vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: Nuclearelectrica

15 articole
Politică

Cine sunt politrucii care supervizează construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Cine sunt politrucii care supervizează construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă: consiliul de administrație al companiei Energonucleat este compus din trei membri PSD, nici unul dintre ei neavând vreo legătură cu domeniul nuclear. Citește și: EXCLUSIV Șocant: milioanele fără justificare din conturile ministrului Muncii, bugetarul PSD Manole. Record: 780.000 de lei în 11 zile Ultima numire a avut loc în august 2025 și l-a adus în acest CA pe un fost director al unei companii din Sectorul 5, controlată de familia Piedone.  Cine sunt politrucii care supervizează construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă Energonuclear este o companie controlată integral de Nuclearelectrica, din portofoliul ministerului Energiei. „EN este o Societate de Proiect responsabila cu Constructia, Punerea in Functiune si Exploatarea Comerciala a celor doua unitati de 720 MW de tip CANDU 6 (Unitatile 3 & 4) existente pe amplasamentul de la CNE Cernavoda si utilizeaza tehnologia de tip CANDU (Canadian Deuterium and Uranium)”, se arată pe site-ul companiei. Cine sunt clienții PSD plasați în CA-ul Energonuclear, în 2025, în plină discuție despre depolitizarea companiilor de stat, mai ales a celor din energie: președintele CA-ului este Antonie Marius Negru, pus de PSD secretar de stat la ministerul Energiei. El a absolvit, la 31 de ani, facultatea de inginerie de la o universitate din Târgu Jiu. Din 1992 în 2008, când nu avea studii superioare, a „supervizat” instalații mecanice, potrivit propriului CV. El a fost până la începutul anului 2023 membru în Directoratul Complexului Energetic Oltenia, companie cu capital majoritar de stat. El a fost schimbat din funcție de fostul ministru Virgil Popescu, care l-a învinovățit de accidentul produs la Cariera Jilț Sud în care și-au pierdut viața trei mineri. PSD l-a apărat de acuzații.  Vlad Grigorean, membru PSD, este șeful de cabinet al președintelui Consiliului Județean Neamț. Presa locală scria, în aprilie 2025, că a fost plasat în controversata Autoritate Teritorială de Ordine Publică (ATOP) Neamț, de unde urma să încaseze 2.500 de lei pe ședință. „În urmă cu câteva săptămâni, Grigorean a participat la un fel de emisiune tip gazeta de perete a partidului unde a reușit performanța de a spune, de vreo 30-40 de ori, evident cu accente de laudatio, numele președintelui Daniel Harpa”, consemna, în 2023, Vestea.net.  Paul Eduard Simion, consilier PSD la Sectorul 5 și deținător al unei diplome de „management strategic” de la Universitatea Româno-Americană. A fost director la compania de infrastructură a Sectorului 5, primărie controlată de familia Piedone. Din 2002 în 2011 a fost organizator și coordonmator „evenimente oficiale jocuri electronice” în sectorul Gaming.  Dacă nu își îndeplinește angajamentele privind numirile la conducerea companiilor de stat din energie și nu remediază deficiențele până la sfârșitul lunii noiembrie 2025, România riscă să piardă definitiv aproape 228 de milioane de euro.

Cine sunt politrucii care supervizează construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă: unul dintre ei, Paul Eduard Simion, consilier la primăria lui Piedone Foto: Facebook
Un fost lăcătuș mecanic, Pavel Casian Nițulescu, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica Foto: Facebook
Politică

Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica

Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica: în aprilie, Sebastian Burduja, încă ministru al Energiei, l-a plasat în consiliul de administrație al acestei companii pe secretarul de stat Pavel Casian Nițulescu (PSD), iar de la 24 septembrie va fi membru al CA-ului și Artur Stratan, șeful de cabinet.  Citește și: Patrioții auriști, cei mai ostili serviciului militar pe bază de voluntariat. Alegătorii PNL și USR, cei mai favorabili Nițulescu este secretar de stat la ministerul Energiei, din 2022. Mandatul său în CA-ul Nuclearelectrica ar fi fost recent prelungit. Numirea lui Stratan a fost făcută la început de septembrie, în mandatul ministrului PSD Bogdan Ivan.  Un fost lăcătuș mecanic și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica Numirea ridică serioase semne de întrebare privind un posibil conflict de interese: cum va vota Stratan, în CA-ul Nucleaelectrica, împotriva celui care-i este șef din 2022? DeFapt.ro a scris din aprilie 2025 despre CV-ul lui Pavel Casian Nițulescu: fost lăcătuș mecanic, cu aptitudini la desen, potrivit propriilor informații.  Potrivit propriului CV, Nițulescu, născut în 1973, a fost lăcătuș mecanic la Petrila, din 1991 în 1997. Ar fi terminat facultatea la universitatea din Petroșani în 1998 (probabil la seral, de vreme ce muncea) și a urmat și un curs de securitate la Colegiul Național de Apărare, în 2023. El vorbește limba engleză și precizează, în CV, că are „aptitudini și competențe artistice” la desen.  Nițulescu era membru al Consiliului de Supraveghere a Complexului Energetic Oltenia, de unde a demisionat în februarie 2025.  Șeful său de cabinet, Artur Stratan, este absolvent al Universității de Petrol și Gaze din Ploiești în 1987. În octombrie 2021, Stratan își exprima regretul pentru faptul că Românai se desprinde de gazele rusești: „Mult mai trist pentru noi, este că România este deja izolată și probabil că nu va mai primi gaze de la Gazprom, la nivelul la care primea înainte. A luat deja naștere o insulă formată din România, Moldova și Ucraina, care va fi ocolită cu regularitate de marile livrări de gaze naturale”. 

Cumul enorm salariu-pensie la Nuclearelectrica (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Cumul salariu-pensie la Nuclearelectrica și de peste 100.000 de lei net lunar

Cumul enorm salariu-pensie la Nuclearelectrica: la companie energetică de stat care operează Centrala Nucleară de la Cernavodă, mai mulți angajați beneficiază de venituri nete lunare între 40.000 și 117.000 lei, rezultate din cumulul salariului cu pensia. Cumul enorm salariu-pensie la Nuclearelectrica Potrivit informațiilor obținute de G4Media, în cadrul companiei există zeci de astfel de cazuri, unele chiar în familie – soț și soție fiind angajați simultan. Surse interne confirmă că această practică este larg răspândită. Citește și: Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR Cosmin Ghiță (foto), directorul general al Nuclearelectrica, s-a aflat în topul veniturilor din companie în anul precedent, încasând 2,29 milioane lei brut, sumă formată din salariu fix și bonusuri pentru performanță. Tot la Nuclearelectrica lucrează și unul dintre fiii fostului senator și judecător constituțional Toni Greblă, angajat în perioada studenției la o universitate privată. În prezent, acesta câștigă peste 27.000 lei net lunar.

Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, îmbuibată cu salarii de la stat Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, îmbuibată cu salarii de la stat

Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, a fost îmbuibată cu salarii de la stat în timpul regimului PSD-PNL: în 2021, salariile soților Marius și Vasilica Grăjdan însumau circa 700.000 de lei, net, anual, iar în 2023 ajunseseră la peste 997.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică “Nesimțirea e mare“, spunea premierul Ilie Bolojan despre modul în care RAAPPS a închiriat un mic palat în centrul Capitalei unei obscure companii private care, ulterior, a subînchiriat unei bănci de stat.  Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, îmbuibată cu salarii de la stat “Pe Șoseaua Kiseleff există o clădire frumoasă a RA-APPS, unde funcționează o bancă de stat. Credeți că banca de stat a închiriat sediul de la RA-APPS? Nu. RA-APPS a încheiat unui privat, iar privatul, cu câteva zeci de mii de euro lunar, de foarte mulți ani, a închiriat-o unei bănci de stat. Încă nu m-am întâlnit cu directorul de la RA-APPS, dar pe cel de la bancă l-am întrebat. Totuși, la un salariu de 20.000 de euro net, nu v-ați interesat de ce plătiți unui intermediar sume exorbitante lună de lună?“, a arătat Bolojan. Marius Grăjdan conduce RAAPPS din 2017. La acel moment, soția sa lucra la ENEL. Însă, odată cu avansarea soțului, ea ajunge la controversatul monopol de stat Transgaz, unde este director la HR. În anul fiscal 2021, salariul lui Marius Grăjdan era de 251.572 de lei, net, anual. În 2023 a sărit la 316.042 de lei. În 2021, soția sa, Vasilica, lua circa 449.000 de lei de la Transgaz și filiala din Republica Moldova, Eurotransgaz.  În 2023, ea ajunsese la 681.000 de lei - bani luați de la Transgaz, Eurotransgaz și Nuclearelectrica, fiind plasată în CA-ul aceste companii. Vasilica Grăjdan este absolventa unei facultati de economie din Brasov si din 1992 în 1997 a fost contabilă la Electrica Transilvania Sud.   

Pesedist cu facultate la 31 de ani, fost mecanic de sondă, președinte al CA Energonuclear Foto: Facebook PSD Gorj
Politică

Un pesedist cu facultate la 31 de ani, fost mecanic de sondă, președinte al CA Energonuclear

Un pesedist cu facultate la 31 de ani, fost mecanic de sondă și „instalator rețea” gaze naturale, a ajuns președinte al CA Energonuclear, compania care va construi reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Mariu Antonie Negru, pesedist din Gorj, este și secretar de stat la ministerul Energiei. Indemnizația brută, lunară, a unui membru al CA-ului Energonuclear este de 5.000 de lei.  Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% Negru este și „administrator neexecutiv” la Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu-Feldioara, deși nu are nici o legătură profesională cu acest domeniu. În anul fiscal 2024 a încasat de aici 49.140 de lei, net.  Pesedist cu facultate la 31 de ani, fost mecanic de sondă, președinte al CA Energonuclear Numirea lui Negru într-un consiliu de administrație încalcă angajamentele fostului premier Ciolacu, care a cerut ca demnitarii să nu mai fie membri ai CA-urilor, pentru a se conforma angajamentelor din PNRR de depolitizare a companiilor de stat. Marius Antonie Negru s-a născut la 1 septembrie 1976 și a absolvit în 2007 facultatea de „Tehnologia construcțiilor de mașini” din cadrul Universității Brâncuși din Târgu Jiu.  Din 1992 în 1999, el a fost mecanic la S.C. Foraj Sonde S.A. Tg. Cărbunești, iar din 1999 în 2008 a fost „instalator rețea” la  Distrigaz Sud Rețele. În 2023, Negru a ajuns secretar de stat la ministerul Energiei, cu susținerea PSD. În aprilie 2025, a fost plasat în fruntea consiliului de administrație la Energonuclear.  „Un secretar de stat nu este îndreptăţit să aplice să fie membru într-un Consiliu de Administraţie”, spunea Marcel Ciolacu în august 2024.   

Un lăcătuș mecanic, Pavel Casian Nițulescu, cu aptitudini la desen va conduce Nuclearelectrica Foto: Facebook
Politică

Un lăcătuș mecanic cu aptitudini la desen va conduce Nuclearelectrica

Un lăcătuș mecanic, Casian Nițulescu, cu aptitudini la desen va conduce Nuclearelectrica: el urmează să fie plasat, la propunerea ministrului Energiei, Sebastian Burduja, în consiliul de administrație al acestei companii - după cum a relatat DeFapt.ro în această dimineață.  Pavel Casian Nițulescu este acum secretar de stat la ministerul Energiei, reprezentând PSD. De altfel, în 2024, el a candidat pentru un post de senator PSD.  Nuclearelectrica este unul dintre cei mai mari derulatori de proiecte de investiţii, însă deocamdată se află în faza de analiză a lor şi nu s-au luat deciziile finale de investiţie, deci, nu avem acum o claritate asupra costurilor, declara, în noiembrie 2024, Elena Petrescu, director Comunicare, Sustenabilitate şi Relaţia cu Investitorii al companiei. Un lăcătuș mecanic cu aptitudini la desen va conduce Nuclearelectrica Potrivit propriului CV, Nițulescu, născut în 1973, a fost lăcătuș mecanic la Petrila, din 1991 în 1997. Ar fi terminat facultatea la universitatea din Petroșani în 1998 (probabil la seral, de vreme ce muncea) și a urmat și un curs de securitate la Colegiul Național de Apărare, în 2023. El vorbește limba engleză și precizează, în CV, că are „aptitudini și competențe artistice” la desen.  Nițulescu era membru al Consiliului de Supraveghere a Complexului Energetic Oltenia, de unde a demisionat în februarie 2025.  „Retragerea sa vine în contextul unor observații ale Comisiei Europene, comunicate, anul trecut, Guvernului României, în care erau semnalate unele nereguli legate de numirile la companiile de stat. Nițulescu nu și-a exercitat calitatea de supraveghetor din cauza unor probleme mai vechi, care au dus la neînregistrarea sa de către Registrul Comerțului între reprezentanții CS ai CEO, arată gorjeanul.ro. Practic, Nițulescu a figurat doar cu numele în CS în toată această perioadă. Pavel Casian Nițulescu este membru PSD, potrivit ultimei declarații de interese, și a fost selectat în CS al CEO la data de 17 august 2023”, scria Radio Infinit. 

Burduja vrea să-l bage în CA-ul Nuclearelectrica pe avocatul lui Mario Iorgulescu Foto: Facebook
Politică

Burduja vrea să-l bage în CA-ul Nuclearelectrica pe avocatul lui Mario Iorgulescu, Oleg Burlacu

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, vrea să-l bage în CA-ul Nuclearelectrica pe avocatul lui Mario Iorgulescu, Oleg Burlacu, ex-candidat la primăria Chișinău și ex-viceprimar PNL al Sectorului 5, între 2022 și 2024, în mandatul dominat de Cristian Popescu Piedone.  DeFapt.ro a scris, în această dimineață: "«Reforma» lui Burduja pentru a debloca PNRR: dă afară numiții politic în CA al Nuclearelectrica și îi înlocuiește cu membri PNL și PSD”.  Citește și: Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 de euro în 2024. Toți șefii și membrii CA, bonusuri uriașe Burduja vrea să-l bage în CA-ul Nuclearelectrica pe avocatul lui Mario Iorgulescu Avocatul originar din Republica Moldova a mai făcut parte din conducerea unei companii de stat - el a fost membru al consiului de supraveghere al Translectrica din 2019 în 2021 - și a jupuit compania de bani: după ce a fost dat afară din acest consiliu, a dat Transelectrica în judecată și a câștigat sume impresionate de bani. El a câștigat două procese cu această companie de stat, la Curtea de Arbitraj de la Viena. Primul din aceste procese i-a adus despăgubiri de 792.132 de lei, iar al doilea de peste 135.000 lei, scria economica.net. Presa a scris că această situație s-a datorat deciziei guvernului PNL Cîțu de a-i demite pe cei numiți la Transelectrica de guvernul PNL Orban, deși aceștia aveau mandat de patru ani. Mai mulți membri ai CS Transelectrica demiși de guvernul Cîțu ar fi câștigat procese la curtea de la Viena.  În declarațiile de avere, Burlacu și-a secretizat sumele obținute de la CS Transelectrica, deși aceste date sunt publice și apar în rapoartele companiei. Burlacu primea 15.532 de lei, net, lunar, în 2021, de la compania de stat.  Viitorul membru al CA-ului Nuclearelectrica este membru al PNL. Burlacu este din comuna Măcărești, raionul Ungheni, Republica Moldova. În 2023 el a candidat la primăria Chișinău din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova, condus de fostul premier Vlad Filat, care a stat circa patru la închisoare pentru corupție. La acele alegeri, Burlacu a obținut jalnicul scor de 0,39%. În iunie 2022, presa consemna că el este avocatul lui Mario Iorgulescu. Burlacu a explicat că magistrații italieni ar fi respins cele două mandate europene de arestare emise pe numele lui Iorgulescu „deoarece starea psihică a lui este de natură să împiedice participarea conștientă la proces”.  Știri Moldova scrie că avocatul a fost lider PDL în Sectorul 5, iar în 2023 era vicepreșdinte al PNL Sector 5 București. 

Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Investigații

EXCLUSIV Burduja dă afară numiții politic în CA Nuclearelectrica, îi înlocuiește cu membri PNL, PSD

Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) pentru a convinge Comisia Europeană că a depolitizat compania de stat. Ministrul Energiei apelează la acest truc pentru a debloca plata a 300 de milioane de euro din PNRR, bani indisponibilizați de Comisia Europeană. Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) Practic, pretextul lui Burduja este că, prin aceste schimbări în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, se va bifa jalonul 121 din PNRR, acum neatins de România. Printre cei propuși în CA al Nuclearelectrica de ministrul Sebastian Burduja se află: pesedistul Pavel Casian Nițulescu, un fost lăcătuș mecanic și actual secretar de stat la ministerul Energiei; fostul deputat PNL Laurențiu Cazan; pesedistul Petre Nicolescu, coordonatorul departamentului Energie al PSD; liberalul Oleg Burlacu, vicepreședinte PNL Sector 5; academicianul Ionuț Purica, ex-consilier al lui Sebastian Burduja la Ministerul Cercetării. Jalonul 121 din PNRR costă România 300 de milioane de euro Comsia Europeană a trimis o scrisoare Guvernului României, respectiv premierului Marcel Ciolacu, prin care informa că s-a decis blocarea a 300 de milioane de euro destinați României, bani aferenți jalonului 121 din PNRR. Citește și: Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 de euro în 2024. Toți șefii și membrii CA, bonusuri uriașe Motivul: oficialii de la Bruxelles au constatat existența unei serii de conflicte de interese și influențe politice în numirea membrilor în consiliile de administrație ale companiilor de stat. Printre aceste companii se află și Nuclearelectrica, una dintre cele mai importante companii din industria energetică, acolo unde trei din cei șapte membri ai Consiliului de Administrație au fost numiți direct, fără a fi supuși unei proceduri de selecție competitive și transparente, conform economedia.ro. Culmea schimbărilor în CA: susținuții politic, înlocuiți cu membri de partid Între timp, unul din membrii Consiliului de Administrație a decis să părăsească forul de conducere. Ministrul Sebastian Burduja a decis să mai revoce alți patru membri CA, unii - din cauze neimputabile, alții - din motive imputabile.   În cazul celor care vor fi revocați din cauze neimputabile, ministrul Sebastian Burduja a invocat respectarea "jalonului nr. 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență al României". Practic, Burduja a decis să-i înlocuiască pe membrii CA aflați în conflict de interese sau sprijiniți politic cu foști și actuali politicieni de la PSD și PNL.  Oleg Burlacu (PNL), aproape 800.000 de lei de la Transelectrica Liberalul Oleg Burlacu, vicepreședintele PNL Sector 5, este una din cele cinci propuneri ale ministrului Sebastian Burduja pentru Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Avocat de profesie, Oleg Burlacu a făcut parte din Consiliul Local al Sectorului 5 în perioada 2012-2016. Ulterior, în 2019, a ajuns, pe filieră de partid, membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica. În anul 2021 a fost dat afară de la Transelectrica în urma unei decizii a premierului Florin Cîțu, care voia să scape de oamenii numiți de premierul Ludovic Orban. Războiul dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban a fost decontat din taxele și impozitele plătite de români: Oleg Burlacu a dat în judecată Transelectrica la Curtea de Arbitraj de la Viena, reclamând că a fost revocat ilegal din funcție. În urma acestui demers, a primit compensații de 792.132 de la Transelectrica, adică în jur de 159.000 de euro. Laurențiu Nicolae Cazan, fost deputat PNL Un alt liberal propus de ministrul Sebastian Burduja, șeful PNL București, în CA al Nuclearelectrica este fostul deputat Laurențiu Nicolae Cazan. În perioada 2013-2017, Cazan a fost președinte TNL Râmnicu Vâlcea, apoi a ajuns în Biroul Politic Județean Vâlcea. Din iunie 2024, este președinte interimar la PNL Vâlcea. Cazan a profesat ca avocat, dar a trecut și  prin Consiliul de Administrație al CET Govora. Anul 2020 i-a adus un mandat de deputat PNL. Nu a fost ales pentru un nou mandat în 2024. Soția sa, Iulia Elena Cazan, lucrează la Consiliul Concurenței, filiala Râmnicu Vâlcea. Nițulescu (PSD), fost lăcătuș mecanic Pesedistul Pavel Casian Nițulescu este o altă propunere a ministrului Sebastian Burduja pentru conducerea Nuclearelectrica. Nițulescu și-a început cariera în 1991, ca lăcătuș mecanic la Uzina de Preparare a Cărbunelui Petrila, apoi a ajuns inginer și a lucrat în domeniul minier. Penultima funcție deținută a fost cea de director la Sucursala Presterv Petroșani a Complexului Energetic Hunedoara. În ianuarie 2022, Nițulescu a fost numit secretar de stat la Energie, iar în paralel, începând cu august 2023, a fost și membru în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Pavel Casian Nițulescu a menționat în CV-ul său că este licențiat în drept la Univesitatea "Titu Maiorescu", la care a fost înscris în perioada 2001 – 2005, timp în care figura angajat ca inginer adjunct – șef stație CFU, respectiv șef sector Transport  CFU la exploatarea de preparare a cărbunelui Valea Jiului. După ce a ajuns ajuns la București, pesedistul Pavel Casian Nițulescu a făcut un curs de Securitate și Bună Guvernare la Universitatea Națională de Apărare Carol I. Fostul șef de cabinet al lui Bădălău, promovat de Burduja la Nuclearelectrica Petre Iulian Nicolescu, un alt pesedist propus pentru CA al Nuclearelectrica, este coordonatorul Departamentul Energie din cadrul Consiliului Național al PSD. Acesta și-a început activitatea în 1999 ca agent comercial la o firmă din Pitești. Ulterior, a ajuns consilier juridic la Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Argeș. În perioada decembrie 2003 – ianuarie 2014, Nicolescu a fost funcționar public cu statut special, apoi a fost plasat ca șef serviciu la Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie. Tot pe filieră de partid, a ajuns șeful Departamentului pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului din Ministerul Economiei. În iulie 2016 a ajuns la Primăria Sector 4, iar în februarie 2017 a fost numit secretar de stat la Turism. De la Turism, a trecut la Economie, apoi iar la Privatizare. Din noiembrie 2018 până în noiembrie 2019, Nicolescu a fost șeful de cabinet al ministrului Niculae Bădălău. Apoi, a primit sinecuri la Depogaz Ploiești și la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Academicianul Ionuț Purica, fostul consilier al lui Burduja Academicianul Ionuț Purica este ultimul din cei cinci nominalizați de ministrul Sebastian Burduja pentru șefia Nuclearelectrica. În ultimii 20 de ani, a fost cercetător senior la Academia Română, director executiv la FCCEA, consultant extern la Banca Mondială, președinte CNCAN și consilier al ministrului Sebastian Burduja la Ministerul Cercetării. În anul 2009, Ionuț Purica a fost și consilierul ministrului Economiei Adriean Videanu, nașul ministrului Sebastian Burduja. Totodată, Ionuț Purica face parte din Consiliul Științific al Fundației Universitare a Mării Negre "Mircea Malița", condusă de profesorul cu vederi rusofile Dan Dungaciu. DeFapt.ro a insistat să obțină un punct de vedere de la ministrul Sebastian Burduja în legătură cu propunerile pentru CA al Nuclearelectrica, dar ministrul a refuzat orice dialog.     

Cosmin Ghiță (dreapta), directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR în 2024. Toți șefii, membrii CA, bonusuri uriașe

Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR brut. Cosmin Ghiță a primit acest bonus "de performanță" pe lângă salariul său anual, de aproape 137.000 euro brut.  Pe lista celor care au primit bonusuri de performanță substanțiale se află șapte persoane, inclusiv directorii financiari Faranga Dan Niculaie și Daniel Adam, care au primit 73.000 de euro brut, respectiv 49.000 de euro brut. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Șefii companiei Nucleareletrica au mai fost răsfățați cu o serie de beneficii pe parcursul anului 2024: de la asiguare de răspundere profesională, decontarea cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, mașini de serviciu, până la pachete de servicii medicale și asigurări medicale private. Salarii de zeci de mii de lei lunar Compania Nuclearelectrica, controlată de Ministerul Energiei, a făcut public Raportul de Remunerare pe anul 2024. Din acest document public aflăm că directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, primește o indemnizație brută lunară de 53.778 lei. Adică, în jur de 10.775 euro brut lunar. În topul salariilor de la Nuclearelectrica, este urmat de directorii financiari: Dan Niculaie Faranga, Vasile Dascălu și Daniel Adam. Fiecare din cei trei directori financiari a primit un salariu brut lunar de 51.000 lei, adică 10.200 de euro.  De ce apar trei directori financiari la Nuclearelectrica în anul 2024? Pentru că Faranga Dan Niculaie a fost înlocuit de Vasile Dascălu în aprilie 2024, iar cel din urmă a fost înlocuit cu Daniel Adam în noiembrie 2024. Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR Pe lângă plata veniturile lunare, cei patru șefi de la Nuclearelectrica au mai primit o indemnizație variabilă anuală în funcție de îndeplinirea indicatorilor de performanță în cadrul companiei. Directorul general Cosmin Ghiță a primit o indemnizație brută variabilă de 1.613.340 lei, echivalentul a 322.600 de euro brut. Pe locul secund la indemnizația brută variabilă s-a clasat directorul financiar Dan Niculaie Faranga, care a fost renumerat pe lângă salariu cu un bonus de 365.193 brut (73.000 euro brut). Locul trei a fost ocupat Daniel Adam cu suma brută de 244.800 lei, echivalentul a 49.000 de euro brut. Fragment din Raportul de remunerare al Nuclearelectrica pe 2024 (sursa: Ministerul Energiei) Membrii CA, indemnizații și bonusuri de 86.000 de euro fiecare Bonuri de performanță au primit și cei cinci membri din Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Președintele Consiliului de Administrație, inginerul Minodor Teodor Chirică, primește o indemnizație fixă lunară brută de 17.926 lei și o componentă variabilă anuală brută în valoare de 12 indemnizații fixe lunare brute. Defalcat, președintele Minodor Teodor Chirică a primit 215.112 lei brut pentru funcția de membru în Consiliul de Administrație, plus alți 215.112 lei brut bonusul de performanță anual. În total 430.224 lei brut, echivalentul a 86.000 de euro. Tot câte 86.000 de euro brut au primit și ceilalți membri ai Consiliului de Administrație: Elena Popescu, Remus Vulpescu, Dumitru Chirleșan și Vasilică Grăjdan. Mașini și polițe de asigurare de până la trei milioane de euro Pe lângă veniturile substanțiale, șefii Nuclearelectrica au o serie de beneficii aferente funcției. De exemplu, directorul general Cosmin Ghiță și directorul financiar beneficiază de asigurări de răspundere profesională cu o sumă asigurată de trei milioane de euro. Separat, mai au asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, pachete de servicii medicale și/sau asigurări medicale plătite de Nuclearelectrica, fond de protocol, mașină de serviciu, secretare, birouri și concedii plătite. Celor cinci administratori li se rambursează toate cheltuielile aferente îndeplinirii mandatului, dar au dreptul și la laptopuri, telefoane și mașini de serviciu. În plus, fiecare administrator are o poliță de asigurare în legătură cu activitatea în Consiliul de Administrație de până la 3 milioane de euro. Totodată, beneficiază de același pachet de servicii medicale și/sau asigurări medicale private la fel ca directorii Nuclearelectrica. 

Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR pentru că marile companii din Energie sunt sub control politic Foto: Ministerul Energiei
Eveniment

Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR

Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane d euro din PNRR, a explicat Marcel Boloș într-un interviu pentru Agerpres. Însă Boloș a folosit un limbaj încâlcit și a părut chiar să apere decizia de a numi conduceri ale acestor mari companii de stat fără să se respecte regulile convenite cu Comisia Europeană. Citește și: Antisemitism brutal al „președintelui ales” Georgescu: „Dumnezeu l-a făcut pe Adam și Eva, nu pe Adan și Ițik” Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR „Am avut şi avem în continuare suspendate 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea o vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului. Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedeşte a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate. Evident, dacă e prevăzută plata salariilor compensatorii, să fie făcută această plată. Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon - discutăm de 300 de milioane de euro - pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor şi în felul acesta pierdem o grămadă de bani. Să nu uităm că vin reformele şi mai dure în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi atunci, dacă ne poticnim la proceduri administrative care ţin de normalitatea implementării lor, atunci ce o să facem când jaloanele privind reformele sunt mult mai complexe şi mult mai costisitoare din punct de vedere al bugetului?”, a explicat Boloș.

Nuclearelectrica, Romgaz, rating Fitch negativ (BBB-) (sursa: Facebook/ROMGAZ)
Economie

Nuclearelectrica, Romgaz, rating Fitch negativ (BBB-)

Nuclearelectrica, Romgaz, rating Fitch negativ (BBB-). Agenția de rating Fitch a anunțat marți revizuirea perspectivei ratingului acordat companiei Romgaz, de la „stabilă” la „negativă”, menținând în același timp calificativul „BBB-” pentru datoria pe termen lung. Informația a fost transmisă de Romgaz printr-un raport remis Bursei de Valori București. Nuclearelectrica, Romgaz, rating Fitch negativ (BBB-) Decizia Fitch de a modifica perspectiva ratingului Romgaz este direct legată de revizuirea recentă a ratingului suveran al României, care a fost ajustat de asemenea de la „stabilă” la „negativă” pe 17 decembrie 2024. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj „Revizuirea perspectivei rating-ului suveran al României determină automat o revizuire similară pentru perspectiva rating-ului Romgaz,” se precizează în raportul companiei. Poziția solidă a Romgaz pe piață, reiterată de Fitch Deși perspectiva a fost modificată, Fitch a reconfirmat poziția dominantă a Romgaz pe piața gazelor naturale din România, menționând: Potencialul de creștere a producției datorat dezvoltării perimetrelor Neptun Deep și Caragele. Politica financiară conservatoare a companiei, care contribuie la stabilitatea sa. Primul rating atribuit Romgaz de către Fitch a fost acordat pe 21 mai 2024 și confirmat în raportul curent. Context similar pentru Nuclearelectrica Recent, Fitch a revizuit și perspectiva ratingului Societății Naționale Nuclearelectrica de la „stabilă” la „negativă”, menținând calificativul „BBB-” pentru datoria pe termen lung (IDR - Long-Term Issuer Default Rating). Acest lucru reflectă un trend similar în evaluarea companiilor strategice din România, ca urmare a evoluției ratingului suveran. Revizuirea perspectivei Romgaz subliniază interdependența dintre ratingurile suverane și cele ale companiilor de importanță strategică din România. Deși perspectivele economice ale țării influențează direct ratingurile corporative, poziția solidă a Romgaz pe piața internă și potențialul său de creștere continuă să fie puncte forte recunoscute de Fitch.

Ana Birchall investește în aur Foto: Facebook
Politică

Ana Birchall investește în aur

Ana Birchall investește în aur: lingourile candidatei independente la președinția României valorează, potrivit declarației de avere depusă la Biroul Electoral Central, 411.686 de euro. Birchall candidează ca independent la funcția de președinte al României. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu „Recent am lichidat investiții mai vechi (investiții făcute din sume obținute ÎNAINTE ca eu să intru în politică), iar sumele astfel obținute, în loc să fie cheltuite pe lux, au fost reinvestite în aceste lingouri ca o investiție mai sigură pe termen lung pentru copilul meu, având în vedere perioada turbulentă care se anunță internațional!”, a explicat Birchall. Ana Birchall investește în aur Ea deține și bijuterii în valoare de 65.000 de euro. În anul fiscal 2023, salariul și diurna ei de la Nuclearelectrica au fost de 536.744 de lei, net anual. Ea era „Reprezentant Special pentru Proiecte Strategice și Relații Internationale” la această companie de stat, însă a demisionat din această funcție în martie 2024. Însă salariul soțului ei, care activează în SUA, a fost incomparabil mai mare: 1,2 milioane de dolari, net, în anul fiscal 2023. Ana Birchall deține, la BCR, obligațiuni de stat în lei, dolari sau euro, în valoare de aproximativ 460.000 de euro. Familia Birchall are o casă și un apartament în SUA - dar localitatea a fost secretizată în declarația de avere - un apartament de 304 mp în București, o casă de vacanță în județul Suceava, de 240 mp, și un apartament de doar 50 mp în dreptul căruia a fost secretizată chiar și țara unde se află. Familia Birchall nu are datorii, rezultă din declarația de avere.

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat (sursa: defapt.ro)
Investigații

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat. 3,5 milioane de euro au îngropat Ministerul Economiei și Nuclearelectrica în fundația unui complex sportiv cu bazin de înot olimpic, proiect finanțat de statul român pentru îmbunătățirea condițiilor de viață în orașul Cernavodă. Proiectul faraonic a fost abandonat în urmă cu 12 ani, dar ruinele nu au fost nici măcar conservate pentru ca, la un moment dat, lucrările să poată fi continuate. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, susține că acest proiect este "o chestie urâtă", construit într-o zonă arheologică, pe care nu ar putea să îl administreze în cazul în care ar fi finalizat vreodată. Mai mult, infrastructura sportivă existentă, adică terenurile de baschet și tenis, ar urma să fie distruse de Nuclearelectrica, sub conducerea directorului Cosmin Ghiță, pentru a face loc unor blocuri de locuințe. HG din 1991, buget - zece ani mai târziu Statul român a aprobat programul social pentru îmbunătățirea condițiilor de viață din orașul Cernavodă și ale personalului de execuție și exploatare ale CNE Cernavodă prin Hotărârea de Guvern 454 din iunie 1991. Prin acest program s-a decis, la începutul anilor 2000, să se aloce bani pentru construirea unui "Centru de instruire și agrement pentru copii și tineret în orașul Cernavodă". Este vorba de un complex sportiv multifuncțional cu o sală imensă pentru competiții de handbal, tenis, volei, baschet, fotbal în sală. Proiectul mai prevedea săli de fitness, de box, de arte marțiale, tenis de masa etc. Traseu: Ministerul Energiei, Nuclearelectrica, Primăria Cernavodă În plus, complexul beneficia de un bazin de înot olimpic pentru natație și polo cu tribună de 300 de locuri. Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, a spus pentru DeFapt.ro că "chestia asta era ceva… pfff… cu amfiteatru, bazine olimpice, săli de conferințe". Lucrările urma să fie finanțate de Ministerul Economiei și Energiei, instituție care vira banii în conturile Nuclearelectrica, iar de acolo erau plătiți cei care urmau să execute lucrarea. După finalizarea lucrărilor, complexul urma să fie predat către Consiliul Local Cernavodă. Contract de proiectare reziliat În anul 2007, Societatea Națională Nuclearelectrica a organizat o primă licitație pentru construcția complexului sportiv. După mai multe tergiversări, licitația a fost câștigată de firma Proconex Universal pentru suma de 30,9 milioane lei. Dar contractul a fost reziliat subit. Presa vremii a atras atenția că acest contract a fost reziliat pentru că nu ar fi fost câștigat de firmele apropiate de PDL, partid aflat atunci la putere. Oficial, la solicitarea DeFapt.ro, Cosmin Ghiță, actualul director general al Nuclearelectrica, a transmis că "rezilierea contractului cu Proconex Universal S.R.L a intervenit ca urmare a ȋntârzierii Proconex Universal S.R.L. de a preda faza de proiectare, adică a neȋndeplinirii obiectului contractului conform termenelor contractuale". Cu toate acestea, firma Proconex Universal a încasat de la Nuclearelecrica pentru lucrările executate suma de 1,55 milioane lei. Contract nou, cu firme plăcute de PDL Licitația a fost reluată în anul 2009. Contractul a fost câștigat de asocierea formată din firmele General Concrete Cernavodă SRL, SC Termogaz Company SA și SC Elcomex IEA SA. De data aceasta, valoarea contractului a fost de doar 28,6 milioane lei. În acea perioadă, firmele Termogaz Company și Elcomex IEA erau sponsori oficiali ai PDL, partid aflat la putere, și abonate la contractele publice. Termogaz Company era deținută atunci de Miron Dorel Gărdean (44 %), Ioan Rusan (20 %), Susana Rusan (20 %), Adinel Grădiştean (15%) şi Miron Lupulescu (1%). Miron Dorel Gărdean este fratele lui Adrian Gărdean, administrator la Aviaţia Utilitară Bucureşti, firmă care donase 40.000 lei Partidului Democrat Liberal. Statul a alocat 3,5 milioane de euro Cealaltă firmă, Elcomex IEA SA, era controlată de afaceristul Ion Grecu care sponsorizare în acte cu 15.000 partidul lui Traian Băsescu. Directorul Cosmin Ghiță a precizat că "prin legile anuale de aprobare a Bugetului de Stat pentru anii 2010, respectiv 2011, au fost alocate sume în bugetul Ministerului Economiei pentru finanțarea acestui obiectiv de investiți". Adică 4.092.000 lei în anul 2010, respectiv 13.494.037 lei ȋn anul 2011. În jur de 17,6 milioane lei, echivalentul a 3,5 milioane de euro. Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat Ministerul Economiei nu a mai alocat fonduri în anul 2012, iar lucrările au fost abandonate atât de firmele de casă al PDL, cât și de Nuclearelectrica. Asta, în contextul în care lucrările erau realizate în proporție de 42%. În ciuda gradului mare de realizare, lucrările nu au fost conservate din cauza lipsei de fonduri. "Având ȋn vedere că ȋncepând cu exerciţiul bugetar 2012, ȋn bugetul fostului Minister al Economiei nu au mai fost prevăzute sume pentru continuarea finanţării proiectului, conform clauzelor din contract, SNN a solicitat CNE Cernavodă, ȋn calitate de derulator efectiv al contractului, notificarea contractorilor cu privire la sistarea lucrărilor, acestea urmând a fi continuate după identificarea unei soluţii de finanţare", a transmis directorul Cosmin Ghiță. De trei ani, nici măcar nu s-au mai cerut bani Pentru continuarea lucrărilor, reprezentanții Nuclearelectrica au făcut demersuri la Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie pentru a obține banii necesari continuării lucrărilor. Dar nici miniștrilor și nici șefilor din Departamentul de Energie nu le-a păsat de proiect și de investițiile deja făcute. "În anii 2020 şi 2021, SNN a solicitat ȋn continuare sprijin din partea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, respectiv Ministerului Energiei pentru organizarea unei ȋntâlniri cu experţii ministerului ȋn domeniu pentru cristalizarea unui proiect de hotărâre de guvern care să reglementeze transferul obiectivului ȋn subordinea altui minister care poate asigura finanţarea lucrărilor de execuţie aferente obiectivului", a spus directorul Cosmin Ghiță. În ultimii trei ani nu s-a mai făcut nici un demers pentru a debloca lucrările. Primarul din Cernavodă: "Termin pe banii cui?" Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, a declarat pentru DeFapt.ro că acest proiect social nu mai poate fi resuscitat în actualele condiții. Documentele aferente proiectului ar fi depozitate pe undeva în zona Târgoviște, iar costurile de finalizare a lucrării ar fi imense, dar nu se știe cât. "Și dacă iau această lucrare o termin cu banii cui? Să spunem că ai lua această investiție. Trebuie să o termini. Trebuie foarte mulți bani ca să fie terminată. Este un proiect megaloman deja, nu mai este un proiect care să deservească comunitatea și nu este un proiect pentru comunitate. Nu poate să fie administrată. Orașul nu ar avea bani nici de administrare Singura soluție să o ia ministerele sau Consiliul Județean și să o administreze ei la nivel național sau județean. Comunitatea nu poate să administreze o asemenea construcție. Chiar dacă, să presupunem, că mâine ea va fi gata, UAT (unitate administrativ-teritorială - n.r.) nu ar putea să o administreze. Sunt costuri imense. E pe terenul primăriei, dar nu mai știu cum a fost dat terenul", a declarat primarul Liviu Cristian Negoiță. Întrebat dacă acest complex sportiv ar fi fost o sursă de venituri pentru municipalitate, primarul Liviu Cristian Negoiță s-a arătat indecis: "În principiu nu aș putea să spun că ar fi fost o dezvoltare pentru oraș. Mai auzea cineva de Cernavodă. Pe hartă știe toată lumea. A rămas în paragină și nu este normal. E o chestiune urâtă". Bonus: Nuclearelectrica va distruge niște terenuri de sport Terenurile de sport din proximitatea campusului de sport al CNE Cernvodă urmează să fie demolate pentru a face loc unor blocuri cu patru etaje care vor fi destinate pentru cazarea angajațiilor de la centrala nucleară. Ansamblul rezidențial va fi format din două blocuri, fiecare cu câte 25 de apartamente cu două camere. Documentația depusă de Nuclearelectrica pentru obținerea avizului de mediu arată că pe terenurile pe care va fi construit ansamblul rezidențial se află mai multe terenuri de sport. Practic, vor fi desființate terenurile de baschet și tenis, terenuri igienizate în vara acestui an de un ONG local care militează pentru educație, sport și natură. "Membrii ONG-ului Educație, Sport, Natura Cernavodă, cu sprijinul copiilor, au efectuat o acțiune de igienizare a celor trei terenuri de sport din proximitatea campusului CNE. Această inițiativă are scopul de a crea condiții decente pentru practicarea sportului, în contextul în care, în viitorul apropiat, pe acest amplasament se vor construi blocuri", a anunțat asociația în urmă cu două luni.

Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar de la companii de stat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, Nuclearelectrica)
Investigații

Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar

Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar. Marius Grăjdan, șeful RAAPPS, este unul dintre cei mai discreți angajați ai statului român. Și e plătit lunar cu 4.500 de euro. Soția sa, Vasilica Grăjdan, încasează lunar în jur de 8.000 de euro de la Transelectrica, Nuclearelectrica și Eurotransgaz Chișinău. Pe lângă aceste venituri, la finalul fiecărui an mai primește un bonus de performanță de 25.200 de euro de la Nuclearelectrica. Citește și: De unde are bani Regia Protocolului de Stat, cea care renovează o vilă cu astronomica sumă de nouă milioane de euro: intermediază tipărirea carnetelor de conducere, cu un profit imens RAAPPS a bugetat între șapte și nouă milioane de euro într-o vilă de protocol în care ar urma să se lăfăie în lux și opulență un demnitar anonim, potrivit Recorder. Șeful RAAPPS, arestat pentru corupție Marius Grăjdan deținea în anul 2011 funcția de director tehnic al Sucursalei pentru Administrarea și Întreținerea Fondului Imobiliar (SAIFI), din subordinea Regiei Autonome de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). O funcție importantă, în contextul în care răspundea de întreținerea majorității locuințelor de protocol ale statului român din București. Adică de confortul unor politicieni români importanți, de la demnitari cu rang de secretar de stat, până la președintele României. O oportunitate de avansare a apărut pentru Grăjdan în primăvara anului 2015, atunci când șeful RAAPPS, Gabriel Surdu, a fost arestat preventiv într-un dosar de corupție. Grăjdan preia funcția. Soția, angajată la Transgaz În acest context, funcția de director general interimar a fost preluată de Marius Grăjdan. După doi ani de interimat la conducerea RAAPPS, Marius Grăjdan a fost numit definitiv pe funcție. La scurt timp după numirea definitivă, în noiembrie 2017, soția sa, Vasilica Grăjdan, a fost angajată la Transgaz, pe o funcție de director în cadrul direcției Resurse Umane. Angajarea Vasilicăi Grăjdan a fost girată de Ion Sterian, șeful Transgaz. Tot Ion Sterian a decis un mai târziu ca subalterna sa, Vasilica Grăjdan, să fie numită în funcția de administrator al companiei Eurotransgaz Chișinău, companie înființată de Transgaz. Din februarie 2023, doamna Grăjdan a mai primit o sinecură: a fost aleasă pe o perioadă de patru ani ca membru neexecutiv în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Loc în CA al Nuclearelectrica Marius Grăjdan primește lunar un salariu de 4.500 de euro de la statul român, conform declarației de avere depuse în vara anului trecut. Soția sa, Vasilica Grăjdan, a încercat în numeroase rânduri să își ascundă salariul colosal pe care îl încasează de la Transgaz, compania condusă de Ion Sterian. Dar a uitat să îl anonimizeze în declarația de avere din mai 2023, depusă în calitate de membru în Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica. Din documentul citat rezultă că Vasilica Grăjdan a primit pentru anul 2022 un salariu de 315.405 lei de la Transgaz. Adică, 5.300 de euro lunar. Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar De la Eurotransgaz Chișinău, companie deținută intregral de Transgaz, ea a mai primit 136.144 lei moldovenești, echivalentul a 7.000 de euro. Ceea ce înseamnă în jur de 600 de euro lunar. Vasilica Grăjdan a ajuns în februarie 2023 și în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. De aici, primește o indemnizație lunară de aproximativ 10.500 lei, echivalentul a 2.100 de euro. Însă la finalul fiecărui an de mandat mai primește, conform legii, un bonus numit "componentă variabil". Acesta însumează 12 indemnizații lunare a câte 2.100 de euro. Rezultă, așadar, un bonus de 25.200 euro anual. Ceea ce înseamnă că Vasilica Grăjdan încasează un venit cumulat de 10.000 de euro lunar. Secretul vilei de pe Aviatorilor 86 Recorder a dezvăluit recent că RAAPPS urmează să investească peste șapte milioane de euro într-o locuință de protocol de lux pentru o singură familie. O investiție colosală într-o vilă de 1.200 de metri pătrați, amplasată pe Bulevardul Aviatorilor nr. 86. Administrația Prezidențială a ținut să transmită că președintele Klaus Iohannis nu a solicitat atribuirea unei locuințe de protocol și a unui spațiu pentru organizarea cabinetului de lucru. Recorder a arătat, însă, că la cabinet de lucru în locuința primită de la stat nu are dreptul, prin lege, decât un fost președinte al țării. RAAPPS a transmis că nu există nici o solicitare privind atribuirea vilei de protocol în care urmează să investească șapte milioane de euro și că, până acum, s-ar fi cheltuit doar 420.000 de euro.

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice (sursa: Pixabay)
Eveniment

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a declarat marţi că începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia reprezintă un moment istoric, în contextul în care acesta va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale anual. "Este un moment istoric pentru industria energetică din România: începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia. Este primul proiect nou de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre în ultimii 30 de ani, iar luna aceasta primele cantităţi de gaze au fost deja introduse în piaţa autohtonă. România face astfel un pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice, într-un moment de cotitură şi în contextul în care Europa şi pieţele mondiale iau măsuri rapide pentru a-şi aproviziona cetăţenii şi economiile cu energie. Faptul că acest proiect va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an înseamnă că vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum al României", a spus premierul. România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice Nicolae Ciucă a menţionat că proiectul dovedeşte "capacitatea României de a găsi noi resurse şi soluţii într-o perioadă în care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este ameninţată de războiul din Ucraina". El a adăugat totodată că proiectul este "un adevărat deschizător de drumuri" pentru viitoarele investiţii în platoul continental al Mării Negre. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Începerea cercetărilor pentru dezvoltarea altor proiecte de energie verde prin utilizarea infrastructurii deja existente se aliniază obiectivului Uniunii Europene de emisii zero până în anul 2050 şi viziunii guvernamentale de dezvoltare a sectorului energetic. Susţinerea investiţiilor în energie, abordarea pro-business şi stabilitatea vor poziţiona România ca un actor regional important, capabil să asigure necesarul pentru consumul cetăţenilor şi economiei şi chiar să devină furnizor de securitate energetică în regiune", a spus premierul. El a declarat că România acţionează pe mai multe planuri. Astfel, a invocat noua lege offshore, proiectele majore de investiţii derulate de Transgaz, acordul acestei companii cu Fondul de Investiţii al Iniţiativei Celor Trei Mări sau preluarea de către Romgaz a participaţiei în perimetrul Neptun Deep. Totodată, premierul a precizat că Guvernul susţine proiectele Nuclearelectrica şi a făcut referire la anunţul preşedintelui SUA, Joe Biden, privind alocarea unui grant în valoare de 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România. Finanțare americană în România "La nivel guvernamental, susţinem proiectele Nuclearelectrica. Vestea bună primită recent de România de la preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, privind finanţarea etapei preliminare a studiilor de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici din România este o etapă esenţială pentru dezvoltarea programului nuclear civil românesc. Operarea acestui nou tip de tehnologie şi punerea în funcţiune a unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă sunt elemente cheie pentru a asigura pe termen lung ţării noastre energie curată, ieftină şi stabilă", a spus el. Nicolae Ciucă a mai precizat că România şi-a asumat tranziţia către energia regenerabilă şi îndeplinirea ţintelor de decarbonizare. Guvernul alocă fonduri pentru stimularea investiţiilor în energie regenerabilă "Am alocat fonduri pentru stimularea investiţiilor în energie regenerabilă, utilizând toate pârghiile şi mecanismele financiare disponibile, precum PNRR şi Fondul pentru Modernizare. Lucrurile se desfăşoară dinamic. Săptămâna trecută a fost încheiată, mai precis pe 22 iunie, depunerea proiectelor pentru fondurile destinate investiţiilor pentru instalarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile eoliană şi solară", a arătat Nicolae Ciucă. Tot în cadrul PNRR, au fost lansate recent ghidurile şi schemele de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor în lanţul industrial de producţie, asamblare şi reciclare a bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice. Aceste investiţii se vor ridica la peste 2 miliarde de euro. "O altă schemă de finanţare care va spori siguranţa energetică a ţării şi va facilita dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă şi modernizarea reţelelor energetice este Fondul pentru Modernizare. Valoarea totală a investiţiilor finanţate prin acest mecanism se ridică la peste 17 miliarde de euro, dintre care 13 miliarde cofinanţare din partea statului român. Primele proiecte finanţate prin acest mecanism au primit deja fonduri - cele ale Complexului Energetic Oltenia şi Transelectrica", a mai spus premierul. El a subliniat că Guvernul este "puternic angajat" în atingerea obiectivului de a transforma România "din ţară dependentă de gazul rusesc, în stat capabil să asigure stabilitatea energetică în regiune". "Cetăţenii şi mediul economic aşteaptă de la noi energie electrică şi gaze naturale la costuri corecte. Să aibă stabilitate şi să nu-şi facă griji pentru iarna viitoare sau pentru următorii ani. Cât mai mulţi români să aibă acces la energie. Sunt aşteptări fireşti, iar soluţiile noastre şi proiectul la a cărui lansare participăm au drept scop atingerea acestor obiective", a declarat premierul. Nicolae Ciucă a participat, alături de ministrul Energiei, Virgil Popescu, la ceremonia de începere a producţiei de gaze naturale în cadrul Proiectului MGD, operaţionalizat de compania Black Sea Oil & Gas.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră