vineri 20 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pace

81 articole
Internațional

E posibil ca rușii să nu vrea niciodată pace în Ucraina, spune ambasdorul SUA la NATO

Rusia ar putea să nu fie niciodată pregătită să semneze un acord care să pună capăt războiului din Ucraina, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, în cadrul Conferinţa de Securitate de la Munchen. Oficialul american a subliniat că, deși Ucraina ar fi pregătită pentru un acord rezonabil și echitabil, Moscova nu pare dispusă să facă același pas, nici în prezent, nici pe termen lung. Ucraina, pregătită pentru un acord „rezonabil” Potrivit lui Whitaker, partea ucraineană ar fi gata să accepte un compromis care să țină cont de consecințele conflictului declanșat de Rusia în urmă cu patru ani. Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD Diplomatul a insistat însă că nu există indicii clare că Rusia ar fi pregătită să încheie un acord de pace, ceea ce alimentează incertitudinile privind viitorul negocierilor. Mesaj diferit față de poziția lui Donald Trump Declarațiile ambasadorului SUA la NATO contrastează cu mesajul transmis anterior de președintele american Donald Trump, care i-a cerut liderului ucrainean Volodimir Zelenski să accelereze procesul de negociere cu Rusia. Apelul lui Trump a venit înaintea unei noi runde de discuții programate pentru săptămâna viitoare, evidențiind diferențe de ton în abordarea diplomatică a conflictului din Ucraina.

Rusia evită pacea, avertizează Matthew Whitaker (sursa: X/Secretary Marco Rubio)
Zelenski, anunț privind alegerile prezidențiale (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

BREAKING Plan pentru alegeri prezidențiale și referendum pentru acord de pace în Ucraina

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, intenționează să anunțe pe 24 februarie un plan privind organizarea alegerilor prezidențiale, potrivit Financial Times, care citează oficiali ucraineni și europeni implicați în procesul de planificare. Data coincide cu împlinirea a patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina, moment cu puternică încărcătură simbolică și politică. Autoritățile de la Kiev analizează scenarii pentru reluarea proceselor democratice într-un context marcat de război și negocieri de pace. Referendum pentru un posibil acord de pace cu Rusia Conform informațiilor apărute în presa britanică, planul discutat de negociatorii americani și ucraineni prevede ca orice acord de pace cu Rusia să fie supus unui referendum național. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Alegătorii ucraineni ar putea fi chemați la urne pentru a vota simultan atât în cadrul alegerilor prezidențiale, cât și în cadrul referendumului privind validarea unui eventual acord. Oficialii au discutat inclusiv posibilitatea organizării scrutinului în luna mai, în funcție de evoluțiile din teren și de cadrul legislativ necesar. Potrivit acelorași surse citate de Financial Times, Ucraina a început deja pregătirile tehnice și politice pentru organizarea alegerilor prezidențiale și a referendumului.  

Trump vor pacea în Ucraina până în iunie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump vrea ca războiul din Ucraina să se încheie până în iunie, spune Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că administrația președintelui american Donald Trump își propune ca Ucraina și Rusia să ajungă la o soluție de încheiere a războiului până în luna iunie. Declarațiile liderului ucrainean au fost transmise sâmbătă de agenția de presă Ukrinform. Potrivit lui Zelenski, oficialii americani au transmis că vor face „tot posibilul” pentru a se asigura că războiul se va încheia în această perioadă. Alegerile din SUA, factor-cheie în calendarul propus Zelenski a sugerat că presiunea pentru o soluție rapidă este legată de contextul politic intern din Statele Unite, în special de alegerile de la jumătatea mandatului. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Congresul SUA urmează să fie reînnoit în noiembrie, iar o parte a Senatului va organiza alegeri parțiale în aceeași zi. „Alegerile sunt cu siguranță mai importante pentru ei. Să nu fim naivi”, a spus președintele ucrainean, explicând că aceste calcule politice influențează agenda diplomatică a Washingtonului. Ucraina a propus un plan de pace etapizat Șeful statului ucrainean a precizat că Kievul a prezentat deja reprezentanților americani un plan de pace structurat pe etape, care detaliază pașii ce ar trebui urmați de fiecare parte. „Dacă rușii sunt gata să pună capăt războiului, este esențial să fie stabilite condițiile”, a subliniat Zelenski, fără a oferi detalii suplimentare despre conținutul exact al acestui plan. Propunere de întâlnire Ucraina–Rusia–SUA la Miami Washingtonul a propus organizarea unei întâlniri între delegațiile ucraineană și rusă în Miami, cel mai probabil în decurs de o săptămână. Kievul a acceptat propunerea, a confirmat Zelenski. Liderul ucrainean a reiterat că garanțiile de securitate reprezintă un element esențial pentru orice acord de pace și că acestea trebuie semnate înaintea oricăror alte documente. Concesiile teritoriale rămân un punct sensibil În urma celei mai recente runde de discuții trilaterale, Zelenski a admis că subiecte precum concesiile teritoriale continuă să fie extrem de dificile. Președintele SUA mizează pe o încheiere rapidă a conflictului, dorind să-și consolideze imaginea de mediator, după ce a promis anterior că va opri războiul „în 24 de ore”. Avertisment privind un posibil acord economic SUA–Rusia Zelenski a mai avertizat asupra existenței unui document prezentat de serviciile de informații ucrainene, care ar viza un potențial acord de cooperare economică între Rusia și Statele Unite, evaluat la până la 12 trilioane de dolari. Documentul, denumit „Pachetul Dmitriev”, ar conține prevederi economice ample. Președintele ucrainean a subliniat că Ucraina va reacționa dacă un astfel de risc se va concretiza și a insistat că niciun acord bilateral nu poate afecta interesele Ucrainei fără participarea sa. Negocierile de la Abu Dhabi: rezultate limitate Reprezentanții Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite s-au întâlnit recent la Abu Dhabi pentru a doua rundă de negocieri. Singurul rezultat concret al discuțiilor a fost un schimb de prizonieri. Zelenski a declarat că nu s-au înregistrat progrese în privința regiunii Donbas, ocupată parțial de trupele ruse, nici în privința Centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa. Donbas și Zaporojie, dosare încă blocate Potrivit liderului de la Kiev, pozițiile rămân divergente în ceea ce privește Donbasul, care include regiunile Lugansk și Donețk, dar și controlul asupra centralei nucleare Zaporojie. Propunerile privind o zonă de liber schimb în estul Ucrainei nu au dus, de asemenea, la un consens. „Problemele complicate rămân complicate”, a concluzionat Zelenski, apreciind totuși dialogul trilateral drept un pas înainte, care ar putea pregăti terenul pentru eventuale întâlniri la nivel de șefi de stat.

Un deputat norvegian, lider al Partidului verzilor, o propune pe Maia Sandu pentru premiul Nobel Foto: Facebook
Politică

Un deputat norvegian, lider al Partidului verzilor, o propune pe Maia Sandu pentru premiul Nobel

Un deputat norvegian, Arild Hermstad, lider al Partidului verzilor, o propune pe Maia Sandu pentru premiul Nobel pentru Pace: „A fost crucială pentru oprirea încercărilor Rusiei de a dărâma democrația moldovenească”, a scris el, pe Facebook. Majoritatea comentariilor la postarea sa sunt favorabile acestei propuneri.  Arild Hermstad conduce Partidul Verzilor din 2022. Partidul este pro-NATO și pro-UE. Citește și: Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024 Un deputat norvegian, lider al Partidului verzilor, o propune pe Maia Sandu pentru premiul Nobel „Am nominalizat-o pe președinta Moldovei Maia Sandu la Premiul Nobel pentru pace. Sandu a fost pe frontul democrației în Europa. Moldova a fost supusă unor tentative documentate de influență electorală rusă, dezinformare, atacuri cibernetice și destabilizare pentru a obține o guvernare mai prietenoasă Kremlinului.   Așa operează Rusia împotriva mai multor foste state sovietice. Rușii duc război hibrid împotriva mai multor țări și, în ciuda unei mari incertitudini din jurul nostru, nu există nicio îndoială că Putin este cea mai mare amenințare la adresa păcii și stabilității în Europa.   Maia Sandu și Moldova duc o luptă pentru noi toți.   Sandu le-a răspuns rușilor cu mijloace pașnice: să întărească statul de drept, să protejeze alegerile libere și să respecte un curs democratic. Sandu se distanțează clar de imperialismul rus și leagă Moldova mai aproape de democrațiile occidentale. Aceasta este muncă de pace pentru vremurile noastre: Construim comunități robuste înainte ca conflictele să devină violente. Rezist influenței autoritare cu transparență și guvernanță publică.   Democrația este o condiție prealabilă pentru adevărata pace. Maia Sandu a fost crucială pentru oprirea încercărilor Rusiei de a dărâma democrația moldovenească. Pentru asta cred că merită Premiul Nobel pentru pace”, a scris Hemstad, pe Facebook. 

Fără taxe pe locuință, propun suveraniștii PACE (sursa: Facebook/Ninel PEIA)
Eveniment

Fără taxe pe locuință, propun suveraniștii PACE. Condiția: să ai doar un apartament/o casă

Parlamentarii grupului PACE – Întâi România au depus un proiect de lege care prevede modificarea Codului fiscal, astfel încât proprietarii să fie scutiţi de plata impozitului pentru locuinţa principală. Iniţiativa vizează protejarea casei de familie şi reducerea presiunii fiscale asupra persoanelor care deţin o singură locuinţă. „Legea casei de familie – acasă nu se taxează” Proiectul legislativ poartă denumirea „Legea casei de familie – acasă nu se taxează” şi propune completarea articolului 456 din Codul fiscal. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Mai exact, se introduce o scutire de la plata impozitului sau taxei pe clădiri pentru locuinţa principală aflată în proprietatea persoanelor fizice, în anumite condiţii clar definite. Condiţiile pentru scutirea de impozit Potrivit proiectului de lege, scutirea de impozit pentru locuinţa principală se aplică dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele criterii: – contribuabilul nu deţine, în proprietate exclusivă, o altă locuinţă pe teritoriul României; – scutirea se acordă integral pentru locuinţele cu suprafaţa utilă de până la 100 de metri pătraţi inclusiv; – pentru locuinţele care depăşesc 100 mp, scutirea se aplică proporţional pentru această suprafaţă, diferenţa rămânând impozabilă; – scutirea se acordă proporţional cu cota-parte deţinută, inclusiv în cazul coproprietăţii; – deţinerea unor cote-părţi dobândite prin moştenire legală, în limita unei cote de până la jumătate inclusiv, nu împiedică acordarea scutirii. Argumentele iniţiatorilor: „Statul taxează ideea de acasă” În expunerea de motive, semnată în numele iniţiatorilor de chestorul Senatului, Ninel Peia, se arată că România se confruntă de ani de zile cu o realitate fiscală paradoxală. Deşi statul declară public că susţine familia, natalitatea şi stabilitatea socială, în practică impozitează anual locuinţa de bază a cetăţeanului, indiferent de situaţia economică a acestuia. Iniţiatorii susţin că actualul Cod fiscal porneşte de la premisa că orice proprietate trebuie impozitată, inclusiv atunci când este vorba despre singura locuinţă a unei familii. În acest context, impozitarea anuală a casei devine o formă de presiune fiscală asupra unui element esenţial al vieţii cotidiene. Diferenţa dintre locuinţa de familie şi proprietatea de investiţie Parlamentarii PACE – Întâi România afirmă că este necesară o politică publică lucidă, care să facă distincţia între locuinţa unică, locuinţa principală sau locuinţa de familie şi acumularea speculativă de proprietăţi imobiliare în scop investiţional. În opinia iniţiatorilor, locuinţa principală reprezintă un factor de stabilitate şi siguranţă socială, iar tratamentul fiscal ar trebui să reflecte acest statut, fără a elimina însă impozitarea generală a proprietăţilor cu caracter investiţional. Un demers pentru "echitate" fiscală şi stabilitate socială Potrivit expunerii de motive, proiectul urmăreşte protejarea locuinţei principale ca bun esenţial pentru familie, încurajarea stabilităţii sociale şi fiscale şi reducerea poverii asupra cetăţenilor care nu deţin decât un singur spaţiu de locuit. Iniţiatorii subliniază că măsura este una echilibrată şi raţională, întrucât nu elimină impozitarea proprietăţii, ci introduce o diferenţiere legitimă între „locuinţa de trai” şi „proprietatea de investiţie”. Într-un context marcat de creşterea costurilor de trai, statul ar trebui, în opinia lor, să folosească fiscalitatea ca instrument de echitate şi dezvoltare, nu ca mecanism de penalizare a normalităţii.

Trump leagă Nobelul de controlul Groenlandei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Noaptea minții: Trump spune că vrea Groenlanda pentru că nu a primit Nobel pentru Pace

Președintele american Donald Trump a transmis luni o scrisoare prim-ministrului norvegian Jonas Gahr, în care afirmă că, după ce nu i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace, nu se mai simte obligat să acționeze exclusiv în numele păcii. Mesaj dur al lui Trump către Norvegia „Dragă Jonas, având în vedere că țara ta a decis să nu îmi acorde Premiul Nobel pentru Pace, deși am oprit opt războaie – și chiar mai multe –, nu mai simt obligația de a mă gândi doar la pace. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Deși pacea va rămâne predominantă, acum pot să mă gândesc la ceea ce este bine și potrivit pentru Statele Unite”, se arată în scrisoarea liderului de la Casa Albă. Groenlanda, legată direct de eșecul Nobelului Donald Trump a asociat explicit nemulțumirea legată de Premiul Nobel pentru Pace cu poziția sa expansionistă privind Groenlanda. În mesajul adresat premierului norvegian, liderul american a pus sub semnul întrebării dreptul Danemarcei asupra teritoriului arctic. „Danemarca nu este capabilă să protejeze acel teritoriu în fața Rusiei sau a Chinei. În plus, de ce ar avea un presupus «drept de proprietate»? Nu există documente scrise, ci doar faptul că o navă a ajuns acolo acum sute de ani. Și noi am trimis nave”, a susținut Trump. Trump: „Am făcut mai mult pentru NATO decât oricine” În același context, președintele SUA a afirmat că a contribuit decisiv la consolidarea NATO, mai mult decât oricare alt lider de la înființarea alianței. „Am făcut mai mult pentru NATO decât orice altă persoană de la crearea sa. Acum NATO ar trebui să facă ceva pentru Statele Unite”, a declarat Trump, insistând că securitatea globală depinde de controlul american asupra Groenlandei. „Lumea nu va fi sigură decât dacă avem control deplin și absolut asupra Groenlandei”, a concluzionat el. Premiul Nobel pentru Pace 2025, acordat Mariei Corina Machado Comitetul Norvegian al Premiului Nobel a decis ca distincția pentru Pace în 2025 să fie acordată liderului opoziției venezuelene Maria Corina Machado, „pentru munca sa neobosită în promovarea drepturilor democratice ale poporului din Venezuela”. În cadrul unei întâlniri la Casa Albă, pe 15 ianuarie, Machado i-a oferit simbolic președintelui Trump premiul, în semn de recunoștință pentru operațiunea americană care a dus la înlăturarea lui Nicolas Maduro de la putere la începutul lunii. De la Oslo s-a reamintit însă că Premiul Nobel pentru Pace nu este transferabil. „A venit momentul să eliminăm amenințarea rusă din Groenlanda” Luni, Donald Trump a reluat retorica dură privind Groenlanda și a invocat din nou „amenințarea rusă” din regiune. Într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, liderul american a acuzat Danemarca de inacțiune. „Timp de 20 de ani, NATO i-a spus Danemarcei că trebuie să elimine amenințarea rusă din Groenlanda. Din păcate, Danemarca nu a fost capabilă să facă acest lucru. A venit momentul și se va face”, a scris președintele Statelor Unite.

Pacea în Ucraina, posibilă în câteva săptămâni (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Pacea în Ucraina, posibilă în următoarele săptămâni, spune premierul polonez Tusk

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că pacea în Ucraina ar putea fi obținută într-un interval de câteva săptămâni. Afirmația a fost făcută după o videoconferință cu mai mulți lideri europeni care sprijină Kievul. Tusk: „Pacea este la orizont” Potrivit lui Donald Tusk, evoluțiile recente oferă motive reale de speranță: Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația „Pacea este la orizont. Nu există îndoială că au avut loc lucruri care dau motive de speranță că acest război se poate încheia și se poate încheia destul de repede. Este însă doar o speranță, departe de a fi o certitudine de 100%”, a precizat acesta în ședința de guvern. Premierul polonez a subliniat că se referă la un orizont de timp scurt: „Când spun că pacea este la orizont, vorbesc despre săptămânile următoare, nu despre luni sau ani. Până în ianuarie va trebui să ne reunim pentru a decide viitorul Ucrainei și al acestei părți a lumii”. Context tensionat după acuzațiile privind atacul cu drone Declarațiile optimiste ale lui Tusk vin pe fondul unei noi escaladări verbale între Moscova și Kiev. Rusia a avertizat că își va înăspri poziția de negociere după ce a acuzat Ucraina de un atac cu drone asupra uneia dintre reședințele lui Vladimir Putin. Ucraina a respins acuzațiile, afirmând că sunt nefondate și că Moscova nu a prezentat nicio dovadă pentru a le susține. Garanțiile de securitate oferite Ucrainei de SUA Donald Tusk vede în garanțiile de securitate oferite Kievului de Statele Unite un element-cheie care ar putea accelera procesul de pace. Totuși, el avertizează că Ucraina ar putea fi nevoită să accepte compromisuri teritoriale în eventualele negocieri. Trump și Zelenski: „foarte aproape” de un acord Președintele american Donald Trump a afirmat, după discuțiile purtate duminică cu Volodimir Zelenski, că părțile sunt „probabil foarte aproape” de un acord de pace. Totuși, el a menționat existența unor „chestiuni spinoase”, între care: controlul asupra centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia statutul regiunii Donbas (Donețk și Lugansk) În prezent, armata rusă controlează circa 80% din Donețk și aproape întreaga regiune Lugansk. Pozițiile Ucrainei, Rusiei și SUA în negocierile posibile Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Kievul insistă ca luptele să se oprească de-a lungul actualei linii a frontului. Washingtonul ar propune o zonă economică liberă, dacă Ucraina își retrage trupele din partea Donbasului pe care o controlează acum. Zelenski cere garanții de securitate și referendum privind pacea Președintele Volodimir Zelenski solicită: garanții de securitate occidentale similare celor NATO supunerea unui eventual acord de pace unui referendum național Zelenski afirmă că organizarea referendumului ar necesita cel puțin 60 de zile și ar trebui să fie însoțită de un armistițiu. Rusia respinge însă ideea armistițiului, susținând că acesta ar oferi Ucrainei timp pentru refacerea capacităților militare.

Zelenski, discuții importante cu emisarii SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Planul american pentru pace prinde contur: Zelenski discută „detalii importante” cu emisarii SUA

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat joi că a avut o discuție telefonică cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, la o zi după ce a prezentat detalii privind noua versiune a planului Statelor Unite pentru încheierea războiului cu Rusia. „Idei bune pentru o pace durabilă” Într-un mesaj publicat pe Facebook, Zelenski a precizat că au fost discutate „câteva detalii importante ale eforturilor în curs”. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Potrivit acestuia, există „idei bune” care ar putea contribui la atingerea unui rezultat comun și la obținerea unei păci durabile. Liderul ucrainean a vorbit despre o „discuție foarte bună” cu emisarii americani și le-a mulțumit pentru „abordarea constructivă, munca intensă și cuvintele amabile”. Zelenski și-a exprimat speranța că acordurile și ideile discutate de Crăciun se vor dovedi utile în continuarea demersurilor diplomatice. Noua versiune a planului american pentru încetarea războiului Miercuri, președintele ucrainean a prezentat noua versiune a planului american de pace, elaborat în ultimele săptămâni în urma negocierilor dintre Washington și Kiev. Documentul are ca obiectiv încetarea conflictului militar dintre Rusia și Ucraina. Planul prevede înghețarea conflictului pe actualele linii ale frontului, fără a oferi o soluție imediată pentru teritoriile aflate sub ocupație rusă, care însumează peste 19% din suprafața Ucrainei. Diferențe față de versiunea inițială a planului Noua variantă a documentului elimină două cerințe majore formulate anterior de Moscova: retragerea forțelor ucrainene din zonele Donbas aflate încă sub controlul Kievului angajamentul juridic al Ucrainei de neaderare la NATO În lipsa acestor prevederi, acceptarea planului de către Rusia pare puțin probabilă. Reacția Kremlinului: poziția Moscovei este în curs de formulare Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Moscova „își formulează poziția” față de noua propunere americană, fără a oferi detalii suplimentare. Pentru moment, perspectivele unui acord rămân incerte, însă discuțiile dintre Kiev și reprezentanții americani indică continuarea demersurilor diplomatice pentru identificarea unei soluții de pace.

Putin nu vrea „armistițiul artificial” în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin respinge „armistițiul artificial” și vorbește despre o „pace adevărată” în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin respinge ideea unui „armistițiu artificial” în Ucraina și susține în schimb necesitatea unei „păci adevărate”, a transmis luni Kremlinul. Mesajul a fost formulat de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă telefonice zilnice. „Președintele Putin este deschis păcii reale, deciziilor serioase. Ceea ce respinge total sunt stratagemele de a câștiga timp și de a crea armistiții artificiale”, a declarat Peskov. Fără termene-limită pentru un acord de pace Dmitri Peskov a evitat să facă speculații privind posibilitatea încheierii unui acord de pace până la sfârșitul acestui an, așa cum ar solicita, potrivit presei internaționale, președintele american Donald Trump. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Nu îndrăznesc să vorbesc despre termene limită. Aceasta ar fi cea mai ingrată sarcină în acest moment”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, subliniind complexitatea negocierilor. Kremlinul apreciază eforturile lui Donald Trump Peskov a afirmat că Moscova apreciază eforturile administrației americane în direcția unei soluționări a conflictului. Potrivit acestuia, Donald Trump ar acționa „sincer” pentru obținerea păcii în Ucraina. „Trump lucrează sincer în favoarea unei soluționări și depune toate eforturile pentru a o realiza. Și echipa sa, de asemenea. Apreciem foarte mult aceste eforturi”, a declarat Peskov. Aderarea Ucrainei la NATO, „piatră de temelie” a negocierilor În privința refuzului Rusiei de a permite Ucrainei să adere la NATO, Peskov a subliniat că această chestiune reprezintă una dintre „pietrele de temelie” ale procesului de negociere. Potrivit Kremlinului, subiectul necesită „o discuție specială”, Moscova considerând extinderea Alianței Nord-Atlantice o amenințare directă la adresa securității sale. Progrese anunțate în negocierile de la Berlin Reprezentantul special al președintelui SUA pentru misiuni de menținere a păcii, Steve Witkoff, a declarat duminică faptul că s-au înregistrat progrese „considerabile” în urma negocierilor purtate la Berlin cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Consultările continuă și luni, după întâlnirea de peste cinci ore de la Cancelaria Germaniei. Witkoff a scris pe platforma X că discuțiile au fost „aprofundate” și au vizat planul de pace în 20 de puncte. Kremlinul respinge modificările propuse de Ucraina și Europa Kremlinul a respins din start modificările aduse de Ucraina și statele europene planului de pace inițial propus de Casa Albă. Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al președintelui rus, a avertizat că Moscova va avea „obiecții foarte puternice” dacă vor fi operate schimbări semnificative. „Dacă se fac modificări importante, vor exista obiecții foarte serioase”, a declarat Ușakov pentru televiziunea de stat rusă. Disputa teritorială, punct sensibil pentru Moscova Potrivit lui Iuri Ușakov, obiecțiile Rusiei vizează mai multe aspecte ale planului de pace, în special problema teritorială. El a precizat că această chestiune a fost discutată „activ” la Moscova și că poziția Rusiei este bine cunoscută de partea americană. „Vor exista clauze absolut inacceptabile pentru noi, inclusiv în ceea ce privește problema teritorială. Americanii cunosc și înțeleg poziția noastră”, a spus consilierul Kremlinului. Ușakov s-a arătat sceptic cu privire la rezultatul final al negocierilor: „Nu știu ce va ieși pe hârtie după acele consultări. Dar nu va fi nimic bun”, a concluzionat el.

Erdoğan cere pace în Marea Neagră (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Erdoğan începe să simtă efectele războiului din Ucraina: cere pace în Marea Neagră

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a avertizat sâmbătă că Marea Neagră nu trebuie să devină o zonă de confruntare militară între Rusia și Ucraina, subliniind necesitatea menținerii siguranței navigației într-o regiune strategică pentru comerțul internațional. Declarația vine în contextul intensificării atacurilor din ultimele săptămâni, inclusiv al unui incident recent în care o navă comercială sub pavilion turc a fost avariată. Navă turcească avariată într-un atac aerian rusesc O navă comercială turcă a fost avariată vineri în urma unui atac aerian rusesc desfășurat în apropierea orașului-port ucrainean Odesa, pe litoralul Mării Negre. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Incidentul a amplificat îngrijorările Ankarei privind securitatea rutelor maritime din zonă. „Toată lumea are nevoie de o navigație sigură” Aflat la bordul avionului prezidențial, la întoarcerea din Turkmenistan, Erdogan a declarat jurnaliștilor că transformarea Mării Negre într-un teatru de confruntare nu ar aduce beneficii nici Rusiei, nici Ucrainei. „Marea Neagră nu ar trebui considerată o zonă de confruntare. Toată lumea are nevoie de o navigație sigură în Marea Neagră”, a subliniat liderul turc. Discuții Erdogan–Putin despre o încetare limitată a focului Atacul asupra navei turcești a avut loc la câteva ore după ce Erdogan a discutat cu președintele rus Vladimir Putin despre posibilitatea unei încetări limitate a focului, care să vizeze în special instalațiile energetice și porturile. Cei doi lideri au abordat subiectul în marja unui summit desfășurat în Turkmenistan, într-un moment marcat de tensiuni crescânde în regiune. Turcia avertizează asupra unei „escaladări îngrijorătoare” În ultimele săptămâni, Turcia a transmis avertismente repetate privind o escaladare îngrijorătoare în Marea Neagră, după ce Ucraina a revendicat atacuri cu drone asupra unor petroliere cu legături rusești. Ankara încearcă să evite destabilizarea unei zone esențiale pentru transportul cerealelor și al resurselor energetice. „Putin cunoaște poziția Turciei” Erdogan a afirmat că a discutat pe larg cu Vladimir Putin despre războiul din Ucraina și eforturile de pace, subliniind că liderul de la Kremlin este pe deplin conștient de poziția Turciei. „Putin știe foarte bine care este poziția Turciei în această chestiune”, a declarat președintele turc. Ankara speră la discuții și cu Donald Trump După întâlnirea cu președintele rus, Erdogan a afirmat că Turcia speră să aibă posibilitatea de a discuta planul de pace pentru Ucraina și cu președintele american Donald Trump. „Pacea nu este departe, o putem vedea”, a spus liderul de la Ankara, exprimând un optimism prudent. Rol strategic al Turciei în regiunea Mării Negre De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, Turcia a menținut relații atât cu Moscova, cât și cu Kievul. În același timp, Ankara controlează strâmtoarea Bosfor, un coridor strategic pentru transportul grâului ucrainean și al petrolului rusesc către Marea Mediterană. Poziția Turciei rămâne una-cheie în orice discuție legată de securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre.

Trump primește premiul FIFA pentru Pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a luat "Nobelul" pentru pace inventat de FIFA. Criticii spun că nu a fost nici o selecție

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri, la Washington, că a jucat fotbal în tinerețe și că „a fost bun”, precizând însă că nu a atins nivelul unor staruri precum Cristiano Ronaldo sau Lionel Messi. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului columbian RCN, alături de președintele FIFA, Gianni Infantino. Trump, gazda tragerii la sorți pentru Cupa Mondială 2026 Tragerea la sorți pentru ediția cu numărul 23 a Cupei Mondiale, găzduită în comun de Statele Unite, Canada și Mexic, a avut loc la Centrul Kennedy din Washington. Citește și: Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale Trump a afirmat că găzduirea turneului reprezintă „o mare onoare” și a subliniat interesul uriaș al publicului, evidențiat prin vânzările record de bilete. Promisiuni privind simplificarea vizelor pentru fanii latino-americani În privința accesului fanilor la turneu, Trump a promis că procesul de obținere a vizelor va fi simplificat pentru suporterii latino-americani. „Vom face totul mai ușor pentru ei”, a spus președintele SUA, adăugând că administrația lucrează deja la fluidizarea procedurilor. Trump primește primul Premiu FIFA pentru Pace Donald Trump a devenit primul laureat al Premiului FIFA pentru Pace, distincție acordată persoanelor care au desfășurat acțiuni remarcabile în sprijinul păcii. Gianni Infantino i-a înmânat o medalie și un trofeu de aur, apreciind eforturile acestuia de a pune capăt conflictelor globale. Trump a numit premiul „una dintre cele mai mari onoruri” ale vieții sale, susținând că „lumea este un loc mai sigur acum”. Critici privind lipsa de transparență a premiului FIFA Decizia FIFA a fost intens contestată de grupuri pentru drepturile omului și de critici ai administrației americane. Aceștia afirmă că premiul a fost creat special pentru Trump, fără un proces real de selecție, fără nominalizări și fără implicarea Consiliului FIFA. Organizații internaționale au avertizat că acordarea premiului în contextul unor politici restrictive privind libertățile civile și imigrația ridică semne de întrebare asupra intențiilor reale ale federației sportive. Tensiuni înainte de Cupa Mondială 2026 Cu puțin timp înainte de tragerea la sorți, Trump și-a retras amenințarea de a interzice unor orașe găzduirea meciurilor dacă acestea nu respectă planurile sale de securitate. Totuși, președintele a lăsat deschisă posibilitatea unor măsuri suplimentare dacă va considera că există riscuri. La Centrul Kennedy, Trump s-a remarcat ca figura centrală a evenimentului, eclipsându-i inclusiv pe prim-ministrul Canadei, Mark Carney, și pe președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum. Concertul susținut de Andrea Bocelli la Casa Albă Seara s-a încheiat cu un concert special al tenorului italian Andrea Bocelli, organizat la Casa Albă în Salonul de Est. La eveniment au participat parlamentari republicani, senatori apropiați președintelui și Prima Doamnă, Melania Trump. Trump l-a prezentat pe Bocelli elogios, numindu-i vocea „una a unui înger”. Președintele a lăudat și prestația artistului de la ceremonia FIFA din aceeași dimineață. Recitalul de la Casa Albă a avut loc cu ușile închise pentru presă. A fost a doua vizită a lui Bocelli la reședința prezidențială în mai puțin de două luni, după întâlnirea privată din 17 octombrie, când a cântat pentru Trump în Biroul Oval.

Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina Foto: X/Twitter Arminform Ucraina
Internațional

Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 ruși morți/zi

Analiza informațiilor militare estoniene apreciază că nu sunt semne de pace în Ucraina și arată că Rusia pierde, în medie, zilnic, 350 de militari, care sunt uciși. În noiembrie, Rusia a capturat circa 430 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean la un cost de circa 22 militari uciși la fiecare kilometru pătrat capturat.  Citește și: Două sondaje publicate azi o dau pe Anca Alexandrescu la 19%, în marja de eroare față de locul II Pe baza luptelor, nu există niciun motiv să credem că pacea în Ucraina este mai aproape decât era acum o lună, a declarat colonelul Ants Kiviselg, șeful Centrului de Informații (Intelligence) al Forțelor de Apărare din Estonia. Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina „Rusia continuă atacurile aeriene zilnice pe teritoriul ucrainean, vizând în principal infrastructura civilă, cu scopul de a face sezonul rece cât mai dificil posibil pentru ucraineni și, astfel, de a exercita indirect presiune asupra unităților de pe linia frontului, a subliniat el. «În același timp, ucrainenii au efectuat cu succes atacuri cu drone în adâncul Federației Ruse. Au reușit să pătrundă în inima Rusiei și să atace centrala termică Shatura din regiunea Moscovei, care asigură atât încălzirea, cât și energia electrică pentru capitala rusă», a spus Kiviselg. În plus, forțele armate ucrainene au lovit cu succes ținte strategice rusești în Taganrog, în regiunea Rostov, unde au fost atacate facilități de reparații de aeronave și de fabricare de drone, a spus colonelul. «Ca urmare, atacurile reușite asupra unor astfel de facilități sunt chiar mai dăunătoare pentru forțele aeriene ruse decât scoaterea din funcțiune a uneia sau a două aeronave individuale», a declarat Kiviselg în cadrul conferinței de presă”, scrie news.err.ee.  Potrivit structurii de informații militare a Estoniei, în noiembrie au fost 10.500 de militari ruși uciși în Ucraina. Luând în calcul o rată de doi răniți la un mort, Rusia a pierdut circa 30.000 de militari în această lună. Însă Ucraina este într-o situația dificilă la Kupiansk și Pokrovsk. „Forțele ucrainene sunt încă prezente în Pokrovsk și desfășoară așa-numitele contraofensive locale. Încă se joacă acolo un joc de-a șoarecele și pisica”, a spus Kiviselg.  De asemenea, nu există rapoarte privind căderea completă a orașului Kupiansk, situat la nord, deși așezarea rămâne sub presiune semnificativă din partea forțelor ruse, la fel ca și Huliaipole, situat la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Pokrovsk. ISW: O victorie militară a Rusiei în Ucraina nu este inevitabilă Acum două zile, o analiză a Institului pentru Studiul Războiului, ISW, aprecia că „datele privind ritmul de avansare al forțelor ruse indică faptul că o victorie militară a Rusiei în Ucraina nu este inevitabilă, iar o cucerire rapidă de către Rusia a restului regiunii Donețk nu este iminentă”.  „Forțele ruse au acordat prioritate finalizării capturării orașelor Pokrovsk și Myrnohrad, dar au avansat lent, deoarece forțele ucrainene au reușit să încetinească ritmul avansului rus în Pokrovsk. Forțele ruse au intrat pentru prima dată în Pokrovsk pe 31 iulie și au avansat în medie cu 0,12 kilometri pe zi în Pokrovsk între 31 iulie și 26 noiembrie. Forțele ruse nu au capturat Pokrovsk – un oraș cu o suprafață de 11,5 mile pătrate – în ciuda faptului că au operat în interiorul orașului timp de peste 118 zile. ISW a observat doar dovezi care să indice că forțele ruse au consolidat avansul în 66% din Pokrovsk până la 26 noiembrie, un procentaj scăzut având în vedere timpul și forța de muncă (elemente ale cel puțin două armate combinate) pe care Rusia le-a dedicat acestui efort. Ritmul de avans al rușilor pe tot teatrul de operațiuni s-a intensificat după summitul din Alaska din 15 august, forțele ruse avansând în medie cu 9,3 km pătrați pe zi pe tot teatrul de operațiuni, între 15 august și 20 noiembrie, dar aceste avansuri sunt încă limitate la viteza de mers pe jos. Forțele ruse ar putea cuceri restul regiunii Donețk controlate de ucraineni până în august 2027, presupunând un ritm constant de avans al rușilor”, arată ISW.

SUA, implicate în menținerea păcii în Ucraina (sursa: X/Emmanuel Macron)
Internațional

Forțe americane ar putea fi prezente în Ucraina după război, spune Macron

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat marți că Statele Unite s-au angajat să participe la o viitoare forță internațională de menținere a păcii în Ucraina. Această structură ar urma să fie desfășurată pe teritoriul ucrainean ca garanție de securitate, după un eventual acord de încetare a focului cu Rusia. Grup de lucru franco-britanic, cu sprijin american și turc „Vom lansa începând de mâine un grup de lucru, condus de Franța și Regatul Unit, în parteneriat strâns cu Turcia, care joacă un rol cheie în chestiunile maritime, și, pentru prima dată, cu implicarea SUA”, a declarat Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni prin videoconferință a „Coaliției de Voință”. Citește și: Fostul președinte Băsescu, reacție dură după ce o dronă rusească s-a plimbat până la Vaslui, unde a căzut de bunăvoie și nesilită de nimeni Grupul reunește țări susținătoare ale Ucrainei, dispuse să contribuie cu trupe sau alte resurse la formarea unei astfel de forțe internaționale. Macron și Starmer susțin prezența trupelor străine în Ucraina Atât Emmanuel Macron, cât și premierul britanic Keir Starmer continuă să susțină ideea unui contingent internațional de trupe străine în Ucraina, după încheierea războiului cu Rusia. Scopul ar fi consolidarea garanțiilor de securitate și prevenirea reluării conflictului. Moscova avertizează: trimiterea trupelor ar însemna implicare directă în conflict Rusia respinge ferm această inițiativă. Moscova avertizează că țările care ar participa la o asemenea forță de menținere a păcii vor fi considerate parte într-un „conflict armat direct” cu Federația Rusă. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a calificat planurile franco-britanice privind trimiterea de trupe pe teritoriul ucrainean, după încheierea războiului, drept „o iluzie”.

Zelenski negociază planul lui Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski pare optimist: Trump ar fi dispus să preia propuneri ucrainene în planul de pace

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că există o deschidere din partea Statelor Unite și a unor state europene pentru a integra o „viziune ucraineană” în planul de pace transmis recent Kievului de administrația președintelui Donald Trump. Zelenski negociază planul lui Trump Versiunea inițială a documentului fusese considerată prea favorabilă Rusiei atât la Bruxelles, cât și la Kiev. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării „În acest moment, există înțelegerea faptului că propunerile americane pot lua în considerare o serie de elemente bazate pe viziunea ucraineană și care sunt de o importanță critică pentru interesele naționale ale Ucrainei”, a transmis Zelenski pe Telegram și X. Obiectivul prioritar: oprirea războiului și asigurarea păcii durabile Potrivit liderului ucrainean, Ucraina depune eforturi diplomatice intense pentru ajustarea documentului astfel încât acesta să fie eficient în atingerea obiectivului major: „să punem capăt odată pentru totdeauna vărsării de sânge și războiului”. Delegatul principal al Ucrainei la discuțiile de la Geneva este Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale, care coordonează procesul de negociere pentru „a pune capăt războiului, a restabili pacea și a garanta o securitate durabilă”. Zelenski a calificat relansarea dialogului diplomatic drept „pozitivă”, subliniind că discuțiile au loc fără participarea Rusiei în această etapă. Întâlniri diplomatice la nivel înalt la Geneva Duminică dimineață, Andrii Iermak s-a întâlnit cu consilierii de securitate ai Regatului Unit (Jonathan Powell), Franței (Emmanuel Bonne) și Germaniei (Gunter Sautter). Următoarea reuniune, dedicată prezentării versiunii actualizate a planului în 28 de puncte elaborat de administrația Trump, este programată la sediul Misiunii SUA pe lângă ONU din Geneva. La această întâlnire vor participa secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special pentru misiuni de pace Steve Witkoff și secretarul armatei, Dan Driscoll. Termen-limită impus de Donald Trump Administrația Trump i-a acordat lui Zelenski termen până joi, 27 noiembrie, pentru a răspunde asupra planului transmis în mod surprinzător pe 20 noiembrie. Cu toate acestea, președintele american a precizat că nu este vorba despre „ultima ofertă”. Planul revizuit reflectă prioritățile-cheie ale Kievului Rustem Umerov, șeful Consiliului pentru Securitatea Națională și Apărare al Ucrainei, a declarat că noua versiune a planului american reflectă „cea mai mare parte a priorităților-cheie” ale Ucrainei, chiar dacă documentul se află încă în etapa finală de aprobare. El a salutat cooperarea cu SUA, pe care a descris-o drept „constructivă”, subliniind atenția acordată observațiilor ucrainene. Puncte controversate interpretate de Kiev drept concesii periculoase Unele prevederi ale planului sunt interpretate de Kiev ca fiind echivalentul unei capitulări în fața Moscovei. Printre cele mai sensibile se numără: Cedarea regiunii Donbas către Rusia Recunoașterea Crimeei ca parte a teritoriului rus Reducerea efectivelor armatei ucrainene de la 900.000 la 600.000 de militari Președintele rus Vladimir Putin a declarat că textul american poate „servi drept bază pentru o reglementare definitivă” a conflictului, încercând să preseze Kievul să negocieze. Zelenski caută alternative și garanții de securitate Zelenski a respins inițial planul, promițând Washingtonului alternative bazate pe interesele strategice ale Ucrainei. Acum însă, discuțiile par să se îndrepte spre o versiune revizuită care să includă prioritățile Kievului privind pacea, securitatea durabilă și restabilirea integrității teritoriale.

Putin apreciază planul american de pace (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin consideră planul lui Trump "o bază bună" pentru pace în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că a primit oficial planul de pace pentru Ucraina elaborat de Statele Unite, descriind documentul ca o posibilă bază pentru o soluționare pașnică „definitivă”. Putin apreciază planul american de pace Liderul de la Kremlin a precizat că planul nu a fost discutat în detaliu și că este necesară o analiză aprofundată a tuturor punctelor propuse. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Putin a afirmat că Rusia este pregătită să poarte negocieri, cu condiția ca discuțiile să fie concrete și echilibrate. Moscova, dispusă să negocieze În cadrul teleconferinței cu membrii Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Vladimir Putin a declarat că americanii au cerut Moscovei să facă anumite compromisuri și să manifeste flexibilitate. Totuși, el acuză Ucraina și aliații săi europeni că „se amăgesc” încercând să provoace o înfrângere strategică Rusiei. În caz de refuz al dialogului, Putin avertizează că obiectivele Moscovei vor fi urmărite „prin arme”. Kupiansk, exemplu invocat de Kremlin ca avertisment Putin a făcut referire la capturarea orașului Kupiansk din estul Ucrainei, anunțată de armata rusă, sugerând că astfel de situații se vor repeta dacă Ucraina continuă să respingă propunerile de pace. Forțele ucrainene ar fi, potrivit Moscovei, depășite numeric și insuficient echipate. Liderul rus transmite astfel un mesaj de presiune asupra Kievului și aliaților săi. Zelenski: „Nu îmi voi trăda țara” Planul Washingtonului include concesii teritoriale, reducerea armatei ucrainene și garanții de securitate pentru Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a respins propunerea, declarând că nu își va „trăda” țara și că va formula alte propuneri pentru Statele Unite. Documentul de 28 de puncte este privit cu îngrijorare la Kiev, fiind considerat prea favorabil Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră