vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: opozitie

20 articole
Internațional

Trump susține că Europa nu se va opune planului de preluare a Groenlandei

Președintele american Donald Trump a declarat luni că liderii europeni nu vor opune o rezistență semnificativă planului său de a ocupa Groenlanda. Întrebat în Florida ce le va spune europenilor care se opun acestei inițiative, Trump a răspuns tranșant: „Nu cred că vor opune prea multă rezistență. Trebuie să o avem.” Groenlanda, subiect de discuție la Davos Liderul de la Casa Albă a afirmat că Statele Unite vor discuta achiziționarea Groenlandei la Forumul Economic Mondial de la Davos, susținând că Danemarca nu este capabilă să protejeze acest teritoriu. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Trump a declarat că, deși apreciază liderii danezi, aceștia „nici măcar nu merg acolo”, sugerând un vid de securitate. Trump: Groenlanda este esențială pentru securitatea globală Într-o postare pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a anunțat că a avut o convorbire „foarte bună” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe tema Groenlandei. Președintele american a reiterat că insula este „esențială pentru securitatea națională și mondială” și a susținut că, în această privință, „toată lumea este de acord”. Invitație pentru Putin într-un „Consiliu pentru Pace”, alternativă la ONU Separat, Trump a confirmat că l-a invitat pe președintele rus Vladimir Putin să se alăture unui așa-numit „Consiliu pentru Pace”, organism pe care intenționează să îl creeze ca alternativă la ONU. Întrebat de presă, Trump a confirmat invitația, menționând că taxa de intrare pentru un loc permanent în acest consiliu ar fi de un miliard de dolari. Amenințări comerciale la adresa Franței Totodată, președintele american a amenințat cu impunerea unor tarife vamale de 200% pentru vinul și șampania franceze, ca reacție la refuzul președintelui Emmanuel Macron de a se alătura „Consiliului pentru Pace”. „Voi impune tarife de 200% pentru vinul și șampania sa. Și va adera. Dar nu este obligat să adere”, a declarat Trump. Surse din anturajul lui Emmanuel Macron au precizat că Franța „nu intenționează să răspundă favorabil” în această etapă invitației de a se alătura inițiativei propuse de președintele american.

Trump provoacă Europa în privința Groenlandei (sursa: Facebook/The White House)
PSD cere garanții în acordul UE–Mercosur (sursa: Facebook/ Florin Barbu)
Politică

PSD contestă acum acordul Mercosur, deși l-a aprobat în Parlamentul European

Partidul Social Democrat nu s-a opus acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, însă a solicitat garanții clare pentru protejarea fermierilor și procesatorilor români, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Acesta a subliniat că poziția PSD nu ține de jocuri politice, ci de necesitatea unor negocieri suplimentare la nivelul Comisiei Europene pentru a proteja agricultura românească. Într-adevăr, în decembrie 2025, toți europarlamentarii PSD au votat pentru acord.  Mai mult, Victor Negrescu (PSD) și-a explicat astfel votul favorabil: „Am votat în favoarea acestui raport, care întărește mecanismele de protecție pentru fermierii europeni în contextul acordurilor comerciale UE-Mercosur, printr-o aplicare mai rapidă și mai eficientă a clauzelor de salvgardare pentru produsele agricole sensibile. Documentul consolidează monitorizarea importurilor și permite intervenții timpurii atunci când există riscul unor dezechilibre pe piață, protejând veniturile agricultorilor și stabilitatea sectorului agricol. Pentru România, acest cadru este esențial pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile, protejarea producției locale și menținerea coeziunii economice și sociale în mediul rural.” România și Franța au cerut studiu de impact și standarde egale Ministrul Agriculturii a explicat că România, alături de Franța, a cerut Comisiei Europene realizarea unui studiu de impact privind efectele acordului Mercosur asupra agriculturii și industriei alimentare. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Totodată, autoritățile române au solicitat garanții că produsele agroalimentare importate din statele Mercosur respectă aceleași standarde impuse fermierilor din Uniunea Europeană, în special în domeniul siguranței alimentare, protecției mediului și utilizării pesticidelor. Diferențe majore la utilizarea pesticidelor și riscuri pentru sănătate Florin Barbu a atras atenția asupra diferențelor semnificative dintre practicile agricole din UE și cele din zona Mercosur. În timp ce România utilizează sub un kilogram de pesticide pe hectar, în unele state din America Latină se ajunge la 12–15 kilograme pe hectar, aspect care ridică probleme serioase legate de sănătatea populației și concurența neloială. Zootehnia românească, sectorul cel mai expus Potrivit ministrului, zootehnia ar fi cea mai afectată de importurile din Mercosur, întrucât fermierii europeni sunt obligați să respecte reguli stricte privind bunăstarea animalelor. România a investit masiv în sectoarele de carne de pui, vită, porc și ovine, iar producătorii din afara UE nu sunt supuși acelorași condiționalități, ceea ce ar crea un dezechilibru major pe piață. Memorandum respins și cereri suplimentare la Bruxelles Florin Barbu a precizat că a respins, la finalul anului trecut, un memorandum legat de acordul Mercosur, solicitând ca aplicarea acestuia în agricultură și industria alimentară să fie voluntară. De asemenea, a cerut ca licențele pentru operatorii economici care importă produse din Mercosur să fie acordate de fiecare stat membru în parte, pentru a preveni interesele economice și presiunile de lobby la nivel european. Clauze de suspendare, ignorate de Comisia Europeană Ministrul Agriculturii a mai spus că România a cerut introducerea unor clauze de salvgardare, prin care acordul să fie suspendat dacă importurile depășesc cu peste 5% media ultimilor trei ani pentru anumite categorii de produse. Aceste propuneri nu au fost însă luate în calcul, motiv pentru care Barbu face apel la europarlamentarii români să susțină amendamentele atunci când acordul va ajunge la vot în Parlamentul European. Lipsa consultărilor în coaliție și discuții anunțate Întrebat despre dialogul cu premierul, ministrul Agriculturii a declarat că nu a existat nicio discuție în coaliția de guvernare pe tema Mercosur după respingerea memorandumului. El a anunțat însă că, începând de săptămâna viitoare, acordul va fi discutat la nivelul coaliției. Prețuri mult mai mici la carnea din Mercosur și riscul falimentului Florin Barbu a avertizat că prețurile produselor din Mercosur sunt semnificativ mai mici decât cele din UE: carnea de pui este de patru ori mai ieftină, iar carnea de vită de trei ori mai ieftină. În lipsa unor garanții, acest lucru ar putea duce la falimentul zootehniei din România și din Uniunea Europeană, în contextul în care țara noastră a devenit un jucător important pe piața europeană a cărnii de pui. Acord avantajos pentru alte industrii, dar problematic pentru agricultură Ministrul Agriculturii a admis că acordul Mercosur este benefic pentru alte ramuri economice, precum industria auto, industria de armament sau cea a cauciucurilor. Cu toate acestea, PSD consideră că agricultura românească trebuie protejată prin clauze clare și aplicabile. România a votat pentru acord, PSD contestă mandatul MAE Președintele Nicușor Dan a anunțat că România a votat în favoarea acordului UE–Mercosur, invocând negocieri suplimentare pentru protejarea producătorilor europeni. În replică, Partidul Social Democrat a condamnat decizia Ministerului Afacerilor Externe de a mandata reprezentantul României să voteze în favoarea acordului, în absența unor garanții ferme pentru fermierii români.

Trump se opune recunoașterii Somalilandului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Recunoașterea Somalilandului de către Israel provoacă indignare regională. Trump se opune

Președintele american Donald Trump a declarat că se opune recunoașterii Somalilandului ca stat independent de către Statele Unite. Afirmația a fost făcută într-un interviu acordat publicației New York Post. Somaliland este o republică autoproclamată, desprinsă de Somalia, pe care Israelul a recunoscut-o oficial mai devreme în aceeași zi. Trump se opune recunoașterii Somalilandului Întrebat telefonic dacă Washingtonul ar trebui să recunoască Somaliland, Trump a răspuns scurt „Nu”, adăugând, de la clubul său de golf din Florida: Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” „Există cu adevărat oameni care să știe ce este Somalilandul?”. Reacții dure în regiune Decizia Israelului de a recunoaște Somalilandul a provocat indignare la Mogadiscio și a generat reacții în lanț în mai multe state din Africa și Orientul Apropiat. Recunoașterea ar putea oferi Israelului avantaje strategice majore, inclusiv acces securizat la Marea Roșie. Egiptul, Turcia, Somalia și Djibouti condamnă decizia Israelului Egiptul s-a alăturat Turciei, Somaliei și Djibouti în condamnarea recunoașterii Somalilandului ca stat independent. Ministerele de Externe ale celor patru țări au anunțat că șefii diplomațiilor au discutat telefonic după anunțul israelian, exprimându-și „respingerea totală” a deciziei și subliniind sprijinul deplin pentru unitatea și integritatea teritorială a Somaliei. Ankara acuză Israelul de „ingerință" Turcia, aliat apropiat al autorităților de la Mogadiscio, a transmis că recunoașterea Somalilandului reprezintă „o ingerință manifestă în afacerile interne ale Somaliei”. Ministerul turc de Externe a acuzat guvernul condus de Benjamin Netanyahu că urmărește destabilizarea regională și globală și a legat inițiativa de refuzul Israelului de a permite recunoașterea statului palestinian. Ankara a subliniat că viitorul Somaliei federale și al Somalilandului trebuie decis printr-un proces care să reflecte voința tuturor somalezilor. Implicarea Turciei în Somalia: sprijin economic și militar Turcia susține intens Somalia din punct de vedere militar și economic, contribuind la reconstrucția infrastructurii după decenii de război civil și la instruirea armatei somaleze. În același timp, își consolidează prezența politică și maritimă în Africa de Est. Somaliland: statut autoproclamat și stabilitate relativă față de Somalia Somaliland și-a declarat unilateral independența în 1991, după prăbușirea regimului lui Siad Barre, când Somalia a intrat în haos. De atunci, regiunea funcționează autonom, având guvern propriu, monedă națională, armată și poliție proprii. Deși nu a fost recunoscută internațional până la decizia Israelului, Somaliland este considerată mai stabilă decât restul Somaliei, afectată de conflicte politice cronice și de insurecția islamistă al-Shabaab. Importanța strategică a regiunii Somaliland Regiunea se află la intrarea în strâmtoarea Bab-el-Mandeb, pe una dintre cele mai importante rute comerciale din lume, care leagă Oceanul Indian de Canalul Suez. Poziționarea sa explică interesul strategic al actorilor regionali și globali și tensiunile diplomatice legate de recunoașterea sa.

Apărarea cere exceptare de la tăieri bugetare (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

Moșteanu se opune tăierii salariale de 10% în Armată, invocă războiul din Ucraina

Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat marți, la Parlament, că se opune ferm reducerii cu 10% a cheltuielilor de personal în sistemul de apărare. El a precizat că, în urmă cu două săptămâni, în cadrul coaliției fusese agreat ca acest sector să fie exceptat, însă discuțiile recente indică intenția de a aplica tăieri uniforme în toate domeniile. Războiul de la graniță și nevoia de motivare a militarilor Ministrul consideră că reducerea bugetului de personal în armată este „total inoportună”, mai ales în contextul actualului climat de securitate. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani „Suntem cu un război la graniță, dronele cad lângă noi săptămânal, toate țările din jur investesc în apărare, iar noi ne-am angajat să creștem bugetul până la 5% din PIB. Nu ne putem atinge acum de motivarea militarilor”, a afirmat Moșteanu. Fără garanții din coaliție, dar cu o înțelegere inițială Întrebat dacă are garanții că salariile militarilor nu vor fi reduse, ministrul a răspuns că nu există garanții scrise, dar aceasta fusese înțelegerea politică inițială. Ionuț Moșteanu și ministrul Cătălin Predoiu au solicitat în mod oficial exceptarea apărării de la tăierile bugetare. Apărarea, prioritate strategică Ministrul Apărării a subliniat că România trebuie să își majoreze gradual bugetul apărării de la 2,3% din PIB, cât este în prezent, la 5% până în 2035. El a atras atenția asupra necesității de înzestrare, recrutare și motivare a personalului militar. „Putem optimiza unele cheltuieli, dar cu bisturiul, nu cu toporul”, a precizat Moșteanu. Discuțiile din coaliție vizează doar cheltuielile de personal Potrivit ministrului, discuția din coaliție a avut în vedere exclusiv cheltuielile de personal, nu și investițiile. Acesta a subliniat că structura bugetelor diferă radical între ministere, motiv pentru care aplicarea unei reduceri uniforme nu este realistă. „Armata are nevoie de oameni, nu de tăieri” Ministrul a precizat că diminuarea bugetelor de personal ar afecta procesul de recrutare și pregătire a militarilor. România are nevoie de soldați gradați profesioniști, iar anul acesta recrutările au fost deja întârziate din motive financiare. „Cheltuielile de personal înseamnă salarii, echipare, hrană. Avem nevoie de oameni noi în armată, nu de tăieri”, a explicat Moșteanu. Angajamentele internaționale nu pot fi amânate Ministrul a subliniat că România are în derulare mai multe programe de înzestrare, cu plăți contractuale fixe, dar și planuri noi care trebuie lansate, precum programul SAFE. Unele renovări de cazărmi pot fi amânate, dar investițiile strategice nu pot fi întârziate fără a afecta angajamentele față de partenerii NATO. „Armata are nevoie de predictibilitate, nu de decizii schimbate după cum bate vântul”, a punctat ministrul.

Aderarea Ucrainei la UE, blocată de Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria va bloca aderarea Ucrainei la UE cât timp Orbán Viktor va fi premier

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a reafirmat luni că Budapesta se va opune în continuare deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, atâta timp cât actualul „guvern național” condus de Viktor Orban se află la putere. Oficialul a avertizat că începerea discuțiilor de aderare ar reprezenta „un pericol pentru Europa”, potrivit agenției ungare MTI. Ungaria, singurul stat care se opune negocierilor cu Ucraina Peter Szijjarto a subliniat că Ungaria este în prezent singurul stat membru al UE care blochează lansarea discuțiilor substanțiale de aderare cu Ucraina. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară „Atât timp cât eu sunt ministru de externe și Viktor Orban este prim-ministru, deschiderea capitolelor de aderare cu Ucraina nu se va întâmpla”, a declarat Szijjarto, menționând „presiunea enormă” exercitată de Bruxelles asupra Budapestei pentru a-și schimba poziția. Budapesta: Aderarea Ucrainei ar aduce UE „în război” Șeful diplomației ungare a argumentat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar implica direct blocul comunitar în războiul cu Rusia și ar reprezenta o povară financiară masivă pentru contribuabilii europeni. Potrivit declarațiilor sale, la o reuniune recentă a Consiliului Afaceri Externe al UE, Ucraina ar fi solicitat 60 de miliarde de euro pentru susținerea armatei și 135 de miliarde de euro pentru finanțarea statului în următorii doi ani. Szijjarto a precizat că aceste sume ar urma să fie acoperite din fondurile publice europene, inclusiv de contribuabilii ungari. Szijjarto critică „strategia pro-război” a Bruxellesului Oficialul ungar a acuzat Comisia Europeană că promovează o „strategie pro-război”, prin care prioritizează finanțarea Ucrainei în detrimentul diplomației. El a afirmat că Bruxellesul ignoră dificultățile economice ale cetățenilor europeni, care se confruntă deja cu costuri tot mai mari la energie și inflație ridicată. „Este inacceptabil ca banii europenilor să fie redirecționați spre un conflict care nu are soluție militară”, a concluzionat Szijjarto, reiterând poziția fermă a Budapestei împotriva deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei.

Bolojan ar putea să nu mai fie premier în câteva zile (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru pachetul al doilea. Urmează replica opoziției

Guvernul asumă răspunderea, urmează replica opoziției. Luni seară, prim-ministrul Ilie Bolojan a mers în fața plenului reunit al Parlamentului pentru a angaja răspunderea Guvernului pe cinci dintre cele șase proiecte incluse în pachetul fiscal 2. Contextul a fost unul tensionat, după ce PSD a blocat proiectul privind reforma administrației publice. Este pentru prima oară când procedura este utilizată simultan pentru atât de multe proiecte, ceea ce a dus la convocarea a cinci ședințe succesive de plen. Cinci ședințe succesive în mai puțin de o oră Pentru respectarea Constituției, a fost nevoie de câte o ședință pentru fiecare proiect. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept Astfel, președintele de ședință, Mircea Abrudean, a închis și redeschis de cinci ori lucrările plenului. Întreaga procedură a durat aproximativ 48 de minute, timp în care premierul a prezentat pe scurt fiecare proiect și a mulțumit românilor „pentru răbdare și încredere, pentru că au înțeles nevoia unor măsuri radicale rapide”. Guvernul asumă răspunderea, urmează replica opoziției Liderul AUR, George Simion, a intervenit solicitând intonarea imnului la începutul fiecărei ședințe. Abrudean i-a răspuns că acesta a fost cântat la deschiderea primei ședințe comune. Opoziția a criticat dur Guvernul și a afișat mesajul: „Reforma Nicușor+PSD+PNL+USR+UDMR = – democrație + sărăcie”. Protestele au fost mai vocale la început, însă spre final sala aștepta doar încheierea procedurii. Conferință de presă programată marți La final, premierul Ilie Bolojan nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor. Executivul a anunțat însă că șeful Guvernului va organiza marți, de la ora 10:00, o conferință de presă. Ultima întâlnire a premierului cu presa la Palatul Victoria a avut loc pe 29 iulie. Moțiuni de cenzură și pașii următori După asumarea răspunderii, opoziția are trei zile la dispoziție pentru a depune moțiuni de cenzură, câte una pentru fiecare proiect. AUR a anunțat deja patru moțiuni, vizând toate proiectele, cu excepția celui privind pensiile magistraților. Votul asupra moțiunilor, prin bile secrete, este programat la finalul acestei săptămâni sau la începutul săptămânii viitoare. Cele cinci proiecte asumate de Guvern Guvernul și-a asumat răspunderea pe următoarele domenii: pensiile magistraților, sistemul sanitar, guvernanța corporativă a companiilor de stat, eficientizarea autorităților ASF, ANRE și ANCOM, măsuri fiscale propuse de Ministerul Finanțelor.

Blocarea programului Saligny, rediscutată în coaliție (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Blocarea programului Saligny va fi rediscutată în coaliție, spune Grindeanu

Blocarea programului Saligny, rediscutată în coaliție. Președintele interimar al Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat luni, la Parlament, că formațiunea nu este de acord cu suspendarea generalizată a investițiilor publice până la sfârșitul anului. Reacția vine în contextul unei note trimise vineri de Ministerul Dezvoltării către autoritățile locale, privind înghețarea a circa 2.700 de proiecte în domeniile apă, canal, gaz și drumuri. Blocarea programului Saligny, rediscutată în coaliție Liderul PSD susține că deciziile privind investițiile trebuie luate în funcție de analiza fiecărui proiect în parte, nu aplicate în bloc. Citește și: Grindeanu compară contribuabilii cu niște vaci care dau prea puțin lapte și ar trebui furajate mai bine Acesta a atras atenția asupra riscului ca unele proiecte să genereze costuri mai mari de conservare decât de finalizare. „Trebuie să vedem dacă nu cumva costurile de conservare sunt mai mari decât efortul bugetar necesar pentru finalizare”, a spus Grindeanu. Riscul recesiunii economice Fostul ministru al Transporturilor a avertizat că măsuri de austeritate aplicate fără discernământ pot duce la recesiune. El a cerut un echilibru între reducerea deficitului și relansarea economiei și a anunțat că PSD pregătește un pachet de măsuri economice în acest sens. „Dacă tot tăiem și tot adăugăm taxe, ajungem în recesiune economică, ceea ce nu ne dorim”, a afirmat liderul social-democrat. Deciziile privind investițiile Grindeanu a criticat faptul că măsura suspendării investițiilor a fost comunicată „pe final de săptămână”, fără consultare în cadrul coaliției de guvernare. El a comparat modul de acțiune cu „arestările de vineri seara” din trecut și a subliniat că un guvern de coaliție presupune decizii asumate în comun. „Nu luăm din birou decizii pe care să le regretăm după aceea”, a punctat Grindeanu. Clarificări din partea premierului Întrebat dacă acest subiect a fost discutat cu premierul, liderul PSD a declarat că, în ședința de luni, s-a transmis că măsura nu este încă definitivă. Potrivit lui Grindeanu, urmează o analiză individuală a fiecărui proiect, iar deciziile vor fi luate în cadrul coaliției, nu unilateral. „Va trebui să analizăm investiție cu investiție, nu se poate altfel. Nu e blocaj în coaliție”, a conchis Grindeanu.

Sindicatele susțin sporurile pentru condiții vătămătoare (sursa: Facebook/Sterică Fudulea)
Eveniment

Sindicatele se opun eliminării sporurilor pentru condiții vătămătoare

Sindicatele susțin sporurile pentru condiții vătămătoare. Consiliul Economic și Social (CES) a analizat, luni, proiectul de Ordonanță de Urgență privind personalul plătit din fonduri publice. Patronatele au dat aviz favorabil, societatea civilă a votat tot favorabil, dar cu observații, în timp ce sindicatele au emis un aviz nefavorabil, invocând multiple probleme de constituționalitate și echitate. Acestea s-au opus eliminării sporurilor pentru condiții vătămătoare. Vot împărțit: fiecare parte și-a exprimat propria poziție Președintele CES, Sterică Fudulea, a declarat pentru Agerpres că „nu s-a reușit obținerea unui aviz comun, întrucât nu s-a întrunit majoritatea de trei pătrimi”. Citește și: Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF din București, care azi protestează “spontan“ În aceste condiții, avizul a fost exprimat pe componente: Patronatele: aviz favorabil Sindicatele: aviz nefavorabil Societatea civilă: aviz favorabil, cu observații Documentele aferente acestor puncte de vedere sunt publice și pot fi consultate pe site-ul oficial al CES. Sindicatele susțin sporurile pentru condiții vătămătoare Reprezentanții sindicali au argumentat că plafonarea sporurilor pentru condiții periculoase sau vătămătoare la suma fixă de 300 lei lunar ar însemna o scădere semnificativă a veniturilor lunare pentru zeci de mii de salariați. Aceștia atrag atenția că anterior, sporurile erau calculate procentual (10–25% din salariul de bază), ceea ce ducea la venituri suplimentare de până la 1.200 lei. Sindicaliștii invocă și riscul de neconstituționalitate, întrucât drepturile salariale nu pot fi diminuate prin OUG decât în condiții excepționale, clar justificate. În plus, aceștia invocă articolul 41 din Constituție, care garantează dreptul la muncă și la o salarizare echitabilă. Reducerea concediului suplimentar, considerată ilegală Un alt punct de critică îl reprezintă modificarea articolului referitor la concediul de odihnă suplimentar. Proiectul propune un interval de 1–3 zile, față de minimul legal de 3 zile prevăzut de Codul muncii pentru cei care lucrează în condiții grele sau periculoase. Potrivit sindicatelor, această modificare încalcă art. 147 din Codul muncii. Este contrară unei legi organice (Legea 53/2003). Nu respectă principiul protecției sănătății și recuperării salariaților. Proiectul „uniformizează forțat și afectează echitatea” Documentul sindical arată că proiectul de OUG nu ține cont de riscurile reale, de diferențele între domenii (spitale vs. birouri), de vechime sau condițiile de muncă. Aplicarea uniformă a plafonului este considerată o încălcare a principiilor echității și proporționalității, prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017. Se mai atrage atenția că măsura riscă să ducă la eliminarea altor beneficii, blocarea promovărilor și chiar neplata orelor suplimentare. Domeniile afectate: sănătate, cultură și cercetare Sindicaliștii au identificat principalele domenii afectate: Sănătate: personal medical din UPU, ATI, boli infecțioase etc. Ordine publică: polițiști, pompieri, jandarmi Cultură și patrimoniu: artiști, personal tehnic Diplomație: funcționari în posturi externe periculoase Cercetare: personal din laboratoare cu substanțe toxice Administrație publică: funcționari în condiții insalubre Transporturi și inspecție tehnică: muncă în ture continue Sindicatele invocă și încălcarea legislației europene Printre argumentele invocate se află și încălcarea: Directivei 89/391/CEE – protecția muncii Directivei 2003/88/CE – dreptul la concedii Cartei drepturilor fundamentale a UE, art. 31 – condiții de muncă echitabile Sindicatele acuză lipsa unei evaluări reale a impactului și a unei justificări pentru urgența măsurii. Lipsă de transparență și estimări Potrivit sindicaliștilor, nota de fundamentare este lipsită de date clare. Nu există: Estimări ale numărului de angajați afectați Calcul al economiilor anuale Procent din PIB afectat de măsură Prin urmare, ei concluzionează că este o măsură superficială, menită să arate reducerea cheltuielilor, dar fără un impact real asupra sustenabilității fiscale. Societatea civilă susține condiționat proiectul Reprezentanții societății civile au votat favorabil, dar au exprimat rezerve importante. Printre observațiile lor se numără: Lipsa unei analize diferențiate a impactului Necesitatea ca reducerea sporurilor să se facă în funcție de riscurile reale ale muncii Importanța respectării ierarhiei legislative (Codul muncii este lege organică și nu poate fi modificat prin OUG) Propunerile societății civile pentru o reformă echitabilă Ca soluții alternative, reprezentanții societății civile propun: Audit diferențiat al sporurilor Plafonare ca procent din salariul de bază Comasarea într-un spor unic compensatoriu Creșterea salariului de bază Dialog social și aplicare graduală Legarea sporurilor de performanță, nu doar de post

PSD, deschis pentru negocieri privind guvernarea (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea)
Politică

PSD ar vrea în opoziție, dar așteaptă propuneri de la celelalte partide înainte să decidă

PSD, deschis pentru negocieri privind guvernarea. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți că opinia majoritară din partid este de a adopta o opoziție constructivă, dar că a primit un mandat deschis pentru negocieri privind guvernarea. PSD, deschis pentru negocieri privind guvernarea După Consiliul Politic Național al PSD, Grindeanu a subliniat că misiunea sa principală este organizarea congresului PSD, care ar trebui să clarifice poziționarea partidului pe termen mediu. Citește și: Ponta face o propunere de preluare a PSD, dar fără el ca președinte. Grindeanu, desființat În paralel, liderul social-democrat spune că este deschis discuțiilor cu alte partide pentru eventuale formule de guvernare. „Mandatul meu este de a organiza congresul și de a iniția un dialog deschis cu alte partide politice.” Recunoștință față de Marcel Ciolacu Grindeanu a mulțumit fostului lider Marcel Ciolacu pentru modul în care a condus partidul și a reafirmat că PSD este partidul rațiunii și al soluțiilor, angajat să asculte vocea bazei și să rămână conectat la așteptările cetățenilor. Chiar dacă PSD nu este hotărât să intre în actuala formulă de guvernare, Sorin Grindeanu a transmis că partidul va susține orice măsuri logice și bune pentru români, fie din opoziție, fie de la guvernare. „Viitorul Guvern trebuie susținut. PSD va sprijini deciziile bune pentru oameni, indiferent de poziția politică oficială.” Mandat în alb, dar cu „linii roșii” clare Deși Grindeanu are un mandat flexibil pentru discuții, a subliniat că PSD nu va accepta politici care afectează populația, cum ar fi o eventuală creștere a TVA-ului. „Dacă se propune o majorare a TVA-ului la 25%, PSD nu va fi niciodată de acord. Mandatul e deschis, dar avem linii roșii clare.” Deciziile se vor lua colectiv, nu individual Grindeanu a precizat că nu va lua decizii de unul singur în cadrul negocierilor și că orice pas important va fi discutat în echipă, cu consultarea colegilor din partid. „Nu voi merge singur la negocieri. E o echipă, iar deciziile se vor lua împreună, transparent și responsabil.”

Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc Foto: Facebook
Politică

Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc

Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu,  în fieful căreia a fost ales deputat, a lansat, pe Facebook, un atac dur la Ilie Bolojan și Emil Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, care va veni pe cal alb și ne va spune că îsi asumă să bage țara în recesiune, gata cu ajutoarele de stat sau de minimis, gata cu salariul minim, gata cu pensiile și clar, gata cu pensiile militare”, a scris ex-demnitarul social-democrat. Olguța Vasilescu a fost, în perioada în care a intrat în politică, deputat PRM și șefa organizației de tineret a partidului condus de Vadim Tudor.  Adrian Câciu mai anunță că va rămâne în opoziție dacă Bolojan va conduce guvernul. În plus, el sugerează că Bolojan și Boc nu au vrut ca Crin Antonescu să ajungă președinte. Fostul ministru PSD Adrian Câciu, atac dur la Bolojan și Boc Ce acuzații îi aduce Câciu lui Bolojan: „Aseară am văzut un interviu dat de dl Bolojan. Iar ne-a luat cu criza bugetară, cu posibilitatea să intram in incapacitate de plată, cu bau-bau-ul taierilor de salarii și înghețări de pensii si creșteri de taxe. Domnia sa se vede viitor premier al României. (...) Ar fi putut fi credibil dacă nu ar fi fost la guvernare. Dar, de 6 luni e parte a unei coalitii, de trei luni e președinte intermar al României, nu poate veni și spune că avem criză bugetară decât dacă recunoaște că e parte a ei” „Eternul său prieten, este fix cel care a condus finanțele în ultimul an si jumatate de până în decembrie 2024” „Oare chiar credeți că dl Bolojan, după ce a luat PNL de la Ciucă, și-a dorit, vreo clipă, să ajungă Crin Antonescu în turul II? Care a și anuntat că nu îl pune pe Bolojan premier! Și sub mandatul căruia, daca era sa ajungă Crin, președintele României, este evident că Bolojan pierdea sefia PNL într-un orizont rezonabil de timp”. „Poate gasiti explicatia de ce a pierdut Crin peste 50 mii de voturi in judetul Cluj, la Boc acasă, cel care se jura că e fan Crin” Câciu își încheie postarea cu amenințarea că va face opoziție unei guvernări Bolojan: „Cât timp, Bolojan și gașca PDL din PNL vor avea puterea în viitorul guvern, eu voi fi în opozitie. Si voi spune, de fiecare dată, cum îsi bat joc de voi oamenii lui Băsescu!”. 

Junta militară din Myanmar continuă atacurile (sursa: X/National Unity Government Myanmar)
Internațional

În ciuda cutremurului devastator, puterea din Myanmar continuă atacurile militare contra opoziției

Junta militară din Myanmar continuă atacurile. Guvernul din umbră al opoziției democratice din Myanmar (Guvernul de Unitate Națională – NUG) a declarat duminică o încetare unilaterală a focului față de junta militară aflată la conducere. Decizia vine ca urmare a cutremurului devastator care a lovit țara, provocând moartea a peste 1.600 de persoane. Totuși, puterea din Myanmar continuă atacurile NUG suspendă operațiunile militare ofensive Potrivit unui anunț postat pe platforma X, Guvernul de Unitate Națională a anunțat „suspendarea tuturor operațiunilor militare ofensive” în zonele afectate de seism și în districtele adiacente. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Măsura vizează exclusiv încetarea ofensivei, fiind permise doar operațiuni defensive. Junta militară din Myanmar continuă atacurile Cu toate acestea, potrivit presei internaționale, junta militară din Myanmar a continuat atacurile asupra grupărilor rebele la scurt timp după cutremurul de vineri. Acțiunile au fost criticate de comunitatea internațională. ONU cere oprirea completă a conflictului Tom Andrews, raportorul special al ONU pentru Myanmar, a făcut apel, într-un interviu pentru BBC, către conducerea militară a țării să oprească imediat toate operațiunile militare, în semn de respect față de victime și pentru a permite accesul ajutoarelor umanitare. Guvernul de Unitate Națională (NUG) luptă împotriva juntei militare care a preluat puterea în 2021 printr-o lovitură de stat. De atunci, Myanmar se confruntă cu un conflict armat intern, în paralel cu crize umanitare din ce în ce mai grave. Bilanț tragic: peste 1.600 de morți și mii de răniți Conform celor mai recente date, cutremurul din Myanmar a provocat 1.644 de decese și peste 3.400 de răniți. Situația umanitară este gravă, iar autoritățile și organizațiile internaționale fac apel la sprijin și cooperare pentru a salva vieți.

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor (sursa: Facebook/Vladimir Kara-Murza)
Internațional

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor. Declaraţiile unora din opozanţii ruşi eliberaţi din detenţie într-un schimb cu Occidentul au provocat dezamăgire în Ucraina. Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor La o conferinţă de presă în Germania, a doua zi după ce au fost scoşi din Rusia, disidenţii Vladimir Kara-Murza, Ilia Iaşin şi Andrei Pivovarov (foto) au cerut "recalibrarea" sancţiunilor împotriva Moscovei astfel încât acestea să vizeze regimul preşedintelui Vladimir Putin, nu pe ruşii de rând. Citește și: Austria se opune boicotării președinției ungare a Consiliului UE după ce Viktor Orban l-a vizitat pe Putin la Moscova, iritând, astfel, liderii UE Iaşin, care fusese închis după ce condamnase de mai multe ori crimele comise de ruşi în Ucraina, a apreciat că Kievul ar trebui să negocieze cu Moscova pentru a salva vieţi. Astfel de afirmaţii i-au iritat pe unii ucraineni. Deputata Irina Gheraşcenko a criticat poziţia lui Iaşin într-un mesaj pe Telegram: "Nu mai cred în ruşii buni (...) instinctul meu a fost cel corect". Iermak: "Sancţiunile trebuie înăsprite" Andri Iermak, şef de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat că "obiectivul comun al tuturor ruşilor ar trebui să fie eliberarea Rusiei de dictatorul nebun Putin şi de regimul acestuia, nu lupta împotriva sancţiunilor". El a insistat că "sancţiunile trebuie înăsprite atâta vreme cât Rusia îşi continuă agresiunea armată (...) Sancţiunile sunt cele care frânează maşinăria militară a regimului". Unii analişti din Ucraina şi-au exprimat chiar teama că opiniile disidenţilor ruşi eliberaţi şi mediatizarea acestora ar putea influenţa politica occidentală faţă de Rusia, creând tensiuni cu Ucraina. Maria Zolkina, cercetătoare la London School of Economics, a afirmat că va fi greu de cerut sancţiuni mai dure dacă simboluri ale speranţei democratice din Rusia cer relaxarea. Disidenții cer negocieri Kara-Murza, care a susţinut multă vreme sancţiunile anti-ruse, consideră că restricţiile impuse începând din 2022 nu trebuie să îi afecteze pe toţi ruşii, pentru a nu fi exploatate de propaganda Kremlinului, care afirmă că occidentalii îi urăsc pe ruşi pentru ceea ce sunt, nu pentru politica statului lor. Iaşin, care a criticat chiar şi schimbul de deţinuţi de care a beneficiat şi el, este părere că Ucraina ar trebui să se aşeze la masa negocierilor, deoarece "situaţia este într-un impas sângeros, cu morţi de ambele părţi". După ce declaraţiile sale au provocat iritare, el şi-a reafirmat însă, într-o înregistrare video de două ore difuzată pe YouTube, opoziţia faţă de invazia "criminală şi barbară" a Rusiei în Ucraina. "Mi-am dat doi ani din viaţă pentru că am spus adevărul despre războiul din Ucraina. Nu sunt duşmanul vostru", le-a transmis el ucrainenilor. Zelenski își pusese speranțe în opoziția rusă Astfel de tensiuni dovedesc, însă, în ce măsură s-au modificat de la începutul războiului aşteptările faţă de opoziţia rusă. În februarie 2022, Zelenski spera că în Rusia se va manifesta o mişcare anti-război pentru răsturnarea lui Putin sau măcar pentru a-l convinge să renunţe la invazie. A doua zi după ce trupele ruseşti au intrat pe teritoriul ucrainean, el li s-a adresat în limba lor miilor de ruşi care ieşiseră în stradă pentru a protesta: "Vă vedem. Asta înseamnă că ne auziţi. (...) Luptaţi pentru noi, luptaţi împotriva acestui război". Protestele au fost reprimate rapid de autorităţile ruse; mii de critici au fost ameninţaţi, amendaţi sau închişi. Atenția asupra Ucrainei, deturnată După mai bine de doi ani, opoziţia rusă nu mai trezeşte simpatie în Ucraina, chiar dacă Kievul susţine că majoritatea ruşilor nu sunt de acord cu invazia. Profesorul de politică rusă Sam Green de la King's College din Londra explică acest sentiment: "Ucrainenii se tem pe bună dreptate că accentul pe visurile de democraţie rusă pot deturna atenţia de la ajutorul dat Ucrainei pentru a câştiga războiul". Kara-Murza a reacţionat la critici recunoscând că societatea rusă are o parte din "responsabilitatea pentru ceea ce face regimul Putin". El a declarat pentru BBC că "nu putem să-l lăsăm pe Putin să câştige acest război. Ucraina trebuie să câştige, iar ţările occidentale trebuie să o susţină mai mult ca să se întâmple asta". Geraşcenko, la fel ca mulţi compatrioţi de-ai ei, are o poziţie clară: "Este pur şi simplu drept ca Rusia să plătească pentru acest război. Ruşii trebuie să-şi asume o responsabilitate colectivă".

Mircea Marian
Opinii

Demisia rapidă a lui Drulă a fost cel mai elegant gest

În România, toată lumea câștigă alegerile. Nimeni nu-și asumă vreo înfrângere. Mai nimeni nu demisionează, la vârful partidelor. De aceea, eu cred că ar fi incorect să mă prefac că nu văd gestul elegant al lui Drulă. Putea să se agațe de funcție, să dea vina pe fraude și să îngroape USR-ul la un 5-6-7%. Dar n-a făcut-o. Totuși, nu pot să nu spun că, timp de trei ani, el și echipa sa - Barna, Ghinea și alții - și-au distrus propriul partid. În loc să intre într-o bătălie dură cu puterea, preocuparea lor principală a fost să lichideze disidențele din partid și să-și promoveze mediocritățile obediente. Programatic, au distrus organizațiile locale și au demoralizat/demotivat echipele care făceau performanță. Un exemplu pe care îl știu bine este la Baia Mare, orașul meu natal: Cristian Brian avea o șansă bună, dacă Vlad Durș, ex-prefect și ex-deputat USR nu se vindea PSD-ului (a fost numit city-manager de cel care este acum noul primar PSD, ales la 9 iunie), iar conducerea centrală nu proteja trădarea lui Duruș. Problema mea nu este USR-ul. Problema mea este că România are nevoie de o opoziție democratică - o definesc astfel prin opoziție cu AUR și Șoșoacă - puternică, care să fie o amenințare pentru putere. Ne place sau nu, în acest moment USR ocupă acest spațiu și e practic imposibil să găsești o alternativă realistă, adică o formațiune care să treacă de pragul de 5% pentru intrarea în Parlament. Cu Drulă et. co. USR nu era absolut nici un pericol pentru Putere, de aceea și-a și permis atât de mult derapaje: știa că nu va deconta electoral. Deci, ca simplu cetățean sper într-o restartare a USR. Nu știu care-i soluția cea mai bună pentru ei, dar cert este nevoie de acest restart. Fără o opoziție puternică, putem considera că alegerile din 2028 și 2029 sunt închise de pe acum: Puterea, oricare va fi ea, va câștiga la pas. Citește și: Statul începe să dea rateuri: polițiștii de la Permise nu și-au primit salariile pe luna iunie

Putin l-a vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri

Vladimir Putin l-a vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri, explică, în The Times, Bill Browder, pe vremuri cel mai mare investitor din Rusia. Acum, Browder este protejat 24/24 datorită amenințărilor din Rusia. Citește și: Grindeanu a dat Portul Constanța pe mâna unei foste laborante care analiza solul. A absolvit o facultate privată și se laudă că a lucrat în Marea Britanie, dar veniturile erau ridicol de mici Omul de afaceri american explică și de ce Navalnîi s-a întors în Rusia: el a sperat că va fi un Nelson Mandela al Rusiei și va ajunge la conducere după căderea regimului Putin. Însă Navalnîi a avut soarta lui Martin Luther King, care a fost asasinat. Putin l-a vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri “Dacă faci opoziție, ești mort“, a explicat Browder mesajul dat de Putin. "Cred că Navalnîi s-a întors inițial în Rusia gândindu-se că va fi arestat, dar va sta în închisoare și ar putea fi în cele din urmă Nelson Mandela al Rusiei, ieșind din închisoare și conducând atunci când Putin și regimul său se vor prăbuși. Acum, moștenirea lui va fi Martin Luther King al Rusiei, luptătorul împotriva regimului care s-a martirizat pentru o Rusie mai bună", a spus omul de afaceri. “Pierderea lui Navalnîi elimină o alternativă cu adevărat viabilă la Putin. Ceea ce a reușit nu este doar să scape de un lider politic, ci să trimită o undă de șoc către oricine are un sentiment de opoziție față de Putin, consecința acestei opoziții fiind moartea. Putin a încercat să îl ucidă în 2020 cu noviciok și a eșuat, iar de atunci Putin a vrut în mod clar să îl ucidă. Acum, Putin a reușit. Acesta este un asasinat la vedere al unui rival politic, asasinat organizat de Putin", a mai afirmat Browder. "Adică, sunt două lucruri care se întâmplă aici. Putin nu vrea să își asume responsabilitatea oficială, așa că va mușamaliza crima. Pe de altă parte, el vrea ca toată lumea să știe că dacă te ridici împotriva lui, mori, la fel ca în cazul lui [Evgheni] Prigojin. Vrea să trimită mesaje foarte clare tuturor că asta se întâmplă“, a mai explicat omul de afaceri.

Simion, singurul lider din opoziție care nu a criticat Guvernul Foto: Facebook
Politică

Simion, singurul din opoziție care nu a criticat Guvernul

Președintele AUR, George Simion, este singurul lider din opoziție care nu a criticat măsurile fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea. Singura reacție pe care a avut-o Simion după ce Guvernul a pus, azi, în dezbatere proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung a fost să-l invite pe premier la discuții cu grupul parlamentar AUR. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Simion, singurul lider din opoziție care nu a criticat Guvernul „Îl chem joi pe Marcel Ciolacu să-şi prezinte măsurile fiscale în faţa parlamentarilor AUR. Şi a agricultorilor, constructorilor şi micilor întreprinzători”, a scris George Simion, marţi pe Facebook. În august, AUR l-a mai invitat pe Ciolacu să discute despre măsurile fiscale. „Noi am depus o propunere în acest sens în mod scris chiar astăzi şi aşteptăm să fim invitaţi la o discuţie să găsim cele mai bune soluţii pentru România, pentru că Guvernul Ciolacu nu guvernează pentru PSD, nu guvernează pentru clienţii lui politici, nu guvernează pentru multinaţionale, guvernează pentru România şi pentru români sau cel puţin asta ar trebui să facă”, afirma, la 8 august, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, senatorul Claudiu Târziu. În urmă cu o lună, la 23 august, AUR susținea că va depune o moțiune de cenzură, dacă Guvernul își asumă răspunderea pe majorarea fiscalității, dar acum Simion nu a mai amintit de acea amenințare. De altfel, AUR a spus deja că susține unele măsuri de majorare a fiscalității. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” „Impozitarea multinaționalelor trebuia făcută de mult timp de către Marcel Ciolacu, care a promis asta. Impozitarea cu 1% a multinaționalelor. Vrem șanse egale pentru antreprenorii români! Avem lista – sunt cei care ne taie pădurile, companiile austriece, cei care ne fac drumurile, companii de asigurări, companiile de telefonie! Multe dintre hypermarketuri. Peste 150 de companii”, afirma George Simion, la 12 august.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră