Afirmație halucinantă a judecătoarei Arsenie, despre „instigarea împotriva ordinii constituționale”
O afirmație halucinantă a judecătoarei Liana Arsenie, despre „instigarea împotriva ordinii constituționale”, a fost taxată de un vicepreședinte al CNA, Valentin Jucan: „Este o dovadă a lipsei reflexului democratic în privința libertății de exprimare și o lipsă de control emoțional într-un moment de expunere publică”. Citește și: Șefa Curții de Apel București a încălcat legea când a difuzat o înregistrare audio dintr-un proces Pedepsele pentru instigarea publică sunt: Fapta de a îndemna publicul să comită infracțiuni se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, fără a depăși pedeapsa pentru infracțiunea instigată. Dacă instigatorul este funcționar public, pedeapsa crește la închisoare de la 1 la 5 ani și se adaugă interzicerea exercitării unor drepturi. Dacă instigarea publică duce la comiterea efectivă a infracțiunii, se aplică pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune Afirmație halucinantă a judecătoarei Arsenie, despre „instigarea împotriva ordinii constituționale” Arsene a spus, referindu-se la documentarul Recorder și la redifuzarea lui la TVR: „Atacul politicului instituționalizat rezultă chiar din prezentarea la televiziunea publică națională a unui film foarte artistic, cu pretenții de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituționale”. Însă Jucan arată că „instigarea publică împotriva ordinii constituționale” sugerează că TVR și Recorder au comis o faptă penală. „Strict din punct de vedere juridic, expresia este folosită în două teze ale Codului penal: a) Instigarea publică – art 368 (...) b) Acțiuni împotriva ordinii constituționale – art. 397”, arată vicepreședintele CNA. Ce a scris Valentin Jucan pe Facebook: „Ieri, în timpul conferinței de presă de la Curtea de Apel București, președinta acestei instanțe a făcut următoarea afirmație: “(…) atacul politicului instituționalizat rezultă chiar din prezentarea la televiziunea publică națională a unui film foarte artistic, cu pretenții de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituționale”, cu referire la difuzarea de către TVR a investigației Recorder. Afirmația nu este doar eronată, ci profund iresponsabilă și incompatibilă cu înalta funcție ocupată de persoana care e formulat-o. Când unul dintre cei mai importanți actori ai sistemului judiciar din România sugerează public faptul că o investigație jurnalistică – difuzată și de postul public de televiziune, în baza misiunii sale legale – ar reprezenta ”instigare împotriva ordinii constituționale”, nu mai asistăm la o simplă opinie personală, ci la o deformare periculoasă a sensului juridic al termenilor și la o tentativă de intimidare a presei. Iată de ce cred asta: Afirmația conține, în esență, trei teze grave, care trebuie separate și analizate distinct: că prezentarea documentarului la TVR ar constitui “atacul politicului instituționalizat”; că documentarul ar fi doar un “un film foarte artistic, cu pretenții de documentar”; că difuzarea acestuia ar reprezenta “instigare publică împotriva ordinii constituționale”. Vă propun să le luăm pe rând, începând, totuși, cu o clarificare: un jurnalist de investigație NU este un procuror. Mai exact, standardul pentru presă nu este să probeze “dincolo de orice îndoială rezonabilă”, precum un procuror, ci să acționeze cu bună credință, rigoare, verificare și interes public clar. A cere presei să producă doar ceea ce ar trece de testul unui rechizitoriu înseamnă, de fapt, a limita rolul presei și a o obliga să dubleze concluziile autorităților statului, nu la a investiga / chestiona însăși instituțiile statului. Așa cum pentru procurori și judecători există Codurile de procedură, pentru jurnaliști există deontologia care, în cazul unei investigații de anvergura celei publicate de Recorder, trebuie să bifeze niște cerințe minimale, cum ar fi: • documentarea solidă; • verificarea și coroborarea informațiilor sensibile, critice sau acuzatoare; • dreptul la replică efectiv, nu formal; • structură care să nu manipuleze percepția; • proporționalitate între acuzații și probe; • respectarea demnității persoanelor sau protejarea identității lor (protejarea surselor); • transparență metodologică minimală. Revenind la afirmația periculoasă de ieri, trebuie, de asemenea, clarificate câteva aspecte: ROLUL CONSTITUȚIONAL AL TVR Societatea Română de Televiziune este, prin Legea nr. 41 din 1994, un serviciu public autonom de interes național, independent editorial, care are obligația de a asigura pluralismul informației, libera exprimare și informarea corectă a opiniei publice. Legea prevede explicit faptul că TVR trebuie: • să prezinte “în mod obiectiv, imparțial, realitățile vieții social-politice și economice interne și internaționale”; • să “asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice”; • să promoveze ”valorile democratice, civice, morale” și să ”militeze pentru adevăr și justiție”. În plus, în îndeplinirea acestor atribuții, TVR trebuie să respecte ordinea constituțională – ceea ce înseamnă tocmai să garanteze dezbaterea liberă, transparentă, despre funcționarea instituțiilor statului, INCLUSIV A JUSTIȚIEI. (Cineva de la Curtea de Apel se pare că nu a citit legea de funcționare a TVR.) Prin urmare, difuzarea investigației Recorder pe postul public de televiziune: ● NU este un exces, ci se încadrează direct în misiunea legală de informare asupra ”treburilor publice”; ● NU este, în sine, un ”atac al politicului instituționalizat”, ci este un exercițiu de informare și transparență asupra unui domeniu fundamental al statului de drept. A afirma că simpla difuzare de către TVR a unei anchete critice reprezintă un ”atac al politicului instituționalizat” dovedește o lipsă de logică: serviciul public de televiziune, la fel ca oricare entitate media, este chemat să servească interesul public, nu să protejeze imaginea instituțiilor publice de critică. ROLUL JURNALISMULUI DE INVESTIGAȚIE ÎNTR-UN STAT DE DREPT Atât jurisprudența CEDO, cât și doctrina democratică subliniază rolul presei ca fiind fundamental, primind sintagma de ”câine de pază” al democrației (watchdog). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat constant faptul că presa are o misiune esențială: să transmită informații și opinii privind chestiuni de interes general, publicul având dreptul de a le primi. Investigațiile jurnalistice în materie de justiție fac parte din aceste principii și • sunt legitime și necesare, atâta timp cât se bazează pe fapte, documente și mărturii; • pot și trebuie să ridice întrebări incomode despre independența sistemului judiciar, despre eventuale abuzuri sau complicități; • beneficiază de o protecție sporită a libertății de exprimare, întrucât vizează funcționarea unei puteri a statului, nu simple dispute de ordin privat. A reduce un astfel de demers jurnalistic la un ”film foarte artistic, cu pretenții de documentar” este, desigur, un drept la opinie, dar este – în egală măsură – o minimizare retorică a rolului de control democratic pe care îl are un jurnalist de investigație. Totul se agravează în momentul în care în aceeași afirmație este introdusă acuzație de ”instigare publică împotriva ordinii constituționale”. Efectul nu mai este doar unul polemic ci de delegitimare potențial penală a activității jurnalistice. CE ÎNSEAMNĂ JURIDIC „INSTIGARE PUBLICĂ ÎMPOTRIVA ORDINII CONSTITUȚIONALE”? Strict din punct de vedere juridic, expresia este folosită în două teze ale Codului penal: a) Instigarea publică – art 368 · Articolul prevede un îndemn clar, serios, adresat publicului, de a comite fapte prevăzute de legea penală. Așadar, criticarea instituțiilor fie ele de rang constituțional, sau exprimarea unor opinii dure, sunt departe de a fi suficient pentru îndeplinirea prevederilor acestui articol. b) Acțiuni împotriva ordinii constituționale – art. 397 ● Acest articol se referă la acțiuni armate întreprinse în scopul schimbării ordinii constituționale ori a îngreunării sau a împiedicării exercitării puterii de stat, ori la acțiuni violente de același tip. ● Ordinea constituțională înseamnă ansamblul principiilor și instituțiilor stabilite prin Constituție: stat de drept, separarea puterilor în stat, pluralism politic, drepturi fundamentale ș.a.m.d. Un documentar de investigație, fie el critic și incomod, care expune mecanisme de ”captură a justiției”, dar care nu îndeamnă la violență, la răsturnarea prin forță a instituțiilor sau la comiterea de infracțiuni, pur și simplu nu poate îndeplini elementele constitutive ale instigării din art. 368 și nici pe cele din sfera art. 397. Este pur și simplu o încercare de intimidare, nicidecum o opinie. ESTE AFIRMAȚIA ÎN CAUZĂ UN ATAC LA ROLUL CONSTITUȚIONAL AL TVR ȘI LA LIBERTATEA PRESEI? Categoric, voi spune DA! Din perspectiva cadrului legal și constituțional, având bună credință și respect pentru litera și spiritul legii, se pot trage câteva concluzii: ● TVR își exercită misiunea legală atunci când difuzează un documentar de interes public major privind modul de funcționare a justiției. ● Libertatea presei și libertatea de exprimare sunt protejate constituțional, cenzura fiind interzisă. A pune sub semnul întrebării, cu limbaj cvasi-penal, simplul fapt că TVR difuzează o investigație jurnalistică este în contradicție stridentă cu însăși protecția constituțională de care beneficiază TVR și orice entitate media. ● A invoca ”instigarea împotriva ordinii constituțională” este nu doar disproporționat și nefundamentat juridic, ci, de la nivelul de la care s-a făcut afirmația, este o dovadă a lipsei reflexului democratic în privința libertății de exprimare și o lipsă de control emoțional într-un moment de expunere publică”.
