sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: offshore

15 articole
Eveniment

Milioanele acumulate misterios de bugetarul Horia Constantinescu

Milioanele acumulate misterios de bugetarul Horia Constantinescu, care împrumută firme cu pierderi imense: fostul șef al Autorității Naționale de Protecție a Consumatorului (ANPC) are o avere uriașă, dar nu o ține în bănci. Unele din companiile pe care Constantinescu le susține prin împrumuturi ar fi în off-shore, scrie presa. Citește și: GALERIE FOTO Pe cine pune Ciolacu șef peste Timiș: afacerist falit, cu Porsche și avere suspectă, absolventul unei universități dubioase, amator de excursii scumpe alături de interlopul „Tarzan” El a luat bac-ul la 21 de ani, a terminat o facultate privata la 29 de ani și vrea să fie primarul Constanței, fiind susținut de PSD. De exemplu, în declarația de avere din 2023 apare o misterioasă tranzacție de 470.000 de lei, rezultatul unei vânzări de „bunuri imobile” către „persoane fizice” - deși legea îl obliga să precizeze numele cumpărătorului. Însă banii au dispărut: Horia Constantinescu nu declară nici un cont bancar peste 5.000 de euro și nici sume cash. Milioanele acumulate misterios de bugetarul Horia Constantinescu Declarațiile de avere ale lui Constantinescu sunt un adevărat mister, dar Agenția Națională de Integritate nu pare să le fi verificat - deși USR susținea, la finalul anului trecut că s-ar fi declanșat o investigație. În 2022, acesta a declarat o datorie de 742.275 de lei, acumulată în 2021 și plătibilă până în 2026. În 2023, această datorie dispăruse. În 2020, fostul șef al ANPC avea, printre altele, circa 1,6 hectare de teren intravilan în Tuzla, un apartament de 224 mp la Predeal și spații de cazare la Tuzla. În 2023, toate acestea dispăruseră, la fel ca și un yacht de lux, Bavaria 32S, un velier care costă peste 300.000 de euro. În 2023, el declară la rubrica „avantaje/cadouri” o „sultă/decontări cheltuieli” de 112.000 de lei de la Macrina Constantinescu, fosta sa soție. Nici această nu se regăsește în conturile bancare. A păstrat ceasurile Însă, chiar și în declarația de avere din 2023, apar: ceasuri de circa 20.000 de euro un împrumut de 2,8 milioane de lei acordat Agrement Serv, firmă cu zero angajați în 2021 și cu pierderi uriașe din 2017. În 2021, datoriile acestei companii erau de 900.000 de euro. împrumuturi de peste 40.000 de lei către Soft on road services, altă firmă care, din 2012 în 2019, a avut zero angajați și avea, în 2019, datorii, dar mai mici, de doar 6.511 lei. împrumut de 10.000 dolari către ROCK STAD IN FANANCE, companie, care potrivit unui material din anchetatorii.ro ar fi un offshore Unul din aceste offshoruri ar încasa chiria de la un club din Herăstrău, susținea Clotilde Armand. Șeful ANPC a respins această afirmație, dar a recunoscut că are societăți offshore. El a susținut că a deschis societăți comerciale în Panama pentru că a avut probleme de sănătate și s-a temut că ar putea păți ceva. Pentru că cei doi copii ai săi – unul dintr-o relație, celălalt din căsătorie – să nu se certe, a stabilit, la sugestia avocaților, o formulă prin care acțiunile la companii să aibă statutul de acțiuni la purtător. „Le-am lăsat copiilor în plicuri, la avocat, acțiunile la purtător astfel încât, dacă pățeam ceva, copiii să primească din bruma de agoniseală de până în acel moment”, a spus Horia Constantinescu.

Milioanele acumulate misterios de bugetarul Horia Constantinescu Foto: Info Sud-Est
Ce redevențe a plătit statului român compania BSOG
Economie

Ce redevențe a plătit statului român compania BSOG

Ce redevențe uriașe a plătit statului român compania BSOG, singura care exploatează deocamdată gaze din Marea Neagră: potrivit unui răspuns la o interpelare, în anii 2021, 2022 și primele trei trimestre din 2023, această companie a achitat, cumulat, peste 848 de milioane de lei. Citește și: Patronul unei firme de transport, cu câștiguri nete de peste zece milioane de lei/an, se alătură protestelor: vrea subvenții pentru că face profit. În 2016 a fost racolat de PSD Președintele AUR, George Simion, s-a opus, în 2022, legii offshore, care a deblocat investițiile în exploatera gazelor din Marea Neagră. „Ia uite-l pe hoţul Virgil cum stă în prima bancă şi râde. Hoţul Virgil, această eroare a naturii, care vinde pe gratis”, striga Simion, la dezbaterea acestei legi. Ce redevențe a plătit statului român compania BSOG Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) a precizat ce sume a încasat, drept redevențe, de la BSOG: 247.261 lei în 2021 - când gazele nu erau exploatate peste 577 de milioane de lei în 2022 peste 270 de milioane de lei în primele trei trimeste din 2023 Ziarul Financiar arăta, acum câteva zile, că, pe tot anul 2023, redevențele plătite de BSOG au ajuns la 343 de milioane de lei. ANRM mai arată că BSOG nu a fost exceptată de la plata redevențelor, așa cum sugerează în interpelarea către Guvern deputatul Nicolae Roman, ales pe listele AUR, dar care acum este independent. „Tot gazul nou extras din Marea Neagră de americanii de la Black Sea Oil & Gas (BSOG) prin proiectul Midia Gas Development (MGD) este cumpărat de francezii de la ENGIE, în baza unui contract cu o durată de 10 ani semnat în 2018. Anul trecut, americanii au produs 1,1 miliarde de metri cubi din Marea Neagră”, scria Ziarul Financiar, la 11 ianuarie. Producţia se realizează în zone cu ape de mică adâncime spre comparaţie cu perimetrul Neptun Deep, operat de OMV Petrom şi Romgaz, care ar trebui să intre în funcţiune în 2027, fiind un proiect în ape cu adâncimi mari.

Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme Foto: Facebook
Eveniment

Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme

Ana Otilia Nuțu, analist pe probleme de energie la Expert Forum (EFOR) arată că statul român deține 45% din proiectul Neptun Deep - denumirea perimetrului din Marea Neagră de unde OMV și Romgaz ar urma să extragă gaze - iar cel austriac sub 8%. „Să se determine: Pe cine penalizează dl Ciolacu cu zăngănitul de arme”, comentează Ana Otilia Nuțu. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Ea a arătat, într-o postare pe Facebook, care este structura acționariatului celor două firme care vor exploata gazele din offshore din perimetrul Neptun Deep și a sugerat că nu crede că amenințările la adresa OMV îl vor influența pe cancelarul Nehammer. La 22 iunie, Ciolacu a participat la evenimentul organizat prilejuit de anunţul companiilor OMV Petrom şi Romgaz de a dezvolta Neptun Deep. El spunea atunci: „Suntem astăzi martorii momentului în care România face pasul decisiv spre independenţa sa energetică! Gazul din Marea Neagră este chiar combustibilul care ne va duce către realizarea acestui obiectiv strategic. Milioane de familii şi sute de mii de firme româneşti aşteaptă asta de atâta vreme”. Foto: Guvernul României Pe cine penalizează Ciolacu cu zăngănitul de arme „Niște calcule pe hârtie. Din proiectul Neptun Deep, statul român are: 20% din Petrom, care are 50% din proiect 70% din Romgaz, care are 50% din proiect. În total, 45%. Din proiectul Neptun Deep, statul austriac are: 31,5% din OMV, care are 51% din Petrom, care are 50% din proiect 0% din Romgaz. În total, un pic sub 8%. Să se determine: 1. Pe cine penalizează dl Ciolacu cu zăngănitul de arme și pozițiile sale principiale și intransigente 2. Ce șansă există că dl Nehammer să fie impresionat de zăngănitul de arme de la București și să ne dea drumul în Schengen. LE, statul are 70, nu 60% din Romgaz cum am scris inițial. Adică statul are 45% din Neptun Deep”, a scris Nuțu, pe Facebook. Luni, presa a difuzat, „pe surse”, informația că premierul Marcel Ciolacu a refuzat în discuția de la guvern cererea șefului companiei OMV, Alfred Stern, de a clarifica un articol din legea offshore dedicată gazelor din Marea Neagră. Citește și: Avalanșă de minciuni: de la „nu vine nimeni cu taxe noi” la „greul trebuie să-l ducă mai întâi statul”. În realitate, reducerile de cheltuieli sunt de 5-6 ori mai mici decât creșterile de taxe Ciolacu ar fi transmis reprezentanților companiei austriece că ”este un subiect legitim”, dar că în acest moment nu poate discuta despre nici o modificare a legii offshore ”din cauza climatului creat de cancelarul austriac Karl Nehammer prin veto-ul față de intrarea României în Schengen”

OMV și Romgaz anunță oficial decizia de a exploata gazele Foto: ExxonMobile
Eveniment

OMV Romgaz anunță decizia exploata gazele

OMV și Romgaz anunță oficial, printr-un comunicat emis de Bursa de Valori, decizia de a exploata gazele din Marea Neagră. Investiția în faza de dezvoltare a proiectului este estimată la patru miliarde de euro și este estimată o producție de 100 de miliarde de metri cubi de gaze. Procuția ar urma să înceapă în 2027. OMV și Romgaz anunță oficial decizia de a exploata gazele „OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, și Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, au aprobat planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino și Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep. Acesta urmează să fie depus la Agenția Națională pentru Resurse Minerale pentru confirmare. OMV Petrom este operatorul, fiecare dintre companii având o participație de 50% în proiect. OMV Petrom și Romgaz vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului, care va genera o producție de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale”, se arată în comunicatul BVB. Neptun Deep, la 160 de kilometri de țărm Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor offshore de gaze naturale Domino și Pelican Sud include 10 sonde, 3 sisteme de producție submarine și rețeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conductă principală de gaze către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor. Platforma își generează propria energie electrică, funcționând la cele mai înalte standarde de siguranță și protecție a mediului. Întreaga infrastructură va fi operată de la distanță, prin intermediul unei replici digitale (digital twin). Acesta permite optimizarea proceselor și va contribui la îmbunătățirea performanței de mediu, prin eficientizarea consumului energetic și reducerea emisiilor. Prima producție este estimată în 2027. Producția la platou va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual (~140,000 bep/zi), timp de circa 10 ani. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafață de 7.500 km2 și se află la o distanță de circa 160 km de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri. Explorarea perimetrului a fost accelerată în 2008 și a inclus două campanii de achiziție 3D și două campanii de foraj de explorare. Prima descoperire de gaze a avut loc în 2012.

Mâna Rusiei în Parlamentul României Foto: Exxon Mobile
Eveniment

Mâna Rusiei în Parlamentul României

Mâna Rusiei în Parlamentul României: Der Kurier (Austria) scrie că legislația a fost modificată astfel încât să torpileze, din nou, extragerea gazelor din Marea Neagră, de către OMV. Articolul apare la câteva săptămâni după ce deputații au adoptat un amendament care ar forța OMV să plătească taxa de solidaritate. Oficialii OMV au spus că amendamentul încalcă principiile Constituţiei. Citește și: Virgil Popescu acuză guvernarea PSD că, prin OUG 114/2018, a alungat Exxon: „Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă acest lucru nu exista (…) România era exportator și avea gazele ei” În noiembrie 2022, Ministrul Energiei, Virgil Popescu (PNL), a acuzat guvernarea PSD că, prin OUG 114/2018, a alungat Exxon și a blocat investițiile în energie. El a spus, într-un interviu pentru Prima TV, că România putea avea cum gaze să exporte, dacă nu era această ordonanță. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Mâna Rusiei în Parlamentul României „În sfârșit, totul părea să fi fost pe drumul cel bun. În România, blocajele fiscale pentru producția offshore au fost relaxate anul trecut, iar OMV dorea să dea, din vară, undă verde proiectului de anvergură „Neptun Deep” din Marea Neagră. Dezvoltarea uriașelor rezerve de gaze aflate la circa 170 de kilometri în largul coastei României este prioritate, sublinia CEO OMV Alfred Stern. În timpul unei întâlniri cu Stern, în noiembrie 2022, președintele Klaus Iohannis a cerut ca o decizie să fie luată înainte de sfârșitul anului”, explică Der Kurier situația de dinainte de intervenția legislativă a Parlamentului României. Pentru extragerea gazelor din perimetrul Neptun Deep ar fi nevoie de patru miliarde de euro, dar ar însemna un pas uriaș pentru obținerea independenței de Rusia. „Dar acum proiectul Neptun Deep ar putea fi încheiat înainte de a începe”, arată publicația austriacă. „O nouă măsură fiscală pune în pericol proiectul de miliarde de euro al OMV și Petrom „Neptun Deep”, oamenii din interior suspectează influența Rusiei în fundal”, susține Der Kurier. La 29 martie, deputații au votat un amendament prin care vor forța OMV să plătească contribuția de solidaritate. Citește și: Arestat doar la domiciliu, Dan Diaconescu se autovictimizează și anunță revenirea în televiziune: Sunt absolut nevinovat. Revin în presă, cu TV și emisiune Amendamentul a fost votat cu 178 de voturi ”pentru”, 71 de ”abțineri” și 3 voturi au fost ”prezent nu votez”. Parlamentarii de la AUR și USR s-au abținut de la vot. Amendamentul include în cifra de afaceri a companiilor echivalentul cantităților de mărfuri extrase sau produse anul trecut și anul acesta, dar care nu au fost vândute, și cele utilizate ca materie primă sau pentru consum propriu. Prețul luat în calcul nu va putea fi mai mic decât media cotațiilor internaționale de referință din 2022, respectiv 2023.

Singura companie care extrage gaze din offshorul românesc nu vrea să crească producția Foto: Exxon Mobile
Eveniment

Singura companie extrage gaze din offshorul românesc

Singura companie care extrage gaze din offshorul românesc, BSOG, spune că ar putea crește extracția, dar noile taxe o demotivează, ba chiar ar justifica o scădere a producției. Black Sea Oil & Gas (BSOG) asigură acum, din gazele din Marea Neagră, 12% din consumul României. Singura companie care extrage gaze din offshorul românesc „Acum producem 12% din con­sumul de gaze al României, lucru care a înlocuit importul rusesc. Este un lucru foarte bun, la momentul ideal, nu se putea un moment mai bun. Credem că putem creşte pro­ducţia cu 20%, să mergem de la 12% la 15%, dar în actualele condiţii de ta­xare eşti motivat să tai producţia, nu să o creşti. Nu vom face acest lu­cru, nu vom scădea. Avem o obli­gaţie de producţie, o luăm în serios, dar şi autorităţile au o obligaţie de a încuraja securitatea energetică“, a spus Mark Beacom, CEO al Black Sea Oil & Gas (BSOG), în cadrul ZF Power Summit 2023. „În vara anului trecut, după o dezvoltare de 12 ani, americanii de la Black Sea Oil & Gas (BSOG), care au în spate colosul Carlyle, au reuşit să fi­nalizeze proiectul Midia Gas Development (MGD), prima investiţie complet no­uă făcută în platoul continental al Mării Negre în ultimii 30 de ani. Proiectul MGD constă în cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana), o platformă de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana şi o conductă sub­ma­rină de 126 de kilometri care asi­gură transportul gazelor până la no­ua staţie de tratare a gazelor (STG) din comuna Corbu, judeţul Constanţa. Întreaga investiţie s-a ridicat la circa 400 de milioane de dolari”, mai arată Ziarul Financiar. Citește și: BREAKING OMV Petrom și Romgaz încep anul acesta investiții de 1,2 miliarde lei în exploatarea gazelor din offshore – Profit. Investițiile totale, estimate la patru miliarde euro OMV Petrom, care de asemenea are licență de exploatare a gazelor din offshore, a anunțat că nu va plăti taxa de solidaritate, întrucât nu se încadrează în prevederile ordonanței care prevede această măsură.

OMV Petrom și Romgaz încep investiții în exploatarea din offshore Foto: Facebook OMV
Economie

OMV Petrom Romgaz investiții exploatarea offshore

OMV Petrom și Romgaz încep anul acesta investiții de 1,2 miliarde lei în exploatarea gazelor din offshore, în perimitrul Neptun Deep, scrie Profit. OMV Petrom și Romgaz încep investiții în exploatarea din offshore „Compania a anunțat, pentru anul 2023, investiții în explorare și producție «de circa 2,9 miliarde lei, incluzând Neptun Deep». «Cheltuielile de capital în 2023 pentru Neptun Deep vor fi de aproximativ 600 de milioane de lei», a declarat recent CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere. Cum OMV Petrom deține doar jumătate din proiect, iar Romgaz cealaltă jumătate, rezultă că investițiile totale în Neptun Deep din 2023 vor fi de aproximativ 1,2 miliarde lei. În plus, oficiali ai Transgaz au confirmat pentru Profit.ro că cele 2 companii au depus cereri angajante de capacitate incrementală pentru punctul de intrare în sistemul național de transport (SNT) pentru viitoarele gaze care urmează a fi produse începând cu 2027, pentru punctul de intrare/ieșire în/din sistemul național de transport (SNT), preconizat a fi creat în zona localității Tuzla, județul Constanța”, arată Profit. Războiul din Ucraina face investiția atractivă Publicația Der Standard, din Austria, scria, în decembrie 2022, că OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia, așa că a amânat exploatarea gazelor din offshore-ul românesc. Ziarul austriac arăta și că, acum, pentru a demara exploatarea, ar fi nevoie de investiții de circa patru miliarde de euro. „Rusia, ca furnizor de gaze al Austriei de mulți ani, nu ar trebui să fie bruscată, motiv pentru care OMV (…) nu a urmărit proiectul Neptun Deep cu graba necesară. Acest lucru este negat de partea austriacă”, a scris Der Standard. Ziarul amintește că anunțul privind descoperirea zăcământului a fost făcut în 2012, iar OMV a fost entuziasmat. „Ceva de genul acesta se întâmplă de obicei o singură dată în viața unui manager”, a spus atunci Gerhard Roiss, care a condus OMV din 2011 în 2015. Exploatarea a fost înghețată și pe fondul intervenției statului român, care, printre altele, dorea taxe mai mari. În plus, prețul gazelor scăzuse puternic. Citește și: ANALIZĂ Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea: l-a angajat pe penalul Vâlcov, a susținut atacul asupra pensiilor private, a votat legea offshore care a blocat investițiile Însă, odată cu invadarea Ucrainei, prețurile la gaze au crescut, iar proiectul a redevenit atractiv pentru OMV.

OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia Foto: Putin și șeful OMV, Rainer Seele, in 2017 Kremlin.ru
Eveniment

OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia

Publicația Der Standard, din Austria, scrie, într-o analiză publicată sâmbătă, că OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia, așa că a amânat exploatarea gazelor din offshore-ul românesc. Ziarul austriac arată și că, acum, pentru a demara exploatarea, ar fi nevoie de investiții de circa patru miliarde de euro. OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia „Rusia, ca furnizor de gaze al Austriei de mulți ani, nu ar trebui să fie bruscată, motiv pentru care OMV (…) nu a urmărit proiectul Neptun Deep cu graba necesară. Acest lucru este negat de partea austriacă”, a scris Der Standard. Ziarul amintește că anunțul privind descoperirea zăcământului a fost făcut în 2012, iar OMV a fost entuziasmat. „Ceva de genul acesta se întâmplă de obicei o singură dată în viața unui manager”, a spus atunci Gerhard Roiss, care a condus OMV din 2011 în 2015. Exploatarea a fost înghețată și pe fondul intervenției statului român, care, printre altele, dorea taxe mai mari. În plus, prețul gazelor scăzuse puternic. Însă, odată cu invadarea Ucrainei, prețurile la gaze au crescut, iar proiectul a rdevenit atractiv pentru OMV. „Pentru a extrage gazul ar trebui investite patru miliarde de euro, două miliarde doar de la OMV. Vechea lege offshore, care prevedea cea mai mare cotă de impozitare din UE, de 23 la sută, a fost între timp modificată de Parlamentul României și a devenit mai prietenoasă investitorilor. În unele puncte însă, se doresc încă îmbunătățiri, potrivit OMV. Primele gaze ar putea fi extrase în 2027, dacă (…) se va da undă verde pentru investiție în 2023”, mai arată Der Standard. Citește și: Japonia abandonează pacifismul și investește sute de miliarde de dolari în apărare, în fața amenințării Chinei comuniste Gazele din acest permietru, aflat la 170 de kilometri de Constanța, sunt la o adâncime de maxum 1.000 de metri.

Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea Foto: Agerpres
Politică

Ce făcea Ciolacu comanda lui Dragnea

Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea: l-a angajat pe penalul Vâlcov, a susținut atacul asupra pensiilor private, a votat legea offshore care a blocat investițiile. Actualul lider PSD a avut un episod în care s-a certat, în 2018, cu fostul președinte, dar cei doi s-au împăcat. În calitate de deputat, Marcel Ciolacu a votat fără să crâcnească cele mai controversate inițiative ale lui Dragnea. Consilierul său pe finanțe, Adrian Câciu, a ajuns ministru de Finanțe, deși presa a arătat că a fost plătit ca să facă propagandă pentru Huawei și să atace un acord strategic între România și SUA. Azi, Ciolacu a atacat din nou impozitul progresiv, afirmând că „că toate ţările economic dezvoltate nu au excepţii şi au un sistem de impozitare progresiv”. Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea În 2017, în calitate de lider al grupului PSD, a recunoscut că l-a angajat la grup pe Darius Vâlcov, fostul primar al Slatinei, care era trimis în judecată de DNA. „L-am luat ca expert pe zona de finanţe”, a explicat Ciolacu. Tot în 2017, el a ajuns vicepremier în guvernul PSD condus de Mihai Tudose și a susținut, declarativ, asaltul asupra Pilonului II de pensii, pensiile private obligatorii. „Este ceva îngrijorător în ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, nu ca în alte state. La noi sunt banii, dar cred că se pot gestiona mai bine ca oamenii să aibă o pensie mai mare”, susținea Ciolacu în 2017. În decembrie 2017, a votat, alături de colegii săi din PSD, controversatele modificări susținute de Dragnea la legile Justiției. Ele au picat la CCR, dar, în 2018, Ciolacu și colegii săi le-au votat din nou. În 2018, a votat fără obiecții legea offshore impusă de Dragnea, lege care a blocat investițiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră și, potrivit unui articol recent din New York Times, a determinat plecarea Exxon. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată De altfel, în 2022, Ciolacu l-a susținut pe unul din artizanii vechii legi offshore, Iulian Iancu, pentru un post de conducere la ANRE.

Guvernul alungă investitorii prin taxele mari Foto: ExxonMobil
Eveniment

Guvernul alungă investitorii prin taxele mari

România poate deveni o putere energetică, dar Guvernul alungă investitorii prin taxele mari, scrie, azi, New York Times. „Activitatea în România se va dovedi probabil o provocare pentru companiile din Statele Unite și alte țări occidentale. Guvernul are reputația de a întâmpina investitorii străini cu taxe mari și reglementări dure. Aceste politici - probabil rezultatul temerilor că consumatorii români ar ajunge să plătească prea mult, deoarece giganții energetici ar lua acasă profituri considerabile - au alungat probabil companiile străine. Guvernul alungă investitorii prin taxele mari Luna trecută, de exemplu, Exxon Mobil și-a vândut pachetul de 50% din Neptun Deep, un proiect la Marea Neagră care a fost prezentat drept cel mai mare zăcământ nou de producție de gaze naturale din Uniunea Europeană. În scurtul anunț al Exxon s-a spus că această companie dorește să se concentreze pe proiecte cu „un cost redus de aprovizionare”. Regimul fiscal din România este considerat cel mai dur din Europa”, explică New York Times. Articolul amintește că, în 2020, încurajată de administrația Trump, România a întrerupt negocierile cu China și a apelat la Washington ca principală sursă de sprijin pentru industria nucleară. New York Times menționează și acordul cu administrația Biden pentru reactoare nucleare mici, modulare. Romania and the USA have started cooperation work towards the expansion and modernisation of the Cernavoda #nuclear power plant https://t.co/h206Jtf0s2 pic.twitter.com/eZDFv5j1s9— World Nuclear News (@W_Nuclear_News) August 5, 2021 Publicația mai relatează despre neîncrederea Guvernului în mecanismele pieței și a sectorului privat, apreciind că Executivul va încerca să izoleze România de mecanismele globale. „Există o neîncredere înrădăcinată pe piața privată (...) Există o înțelegere subiacentă și o așteptare că oamenii și națiunea vor fi mai în siguranță dacă statul o controlează”, a spus Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, o organizație nonprofit din București. Legislația Dragnea a alungat Exxon New York Times menționează legea offshore din 2018 și apreciază că aceasta a determinat plecarea Exxon. Publicația americană arată că, dacă nu ar fi fost acea lege, România ar fi fost mult mai aproape de exploatarea gazelor din offshore. Romanian leaders say gas extractions from the Black Sea's Neptune Deep field, due to come on stream in 2026, will make Romania a regional energy exporter – and Russia-dependent Moldova will get priority. #romania #romaniandispatch #energy #moldova https://t.co/cyu9qFonaN— Romanian Dispatch (@RomaniaDispatch) May 6, 2022 „În schimb, în ​​cel mai bun caz, proiectul nu este de așteptat să fie pus în funcțiune pentru încă cinci ani. Mișcările guvernului „au subminat în mod semnificativ competitivitatea offshore-ului României pentru investitori”, a declarat Ashley Sherman, director de cercetare pentru Caspian și Europa la Wood Mackenzie, o firmă de consultanță energetică”, mai relatează New York Times. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Ministrul Energiei, Virgil Popescu, este citat spunând că, la momentul adoptării, în 2018, a legii offshore, guvernarea a mizat pe faptul că Exxon nu va pleca. Perimtrul deținut de Exxon - și acum controlat de OMV și Romgaz - va avea nevoie de investiții de patru miliarde de dolari, pentru a demara exploatarea. În plus, Exxon, avea mai multă experiență în extragerea gazelor din offshore.

Primele gaze din Marea Neagră au intrat în Sistemul Național de Transport Foto: BSOG
Eveniment

Primele gaze Marea Neagră intrat Sistemul

Primele gaze din Marea Neagră au intrat în Sistemul Național de Transport. Black Sea Oil & Gas anunță că a început producția de gaze din Marea Neagră, la Proiectul de Dezvoltare a Gazelor Midia (proiectul MGM – n.r.), și primul gaz a fost livrat către Sistemul Național de Transport („NTS”) în această după-amiază (miercuri – n.r.). Proiectul este de așteptat să livreze aproximativ 0,5 miliarde de metri cubi în acest an, cu producția de vârf estimată să fie de aproximativ 1 miliarde de metri cubi pe an în următorii trei ani din cei zece de viață estimate pentru zăcămintele de gaze Ana și Doina. Primele gaze din Marea Neagră au intrat în Sistemul Național „Este prima nouă exploatare de gaze offshore din România în peste 30 de ani și singurul proiect în curs de dezvoltare în prezent. Acesta constă în 5 sonde de producție offshore (1 sondă submarină la câmpul Doina și 4 sonde de platformă la câmpul Ana), o platformă de producție fără echipaj uman amplasată pe câmpul Ana, o conductă de gaze de 126 km care leagă platforma Ana de țărm și de o nouă stație de tratare a gazelor (“GTP”) pe uscat în comuna Corbu, județul Constanța. Gazele prelucrate sunt livrate în SNT la stația de măsurare a gazelor din cadrul GTP”, transmite compania, citată de PSNews. Mark Beacom, directorul general al BSOG, a comentat: „A fost o călătorie lungă și plină de provocări pentru a atinge, în sfârșit, această etapă importantă pentru țară. În România au fost realizate o serie de premiere, toate în timpul unei pandemii globale și, mai recent, al conflictului din Ucraina, care a amenințat să afecteze operațiunile din Marea Neagră. Rezultatul tuturor acestor eforturi este că proiectul MGD asigură nu doar 10% din cererea de gaze a României, ci și calea, și posibil chiar infrastructura, pentru alți dezvoltatori din Marea Neagră, precum și pentru a lansa o serie de inițiative de dezvoltare a energiei verzi, făcând din MGD o infrastructură integrată de tranziție energetică”. BSOG este deţinută de americanii de la Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global, un colos care administrează active de peste 210 miliarde de dolari prin 335 de vehicule de investiţii, scria, în 2019, Ziarul Financiar. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook

Iohannis, la summitul NATO (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Eveniment

Legea offshore, promulgată

Legea offshore, promulgată. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, a anunţat Administraţia Prezidenţială. Legea a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Legea offshore, promulgată Actul normativ are ca obiect de reglementare un set de măsuri privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere. "Prezenta lege stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor/ lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore şi onshore de adâncime, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat La propunerea titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre localizate pe uscat (onshore), ANRM stabileşte ori, după caz, actualizează lista perimetrelor petroliere onshore de adâncime şi a zăcămintelor onshore de adâncime cărora le sunt aplicabile prevederile prezentei legi, în termen de 30 de zile de la primirea solicitării din partea titularului de acord petrolier", prevede legea, potrivit Agerpres. Potrivit prevederilor legii, titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/ sau onshore de adâncime aflate în curs de executare li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare existente la data de 1 ianuarie 2023. "Titularii de acorduri petroliere offshore şi/ sau onshore de adâncime, inclusiv filialele acestora şi/ sau titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/ sau perimetre petroliere onshore de adâncime, aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare.

Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil Foto: Facebook GSP
Politică

Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil

„Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil și cu omul Gazprom”, se arată într-o investigație Rise Project. Articolul vorbește despre legăturile cu Rusia ale lui Gabriel Comănescu, proprietarul Grupului Servicii Petroliere (GSP), „contractor vechi al corporațiilor rusești și unul dintre cei mai mari datornici la bugetul de stat”. Cât despre cel definit de Rise Project drept „omul Gazprom”, acesta este Iulian Iancu, fost deputat PSD și cel care, acum câteva săptămâni, era susținut de formațiunea lui Ciolacu, pentru a prelua conducerea ANRE. Numirea a fost însă amânată, întrucât PSD a solicitat SRI informații despre Iancu. Investigația susține că Gabriel Comănescu este „beneficiar economic major al Legii Offshore” și arată legătura dintre cei doi. „Politicile populiste ale lui Iancu au tergiversat timp de patru ani legea exploatării gazelor de sub Marea Neagră, în beneficiul importurilor rusești – reclamă specialiștii din domeniu. Mari companii americane s-au retras, iar Comănescu le-a preluat o parte din operațiuni. Iancu susține însă că a apărat interesele naționale”, scrie Rise Project. Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil În articol se arată că Gabriel Comănescu este asociat cu Lukoil și a beneficiat de un contract de 269 de milioane de euro cu Gazprom, în 2009. Firma sa, GSP, ar fi avut datorii la stat, dar a beneficiat de numeroase reeșalonări. Profitând de o portiță legislativă, firma a primit credite de la EximBank - bancă de stat - și a primit contracte cu statul. Presa din Constanța scria, acum două săptămâni: „GSP Offshore SRL, vizată de o nouă cerere de insolvență!”. Aceeași publicație, Ziua de Constanța, scria acum câteva zile că o persoană fizică cere insolvența Grup Servicii Petroliere Offshore SRL. În iunie 2021, G4Media titra: „Compania magnatului Gabriel Comănescu va fi beneficiara unor proiecte de aproape 600 de milioane de euro din PNRR, alături de Romgaz. GSP, singura firmă privată aleasă de Ministerul Energiei să primească bani europeni fără licitație”. Ulterior, după ce a izbucnit un scandal, firma a dispărut din documentele PNRR. Oamenii lui Comănescu, poziții cheie în guvernul Dăncilă În 2018, două persoane legate direct de Gabriel Comănescu fuseseră promovate de fostul premier Viorica Dăncilă în poziţii-cheie din sistemul energetic. Mai precis, Gheorghe Constantin – fost director în GSP – fusese numit în funcţia de preşedinte al Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, adică exact agenţia care gestionează operaţiunile în care compania unde a lucrat Constantin are cele mai mari interese de business, a mai arătat G4Media. Gheorghe Constantin a fost revocat abia în 2021, potrivit declarației de avere. De asemenea, un alt director din compania GSP, Florin Radu Ciocănelea, fusese numit de fostul premier Dăncilă în funcţia de consilier de stat cu atribuţii în energie. Foto: Captură video Ziarul Financiar „Comănescu este conectat la mai bine de 50 de firme românești, dar banii lui se mișcă într-o rețea cu cel puțin 22 de companii offshore, ramificată din Caraibe până în Pacificul de Sud. Prin aceste căsuțe poștale a fost asociat cu diferite personaje controversate, precum sindicalistul Liviu Luca și mogulul Sorin Ovidiu Vîntu, condamnați pentru constituire de grup infracțional organizat, delapidare și spălare de bani (dosarul Petromservice)”, mai scrie Rise Project. Puteți citi aici întreaga investigație: „Calul troian din independența noastră energetică”

Legea offshore a ajuns în Parlament (sursa: bbc)
Eveniment

Legea offshore a ajuns în Parlament

Legea offshore a ajuns în Parlament. Legea offshore a fost depusă, vineri, în Parlament, fiind semnată de liderii celor trei partide din coaliţie, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD Marcel Ciolacu, liderul UDMR Kelemen Hunor, precum şi ministrul Energiei, Virgil Popescu şi liderul minorităţilor, Varujan Vosganian. Legea offshore a ajuns în Parlament În legea offshore se arată şi că România ar putea câştiga până la 26 de miliarde de dolari în următorii 23 de ani din proiectele de explorare şi producţie a gazelor şi petrolului din Marea Neagră. "Am depus azi în Parlament, ca lideri ai coaliţiei, legea offshore. Acest proiect deblochează investiţiile din Marea Neagră şi reduce dependenţa de gazul rusesc, oferind României şansa de a deveni lider regional, iar românilor acces la gaze mai ieftine", a scris preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, pe Facebook. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30% Acesta susţine că legea offshore reduce dependenţa de gazul rusesc. "Iată că acum, în sfârşit, această lege, care este o prioritate a coaliţiei, este depusă în Parlament, şi avem o majoritate care înţelege importanţa acestor investiţii, legea urmând să fie adoptată cât mai repede. Proiectul asigură independenţa energetică a României şi reduce dependenţa de gazul rusesc, prin stimularea investiţiilor în extracţia de gaze naturale. Legea depusă stabileşte un regim fiscal competitiv în aşa fel încât împărţirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60 % (statul român) - 40% (investitorul)", a precizat Ciolacu. "Primele gaze din Marea Neagră vor ieşi în a doua partea a acestui an şi aici vorbim de o producţie de circa 1 miliard de metri cubi anual - Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul verbal de recepţie la finalizarea lucrărilor", a adăugat liderul PSD.

SRI a avertizat din 2018 că Rusia ar putea ocupa Insula Șerpilor Foto: Adevarul
Eveniment

SRI a avertizat din 2018

SRI a avertizat din 2018 că Rusia poate ocupa Insula Șerpilor. Dacă ar face acest lucru, ar putea ridica pretenții asupra zonei economice maritime din proximitatea României, unde se află rezervele de gaze offshore. SRI a avertizat din 2018 „Un potenţial risc pentru România, în cazul în care ar activa pe cont propriu şi nu ar face parte din formatele bilaterale şi multilaterale din regiune, ar fi anexarea insulei Şerpilor de către Rusia, după modelul Peninsulei Crimeea. Acest lucru ar avea ca şi consecinţă încălcarea Deciziei Curţii de la Haga cu privire la insula Şerpilor care a fost disputată în trecut de România şi Ucraina. Potrivit unui astfel de scenariu Rusia ar putea emite, ulterior, pretenţii asupra zonei economice maritime din proximitatea României, în zonele de explorare şi exploatare a resurselor energetice care conferă un plus de independenţă energetică” se arată într-un articol publicat de revista Intelligence, a Serviciului Român de Informații. Autoarea articolului, Alina Luminița Ispas, arată că din Crimeea la gurile Dunării sunt 230 de kilometri. „Odată cu preluarea controlului asupra Peninsulei Crimeea (situată la o distanţă de numai 230 km de frontiera cu România), Federaţia Rusă a preluat indirect, prin intermediul „Republicii Crimeea” şi controlul asupra resurselor energetice din zonă”, se arată în articol. Citește și: Scenarii de război: Armata rusă ar putea ajunge la granița României, la gurile Dunării. Insula Șerpilor, ocupată O bucată de stâncă Formaţiunea maritimă numită Insula Şerpilor este localizată în bazinul de nord-vest al Mării Negre, la 46,5 km de oraşul-port românesc Sulina; cel mai apropiat oraş ucrainean este Vilkovo, la 60,2 km distanţă. Oraşul Odesa, capitala regiunii administrative care include Insula Şerpilor este la o distanţă de 165 km, ceea ce face Insula Şerpilor cel mai îndepărtat punct al acestei regiuni. Insula are circa 17 hectare și nu are resurse de apă potabilă. În august 1949 a existat un incident armat, militarii sovietici, somându-i pe cei români să predea farul, românii au refuzat, au fost arestați și debarcați la Sulina. În plin război rece stânca din Marea Neagră avea un important rol strategic, astfel că imediat după ocupare, sovieticii au început construcția unei baze militare de control maritim și aerian, precum și a unor radare ce supravegheau Balcanii. În anul 1991 insula împreună cu baza militară au fost preluate de către Ucraina. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră