miercuri 02 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pace

42 articole
Economie

Exerciții de mindfulness pentru pace interioară

Cum ritmul vieţii devine din ce în ce mai alert, uneori poate fi dificil să îţi găseşti liniştea şi să ai parte de un moment de respiro. Un calendar încărcat, responsabilităţi la job, notificări pe telefon, treburi casnice, toate te pot copleşi şi pot transforma ideea unui moment de pace într-o provocare imposibil de realizat. Din fericire, odată cu ritmul alert de viaţă vin şi mici soluţii pentru a face clipele frumoase şi liniştite mai uşor de atins. Mindfulness este un concept relativ nou ce are la baza ideea de a trăi în prezent: aici şi acum. Tehnicile de mindfulness te pot ajuta să gestionezi mai uşor stresul, să rămâi ancorat/a în prezent şi să fii conectat/a la gândurile şi emoţiile tale. Rezultatele oferite sunt de foarte multe ori minunate: mai puţin stres şi o stare de spirit mai bună. Descoperă mai jos 7 exerciții simple de mindfulness pe care le poți încerca oricând doreşti: Respiră conștient Respiraţia conştientă sta la baza multor tehnici de mindfulness şi reprezintă şi un exerciţiu de sine stătător, pe care îl poţi practica oriunde şi oricând. De foarte multe ori respiraţia devine un lucru banal, la care nici nu te gândeşti. Ei bine, atunci când începi să îţi concentrezi atenţia pe respiraţie, poţi să te ancorezi mai bine în prezent şi să scapi de gândurile negative. Pentru acest exerciţiu tot ce trebuie să faci este să te aşezi confortabil şi să aduci atenţia către respiraţia ta. Simte fiecare inspir şi fiecare expir, observa senzaţiile pe care acestea le aduc în corpul tău şi încearcă să faci fiecare inspir mai profund şi fiecare expir mai lent. Scanează-ţi corpul Pentru acest exerciţiu ai nevoie tot de o poziţie confortabilă şi de un loc liniştit. Închide ochii şi încearcă să îţi concentrezi atenţia pas cu pas către fiecare părticică a corpului tău. Porneşte de la degetele picioarelor către glezne, gambe, genunchi şi până la gât, buze, obraji, frunte şi creştet. Observă ce simţi, ce senzaţii vin şi pleacă, însă nu încerca să le modifici sau le judeci. Un astfel de exerciţiu te poate ajuta să fii mai conştient/ă de propriul corp, dar şi gestionezi mai uşor tensiunea acumulată în corp. Meditație cu sunete relexante Sunetul ploii, valurile mării, frunzele ce foşnesc în copaci, toate aceste sunete din natură te pot ajuta să te relaxezi şi să îţi găseşti calmul interior. Data viitoare când vrei să meditezi, porneşte o înregistrare cu astfel de sunete, care să te ajute să te relaxezi în timp ce îţi aduci atenţia către respiraţie, către aici şi acum. Poţi să foloseşti telefonul pentru a reda astfel de sunete, mai ales dacă eşti acasă. O mulţime de aplicaţii pentru telefon oferă astfel de sunete pentru meditaţie. Poţi să descarci astfel de aplicaţii pe o mulţime de telefoane. De la un telefon Honor Magic Pro 6 sau Honor 200 şi până la iPhone 15 sau Samsung Galaxy S24, majoritatea modelelor de smartphone suporta aplicaţii dedicate meditaţiei şi tehnicilor de mindfulness. Bineînţeles, poţi opta şi pentru variante de sunete relaxante de pe YouTube sau alte platforme de streaming. Observă-ţi gândurile O altă tehnică foarte populară de minfulness, pe care o poţi aplica fie când meditezi, fie ca atare, este observarea gândurilor. Aşează-te comod, închide ochii şi observa fiecare gând ce îţi trece prin cap, fără a-i da curs. Cu siguranţă acestea vor rula şi rula în capul tău fără oprire la început, însă tot ce trebuie să faci este să le observi. Lasă fiecare gând să plece, eliberează-ţi mintea şi respira conştient. Plimbări cu sens Oferă-ţi o plimbare în care să aduci atenţia pe mişcările pe care le faci. Observă-ţi paşii, mişcarea braţelor, unduirea corpului. Dă-i atenţie corpului tău şi senzaţiilor care apar. Bucură-te de o astfel de plimbare ori de câte ori vrei să te calmezi şi să te conectezi cu mediul înconjurător. Despre recunoștință Acordă-ţi câteva minute în fiecare zi pentru a te gândi la lucrurile ce îţi trezesc recunoştinţa. Poate fi vorba despre lucruri mari sau mici, nu contează. Important este să îţi aminteşti zi să mulţumeşti şi să simţi recunoştinţă în fata lucurilor frumoase din viaţa ta. Acest exerciţiu te va ajuta să vezi mai des partea plină a paharului şi să apreciezi lucrurile la adevărata lor valoare. Vizualizează Închide ochii şi îndreaptă-ţi gândurile către un loc frumos, unde te simţi bine, unde găseşti relaxare. Poate fi o plajă, o pădure, casa părintească, un magazin sau un obiectiv turistic, orice doreşti. Odată ce ai ales locul, concentrează-te pe senzaţiile pe care acesta ţi-l aduce: ce simţi, ce auzi, ce vezi. O astfel de practică te poate ajuta să îţi regăseşti calmul şi să gestionezi mai uşor stresul. Ca să îţi regăseşti mai uşor pacea interioară și să gestionezi mai bine stresul încearcă câteva dintre exerciţiile de mai sus. Nu te costă nimic şi le poţi practica oricând doreşti, oricât doreşti.

Exerciții de mindfulness pentru pace interioară (sursa: unsplash.com)
Putin vrea pace în termenii lui (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea pace în termenii lui

Putin vrea pace în termenii lui. Kremlinul a dat asigurări marţi că războiul din Ucraina se va încheia numai atunci când Rusia îşi va îndeplini obiectivele, ca răspuns la declaraţiile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că sfârşitul războiului este aproape. Putin vrea pace în termenii lui "Orice război se termină, într-un fel sau altul, cu pace. Dar pentru noi nu există altă opţiune decât atingerea obiectivelor stabilite", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul El a adăugat că, "de îndată ce aceste obiective vor fi atinse într-un fel sau altul, operaţiunea militară specială se va încheia". Într-un interviu acordat televiziunii americane, Zelenski a declarat: "Suntem mai aproape de pace decât credem". Preşedintele ucrainean a subliniat că, pentru aceasta, Ucraina trebuie să fie "foarte puternică" şi să-l oblige pe preşedintele rus Vladimir Putin, care ar fi foarte îngrijorat de prezenţa trupelor ucrainene în regiunea de graniţă Kursk, să oprească războiul. Planul lui Zelenski Kremlinul şi-a exprimat luni disponibilitatea de a "studia cu atenţie planul de victorie" pe care Zelenski îl va prezenta în această săptămână în timpul deplasării sale în Statele Unite. Potrivit presei, planul include garanţii de securitate; un program de asistenţă economică; angajamentul privind viitoarea aprovizionare cu armament, inclusiv cu rachete cu rază lungă de acţiune, şi presiuni diplomatice pentru ca Rusia să accepte să se aşeze la masa tratativelor şi să negocieze o soluţionare paşnică a conflictului. Totodată, Zelenski a cerut în discursul său de la sesiunea plenară a Summitului Viitorului, desfăşurat la sediul ONU din New York, o participare semnificativă la reuniunea pe care o pregăteşte cu scopul de a creşte presiunea internaţională asupra Rusiei pentru ca această ţară să pună capăt războiului. Rusia nu participă la summit-ul de pace Deocamdată, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a dat asigurări că Rusia nu va participa la niciun summit de pace pentru Ucraina care se bazează pe formula propusă de preşedintele ucrainean. Ea a menţionat însă că Rusia nu respinge "o soluţie politico-diplomatică a crizei" care să se bazeze pe condiţiile propuse la jumătatea lunii iunie de preşedintele rus. Cu acel prilej, Putin a propus ca Kievul să-şi retragă trupele din cele patru regiuni anexate de Moscova (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie) şi să renunţe la planurile sale de aderare la NATO, în schimbul unei încetări imediate a focului şi a începerii negocierilor de pace.

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența. Rusia a anunţat că nu va participa la cel de-al doilea summit privind Ucraina, prevăzut de Kiev în luna noiembrie, după o primă reuniune de pace în iunie în Elveţia, preşedintele Volodimir Zelenski afirmând că doreşte ca Moscova să fie prezentă de această dată. Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența "Summitul va avea aceleaşi obiective: promovarea iluzoriei 'formule Zelenski' drept orice bază privind soluţionarea conflictului, obţinerea sprijinului majorităţii lumii şi folosirea acesteia pentru a prezenta Rusiei un ultimatum de capitulare", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, într-un comunicat. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Nu vom participa la astfel de 'summituri'", a adăugat ea. Rusia a respins această perspectivă - cu privire la care îşi exprimase deja rezervele serioase - înaintea vizitei lui Zelenski la Washington de săptămâna viitoare, în timpul căreia liderul de la Kiev intenţionează să-şi prezinte propunerile pentru pace preşedintelui Joe Biden, vicepreşedintei şi candidatei democrate la preşedinţie Kamala Harris, precum şi fostului preşedinte şi candidat republican Donald Trump. În timp ce Kievul îşi menţine cererea pentru o pace "justă" care să determine trupele ruse să se retragă din teritoriile ocupate, inclusiv din peninsula Crimeea, Moscova a afirmat că este gata să ia în considerare doar "propuneri serioase" care să ţină cont de "situaţia de pe teren care reflectă realităţile geopolitice". Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat în iunie că Moscova nu va accepta negocieri de pace decât cu condiţia ca Ucraina să renunţe la suveranitatea sa asupra a cinci dintre regiunile sale, ocupate parţial sau total de Rusia.

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace. Kremlinul a transmis luni că nu respinge propunerea cancelarului german Olaf Scholz ca Rusia să participe la o viitoare conferinţă pentru pace în Ucraina, dar a subliniat că un asemenea demers este inutil dacă nu este susţinut şi de SUA şi dacă nu implică negocieri directe între Moscova şi Kiev. Rusia condiționează posibilul demers pentru pace "Nu ştim nimic mai mult faţă de ceea ce a a relatat presa. Şi anume că un fel de plan este în lucru. Încă nu cunoaştem detaliile pe care le-ar implica. Noi nu respingem în avans niciun plan, dar trebuie să înţelegem despre ce este vorba", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, la conferinţa sa de presă zilnică. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Cancelarul german Olaf Scholz, care s-a întâlnit vineri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat duminică într-un interviu că a sosit momentul intensificării eforturilor diplomatice care să conducă la pace în Ucraina, adăugând că în discuţia cu preşedintele ucrainean ei au fost de acord asupra nevoii unei noi conferinţe pentru pace, care să includă şi Rusia, după conferinţa desfăşurată în iunie în Elveţia fără participarea Moscovei. "Fără nicio îndoială va avea loc o altă conferinţă pentru pace (...) Preşedintele ucrainean şi cu mine suntem de acord ca aceasta să includă şi Rusia", a spus Scholz în interviu. Comentând în continuare această declaraţie, Dmitri Peskov a subliniat că, "în ce priveşte soluţionarea conflictului din Ucraina prin mijloace paşnice, până la ora actuală nu s-a conturat nimic concret". "De fapt, nu vedem declaraţii pe acest subiect din partea ţării care conduce întregul proces, care conduce Occidentul colectiv", a explicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la SUA. Potrivit Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului. Planul cancelarului Scholz Conform publicaţiei italiene La Repubblica, cancelarul german Olaf Scholz pregăteşte propriul plan de pace pentru soluţionarea conflictului în Ucraina şi care nu exclude cedarea unor teritorii ale acesteia către Rusia. Cancelarul german, a cărui propunere privind o pace negociată survine după ce alegerile regionale desfăşurate săptămâna trecută au confirmat pierderea de popularitate a tuturor celor trei formaţiuni care alcătuiesc coaliţia sa de guvernare, respectiv social-democraţii săi, liberalii ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, a fost criticat pentru iniţiativa sa de opoziţia de dreapta. Scholz încearcă să "împingă subtil Ucraina către o pace falsă determinată de Rusia", a declarat Roderich Kiesewetter, un deputat al Uniunii Creştin-Democrate (CDU). În replică, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Hebestreit, a precizat luni că "o pace justă nu trebuie să însemne ridicarea steagului alb de către Ucraina". "Există un consens conform căruia o astfel de întâlnire (precum conferinţa desfăşurată în Elveţia) ar trebui să ia în considerare şi Rusia, iar acest efort este în desfăşurare, dar avem senzaţia în întreaga lume că acest război trebuie, dacă este posibil, să se termine curând", a mai explicat acelaşi purtător de cuvânt. Cerințele lui Putin Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în 2022 la Istanbul. Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar "formula de pace" prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional. Ulterior, în iulie, Zelenski a declarat că pregăteşte o foaie de parcurs pentru încheierea războiului care să fie prezentată către sfârşitul anului Rusiei la un nou "summit pentru pace", în continuarea reuniunii căreia Ucraina i-a dat acest nume şi s-a desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, unde participanţii au abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferinţă, dar potrivit lui Zelenski ar putea fi invitată la următoarea conferinţă. Însă Moscova a reacţionat sceptic faţă de această iniţiativă a preşedintelui ucrainean, insistând că o conferinţă de pace trebuie să însemne discuţii directe între cele două părţi, nu un forum în care Zelenski să caute sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.

Scholz vrea pace rapidă în Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Scholz vrea pace rapidă în Ucraina

Scholz vrea pace rapidă în Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz a estimat, într-un interviu acordat duminică postului ZDF, că a sosit momentul intensificării eforturilor diplomatice care să conducă la pace în Ucraina, adăugând că în discuţiile recente cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ei au fost de acord asupra nevoii unei noi conferinţe pentru pace, care să includă şi Rusia, după conferinţa desfăşurată în iunie în Elveţia fără participarea Moscovei. Scholz vrea pace rapidă în Ucraina "Cred că a sosit momentul să discutăm despre cum să ieşim din această situaţie de război şi să ajungem mai rapid la pace", a apreciat cancelarul Scholz în interviul pentru postul public german. Citește și: Cum relatează Ciucă bătălia de la Nasiriyah în cartea sa: „Se auzeau exploziile grenadelor, moartea alegea la întâmplare” El se află sub presiune pe plan intern după ce toate cele trei formaţiuni din coaliţia sa de guvernare, respectiv social-democraţii săi, liberalii ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, au suferit înfrângeri severe în alegeri regionale săptămâna trecută, în timp ce formaţiunile anti-sistem şi de extremă dreapta, ostile susţinerii Ucrainei în războiul cu Rusia, au obţinut rezultate record. De asemenea, la europarlamentarele din iunie cele trei partide din coaliţia lui Scholz au obţinut împreună numai 31% din voturi, iar partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat în faţa tuturor celor trei formaţiuni de guvernare. În septembrie anul viitor în Germania vor avea loc alegeri legislativ naţionale. Impasul ofensivei ucrainene Declaraţia cancelarului german vine de asemenea în timp ce trupele ruse continuă să înainteze pe frontul din estul Ucrainei, iar armata ucraineană trebuie să susţină în paralel cu eforturile defensive pe acest front şi o ofensivă proprie lansată în urmă cu o lună în provincia rusă de graniţă Kursk. În urma acestei incursiuni lansate pe 6 august, armata ucraineană a înaintat câteva zeci de kilometri în interiorul Rusiei. Armata rusă, care nu se aştepta la o asemenea operaţiune şi era slab desfăşurată în provincia Kursk, a trimis între timp întăriri şi a stabilizat acest nou front, unde în ultima vreme nu s-au mai înregistrat evoluţii semnificative. Armata ucraineană nu pare să mai fi reuşit acolo progrese suplimentare, dar nici armata rusă nu a reuşit să recâştige din teritoriul rus căzut sub control ucrainean. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski susţine că armata sa controlează aproximativ 1.300 de km2 şi circa 100 de aşezări în provincia rusă Kursk şi că prin această ofensivă a forţat Rusia să mute zeci de mii de soldaţi de pe frontul din estul Ucrainei. Totuşi, potrivit canalului de Telegram "DeepState", apropiat armatei ucrainene, teritoriul controlat de aceasta în provincia Kursk ar fi de circa 900 de km2. De partea sa, preşedintele rus Vladimir Putin susţine că prin angajarea în această ofensivă a unora dintre cele mai bine instruite şi bine echipate unităţi, Kievul şi-a slăbit forţele de pe frontul ucrainean, ceea ce a a permis Rusiei să obţină noi progrese în estul Ucrainei. Pretențiile lui Putin Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (provinciile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul. Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar "formula de pace" prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional. Ulterior, în iulie, Zelenski a declarat că pregăteşte o foaie de parcurs pentru încheierea războiului care să fie prezentată către sfârşitul anului Rusiei la un nou "summit pentru pace", în continuarea unei reuniuni căreia Ucraina i-a dat acest nume şi s-a desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, unde participanţii au abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferinţă, dar potrivit lui Zelenski ar putea fi invitată la următoarea conferinţă. Însă Moscova a reacţionat sceptic faţă de această iniţiativă a preşedintelui ucrainean, în care vede mai degrabă o nouă încercare a acestuia de a obţine sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului. Şi cancelarul Olaf Scholz s-a declarat acum favorabil participării Rusiei la un viitor summit internaţional pentru pace în Ucraina. "Este important să progresăm", a apreciat el în interviul acordat postului ZDF. "Fără nicio îndoială va avea loc o altă conferinţă pentru pace (...) Preşedintele ucrainean şi cu mine suntem de acord ca aceasta să includă şi Rusia", a precizat el. Germania este, după SUA, al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia. Guvernul de la Berlin a promis că va continua acest sprijin "atât timp cât va fi necesar", dar în bugetul pentru 2025 a redus ajutorul militar destinat Ucrainei la jumătate, de la opt la patru miliarde de euro.

Mesaj șoșocist al lui Ciolacu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Mesaj șoșocist al lui Ciolacu

Mesaj șoșocist al lui Marcel Ciolacu: “România nu va fi atrasă în niciun război!“. Astfel de afirmații mai fac premierul Ungariei, Viktor Orban, și senatoarea SOS România, Diana Șoșoacă. Citește și: Nu tuturor pensionarilor li s-au recalculat pensiile. Care sunt pensionarii excluși și care sunt motivele Însă Ciolacu ignoră faptul că, prin articolul 5 al Tratatului NATO, România se obligă să răspundă unei agresiuni asupra oricărui alt aliat. “Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord“, arată articolul 5. Mesaj șoșocist al lui Ciolacu Însă, azi, Ciolacu a mers chiar mai departe și a respins complet posibilitatea reintroducerii armatei obligatorii. “În esenţă, un preşedinte are două prerogative fundamentale: este comandantul suprem al armatei şi reprezintă ţara în relaţiile internaţionale. Din această perspectivă, vreau să vă spun foarte clar: România nu va intra şi nu va fi atrasă în niciun război! Pacea şi stabilitatea sunt condiţiile fundamentale pentru prosperitate. Voi avea grijă să rămână aşa! Voi fi garantul independenţei naţionale, dar nu voi fi niciodată de acord cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Avem nevoie de o armată de profesionişti. La fel cum avem nevoie de echipamente moderne”, a afirmat Marcel Ciolacu în faţa delegaţilor prezenţi la congresul PSD. „Alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare va continua şi pe viitor. În domeniul politicii externe, îmi doresc însă o abordare mai ambiţioasă care să fie caracterizată prin pragmatism şi urmărirea obiectivelor naţionale în parteneriat cu aliaţii noştri din Uniunea Europeană şi NATO”, a adăugat preşedintele PSD. Însă guvernul Ciolacu a alocat, în 2023, sub 1,6% din PIB față de apărare, deși se angajase să cheltuie 2,5% din PIB.

Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere

Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere. Potrivit unui reprezentat al diplomației ucrainene, ofensiva ucraineană în provincia rusă frontalieră Kursk este "legitimă" şi se va opri dacă Rusia acceptă o "pace justă" şi pune capăt invaziei în Ucraina. Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere Potrivit purtătorului de cuvânt al MAE ucrainean, Gheorghii Tikid, "Cu cât Rusia va accepta mai repede să restabilească o pace justă (...), cu atât mai repede vor înceta incursiunile forţelor de apărare ucrainene pe teritoriul rus". Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Tikid a calificat aceste operaţiuni ca fiind "absolut legitime". Referindu-se la operaţiunile militare care se desfăşoară de o săptămână în regiunea rusă Kursk, Tikid a afirmat că Ucraina nu încearcă să "anexeze" teritorii ruseşti. "Spre deosebire de Rusia, Ucraina nu are nevoie de proprietatea altora. Ucraina nu doreşte să anexeze teritoriu din regiunea Kursk, ci vrea să protejeze vieţile poporului său", a spus diplomatul la o conferinţă de presă. Rușii, în criză Ofensiva ucrainenilor a fost considerată de Vladimir Putin drept o tentativă de îmbunătăţire a poziţiei de negociere a Kievului înaintea unor posibile tratative de pace. Kremlinul consideră atacul ucrainean o încercare de a determina Rusia să mute trupe pentru a i se opri înaintarea care continuă de-a lungul frontului din estul şi sud-estul Ucrainei. Guvernatorul interimar al provinciei Kursk, Alexei Smirnov, a declarat că trupele ucrainene controlau 28 de aşezări din această provincie după ce au pătruns 12 km în adâncime şi de-a lungul graniţei pe o lăţime 40 km. "Problema este că nu există o linie clară a frontului, nu este evident unde se află unităţile de luptă ucrainene", a explicat Alexei Smirnov, vorbind la o reuniune de criză convocată de Putin. Informații contradictorii Ucraina a susţinut că are controlul asupra a 1.000 km pătraţi de teritoriu rus, mai mult decât dublu faţă de estimarea guvernatorului din Kursk. În prezent, ministerul rus al Apărării a susţinut că trupele sale, sprijinite de aviaţie, artilerie şi drone, "au dejucat tentative ale grupurilor mobile blindate inamice de a penetra profund în teritoriul rus". "Călătoria necontrolată a inamicului a fost deja oprit", a declarat generalul-maior Apti Alaudinov, comandantul unităţii forţelor speciale cecene Ahmat. "Inamicul este deja conştient de faptul că războiul-fulger pe care l-a planificat nu a mers", a adăugat acesta. În urma ofensivei ucrainene, Rusia a anunţat evacuarea a circa 200.000 de persoane, pe lângă cele din provincia Kursk evacuări fiind iniţiate şi din provincia învecinată Belgorod, ameninţată de asemenea de incursiunile ucrainene. Think-tank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) evaluează la circa 800 de km pătraţi acest teritoriu, evaluare făcută pe baza locaţiilor unde au fost semnalate trupe ucrainene. Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană acţionează dispersat cu unităţi mobile de sabotaj dificil de localizat şi care pot provoca haos în rândul unităţilor ruse trimise ca întăriri. Încă nu se știe cine deţine controlul asupra oraşului rusesc Sudja, unde se află un nod de transport al gazelor ruseşti către Europa.

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Foto: Twitter
Eveniment

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia

Circa 57% dintre ucraineni sunt în favoarea negocierilor cu Rusia, potrivit unui nou sondaj realizat în luna mai de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev şi finanţat prin cooperarea SUA şi a Suediei, relatează EFE. Citește și: Ciutacu, argumentul suprem că Pieleanu și Bulai sunt inocenți: pe nevasta lui n-a invitat-o nici un profesor acasă Un procent de 38% se pronunţă împotriva începerii discuţiilor cu inamicul. 57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Acesta este primul sondaj publicat de la începutul războiului în care majoritatea ucrainenilor se exprimă în favoarea iniţierii de negocieri pentru a se pune capăt conflictului. În acelaşi timp, 66% dintre cei intervievaţi au declarat că Ucraina trebuie să-şi recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea, peninsulă în Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunile estice Doneţk şi Lugansk, anexate de Moscova în septembrie 2022 împreună cu regiunile Herson şi Zaporojie din sudul Ucrainei. Mai mult, 74%, respectiv 76% resping renunţarea de către Ucraina la aspiraţiile sale de a adera la NATO şi la Uniunea Europeană în cadrul unui ipotetic acord de pace cu Rusia. Sondajul a fost efectuat telefonic, între 8 şi 25 mai, pe un eşantion de peste 2.500 de adulţi care locuiesc în teritoriile ucrainene aflate sub controlul guvernului de la Kiev, ale căror numere de telefon au fost alese la întâmplare. Posibilitatea negocierilor cu Rusia a devenit tot mai prezentă în discursul oficial al Kievului şi la nivelul opiniei publice ucrainene, în contextul înaintării limitate, dar constante, a Rusiei pe linia frontului şi al lipsei de perspective evidente pentru armata ucraineană de a inversa această situaţie. Zelenski, ușoară schimbare de discurs Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, au avut în ultimele săptămâni contacte directe şi publice cu diverşi lideri care pledează pentru negocieri care să pună capăt războiului cât mai curând posibil, precum prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, şi ministrul chinez de externe Wang Yi. Zelenski a anunţat că va prezenta până la sfârşitul lunii noiembrie un plan de pace detaliat, care ar putea fi prezentat Rusiei după ce va fi aprobat de comunitatea internaţională. O pace justă pentru Ucraina, a spus preşedintele ucrainean într-un interviu acordat în această săptămână mai multor media franceze, "implică recuperarea integrităţii noastre teritoriale, dar asta nu înseamnă că acest lucru trebuie făcut doar prin arme", potrivit Reuters. Forţele ruse ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei şi avansează lent în partea de est a frontului cu o lungime de 1.000 km de la cucerirea oraşului strategic Avdiivka în februarie. Putin nu vrea să cedeze nimic Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că Moscova este dispusă să negocieze încetarea războiului, dar condiţia sa este ca Ucraina să renunţe la cele patru regiuni anexate de Rusia în 2022, pe lângă Crimeea, precum şi la aspiraţia sa de a adera la NATO. Zelenski a declarat că renunţarea la teritoriu nu este o opţiune, subliniind că cedarea teritoriilor ucrainene este o chestiune "foarte, foarte dificilă", şi nu a exclus organizarea unui referendum pe această problemă. "Un referendum? Asta ar trebui să-şi dorească poporul ucrainean, să fiu sincer: aceasta nu este cea mai bună opţiune, pentru că avem de-a face cu Putin şi va fi o victorie pentru el dacă va ocupa o parte din teritoriile noastre", a declarat Zelenski în interviul pentru media franceze, potrivit Ukr.net.

SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea cu Rusia Foto: Twitter
Internațional

SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea

SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea cu Rusia, arată, azi, publicația britanică The Times. Potrivit cotidianului britanic, livrările de armament către Kiev sunt tergiversate intenționat pentru a-l determina pe Zelenski să înțeleagă că acest conflict este acum „înghețat”. Citește și: Averea uriașă a mamei primarului Cătălin Cherecheș, care ar fi părăsit România alături de fiul ei. Presa: edilul-șef al Băii-Mari s-ar afla pe o insulă idilică din Mediterana SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea The Times amintește că, la 20 noiembrie, pe Twitter, delegația SUA la NATO a scris despre faptul că va continua să sprijine Ucraina „să fie în cea mai puternică poziție la masa negocierilor când acest moment va veni”. Ukraine has taken back more than half of its territory seized by Russia’s forces since February 2022. In this tough and dynamic battle, Ukraine’s soldiers are fighting bravely every single day, and they continue to inspire the world with their bravery and courage. We will… pic.twitter.com/ELeU4EbVfK— U.S. Mission to NATO (@USNATO) November 20, 2023 „Ucraina a recucerit mai mult de jumătate din teritoriul său confiscat de forțele Rusiei începând cu februarie 2022. În această bătălie dură și dinamică, soldații ucraineni luptă cu curaj în fiecare zi și continuă să inspire lumea cu curajul și îndrăzneala lor. Vom continua să îi sprijinim pentru a fi în cea mai puternică poziție posibilă la masa negocierilor atunci când va veni momentul. Continuăm să rămânem #UnitedWithUkraine în timp ce își apără libertatea”, a afirmat delegația SUA la NATO. „Deși ulterior a precizat că SUA crede că bătălia Ucrainei pentru a-și recupera granițele de la Rusia «poate fi câștigată», mesajul a contribuit la speculațiile potrivit cărora susținătorii Kievului caută o modalitate de a pune capăt luptelor pe fondul «oboselii de război», al îngrijorărilor economice și al preocupărilor legate de epuizarea propriilor stocuri militare. În urmă cu câteva săptămâni, Giorgia Meloni, prim-ministrul italian, a declarat, răspunzând unui apel fals, care era o farsă, că «există multă oboseală din toate părțile» și că «se apropie momentul în care toată lumea va înțelege că există o cale de ieșire»”, explică The Times. Britanicii mai arată că Berlinul refuză să furnizeze Ucrainei rachete nedetectabile de tip Taurus, cu o rază de 300 de mile, iar Uniunea Europeană nu poate livra Kievului cantitatea de obuze promisă. Zelenski trebuie să priceapă singur ce vor aliații de la Berlin și Washington „Cotidianul Bild a declarat că o sursă guvernamentală germană i-a spus că scopul este acum de a pune Ucraina într-o «poziție de negociere bună din punct de vedere strategic», de unde ar putea deschide discuții cu Kremlinul despre «suveranitatea și integritatea sa teritorială». Sursa a fost citată spunând: «Casa Albă și cancelaria [germană] se consultă în acest sens. Zelenski însuși ar trebui să ajungă la concluzia că nu mai poate continua, fără nicio cerere din exterior. Din proprie inițiativă, el ar trebui să se uite la națiunea sa și să explice că trebuie să negocieze … ceea ce Berlinul și Washingtonul caută ca alternativă la negocieri este un conflict înghețat, fără concordie între părțile implicate în conflict». Casa Albă a declarat că reportajul realizat de Bild nu reflectă cu exactitate perspectiva administrației asupra conflictului”, mai arată The Times. Jurnaliștii de la Bild citează un colonel german în rezervă, apropiat formațiunii de opoziție creștin-democrate, CDU, care susține că Berlinul „în mod deliberat, nu furnizează ceea ce Ucraina are nevoie pentru a-și elibera teritoriul ocupat, cum ar fi Taurus”.

Medvedev vrea Ucraina să negocieze îngenuncheată (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Medvedev vrea Ucraina să negocieze îngenuncheată

Medvedev vrea Ucraina să negocieze îngenuncheată. Vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat duminica aceasta că Moscova nu are nevoie să poarte convorbiri de pace cu Ucraina până când această ţară nu le va cere în genunchi, comentând întâlnirea a aproximativ treizeci de ţări desfăşurată în oraşul saudit Jeddah, în căutarea unei soluţii la războiul din Ucraina. Medvedev vrea Ucraina să negocieze îngenuncheată "Nu avem nevoie de niciun dialog. Inamicul trebuie să vină târându-se în genunchi, cerşind milă", a spus Medvedev, comentând totodată - referitor la întâlnirea de la Jeddah - că "este greu de criticat dorinţa de a pune capăt unui război". Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis El a spus însă că orice propunere de pace poate avea succes doar dacă îndeplineşte trei condiţii de bază. "Prima: participarea ambelor părţi ale conflictului, lucru care nu se întâmplă", deoarece Rusia nu a fost invitată la respectiva întâlnire, a indicat el. "A doua: să fie luat în considerare contextul istoric. Şi acesta este: Ucraina nu a existat ca ţară înainte de 1991. Este o aşchie din Imperiul Rus", a spus el. Ucraina vrea revenirea la situația din 1991 În fine, Medvedev a concluzionat că este nevoie "să se ţină cont de realitatea actuală", care în opinia sa este că "Ucraina se află într-o fază de semi-descompunere, iar o parte din teritoriile sale au revenit Rusiei". "Mediatorul care este dispus să recunoască aceste aspecte evidente are şanse de succes. Ceilalţi, niciuna", a decretat el. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel După negocierile de pace eşuate de la Istanbul din aprilie 2022, Rusia a reiterat că nu se opune negocierilor cu Ucraina pentru a pune capăt războiului, dar acuză Kievul că nu este dispus să dialogheze. Ucraina, la rândul său, cere drept condiţie pentru începerea negocierilor retragerea trupelor ruse la graniţele existente în 1991, care includ peninsula Crimeea anexată, eliberarea tuturor prizonierilor de război şi reparaţii considerabile, solicitări pe care Rusia le consideră inadmisibile.

Zelenski, plan de pace, zece puncte (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski, plan de pace, zece puncte

Zelenski, plan de pace, zece puncte. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a promovat intens planul de pace în zece puncte, discutându-l, printre alţii, cu preşedintele SUA, Joe Biden, şi îndemnând liderii mondiali să organizeze un summit global pentru pace bazat pe acest plan. Zelenski, plan de pace, zece puncte Reuters prezintă miercuri conţinutul acestui plan şi ecourile pe care le-a avut la nivel mondial. Zelenski şi-a anunţat pentru prima dată formula de pace la un summit al G20 (grup reunind economiile dezvoltate şi emergente), desfăşurat în noiembrie. Planul prevede: 1. Siguranţa radiologică şi nucleară, cu accent pe restabilirea securităţii în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, Zaporojie, din Ucraina, care este acum ocupată de Rusia. 2. Securitatea alimentară, incluzând protejarea şi asigurarea exporturilor de cereale ale Ucrainei către cele mai sărace naţiuni din lume. 3. Securitatea energetică, cu accent pe restricţiile de preţ asupra resurselor energetice ruseşti, precum şi pe sprijinirea Ucrainei în refacerea infrastructurii energetice, din care jumătate a fost afectată de atacurile ruseşti. 4. Eliberarea tuturor prizonierilor şi deportaţilor, inclusiv a prizonierilor de război şi a copiilor deportaţi în Rusia. 5. Restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei - despre care Zelenski a spus că "nu poate fi negociată" - şi reafirmarea acesteia de către Rusia în conformitate cu Carta ONU. Citește și: Orbán Viktor, cel mai loial propagandist al lui Putin în Europa: premierul Ungariei a stârnit furia Ucrainei declarând că doar SUA pot decide pacea, nemaifurnizând arme Kievului 6. Retragerea trupelor ruseşti şi încetarea ostilităţilor, restabilirea frontierelor de stat ale Ucrainei cu Rusia. 7. Justiţie, care să includă înfiinţarea unui tribunal special care să judece crimele de război ruseşti. 8. Prevenirea ecocidului, necesitatea de a proteja mediul, cu accent pe deminare şi refacerea instalaţiilor de tratare a apei. 9. Prevenirea escaladării conflictului şi construirea unei arhitecturi de securitate în spaţiul euro-atlantic, incluzând garanţii pentru Ucraina. 10. Confirmarea încheierii războiului, care să includă un document semnat de părţile implicate. În decembrie, Zelenski i-a îndemnat pe liderii G7 (Grupul naţiunilor dezvoltate - Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii) să susţină ideea sa de a organiza în iarnă un summit global pentru pace, care să se concentreze asupra planului de pace în ansamblu sau asupra unor puncte specifice. Rusia nu vrea să renunțe la teritoriile furate Rusia a respins luna aceasta propunerea de pace a lui Zelenski, iar Moscova a reafirmat marţi că nu va renunţa la niciun teritoriu pe care l-a luat cu forţa, aproximativ o cincime din Ucraina, şi pe care spune că l-a anexat. Zelenski s-a aflat într-un turneu diplomatic, prezentându-şi planul, printre alţii, preşedintelui american, Joe Biden, preşedintelui francez, Emmanuel Macron, şi premierului indian, Narendra Modi, a cărui ţară a preluat preşedinţia G20. Ţările occidentale, în frunte cu SUA, au sprijinit armata ucraineană cu miliarde de dolari şi au ajutat Kievul la deminare şi la repararea infrastructurii energetice. Dar răspunsul la planul de pace al lui Zelenski şi la summitul de pace propus de acesta a fost mai precaut. Oficial, marile puteri sprijină Ucraina În timpul vizitei lui Zelenski la Washington, la 22 decembrie, Biden a spus, în declaraţii publice, doar că el şi Zelenski "împărtăşesc exact aceeaşi viziune" pentru pace şi că Statele Unite se angajează să se asigure că Ucraina se poate apăra singură. Modi, al cărui guvern nu a condamnat în mod explicit invazia Rusiei în Ucraina, a declarat, după ce Zelenski a prezentat planul, că a "reiterat cu tărie" apelul său pentru încetarea imediată a ostilităţilor şi a promis sprijinul Indiei pentru toate eforturile de pace. Liderii G7 au declarat că s-au angajat să aducă pacea în Ucraina "în conformitate cu drepturile sale consacrate în Carta ONU". Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că şansele unor negocieri de pace în viitorul apropiat sunt reduse. "Cred că va continua confruntarea militară şi cred că mai trebuie să aşteptăm un moment în care să fie posibile negocieri de pace serioase", a declarat el la sfârşitul lunii decembrie.

Orbán, cel mai asumat propagandist putinist (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Orbán, cel mai asumat propagandist putinist

Orbán, cel mai asumat propagandist putinist. Premierul ungar, Viktor Orbán, a fost aspru criticat de Ministerul de Externe ucrainean, potrivit unor remarci publicate marţi pe site-ul ministerului. Orbán, cel mai asumat propagandist putinist Declaraţiile premierului Orbán "demonstrează o desconsiderare patologică faţă de Ucraina şi poporul ucrainean care luptă împotriva agresiunii ruse", a indicat ministerul ucrainean acuzându-l pe liderul ungar de "miopie politică". Comentariile au survenit ca răspuns la o declaraţie a premierului maghiar, potrivit căreia războiul s-ar putea încheia dacă Statele Unite ar înceta furnizarea de arme către Ucraina. Orbán a lucrat în acest fel spre înfrângerea Ucrainei, chiar dacă aceasta ar spori pericolul agresiunii ruse îndreptate către Ungaria, a spus ministerul. "Liderul ungar ar trebui să se întrebe dacă vrea pace", a menţionat sursa citată. Citește și: Înfrângere majoră a guvernului Viktor Orban: Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi. Cozi uriașe la benzinării și panică au marcat ultimele zile de plafonare Într-un interviu acordat publicat pe 26 decembrie, premierul Ungariei a declarat: "Ucraina poate să continue luptând doar atât timp cât Statele Unite îi sprijină cu bani şi arme. Dacă americanii doresc pace, atunci va fi pace". Relaţiile dintre cele două state vecine sunt tensionate. Orbán a încercat în mod repetat să blocheze sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei.

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel (sursa: Facebook/Nobel Prize)
Eveniment

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel. Laureaţii ucrainean, rus şi belarus ai Premiului Nobel pentru Pace au denunţat la unison, în timp ce au primit prestigioasa recompensă sâmbătă, la Oslo, războiul "nebunesc şi criminal" pe care preşedintele rus Vladimir Putin l-a declanşat în Ucraina. Războiul lui Putin, denunțat la Nobel Cetăţeni ai celor trei principale state protagoniste ale conflictului, militantul belarus Ales Beliaţki, aflat în detenţie în ţara sa, ONG-ul rus Memorial, dizolvat la ordinul justiţiei din Rusia, şi Centrul ucrainean pentru Libertăţi Civile (CCL) au fost premiate pentru angajamentul lor în favoarea "drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice" în faţa forţelor autoritare. "Poporul Ucrainei vrea pace mai mult ca oricine în lume", a declarat preşedinta CCL, Oleksandra Matviiciuk. "Însă, pentru o ţară atacată, pacea nu poate fi obţinută depunând armele. Aceasta nu ar fi pace, ci ocupaţie", a spus ea. Înfiinţat în 2007, CCL documentează în prezent crimele de război comise de trupele ruse în Ucraina: distrugerile de imobile rezidenţiale, de biserici, şcoli şi spitale, bombardamentele asupra culoarelor de evacuare, strămutarea forţată a populaţiei, torturile şi crimele. Discurs scris la lumina lumânării Consecinţă a bombardamentelor asupra infrastructurilor energetice ucrainene, Matviiciuk şi-a scris discursul de mulţumire pentru Premiul Nobel la lumina unei lumânări, a mărturisit ea pentru AFP, cu puţin timp înainte de ceremonia de premiere. În nouă luni de invazie rusă, CCL a numărat "peste 27.000 de episoade" de crime de război şi "acesta este doar vârful aisbergului", potrivit Oleksandrei Matviiciuk. "Războiul transformă oamenii în cifre. Trebuie să redăm numele tuturor victimelor crimelor de război", a subliniat ea. Cu vocea gâtuită de emoţie în timpul discursului său susţinut la Grand Hotel din Oslo, Maitviiciuk a îndemnat din nou la înfiinţarea unui tribunal internaţional care să-i judece pe (Vladimir) "Putin, (pe aliatul său belarus Aleksandr) Lukaşenko şi alţi criminali de război". "Ambiţiile imperiale" ale URSS Colaureatul rus, preşedintele Memorial, Ian Ratcinski, a denunţat "ambiţiile imperiale" moştenite de la Uniunea Sovietică şi care "încă sunt în floare astăzi". Rusia lui Vladimir Putin a deturnat sensul istoric al luptei antifasciste "în folosul propriilor interese politice", a spus el. De acum, "a rezista Rusiei echivalează cu a rezista fascismului", a deplâns el. O denaturare ce furnizează "justificarea ideologică a războiului de agresiune nebunesc şi criminal împotriva Ucrainei", a afirmat Ratcinski, în pofida interdicţiilor impuse de Moscova de a critica public invazia. Fondat în 1989, Memorial a lucrat timp de decenii pentru a face lumină asupra crimelor comise în timpul regimului totalitar al lui Stalin şi pentru a păstra vie memoria victimelor sale, apoi pentru a strânge informaţii cu privire la încălcarea libertăţilor şi drepturilor în Rusia. În contextul în care opoziţia şi media sunt reduse la tăcere în Rusia, ONG-ul a fost dizolvat la sfârşitul lui 2021 de justiţia rusă, care a ordonat de asemenea confiscarea birourilor sale din Moscova, pe 7 octombrie, chiar în seara în care organizaţiei i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace. "Astăzi, numărul de deţinuţi politici din Rusia este mai mare decât numărul lor total din întreaga Uniune Sovietică la începutul perioadei de perestroika, în anii 1980", a subliniat Ratcinski. Beliațki, închis în Belarus Al treilea laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Ales Beliaţki, părintele ONG-ului de apărare a drepturilor omului Viasna, se află în detenţie din iulie 2021. În aşteptarea unui proces în urma căruia el riscă 12 ani de închisoare pentru "contrabandă" de bancnote în folosul opoziţiei faţă de regimul represiv al lui Lukaşenko, militantul de 60 de ani nu a fost autorizat să transmită un discurs de mulţumire pentru Nobel. Reprezentându-l la ceremonie, soţia sa, Natalia Pintciuk, a fost nevoită să se rezume la a repeta unele dintre declaraţiile lui, printre care cea în care el îndeamnă la o contracarare a "internaţionalei dictatorilor". Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene În Ucraina, Rusia vrea să stabilească o "dictatură vasală, acelaşi lucru cum este Belarus astăzi, unde vocea poporului oprimat este ignorată, cu baze militare ruse, o enormă dependenţă economică, o rusificare culturală şi lingvistică", a spus Ales Beliaţki prin vocea soţiei sale. "Bunătatea şi adevărul trebuie să se poată proteja", a mai afirmat el. La Stockholm, unde sunt decernate alte Premii Nobel (medicină, fizică, literatură, chimie şi economie) sunt nu mai puţin de 26 de câştigători ce vor participa anul acesta la festivităţi. Pandemia de COVID-19 i-a împiedicat în 2020 şi 2021 pe laureaţi să vină în capitala suedeză pentru a-şi primi recompensa şi cecul lor de zece milioane de coroane (circa 900.000 de euro).

Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă Foto: Twitter
Internațional

Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă

Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Presa locală arată că, inițial, tribunalul a acceptat argumentul fetei, care a afirmat că este vorba de un pește pe care nu-l suportă, babușcă, dar poliția a convins magistrații să redeschidă, azi, cazul. Incidentul s-a petrecut la 24 septembrie, la Tiumen, un oraș de aproape un milion de locuitori aflat în regiune Ural, în sud-vestul Siberiei. Poliția a acuzat-o pe tânără că a vrut să discrediteze forțele armate ale Rusiei. Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă Problema este că mesajul fetei a devenit viral și s-a transformat în cântece, meme-uri sau chiar colecții de haine. „De fapt, eram sigură că plângerea poliției va fi respinsă și decizia judecătorului va rămâne neschimbată. Nu știu cum va evolua. Acum este inutil să presupunem ceva. În principiu, nu prea îmi plac cuvintele din cinci litere care încep cu B și se termină cu A. Există astfel de probleme ”, a comentat fata, citată de meduza.io. În rusă, război se scrie „война” și se citește „voyna”. Însă și cuvântul „babușcă” are, în rusă, cinci litere, și se scrie cu „B” și „a” la început și sfârșit, „Вобла”. Citește și: Maia Sandu, editorial în Politico: România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură 80% din energia Moldovei. Moldovenii cheltuie 65% din venituri pe facturi la energie „Expresia «Nu babușcăi» a devenit imediat virală pe internet. Vedetele din Rusia au susținut memele cu această inscripție. Alena Vodonaeva a postat o poză pe canalul ei de Telegram, Ksenia Sobchak a creat o colecție de haine cu acest apel, iar Semyon Slepakov a dedicat o melodie acestei acțiuni. În plus au apărut nenumărate meme-uri”, arată publicația locală 72.ru. Ksenia Sobchak este fiica unui fost primar din Sankt Petersburg și a candidat, în 2018, la președinția Rusiei. Vodonaeva este model și actriță, iar Semyon Slepakov este unul dintre cei mai buni producători, scenariști și show-runners ruși.

Musk, în defensivă în fața trolingului pro-Ucraina Foto: Twitter Tesla
Eveniment

Musk, în defensivă fața trolingului pro-Ucraina

Elon Musk, în defensivă în fața trolingului pro-Ucraina: el a scris pe Twitter că a cheltuit 80 de milioane USD pentru a ajuta această țară, prin sistemele Starlink. Musk precizează că a ajutat Rusia cu zero dolari. Musk, în defensivă în fața trolingului pro-Ucraina Presa din Ucraina susține că acțiunile Tesla au scăzut cu 9% după ce patronul companiei a lansat un plan de pace care prelua o serie de argumente ale Kremlinului privind apartenența Crimeei la Rusia. „Susțin în continuare Ucraina, însă sunt convins că escaladarea masivă a războiului va aduce mari daune Ucrainei și, posibil, întregii lumi”, a scris Musk, după avalanșa de critici. We gave Starlinks to Ukraine & lost $80M+ in doing so, while putting SpaceX & myself at serious risk of Russian cyberattack.What have you done besides tweet?— Elon Musk (@elonmusk) October 3, 2022 El a arătat, într-un răspuns transmis disidentului rus Gary Kasparov, fost campion mondial la șah, că cheltuielile companiei SpaceX pentru lansarea și susținerea Starlink în Ucraina sunt de circa 80 de milioane de dolari, iar susținerea financiară pe care ar fi acordat-o Rusiei, zero. „Tu ce ai făcut în afară de a scrie pe Twitter?”, îl întreabă Musk pe Kasparov. Garry Kasparov, arestat și bătut de poliția rusă Foto: Twitter Însă Kasparov a fost arestat și bătut de poliția rusă pentru că a protestat împotriva regimului Putin. Dear @elonmusk, when someone tries to steal the wheels of your Tesla, it doesn't make them legal owner of the car or of the wheels. Even though they claim both voted in favor of it. Just saying. https://t.co/0eEjCydqu1— Gitanas Nausėda (@GitanasNauseda) October 3, 2022 „„Dragă @elonmusk, când cineva încearcă să fure roțile Tesla-ului tău, asta nu-l face proprietarul legal al mașinii sau al roților. Chiar dacă el susține că ambele roți au votat în favoarea furtului. Doar zic”, i-a transmis patronului Tesla și Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei. Citește și: Cum încearcă Putin să își mascheze eșecul militar din estul și sudul Ucrainei: Kremlinul va fixa granițele regiunilor anexate după noi „consultări” cu populația locală Musk vs Zelenski Iată ce a propus patronul Tesla: „Pacea Ucraina-Rusia: Refacerea alegerilor din regiunile anexate sub supravegherea ONU. Rusia pleacă dacă aceasta este voia poporului.Crimeea face parte oficial din Rusia, așa cum a fost din 1783 (până la greșeala lui Hrușciov).Aprovizionarea cu apă în Crimeea asigurată.Ucraina rămâne neutră” Replica lui Zelenski a fost: „Care @elonmusk îți place mai mult?– Unul care sprijină Ucraina– Unul care susține Rusia”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră