vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ocupare

3 articole
Internațional

Proiect de lege bipartizan în Senatul SUA care să interzică ocuparea unui teritoriu NATO

Mai mulți senatori americani au depus un proiect de lege care ar interzice administrației președintelui Donald Trump să anexeze, să ocupe sau să controleze în orice alt mod teritoriul unui stat aliat din NATO fără acordul explicit al țării respective. Inițiativa legislativă vine pe fondul declarațiilor repetate ale liderului de la Casa Albă privind interesul SUA pentru Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei. Inițiativă bipartizană în Senatul SUA Proiectul a fost introdus marți de senatoarele Lisa Murkowski, din partea Partidului Republican, și Jeanne Shaheen, reprezentantă a Partidului Democrat, subliniind caracterul bipartizan al demersului. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Documentul avertizează că orice tentativă de preluare a Groenlandei ar încălca Tratatul Nord-Atlantic, ar slăbi coeziunea NATO și ar afecta capacitatea alianței de a contracara amenințările venite dinspre Rusia și China. NATO și respectarea suveranității statelor membre Potrivit textului legislativ, credibilitatea NATO se bazează pe principiul respectării suveranității statelor membre și pe angajamentul de apărare reciprocă. Senatorii susțin că alianța rămâne cea mai de succes structură defensivă din istorie tocmai datorită acestui consens fundamental, care nu permite acțiuni unilaterale asupra teritoriilor aliate. Limitarea fondurilor pentru acțiuni împotriva aliaților Dacă va fi adoptată, legea ar interzice administrației americane să folosească fonduri ale Departamentului de Stat și Departamentului Apărării pentru orice demers care ar viza preluarea sau controlul unui teritoriu NATO. O inițiativă similară a fost introdusă și în Camera Reprezentanților, cu sprijinul a cel puțin 20 de deputați, însă perspectivele de adoptare rămân incerte. Trump insistă asupra obținerii Groenlandei În pofida acestor demersuri legislative, Donald Trump a reafirmat recent că Statele Unite vor obține Groenlanda „într-un fel sau altul”, invocând riscul ca Rusia sau China să preia controlul asupra insulei. Președintele american a declarat la bordul Air Force One că Washingtonul nu urmărește o închiriere temporară, ci dobândirea completă a teritoriului, precizând că SUA „au nevoie de un titlu de proprietate”. Reacția Danemarcei și a autorităților groenlandeze Atât premierul danez Mette Frederiksen, cât și șeful guvernului groenlandez, Jens-Frederik Nielsen, au respins ferm orice scenariu de vânzare sau anexare a Groenlandei. Oficialii au subliniat în mod repetat că insula nu este de vânzare și că statutul său nu poate fi negociat. Groenlanda: teritoriu strategic și resurse naturale Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani și are în prezent statut de teritoriu semiautonom, cu o populație de aproximativ 57.000 de locuitori. Economia sa se bazează în principal pe pescuit și este susținută anual de guvernul danez cu circa un miliard de dolari, deși insula dispune de resurse naturale semnificative, inclusiv petrol și gaze naturale, care îi conferă o importanță strategică tot mai mare.

Senatori SUA vor să interzică ocuparea unui teritoriu NATO (sursa: Pexels/ArcticDesire.com Polarreisen)
Putin vrea Odesa, pentru izolarea Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Adevăratul scop al lui Puțin este ocuparea Odesei, pentru a tăia accesul Ucrainei la Marea Neagră

Putin vrea Odesa, pentru izolarea Ucrainei. Președintele rus Vladimir Putin își dorește capturarea orașului Odesa, considerat un obiectiv strategic major în războiul din Ucraina, potrivit Financial Times. Obiectivul său este să taie complet accesul Ucrainei la Marea Neagră și să își consolideze controlul asupra sudului țării. Informația provine de la un oficial occidental de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului. Putin vrea Odesa, pentru izolarea Ucrainei Potrivit sursei citate, Vladimir Putin consideră Odesa un oraș cu semnificație istorică pentru Rusia și urmărește să îl ocupe cu orice preț. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Capturarea orașului-port ar fi, în viziunea Kremlinului, cheia succesului în acest război. Declarații recente ale liderului rus și ale consilierului său Nikolai Patrușev au confirmat intenția de a revendica orașul. În plus, biroul președinției de la Kiev a anunțat că Rusia urmărește ocuparea Odesei și a orașului Nikolaiv pentru a priva Ucraina de ieșirea la mare. Situație tensionată la Kiev Atmosfera la Kiev este din ce în ce mai apăsătoare. Potrivit Financial Times, conducerea ucraineană, în discuții confidențiale cu aliații occidentali, insistă asupra necesității unei presiuni internaționale pentru o încetare a focului. Cu un an sau doi în urmă, astfel de poziții erau considerate inacceptabile în cercurile guvernamentale ucrainene. Toamna ar putea aduce o escaladare Lideri NATO și oficiali europeni se tem că frontul s-ar putea deteriora semnificativ până în toamnă. Analiști militari estimează că Rusia ar putea susține actualul ritm de operațiuni încă un an, în timp ce Ucraina ar putea atinge punctul critic în următoarele șase luni, dacă nu primește sprijin militar suplimentar. Foste figuri europene trag un semnal de alarmă Aleksander Kwasniewski (fost președinte al Poloniei), Carl Bildt (fost premier al Suediei), Sanna Marin (fost premier al Finlandei) și Kajsa Ollongren (ministrul apărării din Olanda) au vizitat recent Kievul și au exprimat îngrijorări profunde. Potrivit lor, Europa riscă un „pericol clar și iminent” dacă nu acționează rapid. Ei solicită alocarea urgentă a unor fonduri între 10 și 15 miliarde de dolari pentru ca Ucraina să-și intensifice producția de armament. În lipsa acestui sprijin, avertizează ei, Ucraina riscă pierderi teritoriale semnificative, ceea ce ar pune în pericol securitatea întregii Europe. Risc de epuizare a resurselor pentru ambele tabere Analiștii militari subliniază că atât Rusia, cât și Ucraina se apropie de limita resurselor. Potrivit comandantului ucrainean Oleksandr Sîrski, linia frontului a crescut cu peste 160 km, ajungând la peste 1.200 km în total, ceea ce face apărarea tot mai dificilă. Rezistență ucraineană susținută de tehnologie Nu toți analiștii sunt pesimiști. Unii experți susțin că armata ucraineană ar putea rezista și în 2025 datorită utilizării masive a dronelor, care fac imposibilă avansarea trupelor ruse în formațiuni mari.  În plus, Rusia nu ar avea suficiente trupe mecanizate pentru a valorifica eventuale breșe în apărarea ucraineană. Scenariul pentru vara 2025 Dara Massicot, expert militar și cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat pentru Washington Post că situația operațională rămâne extrem de complicată pentru ambele părți. Potrivit ei, Rusia nu pare capabilă să lanseze o ofensivă majoră fără a fi oprită de artileria și dronele ucrainene. Astfel, vara aceasta este puțin probabil să aducă o schimbare radicală în desfășurarea războiului, concluzionează Massicot.

Manifestanți pro-palestinieni blochează sediul publicației FAZ (sursa: faz.net)
Eveniment

Protestatari pro-Palestina au ocupat temporar sediul Frankfurter Allgemeine Zeitung

Manifestanți pro-palestinieni blochează sediul publicației FAZ. Un grup de protestatari pro-palestinieni a blocat luni, temporar, accesul în sediul cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), în Frankfurt. Aproximativ 20 de manifestanți au ocupat intrarea principală a clădirii pentru a denunța războiul din Gaza. Manifestanți pro-palestinieni blochează sediul publicației FAZ Forțele de ordine au intervenit treptat și au îndepărtat protestatarii, fără incidente majore. Citește și: Un fost lider AUR, sponsor al campaniei lui Simion, și-a cerut personal scuze de la Nicușor Dan: „Iartă-mă!” Acțiunea de tip sit-in a fost marcată de scandări precum: „Opriți crima, opriți războiul, opriți genocidul din Gaza” și „Palestina liberă”. Protestatarii au cerut publicarea unei declarații pro-palestiniene Reprezentanții FAZ au confirmat protestul și solicitarea manifestanților ca ziarul să publice o declarație de susținere a cauzei palestiniene. Petra Hoffmann, purtătoarea de cuvânt a publicației, a declarat că redacția nu va răspunde acestei cereri, subliniind că activitatea editorială nu a fost perturbată de manifestație. Organizatorii acuză mass-media germane de complicitate Manifestația a fost organizată de Alianța de Acțiune pentru Palestina din Frankfurt, ai cărei membri susțin că războiul din Fâșia Gaza reprezintă un genocid care durează de un an și jumătate. Ei acuză mass-media din Germania, inclusiv FAZ, că ar fi complice prin tăcere, publicând informații militare din Israel și ignorând acuzațiile de genocid împotriva palestinienilor. Acuzațiile de genocid și reacția Israelului În plan internațional, Africa de Sud a inițiat o acțiune împotriva Israelului la Curtea Internațională de Justiție de la Haga, acuzând statul israelian de genocid. Guvernul de la Ierusalim respinge categoric aceste acuzații, argumentând că acțiunile sale vizează exclusiv gruparea militantă Hamas. O decizie a instanței internaționale este, momentan, în așteptare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră