miercuri 09 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

operație

19 articole
Eveniment

Drepturile asiguratului în sistemul CNAS în 2026: operații gratuite, RMN și medicamente compensate

Plata contribuției la sănătate oferă acces la un pachet extins de servicii medicale, dar nu transformă automat orice consultație, analiză sau intervenție într-un serviciu gratuit. Pentru a nu plăti, pacientul trebuie să aleagă un furnizor aflat în contract cu casa de asigurări, să respecte traseul medical și să dețină documentele necesare. Chiar și atunci pot exista liste de așteptare, plafoane epuizate sau costuri pentru servicii care nu fac parte din pachetul de bază. Primul pas: verificarea calității de asigurat Calitatea de asigurat poate fi verificată online, în sistemul pus la dispoziție de CNAS, prin introducerea codului numeric personal. Citește și: Abandonată șase zile în spitalul Floreasca, cu fracturi grave: „Nu m-am simțit o ființă umană”. S-a operat la privat, 8.000 de euro Dacă o persoană apare ca neasigurată, deși contribuția îi este reținută sau face parte dintr-o categorie asigurată fără plata contribuției, trebuie să ceară clarificări casei județene de asigurări de sănătate. Multe case județene permit acum transmiterea acestor documente (adeverință, cupon de pensie) online, prin e-mail sau prin platforme dedicate de reglare a asigurării, fără să mai fie necesară deplasarea fizică la ghișeu. Pot fi necesare acte precum adeverința de salariat, documente fiscale, cuponul de pensie sau un document care dovedește încadrarea într-o categorie protejată. Asiguratul are dreptul să își aleagă casa de asigurări, furnizorii aflați în contract cu aceasta și medicul de familie. Medicul de familie poate fi schimbat, de regulă, după cel puțin șase luni de la înscriere. Ce servicii oferă gratuit medicul de familie Medicul de familie este principala poartă de intrare în sistem. Citește și: Medicamente cu reducere de 90% pentru pensionari: cum poți cere o variantă mai ieftină în farmacie În baza asigurării pot fi acordate consultații pentru boli acute și cronice, monitorizarea unor afecțiuni, consultații preventive, vaccinări incluse în programele naționale, îngrijiri legate de sarcină și lăuzie, precum și anumite servicii la domiciliu. Tot medicul de familie poate elibera, atunci când situația medicală o justifică: - bilete de trimitere pentru consultații la specialiști; - trimiteri pentru analize de laborator și investigații imagistice; - rețete compensate sau gratuite; - concedii medicale; - recomandări pentru îngrijiri la domiciliu; - documente necesare internării. Consultația este decontată numai dacă medicul se află în contract cu o casă de asigurări, iar serviciul solicitat face parte din pachetul de bază. O adeverință cerută pentru școala de șoferi, permis de armă sau alte scopuri administrative poate fi contra cost, chiar dacă este emisă de medicul de familie. Cum ajungi gratuit la un medic specialist Pentru o consultație decontată în ambulatoriu, de exemplu, la cardiologie, neurologie, endocrinologie, ortopedie sau dermatologie, pacientul are nevoie, în mod obișnuit, de bilet de trimitere de la medicul de familie ori de la un alt medic specialist care poate emite trimiteri. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Pacientul poate alege orice cabinet sau clinică aflată în contract cu o casă de asigurări, nu doar unitatea recomandată verbal de medic. Înaintea programării asiguratul trebuie să întrebe explicit: - dacă medicul lucrează în contract cu CAS; - dacă specialitatea și serviciul solicitat sunt decontate; - dacă există locuri disponibile prin CNAS; - ce documente trebuie prezentate. La consultație sunt necesare, de regulă, cardul de sănătate, actul de identitate și biletul de trimitere. În cazul copiilor sau al persoanelor pentru care nu a fost emis card, se folosesc documentele prevăzute de sistem. Nu este necesară trimitere pentru urgențele medico-chirurgicale. Există și anumite afecțiuni ori situații pentru care pacientul se poate prezenta direct la specialist, conform regulilor din pachetul de servicii, dar excepția trebuie verificată înainte de programare. O singură trimitere poate acoperi mai mult decât prima consultație Biletul de trimitere nu plătește doar câteva minute petrecute în cabinet. Citește și: Pensionarii pot primi ajutor pentru medicamente de la Primărie: unde există programe locale și ce acte se cer Consultația de specialitate poate include evaluarea pacientului, stabilirea diagnosticului, recomandări terapeutice, eliberarea unei rețete, trimiterea la investigații ori internare și, când normele permit, consultații ulterioare pentru același episod de boală. Pacientul nu ar trebui trimis inutil înapoi la medicul de familie numai pentru ca specialistul să evite emiterea documentelor medicale pe care are dreptul să le elibereze. Valabilitatea trimiterii diferă în funcție de tipul serviciului și de diagnostic. De aceea, data înscrisă pe bilet trebuie verificată imediat, iar programarea trebuie făcută înainte de expirarea documentului. Cum obții analize medicale gratuite Pentru analize decontate, pacientul are nevoie de bilet de trimitere eliberat de un medic aflat în contract cu sistemul de asigurări. Pe bilet trebuie să fie înscrise investigațiile considerate necesare medical. Cu trimiterea, pacientul poate contacta un laborator aflat în contract cu CAS. Nu este obligat să meargă numai la laboratorul indicat de medic și nici să aleagă o unitate din aceeași rețea cu cabinetul. Înainte de recoltare trebuie să verifice dacă: - laboratorul are contract pentru analizele respective; - investigațiile sunt incluse în pachetul de bază; - există fonduri disponibile; - programarea se încadrează în termenul de valabilitate al biletului; - este necesară o pregătire specială, precum repausul alimentar. O trimitere nu oferă acces gratuit la orice analiză dorită de pacient. CNAS decontează investigațiile înscrise de medic și incluse în pachetul de servicii. Ce faci când laboratorul spune că „s-a terminat plafonul” Pentru multe investigații paraclinice, laboratoarele lucrează în limita valorii contractate cu casa de asigurări. De aceea, fondurile se pot epuiza înainte de sfârșitul lunii. Pacientul nu este însă obligat să accepte pe loc varianta cu plată. În acest sens, pacientul poate: - solicita programarea la o dată ulterioară, în termenul de valabilitate al trimiterii; - contacta alte laboratoare aflate în contract; - cere casei de asigurări lista furnizorilor contractați; - întreba laboratorul dacă poate fi înscris pe o listă de programare; - solicita explicații dacă analiza aparține unei categorii pentru care există reguli speciale de decontare. Dacă biletul riscă să expire înainte de data oferită, pacientul trebuie să ceară lămuriri laboratorului și medicului prescriptor. Nu este prudent să lase trimiterea la laborator fără o dovadă a programării. Investigațiile necesare monitorizării unor boli incluse în programe speciale, cele legate de sarcină, prevenție sau suspiciunea și monitorizarea bolilor oncologice pot avea reguli distincte. Marcajele înscrise de medic pe bilet sunt importante și nu trebuie modificate de pacient. CNAS publică listele furnizorilor contractați, iar informațiile pot fi cerute și casei județene de asigurări. RMN-ul și CT-ul pot fi gratuite Investigațiile imagistice de înaltă performanță, precum CT, RMN, angiografia sau scintigrafia, pot fi decontate dacă sunt recomandate medical, sunt incluse în pachet și sunt efectuate de un furnizor aflat în contract cu CAS. Dificultatea practică este găsirea unui loc disponibil. Furnizorul poate avea o listă de așteptare, cu excepția situațiilor care beneficiază de circuite sau reglementări speciale. Dacă pacientul dorește efectuarea imediată într-un loc fără disponibilitate CNAS, clinica îi poate oferi serviciul contra cost. Plata este însă alegerea pacientului; existența unei liste de așteptare la un furnizor nu anulează posibilitatea de a căuta un loc decontat la altul. Pentru o urgență reală, investigațiile necesare sunt efectuate în cadrul serviciului medical de urgență sau al internării, fără ca bolnavul să fie trimis să caute singur un „plafon” în ambulatoriu. Cum se obține o rețetă compensată Rețeta poate fi emisă de medicul de familie sau de medicul specialist, în limitele competenței sale și cu respectarea protocoalelor terapeutice. Compensarea se aplică la prețul de referință stabilit pentru medicamentul respectiv, nu neapărat la întregul preț de vânzare al mărcii alese. Din acest motiv, un medicament „compensat 50%” nu înseamnă întotdeauna că pacientul achită exact jumătate din prețul afișat. Dacă pacientul alege un produs mai scump decât prețul de referință, va suporta și diferența. El poate întreba farmacistul dacă există un medicament cu aceeași substanță activă pentru care contribuția personală este mai mică, fără a schimba însă tratamentul din proprie inițiativă. În linii generale, listele de compensare includ niveluri diferite: medicamente compensate cu 90%, 50%, 100% sau, pentru unele categorii, 20% din prețul de referință. Tratamentul gratuit integral apare numai în condițiile stabilite pentru anumite boli, medicamente și programe. Listele și prețurile de referință sunt actualizate periodic, astfel încât suma plătită poate varia. Farmacia poate refuza o rețetă compensată? Farmacia trebuie să fie în contract cu sistemul de asigurări și să aibă medicamentul disponibil. Dacă produsul lipsește, pacientul poate întreba când va fi adus sau se poate adresa altei farmacii contractate. Rețeta are un termen de valabilitate, care diferă în funcție de tipul afecțiunii și de perioada pentru care a fost prescris tratamentul. Pentru unele boli cronice se pot emite prescripții pentru perioade mai lungi, cu eliberarea medicamentelor potrivit regulilor aplicabile. Pacientul trebuie să verifice ce cantitate a fost eliberată, ce contribuție personală a achitat și dacă medicamentele primite corespund prescripției. Operații gratuite prin CNAS În sistemul public de sănătate din România, CNAS decontează mii de tipuri de intervenții chirurgicale, de la operații de urgență de rutină până la proceduri de înaltă complexitate cardiovasculară sau oncologică. Pentru a fi gratuite, acestea trebuie să fie considerate necesare medical (să aibă scop curativ sau de reconstrucție, nu estetic) și să fie efectuate într-un spital aflat în contract cu casa de asigurări. Printre cele mai frecvente operații decontate integral se numără: - intervențiile de chirurgie generală (operațiile de hernie, îndepărtarea colecistului sau a apendicelui), - chirurgia oncologică (extirparea tumorilor), - procedurile oftalmologice (precum operația de cataractă cu implant de cristalin standard). De asemenea, există și intervenții complexe de ortopedie (proteze de șold sau genunchi), neurochirurgie (hernie de disc) sau cardiologie (bypass sau implant de stent). Pachetul de bază garantează gratuitatea pentru asistența la naștere (atât nașterea naturală, cât și cezariana cu indicație medicală), asigurând pacienților accesul la tratamente esențiale fără costuri de spitalizare. Când spitalul public trimite pacientul să cumpere materiale Pentru un caz internat și decontat, spitalul trebuie să asigure medicamentele și materialele sanitare necesare. Pacientului nu ar trebui să i se ceară informal să vină de acasă cu medicamente, fire chirurgicale, mănuși ori alte materiale indispensabile operației. Dacă un produs sau un dispozitiv nu este inclus în pachetul decontat ori pacientul dorește o variantă diferită de cea asigurată de spital, situația trebuie explicată clar, înainte de intervenție. Bolnavul are dreptul să știe ce acoperă CNAS, ce ar trebui să plătească, de ce și în baza cărui tarif. Orice sumă achitată trebuie să fie fiscalizată. Banii solicitați direct personalului medical, fără documente, nu reprezintă contribuție legală a pacientului. Dacă totuși spitalul nu are pe stoc cele necesare și sunteți nevoit să le cumpărați din buzunar pe durata internării, aveți dreptul legal să solicitați spitalului rambursarea banilor, în baza facturilor, bonurilor fiscale și a foii de observație medicală, conform normelor CNAS. În spitalele private poate apărea contribuția personală Un spital privat poate avea contract cu CAS, dar acest lucru nu înseamnă că toate costurile sunt suportate de fondul de sănătate. Pentru spitalizarea continuă, unitatea privată poate percepe contribuție personală, reprezentând diferența dintre tariful cerut de spital și suma decontată de casa de asigurări. Înainte de internare, pacientul trebuie informat asupra costului estimat și trebuie să își exprime acordul. Este recomandat să solicite în scris: - suma decontată de CNAS; - contribuția personală estimată; - serviciile și materialele incluse; - costurile care pot apărea suplimentar; - condițiile în care devizul se poate modifica. Formularea „lucrăm cu CNAS” nu este suficientă. Pacientul trebuie să întrebe dacă operația concretă este contractată și care este suma pe care o va plăti. Coplata nu este același lucru cu prețul operației Pentru unele internări continue poate exista o coplată de valoare redusă, stabilită în limitele legale. Aceasta nu reprezintă plata operației și nu trebuie confundată cu o contribuție personală de sute sau mii de lei percepută de un furnizor privat. Mai multe categorii sunt scutite de coplată, în condițiile legii, între care copiii, anumite persoane cu boli cuprinse în programe naționale și unele categorii vulnerabile. Serviciile medicale de urgență nu trebuie condiționate de plata anticipată. Dreptul și la recuperare și îngrijiri la domiciliu Pachetul CNAS nu se limitează la consultații și internări. În funcție de indicația medicală și de regulile aplicabile, asiguratul poate beneficia de: - consultații preventive; - investigații pentru depistarea precoce a bolilor; - servicii stomatologice incluse în pachet; - recuperare medicală și fizioterapie; - îngrijiri medicale la domiciliu; - îngrijiri paliative; - dispozitive medicale, proteze și orteze; - servicii acordate prin programele naționale de sănătate. Pentru unele dintre acestea este necesară recomandarea medicului, aprobarea casei de asigurări sau alegerea unui furnizor contractat. Pot exista termene de așteptare și limite privind numărul procedurilor sau perioada de acordare. Documente necesare pentru consultație sau internare În funcție de serviciu, pot fi necesare: - actul de identitate; - cardul național de sănătate; - biletul de trimitere; - biletul de internare; - documentele medicale anterioare; - dovada calității de asigurat, dacă sistemul informatic nu o confirmă; - scrisoarea medicală ori recomandarea specialistului. Pentru urgențe, acordarea îngrijirii nu poate fi amânată până când pacientul obține bilet de trimitere sau rezolvă o problemă administrativă cu cardul. Biletul de trimitere sau de internare poate fi prezentat și în format digital (de exemplu, codul de bare sau seria primite de la medic pe telefon/e-mail), nefiind obligatoriu printul pe hârtie dacă datele pot fi scanate de furnizor. Această facilitate este integrată oficial prin noul portal e-Sănătatea Mea gestionat de CNAS, care digitalizează complet traseul documentelor medicale. Unde reclami dacă ți se cer bani pentru un serviciu decontat Mai întâi, pacientul trebuie să solicite furnizorului explicația în scris: serviciul este sau nu în contract, ce sumă decontează CNAS și care este temeiul pentru plata cerută. Dacă răspunsul este neclar, poate sesiza: - casa județeană de asigurări de sănătate cu care furnizorul are contract; - conducerea spitalului sau a clinicii; - CNAS; - direcția de sănătate publică, dacă problema ține de funcționarea unității; - Colegiul Medicilor, pentru aspecte privind conduita profesională. Trebuie păstrate biletul de trimitere, recomandările, facturile, chitanțele, devizul și orice refuz primit în scris.  

Drepturile asiguratului în sistemul CNAS în 2026: operații gratuite, RMN și medicamente compensate
Abandonată șase zile în spitalul Floreasca, cu fracturi grave: „Nu m-am simțit o ființă umană”. S-a operat la privat, 8.000 de euro
Eveniment

Abandonată șase zile în spitalul Floreasca, cu fracturi grave: „Nu m-am simțit o ființă umană”. S-a operat la privat, 8.000 de euro

Jurnalista Adina Popescu relatează pe pagina ei de Facebook și în Dilema Veche cum a fost abandonată timp de șase zile în Spitalul Floreasca, fără a fi operată, deși avea o dublă fractură, de umăr și de tibie. Citește și: Administratorul Palatului CFR a făcut liceul la Arta Teatrală din Bârlad și jurnalismul la Hyperion. Câștigă cât un vicepremier După șase zile în care a stat fără aer condiționat într-un salon supraaglomerat în care erau 40 de grade, cu mâncare „vag comestibilă” și a împărțit șpăgi personalului medical care avea grijă de ea, ea s-a transferat la un spital privat unde a plătit 8.000 de euro pentru operație.  Dacă ar fi rămas la Floreasca nu se știa când ar fi urmat să fie operată.  Manager al spitalului Floreasca este, din 2023, Bogdan Zidaru, un fost membru al PSD Sector 1, absolvent al Universității Româno-Americane, unde a studiat „informatică managerială”. El a fost pus în această funcție de ministrul PSD al Sănătății Alexandru Rafila, a scris DeFapt.ro.  „Am fost un sac de cartofi abandonat pe un pat de spital” „Timp de șase zile, la Spitalul Clinic de Urgență București, la secția de ortopedie, n-am mai reprezentat o urgență pentru nimeni. Timp de șase zile, imobilizată complet, nu m-am simțit aici o ființă umană, nu m-am simțit nici măcar un pacient, am fost un sac de cartofi abandonat pe un pat de spital căruia i se făcea din cînd în cînd un calmant”, a scris, în Dilema Veche, Adina Popescu. Ce relatează jurnalista: „Condițiile din spital erau unele de război (în tranșee). Este inuman să ții niște oameni care nu se pot mișca/spăla/răcori în nici un fel în saloane fără aer condiționat, atunci cînd afară sînt 40 de grade (...) Teoretic, instalația exista, dar nu funcționa, asistentele ridicau din umeri – e o firmă externă care se ocupă, au venit de două ori, dar n-au reușit să repare nimic”. „Mîncarea era vag comestibilă, dar ce n-am înțeles a fost de ce o firmă de catering își bătea joc și arunca zarzavaturile întregi, uneori necurățate, în ciorbă, ca la porci, de ce, chiar la costuri mici, nu găteau mîncare pentru oameni” „Prin a patra zi am făcut și anemie (au contribuit și fracturile), am început să am palpitații și nu știam de ce, abia în spitalul privat unde m-am mutat ulterior am identificat cauza. Am intrat în panică, dar nu s-a îngrijorat nimeni. Am cerut un control cardiologic, dar procedura s-a dovedit a fi complicată și birocratică, doar doctorul curant putea face o cerere în acest sens pentru un pacient” „Colega mea de suferință din salon, o doamnă cu o fractură de bazin, nu și-a văzut la față doctorul în cele trei zile în care a fost internată, doar pe rezidentul lui. Au ținut-o trei zile în spital fără nici o explicație, i-au făcut niște calmante și au trimis-o acasă, fără să-i dea nici măcar rezultatele investigațiilor medicale (pentru asta se depune o cerere specială la registratură)” „Cînd le-am spus că mă transfer în privat, doctorii, mai ales șeful de secție, cel cu listele, mai că n-au jucat tontoroiul de bucurie (își permiteau pentru că aveau picioarele întregi) – mai scăpaseră de un mușteriu” „Operația m-a costat 8.000 de euro, adică o mașină second-hand bunicică, în mod normal nu mi-aș fi permis-o (doar dacă făceam un credit), însă tocmai îmi vîndusem apartamentul din București și nu apucasem să reinvestesc” „De 25 de ani contribui prin taxe și impozite la sistemul de sănătate din România (prin contracte de muncă și de colaborare), taxe pe care le plătesc la timp – nu mîine, nu miercuri –, în 25 de ani nu am avut nevoie aproape niciodată de acest sistem. De ce nu se schimbă legea ca să pot contribui la sistemul privat care, în cele din urmă, a fost cel care m-a ajutat într-un mod profesionist și uman să trec peste o încercare grea? Unde aș putea depune o cerere ca angajatorii mei să NU îmi mai plătească contribuția lunară la sănătate pentru că o plătesc degeaba?”, este concluzia din finalul articolului Adinei Popescu.  Floreasca, un dezastru permanent, nici o schimbare Presa relatează constant despre dezastrul de la Floreasca. Ieri, spitalul a primit de la Direcția de Sănătate Publică, DSP, o amendă de 25.000 de lei. DSP a cerut: actualizarea structurii spitalului în funcție de spațiile existente și numărul real de paturi; alocarea unui spațiu corespunzător pentru sala de pansamente; finalizarea lucrărilor de renovare necesare. O secție a spitalului, cea de medicină internă, a fost închisă temporar, iar pacienții externați sau trimiși la alte spitale.  În iulie 2025, Colegiul Medicilor din Municipiul București a anunțat că s-a autosesizat pentru a verifica acuzațiile publice privind lipsa analgezicelor și prezența gândacilor în saloanele Spitalului Clinic de Urgență Floreasca. Reacțiile publice au fost declanșate după ce Alina Alexandru, sora unei paciente internate cu arsuri grave, a publicat o mărturie amplă pe rețelele sociale, în care descrie lipsuri grave în condițiile de tratament.

Cel mai norocos pușcăriaș: s-a calificat pentru un transplant de ficat și a ieșit din închisoare
Eveniment

Cel mai norocos pușcăriaș: s-a calificat pentru un transplant de ficat și a ieșit din închisoare

Un ieșean condamnat la cinci ani de închisoare pentru contrabandă cu țigări a obținut încă cinci luni de libertate după un transplant de ficat. Curtea de Apel Iași a decis că revenirea imediată în penitenciar ar fi prea riscantă în perioada de recuperare, potrivit Ziarul de Iași. Condamnat pentru contrabandă, eliberat din motive medicale Paul Pleșca a intrat în închisoare în mai 2023, dar a cerut rapid întreruperea executării pedepsei din cauza unor afecțiuni hepatice grave. Citește și: CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR Deși Tribunalul a respins inițial solicitarea, Curtea de Apel a decis eliberarea temporară, măsura fiind apoi prelungită succesiv. Transplantul reușit putea însemna revenirea în penitenciar În martie 2026, Pleșca a beneficiat de un transplant hepatic reușit. Tribunalul a considerat ulterior că tratamentul și supravegherea medicală pot fi asigurate și în penitenciar, inclusiv prin cazarea într-o celulă mai puțin aglomerată. Curtea de Apel: riscul de infecții rămâne ridicat Judecătorii instanței superioare au apreciat însă că perioada de după transplant este prea scurtă, tratamentul imunosupresor crescând riscul infecțiilor. Curtea de Apel a prelungit astfel întreruperea pedepsei până pe 14 ianuarie 2027, când Pleșca ar urma să revină după gratii.

Un polițist s-a operat de cancer într-un spital privat, Poliția refuză să-i deconteze 75.000 de lei
Eveniment

Un polițist s-a operat de cancer într-un spital privat, Poliția refuză să-i deconteze 75.000 de lei

Un fost polițist diagnosticat cu cancer cere în instanță recuperarea banilor plătiți pentru o intervenție medicală realizată într-un spital privat. Motivul refuzului: nu a fost spital de stat Costurile operației și ale serviciilor medicale s-au ridicat la 75.000 de lei, sumă pe care fostul angajat al Poliției solicită să îi fie decontată. Citește și: Judecătorii dau statul în judecată pentru că n-au făcut nimic, deci au pierdut bani Instituția a refuzat însă plata facturii, invocând faptul că intervenția nu a fost efectuată într-un spital de stat. Din acest motiv, fostul polițist a deschis proces pentru recuperarea cheltuielilor medicale suportate din fonduri proprii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mita în spitale: un medic din Sibiu a fost reținut după ce a cerut bani unei paciente pentru operație
Eveniment

Mita în spitale: un medic din Sibiu a fost reținut după ce a cerut bani unei paciente pentru operație

Un medic angajat la Spitalul Clinic Militar de Urgență din Sibiu a fost reținut miercuri, după ce a fost prins în flagrant în timp ce primea mită suma de 1.000 de lei, în schimbul efectuării unei intervenții chirurgicale la o pacientă, potrivit unor surse judiciare. Denunț făcut de fiul pacientei la Call Center-ul Anticorupție Cazul a ieșit la iveală în urma unui denunț formulat de fiul pacientei, care a apelat Call Center-ul Anticorupție. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Informația a fost confirmată de procurori într-un comunicat oficial transmis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu. Potrivit anchetatorilor, medicul i-ar fi solicitat pacientei suma de 1.000 de lei pentru a-și îndeplini atribuțiile de serviciu, respectiv pentru realizarea intervenției chirurgicale. Intervenția Direcției Generale Anticorupție „La data de 03.02.2026, lucrătorii de poliție judiciară din cadrul Direcția Generală Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Sibiu s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, ca urmare a unui denunț formulat prin apel telefonic”, se arată în comunicatul oficial al procurorilor. În urma sesizării, denunțătorul a fost desemnat colaborator cu identitate reală, iar autoritățile au organizat acțiunea de prindere în flagrant. Medic prins în flagrant în timpul primirii mitei Miercuri, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, împreună cu polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, au constatat în flagrant infracțiunea de luare de mită, medicul fiind surprins în momentul primirii sumei de bani. În urma flagrantului, procurorul de caz a dispus continuarea urmăririi penale față de medic, acesta dobândind calitatea de suspect. Autoritățile urmează să analizeze, în perioada următoare, oportunitatea luării unor măsuri preventive în acest caz. Ancheta este în desfășurare, iar procurorii nu au oferit, deocamdată, informații suplimentare privind identitatea medicului sau specialitatea acestuia.

Elena Udrea a ieșit din închisoare. Dar numai până la Terapie Intensivă, după ce a fost operată de urgență
Eveniment

Elena Udrea a ieșit din închisoare. Dar numai până la Terapie Intensivă, după ce a fost operată de urgență

Elena Udrea, intervenție chirurgicală de urgență. Fostul ministru Elena Udrea a fost supusă, duminică, unei intervenții chirurgicale la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Ploiești, în urma unor dureri abdominale acute. Elena Udrea, intervenție chirurgicală de urgență Conform surselor medicale, operația a decurs bine, iar pacienta se află în prezent la secția de terapie intensivă, sub observație. Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD Sursele din cadrul unității medicale au indicat că Elena Udrea a fost diagnosticată cu colecistită acută litiazică — o inflamație a vezicii biliare provocată de prezența calculilor biliari. Medicii au decis intervenția chirurgicală pentru a preveni complicațiile, însă au precizat că procedura a fost una minoră și viața pacientei nu a fost pusă în pericol. Transferată de la Penitenciarul Târgșor cu ambulanța Duminică dimineață, în jurul orei 05:30, Elena Udrea a acuzat dureri abdominale severe în Penitenciarul de Femei Târgșor. Personalul unității a apelat serviciul de urgență 112, iar o ambulanță a preluat-o la ora 06:00 și a transportat-o la spital pentru investigații suplimentare. Comunicat oficial: viața pacientei nu a fost în pericol Penitenciarul Târgșor a transmis, printr-un comunicat de presă, că intervenția a fost minoră și nu a existat nicio clipă în care viața Elenei Udrea să fie în pericol. Există posibilitatea ca aceasta să fie externată în cursul zilei, în funcție de evoluția stării sale de sănătate. Dosarul „Gala Bute” Elena Udrea se află în detenție la Penitenciarul Târgșor, unde execută pedeapsa primită în dosarul „Gala Bute”. Judecătoria Ploiești urmează să se pronunțe pe 1 iulie asupra cererii de liberare condiționată depuse de fostul ministru.

Ion Iliescu, stare din ce în ce mai gravă după ce a fost diagnosticat cu cancer pulmonar
Eveniment

Ion Iliescu, stare din ce în ce mai gravă după ce a fost diagnosticat cu cancer pulmonar

Iliescu a fost operat de urgență. Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a suferit miercuri dimineață o intervenție chirurgicală, în urma agravării stării sale generale de sănătate, anunță Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Iliescu a fost operat de urgență Potrivit comunicatului publicat de unitatea medicală, intervenția a fost necesară din cauza progresiei bolii de bază, care a provocat dificultăți respiratorii importante. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică „Echipa medicală multidisciplinară a stabilit oportunitatea efectuării unei proceduri chirurgicale pentru asigurarea permeabilității căilor respiratorii superioare”, precizează spitalul. Operația a decurs fără incidente Medicii anunță că intervenția s-a desfășurat fără complicații, iar pacientul a fost stabilizat. Ion Iliescu rămâne sub supraveghere medicală continuă, internat la secția de terapie intensivă, unde beneficiază de toate îngrijirile necesare în acest moment delicat. Fostul președinte, monitorizat în terapie intensivă Conform sursei oficiale, starea fostului președinte este atent monitorizată. Evoluția postoperatorie va fi comunicată pe măsură ce apar actualizări relevante.

Acum trei ani, brațele i-au fost amputate, apoi replantate prin multe operații. Azi, a câștigat un premiu la "Românii au talent"
Eveniment

Acum trei ani, brațele i-au fost amputate, apoi replantate prin multe operații. Azi, a câștigat un premiu la "Românii au talent"

Alexia, revelația concursului "Românii au talent". Alexia Tudose, tânăra din Botoșani care a suferit amputarea și replantarea brațelor după un grav accident rutier, a câștigat locul al treilea la „Românii au talent”. Alexia, revelația concursului "Românii au talent" Povestea ei impresionantă de luptă și recuperare i-a adus nu doar aprecierea publicului, ci și un premiu de 10.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr pregătește ultimul mare "tun": un contract de 2,2 miliarde de euro pentru un sistem de apărare antiaeriană cu probleme Alexia a trecut prin șapte intervenții chirurgicale, după ce a fost rănită într-un accident de autocar la Pașcani. Cazul ei amintește de tragedia recentă de la Lețcani, în care au fost rănite 21 de persoane. Continuarea, în Ziarul de Iași

„Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială
Eveniment

„Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială

„Feriți-vă de spitalele de la noi”: este sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială după o operație la genunchi și acum trebuie să ia antibiotice timp de două luni și apoi să se opereze din nou. Într-un interviu pentru site-ul Golazo, el a spus: „Mi-am pierdut încrederea în sistemul medical din România”. Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale Țicu, fundaș la Petrolul Ploiești, a avut nevoie de o operație la genunchi, pe care a efectuat-o la Spitalul Metropolitan, dar firele de sutură au fost puse la spitalul de stat Bogdan Arseni.  Potrivit Golazo, el nu va putea juca peste un an, până când se va reface.  „Feriți-vă de spitalele de la noi” Fotbalistul susține că grefa care i-a fost introdusă pentru a-i reface ligamentul a fost afectată de o infecție, stafilococ auriu, pe care medicii din Italia i-au descoperit-o în genunchi. „La spitalul Metropolitan (N.Red: acolo a fost făcută prima operație). Totul OK, doar că firele de sutură n-au fost absorbite de corp și a fost nevoie să-mi redeschidă operația. Acest lucru l-am făcut la spital de stat, la Bagdasar-Arseni. Cred că de acolo am luat bacteria”, a relatat Valentin Țicu.  „Sunt pe antibiotic, dat de italieni, vreme de o lună. Până nu elimin bacteria, nu pot fi operat. S-ar putea să fie nevoie chiar de două operații”, a arătat el.  Operația din România l-a costat câteva mii de euro, iar cea din Italia, alte zeci de mii de euro.  „Dacă cineva mi-ar cere sfatul, atunci i-aș zice să se ferească de spitalele din România. Da, e mai scump afară, eu, de exemplu, în Italia voi da zeci de mii de euro, dar când e vorba despre sănătatea ta pui pe primul loc siguranța. Și eu, după această experiență prin care am trecut, cred că e mai sigur să te tratezi în străinătate”, a declarat Valentin Țicu. 

ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania
Politică

ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania

Eșecuri în serie ale suveraniștilor, în ultima săptămână: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; iar Călin Georgescu a fost demascat că s-a operat în Germania. Citește și: Eșec deplin al mitingului suveranist pro-Georgescu: doar sute de participanți, Anca Alexandrescu a făcut circ În plus, chiar în tabăea suveranistă se conturează două poluri de opoziție la Georgescu: Diana Șoșoacă și Gigi Becali, ambii anunțând că ar putea candida la președinție.  Eșecuri în serie ale suveraniștilor Ce eșecuri a înregistrat în ultimele opt zile coaliția pro-Georgescu: nu a mai fost depusă moțiunea de cenzută împotriva guvernului Ciolacu. Moțiunea nu avea susținere și, întrucât se depune o singură moțiune de cenzură pe sesiune legislativă, inițiatorii puteau fi acuzați că, de fapt, au vrut să salveze guvernul mitingul pro-Georgescu a strâns, în cel mai bun caz, câteva mii de participanți. În Piața Victoriei au venit câteva sute, chiar potrivit Realității TV. Călin Georgescu a venit în cârje la miting și, la scurt timp, s-a aflat că se operase în Germania, de menisc. Acest fapt intră în contradicție cu propriile afirmații despre medici: „Gândiți-vă simplu… Cum poate să știe un doctor, om fiind…eu mă duc în fața lui și îi spun că sufăr de ceva..mă doare asta. Cum poate să știe omul ăla mai bine decât mine?! N-are cum! Medicina a fost inventată special pentru frică!” George Simion a fost prins la conventia conservatorilor americani folosind o legitimatie a unui politician italian. Aceste legitimatii se cumpără pentru câteva sute de dolari Dan Andronic a scris că Mario Nafwal, influecerul de pe X care îl susține pe Georgescu, a primit 800.000 de dolari pentru această campanie În plus, suveraniștii se pun singuri în situații ridicole, tot mai des. Principala susținătoare a lui Georgescu, Anca Alexandrescu s-a certat vulgar cu o altă jurnalistă, în direct, în timpul mitingului de sambata. Un susținător al lui Georgescu a postat pe TikTok un clip în care afirma că nu Bolojan a modernizat Oradea, ci așa-zisul „președinte ales”. Mesajul său a generat un val uriaș de ironii. 

Netanyahu, la a treia operație chirurgicală într-un an: după o hernie și un stimulator cardiac, intervenție la prostată
Internațional

Netanyahu, la a treia operație chirurgicală într-un an: după o hernie și un stimulator cardiac, intervenție la prostată

Netanyahu, supus unei operații de prostată. Premierul israelian Benjamin Netanyahu, în vârstă de 75 de ani, urmează să fie supus unei operații de ablație a prostatei duminică. Anunțul a fost făcut de biroul său sâmbătă, într-un moment delicat, când Israelul este implicat în conflictul cu mișcarea islamistă palestiniană Hamas în Fâșia Gaza. Netanyahu, supus unei operații de prostată Netanyahu a fost supus miercuri unui control medical la spitalul Hadassah din Ierusalim, unde medicii au diagnosticat o infecție a tractului urinar cauzată de hipertrofia benignă a prostatei. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net Echipa sa a comunicat că această intervenție chirurgicală este o măsură necesară pentru tratamentul liderului israelian. Istoricul medical al premierului Aceasta nu este prima intervenție medicală a premierului în ultimii ani. Netanyahu a suferit o operație de hernie în martie 2023, iar în iulie același an, i-a fost implantat un stimulator cardiac pentru a-i îmbunătăți sănătatea. Implicațiile politice Intervenția chirurgicală vine într-un moment critic, pe fondul tensiunilor continue dintre Israel și Hamas. În ciuda provocărilor de sănătate, Netanyahu rămâne în fruntea guvernului israelian, coordonând răspunsul la criza actuală. Oficialii nu au precizat cât timp va necesita recuperarea după operație, însă se estimează că premierul va relua activitatea în scurt timp.

Operație revoluționară pe creier, făcută la Iași, în semiîntuneric: o tumoră cerebrală a fost eliminată prin această tehnică
Eveniment

Operație revoluționară pe creier, făcută la Iași, în semiîntuneric: o tumoră cerebrală a fost eliminată prin această tehnică

Operație revoluționară în semiîntuneric, tumoră eliminată. Medicii Spitalului Clinic de Urgență "Prof. Dr. Nicolae Oblu" Iași au realizat cu succes a doua operație revoluționară în semiîntuneric. Operație revoluționară în semiîntuneric, tumoră eliminată Aceștia au oferit o nouă șansă la viață unui băiat de 12 ani, diagnosticat cu o tumoră cerebrală de 7 cm. Citește și: Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite în subordinea penalului UDMR Laszlo Borbely, pensionar special. Guvernul e falit, se pregătește să taxeze dur mediul de afaceri Echipa medicală, condusă de Conf. Univ. Dr. Lucian Eva, managerul Spitalului de Neurochirurgie din Iași, a realizat cu succes a doua operație revoluționară în semiîntuneric, folosind substanța inovatoare – acidul 5-aminolevulinic (5-ALA). Această procedură de ultimă generație, efectuată pentru a doua oară în România, la Iași – la un copil, a permis identificarea și protejarea țesutului cerebral sănătos, oferindu-i lui Anton șansa de a trăi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

EXCLUSIV Sanador a devenit parte "responsabilă civilmente" în cazul copilului despre care procurorii susțin că a fost ucis din cauza unei operații făcute prost
Investigații

EXCLUSIV Sanador a devenit parte "responsabilă civilmente" în cazul copilului despre care procurorii susțin că a fost ucis din cauza unei operații făcute prost

Cazul copilului decedat - Sanador, "responsabilă civilmente". Compania a fost introdusă ca parte "responsabilă civilmente" în dosarul privind uciderea din culpă a lui Ștefan Duță, un băiețel de doar un an și zece luni care a murit în urma unei operații efectuate de medicul Laura Bălănescu în spitalul Sanador din București. Citește și: EXCLUSIV Copil de nici doi ani, abandonat după o operație la Sanador de către chirurgul Laura Bălănescu, susțin procurorii, ceea ce a dus la decesul băiețelului. Ancheta durează de cinci ani Doctorița Laura Bălănescu, specializată în chirurgie pediatrică, este soția lui Radu Bălănescu, fostul șef al Marii Loje Naționale din România (MLNR). Avocații companiei Sanador au cerut procurorului Marius Iacob, cel care instrumentează dosarul, un termen de trei luni pentru formularea unei poziții, în contextul în care procurorul le-a dat un termen de șapte zile. În plus, avocații i-au amintit procurorului că ancheta în această speță durează de peste cinci ani, motiv pentru care au cerut refacerea în integralitate a probatoriului. Cazul copilului decedat - Sanador, "responsabilă civilmente" Procurorul Marius Iacob a decis ca firma Sanador SRL, cea care deține Spitalul Sanador din București, să fie introdusă ca parte "responsabilă civilmente" în dosarul privind uciderea din culpă a lui Ștefan Duță. Citește și: EXCLUSIV Soția ex-șefului masonilor români a ucis un copil pe masa de operație la Sanador, susțin procurorii. Chirurgul Laura Bălănescu neagă toate acuzațiile Băiețelul de doar un an și zece luni a fost operat de hernie inghinală în dimineața zilei de 20 octombrie 2018 de medicul Laura Bălănescu la spitalul privat Sanador din București. La câteva ore după operație, părinții au cerut ajutorul medicilor pentru că copilul nu se simțea bine. Medicii din spital, inclusiv chirurgul Laura Bălănescu, i-au asigurat pe părinți că totul este în regulă. Calvarul copilului s-a încheiat puțin după miezul nopții, atunci când un echipaj SMURD a constatat decesul băiețelului. Așa a ieșit la iveală un șir lung de nereguli din spitalul Sanador. Citește și: EXCLUSIV Soția ex-șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Însă decizia de a trage la răspundere și compania care deține spitalul a fost luată abia după nenumărate cereri făcute în acest sens de familia Duță. Într-un final, cererea a fost acceptată de procuror în data de 4 aprilie 2024. Totodată, procurorul a cerut firmei Sanador ca în termen de șapte zile să formuleze un punct de vedere. No comment Avocații companiei Sanador, Florin Vieriu și Dănuț Bugnariu, au transmis la rândul lor o cerere către procurorul de caz prin care au cerut un termen de trei luni de zile pentru a formula o poziție în această speță. Aceștia consideră că termenul de șapte zile pus în vedere este "nerezonabil având în vedere că subscrisa nu cunoaștem conținutul dosarului a căror acte s-au desfășurat pe parcursul a mai bine de 5 ani și jumătate". Totodată, au cerut să fie "încunoștințați pentru a asista la efectuarea oricărui act de urmărire penală și punerea la dispoziție spre studiu și fotocopiere a dosarului de urmărire penală". Mai mult, au cerut refacerea în integralitate a probatoriului administrat sub pretextul respectării drepturilor procesuale ale companiei. Procurorul Marius Iacob a fost informat că, la data la care băiețelul Ștefan Duță și-a pierdut viața, spitalul privat Sanador era asigurat la societatea de asigurări Uniqa Asigurări. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la medicul Doris Carmen Andronescu, patroana companiei Sanador, dar aceasta nu a răspuns întrebărilor transmise. Totodată, Dănuț Bugnariu, unul dintre avocații Sanador, a refuzat să facă orice comentariu legat de această speță.

EXCLUSIV Soția ex-șefului masonilor români a ucis un copil pe masa de operație la Sanador, susțin procurorii. Chirurgul Laura Bălănescu neagă toate acuzațiile
Investigații

EXCLUSIV Soția ex-șefului masonilor români a ucis un copil pe masa de operație la Sanador, susțin procurorii. Chirurgul Laura Bălănescu neagă toate acuzațiile

Soția ex-șefului masonilor, pacient copil mort. Laura Bălănescu, medicul care l-a operat pe băiețelul Ștefan Duță la Spitalul Sanador din Capitală, este inculpată pentru ucidere din culpă. Aceasta a susținut în fața anchetatorilor că în timpul intervenției chirurgicale nu s-a declanșat hemoragia în câmpul operator care a dus la decesul pacientului Ștefan Duță, băiețelul de un an și zece luni. Citește și: EXCLUSIV Copil de nici doi ani, abandonat după o operație la Sanador de către chirurgul Laura Bălănescu, susțin procurorii, ceea ce a dus la decesul băiețelului. Ancheta durează de cinci ani DeFapt.ro a obținut declarațiile date în fața anchetatorilor de medicul Laura Bălănescu, document din care rezultă că aceasta își susține integral nevinovăția. Celelalte două doctorițe inculpate pentru ucidere din culpă, Laura Florentina Vasile Valeria Cornelia Vlăsceanu, au refuzat să dea vreo declarație în fața procurorului de caz. Medic la stat și la privat, conferențiar la UMF Laura Bălănescu lucra la finalul anului 2018 ca medic primar – chirurgie pediatrică la Spitalul "Grigore Alexandrescu", era conferențiar universitar - angajată la UMF "Carol Davila", cu experiență de aproximativ 27 de ani în domeniul chirurgiei pediatrice, dar avea și o colaborare cu spitalul privat Sanador. Citește și: EXCLUSIV Soția ex-șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Aceasta le-a povestit procurorilor cum s-au derulat evenimentele din punctul ei de vedere, de la primul consult în ambulatoriu făcut înainte de operație până la decesul pacientului Ștefan Duță. "Intervenția chirurgicală realizată pentru minorul Duță Alexandru s-a realizat în cadrul Spitalului Sanador cu care am avut un contract de colaborare. (...) Pacientul Duță Alexandru a fost consultat în cadrul ambulatoriului din Spitalul Sanador unde am stabilit diagnosticul de testicul necoborât stâng și hernie inghinală dreaptă recidivată. Diagnosticul l-am stabilit pe baza examenului clinic și a investigațiilor imagistice, fiind atașate la dosar examenele ecografice cu care pacientul s-a prezentat la consultație", și-a început declarația Laura Bălănescu. Intervenție "de rutină" Conform acesteia, ea conducea echipa chirurgicală din care au mai făcut parte dr. Gabriel Drăgan și medicul anestezist Valeria Drăgan. "În timpul intervenției chirurgicale, efectuate pe partea dreaptă, s-a constatat că este vorba despre hernie femurală, aceasta fiind mult mai rar întâlnită la copil și diagnosticul este de cele mai multe ori stabilit intraoperator. Fiind vorba despre o intervenție chirurgicală interactivă, pe partea dreaptă a fost dificil de realizat disecția, fiind create numeroase vase de neoformație, iar în timpul intervenției a fost o sângerare normală operator pentru o reintervenție. S-a practicat cura chirurgicală a herniei femurale drepte și s-a început intervenția chirurgicală pe partea stângă pentru testicul stâng. Menționez că intervenția chirurgicală pentru testiculul necoborât este o intervenție care se realizează de rutină", a declarat medicul Laura Bălănescu. Bălănescu, contrazisă de IML Medicul Laura Bălănescu le-a spus anchetatorilor că în timpul intervenției chirurgicale nu s-a declanșat o hemoragie în câmpul operator, iar tracțiunea nu a fost excesivă în așa fel încât să producă o hemoragie la distanță de câmpul operator. Dar documentele de la Institutul Național de Medicină Legală o contrazic. "La sfârșitul intervenției chirurgicale, pacientul s-a trezit din anestezie și s-a solicitat transferul în Secția de Terapie Intensivă. Echipele chirugicală și anestezică au rămas în blocul operator unde se completează foaia de observație și protocolul, circuitul fiind ca foaia de observație să însoțească pacientul pe tot parcursul pacientului în spital", a menționat doctorița. Pacient "transferat fără documente medicale" Apoi, spune ea, a mers să consulte pacientul la Secția ATI, dar acesta fusese transferat la Secția Pediatrie. "Am mers să consul pacientul în Secția de terapie intensivă, iar acesta nu mai era acolo. S-a decis coborârea lui în Secția de pediatrie de către medicul anestezist, care era de gardă acolo, în Secția de terapie intensivă, fără ca eu sau medicul anestezist, dr. Vlăsceanu Valeria, să fim anunțați", susține medicul. Laura Bălănescu și-a adus aminte că a ajuns la Secția de Pediatrie în același timp cu pacientul care era coborât din lift, în brațele tatălui său. "Am așteptat să fie așezat în rezervă și ulterior, l-am consultat, pacientul fiind cu o evoluție bună post operatorie, stabil hemodinamic, pansamente curate, fără urme de sângerare. Am urcat în blocul operator unde am transmis echipei ajutor și anestezistului că pacientul este pe secție și că o să revin la contravizită și că, în momentul în care ei vor termina programul operator, să-l consulte și pe minorul Duță. Menționez că foaia de observație și protocolul operator au fost completate după terminarea intervenției chirurgicale, dar foaia de observație nu a însoțit pacientul, acesta fiind transferat fără documente medicale". Multe semnale de alarmă Doctorița Laura Bălănescu a precizat că, după terminarea programului operator, în jurul orei 16.00, pacientul a fost consultat și de medicul chirurg ajutor, care a constatat că starea generală a acestuia este bună și că are o evoluție normală postoperatorie. A primit aceste informații de la el prin mesaje. "În jurul orei 18.30, am fost sunată de către asistenta din Secția de pediatrie și mi-a zis că părinții semnalează că pacientul este somnolent și că nu s-a trezit din anestezie. Am sunat-o pe dr. Laura Vasile, medic angajat în spitalul Sanador care avusese program operator în acea zi împreună cu echipa mea și am rugat-o să-l consulte și pe pacientul Duță. Ulterior, am sunat-o și pe doamna dr. Vlăsceanu și am solicitat să vină la un consult, având în vedere relatările asistentei care vorbise cu familia minorului Duță", și-a adus aminte doctorița. Vizită superficială În acest context, medicul Laura Bălănescu a revenit la Spitalul Sanador în jurul orei 19.30 – 20.00, apoi s-a întâlnit cu medicul anestezist și cu medicul chirurg Vasile Laura, care consultase deja pacientul. "Am intrat în salon unde pacientul Duță era cu tatăl său, mama fiind ieșită afară din secție. Am constatat că pacientul era conștient, cooperant, cu stare generală bună, abdomenul dureros la palpare, pansamente curate, fără sângerare, diureză prezentă, dar prezentase vărsături pe care le-am considerat normale postoperator. Am vorbit cu medicul anestezist cu dr. Vasile care constatase același lucru. S-a decis continuarea realimentării și am părăsit spitalul Sanador", a descris Bălănescu situația. Soția ex-șefului masonilor, pacient copil mort În urma ultimului consult făcut de medicul Laura Bălănescu, aceasta a constatat că pacientul nu a fost monitorizat" "De aceea nu știu de unde sunt consemnate AV și saturația de oxigen în sânge, pentru că nu era nici un monitor în cameră. Având în vedere starea generală a pacientului de la consultul de la contravizită, nu am considerat necesare efectuarea unor investigații de laborator sau imagistice. Am fost sunată în jurul orei 23.00 de tatăl pacientului Duță care mi-a trimis că a solicitat un echipaj SMURD pentru că minorul era în stop cardio-respirator". Apoi a revenit de urgență la spital împreună cu echipa sa medicală, acolo unde a constatat că pacientului i se făceau manevre de resuscitare. Mai mult, pacientul "nu a răspuns la manevrele de resuscitare". Copilul a murit, o comisie de anchetă s-a născut La câteva ore distanță după ce s-a constatat decesul băiețelui Ștefan Duță, conducerea spitalului privat Sanador a decis înființarea unei comisii formată din "directorul medical și încă două persoane în care am fost chemați cei implicați în tratarea minorului Duță. S-au completat o parte din actele medicale din acea întâlnire atât de către asistentele medicale, cât și de către medici. Actele medicale completate au fost planul de îngrijire al pacientului conform cu cronologia evenimentelor și s-a încercat prin discuții să stabilim o cauză a morții". Tot atunci a aflat și medicul Laura Bălănescu că "în ziua intervenției chirurgicale, foaia de observație a pacientului a rămas în blocul operator până la ora 17.00-18.00, acesta nebeneficiind de tratamentul indicat de anestezist și de mine și consemnat în foaia de observație". Bălănescu își susține nevinovăția Medicul Laura Bălănescu nu este de acord cu mențiunile făcute de specialiști în raportul medico-legal. "Ulterior, am primit raportul de expertiză medico-legal, dar, parcurgându-l, ei concluzionau că a fost o leziune la nivelul venelor testiculare în canalul inghinal. Menționez încă o dată că în timpul intervenției chirurgicale nu au fost lezate vasele și s-a constatat sângerare în câmpul operator. De asemenea, nici la consulturile postoperatorii nu s-a constatat exteriorizarea de sânge sau hematoame formate în jurul plăgilor operatorii sau modificări la nivelul abdomenului determinate de un hematom de dimensiuni atât de mari așa cum menționează în raportul de autopsie", a spus doctorița. Nu-și reproșează nimic Conform declarației date procurorilor, chirurgul Bălănescu a mai spus că pe materialul filmat, primit ulterior de la autopsie, există o imagine în care testiculul este cu vasele integre, iar hematomul pornește de fapt din pelvis cu extensie către vasele mari. "De asemenea, sunt multe inadvertențe în raportul de expertiză medico-legală pentru că spun că nu s-a găsit sursa sângerării și spun că este cu cea mai mare probabilitate cu lezarea vaselor spermatice în timpul intervenției chirurgicale. În concluzie, consider că diagnosticul în momentul operator și intervenția chirurgicală au fost corecte fără incidente în timpul acestor intervenții, iar consulturile efectuate în post operator nu au pus în evidență alterarea stării generale a pacientului în așa fel încât să fie necesare alte investigații", s-a apărat Laura Bălănescu.

EXCLUSIV Copil de nici doi ani, abandonat după o operație la Sanador de către chirurgul Laura Bălănescu, susțin procurorii, ceea ce a dus la decesul băiețelului. Ancheta durează de cinci ani
Investigații

EXCLUSIV Copil de nici doi ani, abandonat după o operație la Sanador de către chirurgul Laura Bălănescu, susțin procurorii, ceea ce a dus la decesul băiețelului. Ancheta durează de cinci ani

Copil abandonat după operație la Sanador. Medicul Laura Bălănescu este principala inculpată în dosarul de ucidere din culpă a băiețelului de un an și zece luni Ștefan Duță, care a murit în urma unei operații efectuate la spitalul privat Sanador din București. Citește și: EXCLUSIV Soția ex-șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani În același dosar au calitatea de inculpate pentru ucidere din culpă medicul specialist în chirurgie pediatrică Laura Florentina Vasile și medicul primar ATI Valeria Cornelia Vlăsceanu. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că procurorii o acuză pe Laura Bălănescu de ucidere din culpă pentru că nu ar fi observat hemoragia internă declanșată în timpul intervenției chirurgicale, pentru că supravegherea postoperatorie a victimei ar fi fost defectuoasă, dar și pentru că ar fi întârziat nejustificat completarea și înaintarea foii de observație a pacientului la Secția de Pediatrie. Celelalte două doctorițe nu au efectuat examenul clinic complet și nu au solicitat transferul băiețelului de pe secția de pediatrie în secția ATI a Spitalului Sanador. Copil abandonat după operație la Sanador Procurorii susțin că, în data de 20 august 20218, medicul Laura Bălănescu nu a respectat din culpă "măsurile de prevedere pentru exercițiul profesiei de medic, în legătură cu efectuarea la Spitalul Sanador în aceeași zi, în intervalul orar 11.25 – 13.25, a unei intervenții chirurgicale pacientului Duță Ștefan Alexandru în vârstă de un an și zece luni". Decesul, mai arată procurorii, ar fi intervenit și ca urmare "a supravegherii defectuoase a evoluției postoperatorii a acestuia". Citește și: Nicușor Dan anunță că Fitch a reconfirmat ratingul Bucureștiului la nivel A, cu patru trepte peste cel al României Concret, spun procurorii, în timpul intervenției chirurgicale s-a declanșat o hemoragie internă la distanță de câmp operator, ca urmare a manevrelor de tracționare a vaselor din cordonul spermatic, continuând insidios postoperator în lipsa diagnosticării acesteia și implicit, a instituirii măsurilor adecvate de tratament, cu instalarea consecutivă a șocului hemoragic care a dus la decesul pacientului. Totodată, susțin procurorii, medicul Laura Bălănescu "a întârziat nejustificat completarea și înaintarea foii de observație a pacientului la Secția de Pediatrie, ceea ce a îngreunat monitorizarea și interpretarea semnelor prezentate de minor de către personalul medical al Secției de Pediatrie". Fără "examen clinic complet" Anchetatorii au stabilit că, în urma mai multor solicitări transmise de personalul medical al secției de Pediatrie a spitalului Sandor, direct sau prin intermediul altor medici, doctorița Laura Bălănescu l-a consultat pe băiețel în jurul 19.30. "Consultul fusese solicitat întrucât minorul prezenta anumite semne care trebuiau încadrate sau nu într-un status postoperatoriu. Cu ocazia consultului, medicul chirurg nu a efectuat un examen clinic complet (...) și deși prezența unei hemoragii putea fi suspicioasă pe baza parametrilor clinici și paraclinici postoperatorii (...) nu a solicitat efectuarea unor investigații suplimentare de laborator și imagistice", conform documentelor din dosar. Mai mult, după efectuarea consultului, medicul Laura Bălănescu nu a solicitat transferul pacientului din secția de Pediatrie în secția ATI, deși, conform anchetatorilor, aceasta s-ar fi impus raportat la starea evolutiv nefavorabilă a pacientului și în condițiile în care cunoștea patologia preexistentă a acestuia, faptul că nu a exista monitor în salon și că la Spitalul Sanador nu exista medic de gardă chirurgie pediatrică. "Legătură de cauzalitate directă" Procurorii consideră că în cazul în care medicul Laura Bălănescu ar fi recomandat investigații suplimentare, paraclinice și imagistice, acestea ar fi permis diagnosticarea complicației hemoragice survenite și implicit ar fi permis adoptarea unor măsuri terapeutice adecvate, fie conservatoare, fie chirurgicale. "Aceste deficiențe în supravegherea evoluției postoperatorie a pacientului Duță Ștefan Alexandru au condus la nedepistarea hemoragiei retroperitoneale ceea ce a permis dezvoltarea șocului hemoragic, cauza decesului minorului. Între manevra de tracțiune a testicului ectopic de medicul primar de chirurgie pediatrică Laura Bălănescu în timpul intervenției chirurgicale și cauza medicală a decesului există legătură de cauzalitate directă, favorizată de particularitățile individuale preexistente", potrivit documentelor citate. În acest context, Laura Bălănescu nu și-ar fi îndeplinit corespunzător obligația generală de acordare de asistență medicală, prevăzută de art. 663 din Legea sănătății, precum și obligațiile și diligenței de mijloace, diligenței de claritate și colaborării cu alți specialiști prevăzute în Codul de deontologie medicală. Medicii supraveghetori, superficiali Medicul ATI Valeria Cornelia Vlăsceanu Coman, colaboratoare a spitalului Sanador, ar fi supravegheat defectuos evoluția postoperatorie a pacientului Ștefan Duță. "A consultat pacientul în jurul orei 19.20. Consultul fusese solicitat întrucât minorul prezenta anumite semne: palid, somnolent, alura ventriculară de 160 de bătăi pe minut, saturația de 94%, care trebuiau încadrate sau nu într-un status postoperatoriu", conform anchetatorilor. Documentele arată că medicul Valeria Cornelia Vlăsceanu Coman nu a efectuat un examen clinic complet, nu a solicitat efectuarea unor investigații suplimentare și nici nu a solicitat transferul pacientului pe secția ATI. Laura Florentina Vasile, angajată ca medic specialist în chirurgie pediatrică la Sanador, este inculpată pentru ucidere din culpă pentru că a consultat pacientul la ora 19.00, la cererea medicului pediatru Mădălina Karim Abdel. Procurorii, și în cazul medicului Laura Florentina Vasile, își susțin acuzația pe aceleași nereguli constatate ca și în cazul doctoriței Valeria Cornelia Vlăsceanu Coman.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră