini imediat după pandemie Dintre oraşele mari din România, potrivit lectorului univ. Mihai Bulai, prodecan al Facultăţii de Geografie şi Geologie, "Iaşi este singurul oraş mare din România care a depăşit pandemia". Într-o analiză publicată în Ziarul Financiar, acesta arată că, anul trecut, municipiul Iaşi a înregistrat 334.000 de turişti (sosiri turistice), "fiind singurul oraş de talie mare din România care a depăşit criza generată de pandemia de COVID-19. Citește și: Modista Dana Budeanu, acum și geostrateg, îi ridică ode lui Hellvig: „Om inteligent extrem de informat”. Ea face o lungă analiză a ultimului eseu publicat de ex-șeful SRI În 2022, acesta a înregistrat un surplus de 23.000 de turişti faţă de 2019, caz unic în peisajul oraşelor mari din România!". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pandemia de COVID-19, provocată de o scăpare a unui laborator din Wuhan, crede directorul FBI Foto: Facebook FBI
Eveniment

Pandemia de COVID-19, o scăpare a unui laborator din Wuhan

Pandemia de COVID-19 a fost „foarte probabil" provocată de o scăpare a unui laborator din Wuhan, apreciază FBI. Acum câteva zile, Departamentul Energiei din SUA susținea același lucru. Pandemia de COVID-19, provocată de o scăpare a unui laborator din Wuhan Directorul Biroului Federal de Investigaţii (FBI), agenţie din cadrul Departamentului de Justiţie a SUA, a apreciat marţi că un accident de laborator din Wuhan, în China, se află "foarte probabil" la originea pandemiei de COVID-19, la două zile după ce o ipoteză similară a fost avansată de Departamentul american al Energiei, informează miercuri AFP. "FBI consideră de ceva timp că originea pandemiei este foarte probabil (legată de) un accident de laborator în Wuhan", a declarat Wray, într-un interviu pentru Fox News. Acest comentariu intervine după ce în urmă cu câteva zile o ipoteză similară a fost emisă de Departamentul Energiei al SUA. Noi elemente de investigaţie au înclinat analiza departamentului de partea ipotezei privind o scăpare a unui laborator, potrivit unor surse anonime citate de Wall Street Journal, New York Times şi CNN. Totuşi, aceste media insistă asupra faptului că noua analiză este publicată "cu un nivel scăzut de încredere" de minister, care supraveghează şi laboratoare de biologie. Lumea americană a investigaţiilor este de acum şi mai divizată, unii apreciind că pandemia de COVID-19 a apărut prin transmitere naturală. Citește și: Pandemia de COVID a trecut, teoriile conspiraționiste au rămas și sunt mai puternice ca niciodată China, din nou acuzată că blochează investigațiile În acest interviu, Christopher Wray a acuzat de asemenea China că încearcă să blocheze ancheta desfăşurată de SUA asupra cauzelor pandemiei ce a izbucnit la începutul lui 2020, ucigând de atunci aproape 7 milioane de persoane şi a afectat întreaga lume vreme de luni de zile. "Guvernul chinez (...) a făcut tot ce putea pentru a încerca să contracareze şi să împiedice munca noastră, muncă pe care guvernul nostru american şi partenerii noştri apropiaţi din străinătate" sunt pe cale să o efectueze, a susţinut directorul FBI. "Şi aceasta este rău pentru întreaga lume", a adăugat el. FBI director accuses China of trying to 'thwart and obfuscate' Covid origin probe: FBI Director Chris Wray said Tuesday that Beijing has stymied efforts by the U.S. and others to investigate the origins of the coronavirus. via NBCNews https://t.co/RUm0HsILy3— Jeffrey Levin ?? (@jilevin) March 1, 2023 Beijingul contestă în mod viguros aceste afirmaţii. Pentru comunitatea ştiinţifică, este crucial să fie determinată originea pandemiei de COVID-19, pentru a preveni şi a combate mai bine un viitor val epidemic.

Pandemia a trecut, conspirațiile au rămas (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pandemia a trecut, conspirațiile au rămas

Pandemia a trecut, conspirațiile au rămas. În interiorul rural al județelor, departe de orașele unde sunt universități și spitale, teoriile conspirației trăiesc bine. Pandemia a trecut, conspirațiile au rămas Iar localnicii, care se închid în case cu televizorul pornit atunci când nu muncesc câmpurile din jur, nu acceptă variantele oficiale. În comunele Grajduri și Scânteia, pandemia e demult timp încheiată și nici măcar n-a existat, de fapt. Citește și: Noaptea de 6 spre 7 februarie 2023, cea mai sângeroasă pentru armata rusă, de la invadarea Ucrainei: Kievul susține că-n 24 de ore au murit 1.030 de militari ruși A fost doar o încercare a străinilor de a ne convinge să ne vaccinăm pentru ca toate companiile farmaceutice să se îmbogățească. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rusia anunță un deficit istoric Foto: kremlin.ru
Politică

Rusia anunță un deficit istoric

Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD, adică 2,3% din PIB, pentru anul 2022. Doar în perioada pandemiei a mai înregistrat Rusia un deficit mai mare. Rusia anunță un deficit istoric Veniturile Rusiei au crescut cu 2,8 trilioane de ruble în 2022 (40 de miliarde de dolari), dar asta nu a fost suficient pentru a acoperi cheltuielile în creștere rapidă, de 6,4 trilioane de ruble (92 de miliarde de dolari), au spus oficialii ruși citați de New York Times. Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în 24 februarie 2022, autorităţile de la Moscova aveau ca obiectiv obţinerea unui excedent bugetar de 1% din PIB în 2022. În septembrie, preşedintele Vladimir Putin previziona un surplus de aproape 500 de miliarde de ruble. În ultimele luni, Rusia a fost forţată să retragă bani din la fondul de rezervă şi să se împrumute semnificativ pe plan intern deoarece alocă mai multe fonduri către sectorul de securitate şi apărare. Citește și: Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment Taxele pe vânzările la export de petrol, gaze și alte mărfuri au fost sursa principală a veniturilor bugetare ale Rusiei în 2022. Veniturile generate de taxele pe vânzările de petrol au crescut cu 33% de la an la an, în timp ce veniturile fiscale din vânzările de gaze au crescut de mai mult de trei ori, explică Moscow Times. Însă urmare a recentelor sancțiuni ale UE și a plafonului de preț la combustibili fosili, bugetul Rusiei nu se va mai putea baza pe exporturi, în 2023, mai apreciază Moscow Times. Fresh data: Russian oil&gas budget revenue in December 2022 was again *very* low (~0.5 trillion rubles) if you consider the impact of the one-time special tax on Gazprom's 2022 windfall profits (~0.4 trillion rubles x 3 months). The special tax has now been paid in full. pic.twitter.com/1Nrt7tc3BV— Janis Kluge (@jakluge) January 11, 2023 „Rusia se îndreaptă către noul an fără această mare plasă de siguranță, fără piața europeană a exporturilor de gaze, cu prețuri mult mai scăzute ale petrolului și volume mai mici de export de petrol”, a declarat economistul Janis Kluge de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate într-un interviu pentru The Moscow Times, la începutul acestei luni.

Formatul școlar hibrid, aplicat pe alocuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Formatul școlar hibrid, aplicat pe alocuri

Formatul școlar hibrid, aplicat pe alocuri. Deşi regulile pandemice nu mai sunt obligatorii în şcoli, preşcolarii unei grădiniţe din Iaşi vor învăţa tot în format hibrid în acest an şcolar. Formatul școlar hibrid, aplicat pe alocuri Motivul: un proiect de reamenajare a grădiniţei. Este vorba despre Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 13, din Tătăraşi. Citește și: A doua mare înfrângere a lui Putin în Ucraina: după ce rușii s-au retras din jurul Kievului, referendumul de aderare la Rusia a Hersonului, împiedicat de contraofensiva ucraineană Care, în urma aprobării unui proiect de reamenajare realizat prin fonduri europene, a decis să limiteze numărul de copii prezenţi în bănci. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Imobiliarele, afectate diferențiat de pandemia COVID (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Imobiliarele, afectate diferențiat de pandemia COVID

Imobiliarele, afectate diferențiat de pandemia COVID. Pandemia a afectat business-urile dezvoltatorilor imobiliari, însă nu pe toate. Imobiliarele, afectate diferențiat de pandemia COVID Cinci firme specializate în dezvoltare imobiliară au acaparat în 2021 aproape două treimi din cota de piaţă din acest domeniu, în judeţul Iaşi. Creşterea lor cumulată este de peste 1,5 milioane de euro. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Şi vorbim de o piaţă de aproape 30 milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră