sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: otopeni

34 articole
Economie

Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer

Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer: lucrările la un tronson, cel de la stația Tokyo spre aeroportul Henri Conadă, nici nu au început, iar ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, evită să spună, oficial, când se termină. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer În două etape esențiale ale lucrărilor nici măcar au fost finalizate licitațiile: „Proiectare și execuție lucrări de arhitectură, cale de rulare, instalații electromecanice și de curenți slabi”: procedura de achiziție este în derulare „Proiectare și execuție lucrări de automatizări (siguranța traficului) și material rulant”: abia acum un consultant elaborează documentația de atribuire. Ministerul Transporturilor arată că pentru „lucrări de arhitectură, cale de rulare, instalații electromecanice” sunt necesare 44 de luni, iar circulația propriu-zisă nu va putea începe fără „rezultatul pozitiv al probelor tehnologice de funcționare”. În ceea ce privește lucrările la structura de rezistență/stații/galerii, ele erau, la 4 decembrie, la un stadiu de 19,1% pe tronsonul 1 Mai - Tokyo, dar pe tronsonul Tokyo - Aeroportul Otopeni nici măcar nu începuseră, proiectele tehnice erau „în curs de finalizare”. Aceste date apar într-un răspuns la o interpelare parlamentară. La întrebarea „Când va circula metroul până la Otopeni”, ministerul Transporturilor nu avansează nici o dată. În luna decembrie 2023, Metrorex anunța că Magistrala 6 de metrou, secțiunea Sud (Lot 1.1), a primit autorizația de construire, iar asocierea de constructori turci Alsim Alarko – Makyol, desemnată pentru proiectarea și execuția lucrărilor de structură de rezistență pentru Lotul 1.1: 1 Mai – Tokyo, a putut demara lucrările de șantier. Pe lângă stația 1 Mai (existentă), secțiunea Sud cuprinde șase stații: Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, Tokyo. Grindeanu susținea, la 30 august 2024, că metroul spre Otopeni va fi gata în 2028. La acel moment, pe tronsonul I se efectuaseră circa 14% din lucrări, potrivit demnitarului PSD.

Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer Foto: captură video
Investiția Aeroportului Otopeni: banchete pentru pasageri (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Eveniment

Investiția Aeroportului Otopeni: banchete pentru pasageri

Investiția Aeroportului Otopeni: banchete pentru pasageri. Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a lansat un proiect pentru achiziționarea a 450 de banchete pentru pasageri, cu o valoare estimată la 1,85 milioane lei, fără TVA. Acestea vor fi amplasate în zona porților de îmbarcare ale Aeroportului Internațional Henri Coandă București (AIHCB). Investiția Aeroportului Otopeni: banchete pentru pasageri Conform anunțului din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), necesitatea achiziției este determinată de mai mulți factori. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Printre acestea, reconfigurarea spațiilor din terminale, ca urmare a intrării României în spațiul Schengen. Au fost invocate uzura banchetelor actuale, achiziționate între 2009-2012, care pot reprezenta un risc pentru pasageri și nevoia de a oferi mobilier adecvat standardelor actuale. „Având în vedere utilizarea lor intensă, permanentă, precum și repoziționarea repetată, banchetele actuale sunt în diverse grade de uzură și trebuie înlocuite", precizează sursa citată. Specificațiile tehnice ale banchetelor Conform detaliilor publicate, CNAB va achiziționa: 250 de banchete cu trei locuri și 200 de banchete cu patru locuri. Furnizorul va trebui să livreze toate produsele într-o singură tranșă, în termen de 45 de zile, și să asigure montajul acestora la fața locului. Produsele trebuie să aibă o garanție de 48 de luni. Cerințe pentru ofertanți Ofertanții interesați trebuie să demonstreze experiență relevantă: livrarea a minimum 400 de banchete cu cel puțin trei locuri în ultimii trei ani și finalizarea a "cel puțin două contracte" similare. Contractul va fi atribuit prin licitație deschisă, iar criteriul principal este "cel mai mic preț". Achiziția nu este împărțită pe loturi și nu intră sub incidența acordului privind achizițiile publice. Termen limită pentru depunerea ofertelor: 16 decembrie 2024, ora 15.00. Planurile CNAB pentru 2024: Creștere Economică și Investiții Potrivit estimărilor CNAB, în 2024 compania va înregistra un profit brut estimat de 498 milioane lei. Cheltuieli de investiții vor fi peste 600 milioane lei. Venituri totale: 1,35 miliarde lei, o creștere de 8,58% față de 2023. Cheltuieli totale: peste 849 milioane lei, în creștere cu 13,95%.

Toaletă mizerabilă, mobilier distrus pe Otopeni (sursa: defapt.ro)
Eveniment

Toaletă mizerabilă, mobilier distrus pe Otopeni

Toaletă mizerabilă, mobilier distrus pe Otopeni. Starea spațiilor care ar trebui să ofere igienă este deplorabilă. Toaletă mizerabilă, mobilier distrus pe Otopeni Imaginile sunt relevante: masca chiuvetei este crăpată și stă să cadă iar sub marginile chiuvetelor este adunată murdărie de ani de zile. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Pereții sunt găuriți ca de gloanțe, tavanul are bucăți care amenință să cadă. Aerul general este unul de părăsire. Dar Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a anunțat recent că a semnat contractul de proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie lucrări pentru modernizarea terminalelor Plecări internaţionale, Finger şi Sosiri la Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni) Bucureşti. Investiţia are patru obiective fundamentale pentru modernizarea aeroportului şi pentru creşterea confortului oferit pasagerilor aeroportului. Unul dintre obiective vizează schimbarea şi modernizarea sistemului centralizat de ventilaţie-climatizare. Investiţia are ca obiectiv şi reamenajarea interioară (finisaje, pardoseli, tavane, mobilier, signalistica), pentru a îmbunătăţi calitatea imagistică a celui mai important aeroport al României.

Grindeanu, minciună despre Terminalul 2 Otopeni (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Economie

Grindeanu, minciună despre Terminalul 2 Otopeni

Grindeanu, minciună despre Terminalul 2 Otopeni. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat miercuri că au fost făcuţi primii paşi în direcţia construirii unui nou pod peste Dunăre, în zona Giurgiu-Ruse, şi că Guvernul ia în calcul mai multe variante pentru finanţarea Terminalului 2 al Aeroportului "Henri Coandă". Nou pod peste Dunăre? Cu ocazia unei vizite efectuate pe şantierul Autostrăzii A7, Buzău-Focşani, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost întrebat despre circulaţia peste Dunăre, în zona podului Giurgiu-Ruse. În contextul în care partea bulgară efectuează lucrări la Podul Prieteniei, trecerea se poate face doar prin intermediul bacului. Potrivit lui Grindeanu, a fost întocmit un studiu de fezabilitate în vederea construcţiei unui nou pod peste Dunăre. "Noi am depus şi a fost aprobat pe CEF, aşa se încep toate proiectele europene cu studiile de fezabilitate, l-am depus, este aprobat. Un nou pod peste Dunăre care să dubleze actualul pod şi este finanţare europeană", a explicat Sorin Grindeanu. Grindeanu, minciună despre Terminalul 2 Otopeni Grindeanu a făcut referire şi la construirea unui nou terminal al Aeroportului "Henri Coandă". "În acest moment, numerele arată aşa: suntem aproape şi se va depăşi traficul pe care l-am avut înainte de pandemie, o dată cu pandemia acel trafic a picat. Capacitatea actualului terminal este undeva la 24-25 milioane de călători pe an, nu am ajuns încă acolo, suntem sub 20 de milioane, dar asta nu înseamnă că nu trebuie avute în vedere planuri pentru construcţia noului Terminal 2 şi investiţii în Terminalul 1, pentru că nu se exclud. O parte din acest profit al acestei companii, dacă va rămâne în continuare, un apel public către domnul Boloş să ne lase banii pe care îi produce compania să îi reinvestească, astfel încât să crească calitatea serviciilor în aeroport. Terminalul, studiem la nivel de Guvern, pentru că sunt mai multe abordări pe care le putem avea: pe deoparte, putem să-l facem noi cu împrumuturi externe - Banca Mondială, BEI, toată lumea vrea să dea bani - sau putem să abordăm o altă cale, cea a parteneriatului public-privat. Asta e o decizie politică pe care o să o luăm la nivel de Guvern", a precizat Sorin Grindeanu.

Lucrări de modernizare pe aeroportul Otopeni (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Economie

Lucrări de modernizare pe aeroportul Otopeni

Lucrări de modernizare pe aeroportul Otopeni. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a semnat contractul de proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie lucrări pentru modernizarea terminalelor Plecări internaţionale, Finger şi Sosiri la Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni) Bucureşti. Lucrări de modernizare pe aeroportul Otopeni Conform unui comunicat al CNAB, contractul are o valoare totală de aproape 112,422 milioane lei, iar sursa de finanţare este asigurată din fonduri proprii ale companiei. Citește și: VIDEO Cele 22 secunde în care gimnasta Ana Maria Bărbosu a aflat că a rămas fără medalia de bronz Investiţia are patru obiective fundamentale pentru modernizarea aeroportului şi pentru creşterea confortului oferit pasagerilor aeroportului. Unul dintre obiective vizează schimbarea şi modernizarea sistemului centralizat de ventilaţie-climatizare. Proiectul prevede înlocuirea echipamentelor de ventilare şi climatizare, înlocuirea serverului de gestionare a echipamentelor şi realizarea unui sistem modern de comandă, control automat şi achiziţii de date. Mai multe prize pentru călători Investiţia are ca obiectiv şi reamenajarea interioară (finisaje, pardoseli, tavane, mobilier, signalistica), pentru a îmbunătăţi calitatea imagistică a celui mai important aeroport al României. Un alt obiectiv al contractului este instalarea unui nou sistem de detecţie-semnalizare pentru incendiu. De asemenea, vor fi modernizate instalaţiile electrice aferente spaţiilor menţionate. Proiectul prevede modernizarea iluminatului terminalelor şi corpurilor de clădire, urmând a fi instalate corpuri de iluminat LED. Totodată, va fi suplimentat numărul de prize de alimentare pentru dispozitivele pasagerilor. "Investiţia se va derula pe o perioadă de 30 de luni, iar execuţia lucrărilor se va realiza etapizat, astfel încât fluxurile de pasageri să fie operaţionale, disconfortul pasagerilor fiind minim", subliniază reprezentanţii CNAB.

Bombe bacteriologice la fast-food pe Otopeni (sursa: defapt.ro)
Economie

Bombe bacteriologice la fast-food pe Otopeni

Bombe bacteriologice la fast-food pe Otopeni: în incinta Aeroportului "Henri Coandă", agenții economici vând la prețuri exorbitante produse alimentare preparate în condiții insalubre și produse ținute la temperaturi necorespunzătoare. Citește și: Grindeanu sfidează pe toată lumea când vine vorba de Otopeni: ignoră inclusiv Curtea de Conturi, care arată că aeroportul a devenit înghesuit, învechit, abandonat de Transporturi Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a dat amenzi de 547.000 lei și a închis temporar 15 puncte de lucru. Pentru cinci puncte de lucru s-a propus închiderea temporară pentru o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni. Măsurile drastice luate de ANPC vin după ce, în urmă cu câteva luni, agenții economici au beneficiat de consiliere din partea Autorității, dar au ignorat complet sfaturile primite gratuit. Desant ANPC Marți, 30 iulie, a fost o zi cu ghinion pentru agenții economici din Aeroportul Internațional "Henri Coandă" care vând produse alimentare la prețuri exorbitante pasagerilor care ajung în aerogară. Comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor au verificat 29 de agenți economici care vindeau diverse tipuri de produse călătorilor. În total au fost verificate 19 puncte de alimentație publică, cinci magazine care vindeau produse alimentare și nealimentare, două case de schimb valutar, două puncte de lucru pentru închirieri mașini și salonul de așteptare pentru pasageri. Bombe bacteriologice la fast-food pe Otopeni Comisarii au constatat că o parte din produsele alimentare nu respectau condițiile de temperatură și de depozitare impuse de producător. Mai mult, existau diferențe între gramajul declarat de vânzător și produsul comercializat, condiții improprii în zona gastro, zone de preparare insalubre și produse care prezentau deteriorarea stării termice. Agenții economici au primit în total 58 de amenzi contravenționale în cuantum de 547.000 lei. În plus, au fost retrase zeci de kilograme de alimente și sute de produse neconforme. Pentru toate aceste nereguli s-a decis oprirea temporară a 15 puncte de lucru până la remedierea deficiențelor. În cazul a cinci puncte de lucru s-a propus suspendarea temporară a activității pentru o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni. Stand alimentar închis pe Otopeni (sursa: defapt.ro)

Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Economie

Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi

Aglomerație, mizerie, nepăsare: problemele aeroportului "Henri Coandă" nu sunt noi. Dar ministrul Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi. Care, în 2022, a tras mai multe semnale de alarmă asupra problemelor aeroportului: prea mic, prea mulți pasageri, zero investiții. Citește și: Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii ’60, personal neprietenos, fără spații pentru copii În 2023, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, declara că nu vede necesară construirea unui nou terminal. În 2024, problemele s-au acutizat. Avertismentele Curții de Conturi În 2022, Curtea de Conturi avertiza: traficul aerian pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut peste limitele de spațiu. "Creșterea exponențială a traficului de pasageri, dar și contrângerile de arhitectură ale Aeroportului Internațional Henri Coandă București (…) au dus la aglomerări în zonele de terminal ale aeroportului (…), precum și la creșterea timpilor de aşteptare pentru efectuarea formalităților de control, reflectând astfel discrepanța între capacitatea aeroportuară de procesare a pasagerilor și cererea de trafic", se arată în raportul "Auditul performanței aeroportuare". În lungul șir de probleme enunțate: infrastructura - la pămînt, investițiile - zero, indicele de satisfacție a clienților - din ce în ce mai scăzut. Dar banii curg de la pasagerii abuzați Cu toate acestea, raportul nota "rezultatele pozitive" ale activității financiare a CNAB (Compania Națională Aeroporturi București), ca urmare a creșterii semnificative a traficului aerian pe aeroportul Henri Coandă și a creșterii veniturilor din tarifele practicate de aeroport pentru serviciile prestate. În primele cinci luni ale anului 2022, aeroportul "Henri Coandă" din Otopeni a fost tranzitat de 4,1 milioane de pasageri, un număr de trei ori mai mare faţă de 2021. George Dorobanţu, director general al CNAB, recunoștea la vremea respectivă: "Există un deficit de personal de 30-40%". Pe timp de vară, creșterea traficului și lipsa personalului s-au făcut simțite: aeroportul a fost supra-aglomerat. Pe 29 mai, într-o singură oră, au aterizat 14 avioane, ceea ce a dus la o depășire a capacității de primire a pasagerilor. În iunie, presa relata despre haosul generalizat din aeroport. Astfel, pasagerii cu zboruri întârziate sau amânate nu au beneficiat nici măcar de prevederile legale: n-au primit din partea aeroportului nici apă, nici mâncare și nici cazare la hotel. A trebuit să doarmă pe jos, în zona terminalelor. În iulie, o imagine a devenit virală: benzile de bagaje au cedat, iar angajați ai aeroportului au fost puși să pedaleze pe ele pentru a le pune în mișcare. Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi În 2023, traficul de pasageri pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut cu 16% față de anul anterior. Totuși, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu afirma că realizarea unui nou terminal de pasageri, modern și care să preia actualul flux de trafic, "nu se justifică". Pe 3 aprilie 2023, un haos de nedescris la Sosiri: opt avioane aterizaseră în același timp și peste o mie de persoane au fost blocate în zona terminalului. Pe 6 iulie, pasagerii unei curse venite din Olanda au fost nevoiți să rămână în avion mai bine de o oră pentru că nu a existat un mijloc de transport care să-i preia. Pe 13 iulie, o pană de curent a blocat timp de mai multe ore calculatoarele Poliției de Frontieră. CNAB a recomandat atunci pasagerilor să vină la aeroport mai devreme decât de obicei pentru a gestiona accesul prin metode "clasice". În 2023, aeroportul Otopeni a beneficiat totuși de o investiție: 3,2 milioane de euro pentru modernizarea echipamentelor de procesare a bagajelor de cală pe fluxul de sosiri. În prezent, Otopeniul se dezintegrează Luna aceasta (iulie a.c.), sute de pasageri au așteptat ore în șir la terminalul Sosiri, ca să-și poată recupereze bagajele. Incidentul a venit după o suită de alte probleme. La data de 26 iunie, CNAB a anunțat că instalația de aer condiționat din aeroport nu mai funcționează. La câteva zile după, pe 29 iunie a.c., ANPC a amendat Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" din cauza defecțiunilor la sistemul de ventilație. Suma amenzii: 10.000 de lei. Însă, după instalația de climatizare, s-a stricat și banda de bagaje pentru cală.

Grindeanu vrea să numească, pe șest, o nouă conducere a aeroportului Otopeni, acuză Fondul Proprietatea Foto: Facebook
Economie

Grindeanu numească, pe șest, conducere aeroportului Otopeni

Sorin Grindeanu vrea să numească, pe șest, la 19 iulie, o nouă conducere a aeroportului Otopeni. Deși adunarea acționarilor este convocată pentru vineri, joi nu se știa cu precizie pe cine va propune demnitarul PSD în viitorul consiliu de administrație, arată Fondul Proprietatea, care este acționar minoritar la Compania Națională de Aeroporturi București (CNAB). Citește și: Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează: un judecător condamnat inițial la patru ani de pușcărie a fost achitat. O întreagă rețea a scăpat prin prescriere sau anularea probelor Fondul Proprietatea îl acuză pe ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD) că va încălca legea la numirea CA-ului Aeroporturilor Bucureşti, CNAB: 5 din 7 membri “par a fi angajaţi ai instituţiilor publice“. Grindeanu vrea să numească, pe șest, o nouă conducere a aeroportului Otopeni Acţionarii CNAB sunt aşteptaţi să voteze noul CA, cu mandat de 4 ani, în Adunarea Generală programată pe 19 iulie. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii este actionar majoritar la Compania de Aeroporturi. “Chiar dacă acţionarii sunt convocaţi să numească membrii consiliului de administraţie mâine, lista finală a propunerilor din partea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii este încă necunoscută, în ciuda obligaţiilor clare de transparenţă impuse de legislaţia privind guvernanţa corporativă”, spun reprezentantii Fondului Proprietatea. „Suntem profund îngrijoraţi de implementarea guvernanţei corporative la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), având în vedere nerespectarea legii în procesul de selecţie a Consiliului de Administraţie. În ciuda importanţei critice a CNAB pentru infrastructura de transport a României, procesul nu a respectat prevederile legale cheie, cum ar fi limitarea numărului de funcţionari publici şi includerea unui candidat cu experienţă în audit financiar. Am comunicat deja aceste deficienţe altor părţi interesate de companie şi de procesul de selecţie, subliniind că este esenţial să avem un Consiliu de Administraţie competent şi credibil pentru a asigura un viitor sustenabil şi de succes pentru CNAB. Fondul Proprietatea solicită autorităţilor competente să analizeze acest proces pentru a asigura conformitatea cu legea şi pentru a proteja interesele tuturor părţilor implicate”, a declarat Johan Meyer, CEO Franklin Templeton Investments şi Manager de Portofoliu la Fondul Proprietatea, citat de Ziarul Financiar. Fondul a constatat că majoritatea candidaţilor de pe lista comunicată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii în discuţiile premergătoare acestei AGA nu sunt independenţi, întrucât 5 din cele 7 nominalizări par a fi angajaţi ai instituţiilor publice, în loc de maximum 2, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011. In plus, nu există candidaţi cu experienţă în audit financiar, încălcându-se astfel o altă prevedere legală.

Salarii uriașe, plus sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa Foto: Romania Libera
Eveniment

Salarii uriașe, plus sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa

Salarii uriașe, plus o nesfârșită listă de sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa, Otopeni: de exemplu, un casier are circa 9.000 lei, plus sporuri. Conducerea aeroportului, numită politic de Sorin Grindeanu, consumă aproape trei milioane de lei, anual. Citește și: Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii ’60, personal neprietenos, fără spații pentru copii Aeroportul are 1.420 de angajați, iar salariul mediu în anul 2024 este de 15.491 de lei. Salarii uriașe, plus sporuri, la cel mai prost aeroport din Europa Conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) este bine răsplătită. Cheltuielile aferente contractului de mandat “și a altor organe de conducere și control, comisii și comitete“, sunt, potrivit notei de fundamentare la bugetul pe 2024 a CNAB, în valoare de 2,96 milioane de lei. Pentru directorat a fost bugetată suma de 1,15 milioane de lei, iar pentru consiliul de administrație peste 1,8 Durata mandatului, atât pentru directorat cât și pentru membrii Consiliului de Administrație, este provizorie, mandatele fiind încheiate pe 5 luni cu posibilitatea prelungirii până la 7 luni, se mai arată în nota de fundamentare. Practic, în acest fel, prin astfel de numiri provizorii, ministrul Transporturilor, pesedistul Sorin Grindeanu poate ține sub controlul său conducerea aeroportului. Potrivit grilei de salarii, din decembrie 2023, sunt nu mai puțin de zece sporuri care se dau angajaților. De exemplu, un șef de tură care conduce minimum doi subordonați primește un plus de 10%. Sporul pentru vechimea în muncă poate ajunge la 25%. Grila de salarii arată că un curier poate avea un salariu maxim de 8.127 de lei, fără sporuri. Casierul “central“ poate ajunge la 9.807 lei, iar unul obișnuit la peste 8.900 de lei. Personalul cu studii superioare de specialitate - ingineri, juriști, programatori - are salarii de maximum 13-14.000 de lei. Purtătorul de cuvânt al aeroportului are prevăzut un salariu între 5.880 de lei și 13.062 de lei.

Otopeni, cel mai prost aeroport european (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Economie

Otopeni, cel mai prost aeroport european

Otopeni, cel mai prost aeroport european. Aeroportul "Henri Coandă" este pe ultimele locuri în clasamentele europene: încremenit în anii ‘60, plictisitor, scump. Dacă zborul are întârziere, aeroportul Henri Coandă este cel mai neplăcut loc pentru a-ți petrece timpul. 129 din 132 la nivel global În 2019, la nivel global, "Henri Coandă" s-a situat pe locul 129 din 132 de aeroporturi. La nivel european, s-a situat pe locul patru al celor mai prost cotate aeroporturi. Citește și: Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții uriașe, ca să nu fie rușinea țării, dar Grindeanu a luat banii pentru gaura de la buget. Din profitul de 453 milioane lei, 401 s-au dus la stat Criteriile clasamentului: punctualitatea plecărilor și sosirilor (60% din evaluare), calitatea serviciilor (20%), calitatea magazinelor și restaurantelor (20%). Scorul total obținut a fost de 6.03. Punctualitatea zborurilor: 6 Calitatea serviciului: 6.1 Gastronomie si magazine: 6 Aeroportul a avut un rating de patru din zece pe Skytrax. Potrivit pasagerilor, personalul este "neprietenos", iar design-ul, învechit: "Amintește de anii 1960". Otopeni, cel mai prost aeroport european Cinci ani mai târziu, lucrurile par neschimbate. În 2024, compania Eurochange a analizat 40 dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Europa. Criteriile: numărul de restaurante și magazine, atracții diferite, timpii medii de așteptare la controalele de securitate, costurile mâncării și băuturii. Scorul maxim a fost a fost obținut de Aeroportul Berlin Brandenburg: 79,5 puncte. Aeroportul "Henri Coandă" s-a situat pe ultimul loc, cu 34,5 puncte. Aeroportul a fost cotat și drept "Cel mai plictisitor aeroport din Europa". Cel mai bun: Berlin Brandenburg Potrivit clasamentului, cel mai bun aeroport unde poți petrece timpul, în cazul unui zbor întârziat, este Aeroportul Berlin Brandenburg. Acesta are peste 45 de magazine (inclusiv un magazin LEGO pentru copii), 35 de restaurante și cafenele și multe zone destinate copiilor. Există, de asemenea, cinci saloane destinate relaxării. Costul intrării: 42 de euro (în jur de 200 de lei). Costul unei beri: 4.61 euro (în jur de 23 de lei). Încremenit în 1965 Pe ultimul loc al clasamentului, Aeroportul Internațional "Henri Coandă": cel mai plictistor și urât aeroport. Nu pare deloc modernizat din 1965, anul inaugurării, notează autorii clasamentului. Are foarte puține magazine și restaurante. Pe Otopeni, la terminalul Plecări, există 14 magazine, dintre care șapte Aelia, patru Relay, două Discover și un magazin de jucării. Cele mai multe dintre locurile care servesc mâncare sunt cafenele sau standuri de fast food. La terminalul Plecări există un singur restaurant și câteva standuri de fast-food administrate de zece firme. Nu există zone destinate copiilor, spre deosebire de majoritatea celorlalte aeroporturi din clasament. Nu ai cu ce să-ți ocupi timpul: aeroportul nu oferă nimic special. Personal neprietenos, cozi mari la bagaje Deși există patru saloane de lounge, un bilet costă mai mult decât un lounge la Berlin: prețurile încep de la 47,64 de euro. Este al doilea cel mai scump bilet de lounge din Europa, după aeroportul Charles de Gaulle din Paris. Pe "Henri Coandă", biletul pentru un salon VIP este de 96,61 euro. Potrivit mărturiilor unor pasageri străini, nemulțumirile sunt legate și de timpii de așteptare pentru ridicarea bagajelor: până la o oră. Mai mult, personalul este neprietenos, nu ai unde să bei o cafea și cozile sunt lungi la controalele de securitate. Dacă pe Aeroportul Berlin Brandenburg este puțin probabil să aștepți (80% dintre zboruri pleacă la timp), pe "Henri Coandă" doar 53% din zboruri pleacă la timp. În 2024, Skytrax a clasat Aeroportul "Henri Coanda" drept Aeroport Regional de 3 Stele.

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții Foto: Inquam/Saul Pop
Eveniment

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții uriașe, ca să nu fie rușinea țării, dar Grindeanu a luat banii pentru gaura de la buget: în 2023, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a avut un profit de 453 de milioane de lei, dar 401 milioane s-au împărțit sub formă de dividende către ministerul Transporturilor și Fondul Proprietatea. Citește și: Prăbușire dramatică a producției industriale, de peste 10% – anunță Institutul Național de Statistică Și în 2023, profitul aeroportului, de 303 milioane de lei, net, a fost luat de stat, iar ministrul Grindeanu se văicărea aparent neputincios și dădea vina pe ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, susținut de PNL. Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții „N-am fost de acord, dar n-am avut ce face, la finalul anului trecut, când tot profitul, şi nu doar la aeroportul Bucureşti, ci şi la alte companii ale statului, acel profit a fost luat de Boloş la bugetul de stat. Să ştiţi că profitul era de vreo 500 de milioane. La o cifră de afaceri la aeroportul Bucureşti de un miliard 400, profitul era de 500 de milioane. Acei bani erau reinvestiţi în aeroport, că nu reinvesteau altundeva. Din păcate au fost luaţi. Am înţeles situaţia deosebită la sfârşitul anului trecut, dar nu o să mai înţeleg anul acesta”, a declarat demnitarul PSD. Aerogara Otopeni este, în lipsa investițiilor, în prag de colaps: terminalele de plecări sunt supraaglomerate, instalația de aer condiționat a cedat și a fost înlocuită doar după repetate scandaluri, iar benzile transportatoare foarte vechi se strică frecvent. Cu toate acestea, profitul din 2024 a fost luat de Ministerul Transporturilor, care a încasat dividende brute de 321,477 milioane de lei, iar Fondul Proprietatea - 80,369 milioane de lei. Potrivit unui studiu al firmei de inginerie aeroportuară Netherlands Airport Consultants (NACO), la cererea Fondului Proprietatea, încă din 2025 Otopeniul ar putea ajunge la limita maximă de pasageri pe care o poate procesa, între 16 și 18 milioane de pasageri pe an. În 2030, prin Otopeni ar putea trece circa 21 de milioane de pasageri, apreciază NACO. „Soluţia principală pentru limitările induse de capacitatea aeroportului o constituie construcţia unui nou terminal în următorii ani", a spus Rene Hopstaken, Consultant Aeroportuar la NACO.

Grindeanu, direct responsabil de dezastrul din Transporturi Foto: Romania Curata
Eveniment

Grindeanu, direct responsabil de dezastrul din Transporturi

De ce ministrul PSD Sorin Grindeanu este direct responsabil de dezastrul din Transporturi și de ratarea vacanțelor a zeci de mii de cetățeni români: de la haosul de pe Otopeni și de la Tarom, la CFR-ul falit și închiderea haotică a Văii Oltului. Citește și: RetuRO SGR rămâne cu 30 mil. EUR lunar cash, dar numărul automatelor de colectare este de abia 3.000 și nu crește. Danemarca are 14.500 de automate la o populație de numai șase milioane Grindeanu, direct responsabil de dezastrul din Transporturi Toate aceste structuri - aeroportul Otopeni, Tarom, CFR Călători și CFR, precum și CNAIR - sunt direct subordonate ministerului Transporturilor, iar Grindeanu a profitat de puterea sa ca să le poltizeze, în loc să selecteze manageri competenți. Aeroportul Otopeni - denumirea sa completă fiind Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) - a avut profit, dar în loc să-l investească, l-a redistribuit sub formă de dividende. La CNAB, Transporturile dețin 80% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea - 20%. Din profitul pe 2023, Transporturile au luat dividende de 321 de milioane de lei. “Ultima extindere a aeroportului a fost finalizată în 2011, când a fost deschis un nou terminal. La acea vreme, Otopeniul avea doar 5 milioane de pasageri, faţă de 15 milioane în prezent. Aeroportul din Iaşi, cu 2,3 milioane de pasageri, are în prezent o suprafaţă aproape similară cu cea a Otopeniului“, a explicat, azi, Ziarul Financiar. Tarom este pe pierdere din 2007. În 2022, TAROM a raportat o cifră de afaceri de 1.116.291.444 lei și pierderi de 284.824.646 lei. Pentru 2023 nu a fost încă prezentat un bilanț. Conform rapoartelor publicate de Tarom, conducerea companiei beneficiază de salarii lunare brut de peste 36.000 de lei. Directorul General, Costin Iordache, primește o remunerație brută de 37.000 de lei pe lună, în timp ce Directorul Financiar și Directorul Comercial câștigă fiecare 36.131 lei lunar. CFR Călători estimează pentru anul 2024 pierderi de 1,026 miliarde de lei, cu 464% mai mari decât cele raportate la 31 decembrie 2023, acestea fiind determinate în principal de scăderea cu aproape 30% a compensației acordate de la bugetul de stat și de creșterea cheltuielilor salariale la aproape 1,8 miliarde de lei ca urmare a aplicării Legii privind statutul feroviarului. CNAIR a anunțat extrem de târziu că va închide Valea Oltului, deși putea să prevadă acest moment încă de acum doi ani. “Existau alte soluții, dar trebuiau făcute din timp. Nimeni nu cere să faci o deviere a Oltului de pe o zi pe alta. Poate era nevoied e un an, poate de doi ani. Problema asta se știe în Compania de Drumuri și în Minister de mai bine de doi ani de zile, încă din timpul licitațiilor“, a explicat Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructura. Pe lângă aceste probleme, CNAIR a anunțat abia recent că partea bulgară închide parțial podul Giurgiu-Ruse, iar în București, în zona Pieței Presei Libere, se vor accentua ambuteiajele, fiindcă încep cu întârziere lucrările la linia de metrou spre Otopoeni.

Vlogger american spune care este cea mai proastă parte a țării (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Eveniment

Vlogger american spune care este cea mai proastă parte a țării

Un vlogger american, entuziasmat de România, spune care este cea mai proastă parte a țării: aeroportul Otopeni. “Este cel mai prost aeroport din Europa“, afirmă Christian Grossi într-un mesaj pe TikTok care a strâns peste 19.200 de like-uri. Citește și: EXCLUSIV Pacient cu infarct lăsat să vomite pe trotuar, sedat și oxigenat defectuos la „Sf. Pantelimon”, în final ucis de încă un infarct. La plângerea fiului, s-a deschis dosar penal Grossi relatează că a fost de șase ori în România și de fiecare dată a văzut aceleași probleme pe aeroportul Otopeni. Vlogger american spune care este cea mai proastă parte a țării “Sunt în România și acesta este mai degrabă un videoclip serios. Momentan, zbor din România și mă aflu în aeroport. Vedeți ce este pe fața mea? Este transpirație. De ce? Pentru că acesta este cel mai prost aeroport din Europa. Iubesc această țară, chiar o iubesc, iubesc România, dar asta… uitați-vă la asta. Sunt oameni care stau pe scări, eu stau pe scări, nu sunt locuri și înăuntru sunt vreo 95 de grade, în Celsius sunt 35-37 de grade în interiorul aeroportului (...) Acesta este al treilea an, este a șasea oară când vin în România și este aceeași experiență de fiecare dată în aeroportul din București. Asta este cea mai rea parte a României, chiar aici, aeroportul vostru. Trebuie să reparați asta“, a relatat vloggerul. @christian.grossi this is absolute worst part about Romania ?? #fyp #tellme #stitch #traveltiktok #backpacking #romania ♬ original sound - Grossi Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a anunțat, marţi, că au fost instalate noi echipamente de aer condiţionat la Aeroportul Henri Coandă, după avaria produsă săptămâna trecută la sistemul de climatizare care i-a atras o amendă 10.000 de lei de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Grindeanu, întrebat dacă a văzut aeroport mai urât decât Otopeni Foto: Facebook
Eveniment

Grindeanu, întrebat dacă a văzut aeroport mai urât decât Otopeni

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), a fost întrebat, la Digi 24, dacă a văzut aeroport mai urât decât Otopeni: „S-au triplat veniturile. Contractele semnate în ultima perioadă pe tot ceea ce înseamnă duty free-uri, spaţii, în aeroport înseamnă venituri de trei ori mai mari decât au fost până acum”, a răspuns el. Citește și: VIDEO Cosette Chichirău anunță că va candida la primăria Iași și lansează acuzații dure spre conducerea USR: „A ajuns fix ca PSD și PNL” Grindeanu, întrebat dacă a văzut aeroport mai urât decât Otopeni „Lucrul bun este că un pic s-a făcut curăţenie acolo şi nu ţine de curăţenia propriu zisă, ci curăţenia legată de spaţii şi de toate lucrurile pe care dumneavoastră le ştiţi. S-au ţinut licitaţii la Bursa Română de Mărfuri cât se poate de transparente, cu ridicat, cine oferă mai mult. S-au triplat veniturile. Contractele semnate în ultima perioadă pe tot ceea ce înseamnă duty free-uri, spaţii, în aeroport înseamnă venituri de trei ori mai mari decât au fost până acum”, a afirmat Grindeanu. El a precizat că la Otopeni trebuie realizat un alt terminal. „Aeroportul din Bucureşti a ajuns la numărul de pasageri de dinainte de pandemie. E un lucru, s-a recuperat acea perioadă. În patru, cinci ani ajunge la capacitate maximă, ceea ce înseamnă că trebuie să dăm drumul de acum la tot ceea ce ţine de construirea unui nou terminal. Mai mult decât atât, ca să răspund direct, n-am fost de acord, dar n-am avut ce face, la finalul anului trecut, când tot profitul, şi nu doar la aeroportul Bucureşti, ci şi la alte companii ale statului, acel profit a fost luat de Boloş la bugetul de stat. Să ştiţi că profitul era de vreo 500 de milioane. La o cifră de afaceri la aeroportul Bucureşti de un miliard 400, profitul era de 500 de milioane. Acei bani erau reinvestiţi în aeroport, că nu reinvesteau altundeva. Din păcate au fost luaţi. Am înţeles situaţia deosebită la sfârşitul anului trecut, dar nu o să mai înţeleg anul acesta”, a mai declarat ministrul Transporturilor, citat de news.ro.

Prețuri astronomice pe aeroportul Otopeni Foto: Antena 3
Politică

Prețuri astronomice pe aeroportul Otopeni

Prețuri astronomice pe aeroportul Otopeni, unde șpaga ca să deții un bufet era de 20 de milioane de euro: potrivit unui reportaj al Antenei 3, prețul unei banale merdenele este de 20 de lei, de trei sau patru ori mai mare ca în București. Pe aeroport, această merdenea este prezentată drept „cheese pie”. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu În aprilie 2023, fostul director general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti George Alexandru Ivan şi trei oameni de afaceri - Cristian Bălan, Cătălin Lăscuț și Laurențiu Tănăsescu - cercetaţi de DNA în dosarul privind mita de peste 22,4 milioane de euro pentru închirierea spațiilor din aeroport au fost arestați preventiv Citește și: VIDEO Aerohalta Otopeni, mult sub aeroportul din Varșovia. Care este atât de mare și de spațios încât copiii pot juca baschet la porțile de îmbarcare Patronii de la City Grill vor prelua o parte din spațiile de alimentație publică de pe Otopeni, a anunțat Ziarul Financiar la 4 martie 2024. Restul de 55% va fi preluat de Dnata Catering, care are „tradiție” în operarea pe aeroport, arată Ziarul Financiar. Prețuri astronomice pe aeroportul Otopeni „O banală gustare pe aeroportul din Capitală poate scoate din buzunarele românilor şi a tuturor turiștilor nu mai puțin de 100 de lei de persoană, dacă mai punem la socoteală şi o sticlă cu apă şi un desert. De pildă, o merdenea cu brânză de doar 160 gr costă 20 de lei, cât o masă caldă compusă dintr-o bucată de carne generoasă, garnitură la alegere şi o salată, pe care o găsim la o cantină din Bucureşti la doar 20 de lei. În condiţiile în care, la patiseriile din București, o astfel de merdenea se poate cumpăra cu doar 5 lei. Cu alte cuvinte, pasagerii scot din buzunar de 4 ori mai mult preţul unui astfel de produs de patiserie. Până și o banală bagheta rustică cu salam uscat are un preţ exorbitant. Pentru un astfel de sendviş, pasagerii plătesc 55 de lei, o sumă enormă pentru un român de rând”, arată Antena 3. Din fotografiile publicate de acest post se vede că un ecler costă 29 de lei. Cea mai exclusivistă cofetărie din București, care vinde doar eclere, vinde un astfel de produs cu 23 de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră