sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: Nuclearelectrica

6 articole
Eveniment

Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR

Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane d euro din PNRR, a explicat Marcel Boloș într-un interviu pentru Agerpres. Însă Boloș a folosit un limbaj încâlcit și a părut chiar să apere decizia de a numi conduceri ale acestor mari companii de stat fără să se respecte regulile convenite cu Comisia Europeană. Citește și: Antisemitism brutal al „președintelui ales” Georgescu: „Dumnezeu l-a făcut pe Adam și Eva, nu pe Adan și Ițik” Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR „Am avut şi avem în continuare suspendate 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea o vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului. Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedeşte a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate. Evident, dacă e prevăzută plata salariilor compensatorii, să fie făcută această plată. Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon - discutăm de 300 de milioane de euro - pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor şi în felul acesta pierdem o grămadă de bani. Să nu uităm că vin reformele şi mai dure în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi atunci, dacă ne poticnim la proceduri administrative care ţin de normalitatea implementării lor, atunci ce o să facem când jaloanele privind reformele sunt mult mai complexe şi mult mai costisitoare din punct de vedere al bugetului?”, a explicat Boloș.

Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR pentru că marile companii din Energie sunt sub control politic Foto: Ministerul Energiei
Nuclearelectrica, Romgaz, rating Fitch negativ (BBB-) (sursa: Facebook/ROMGAZ)
Economie

Nuclearelectrica, Romgaz, rating Fitch negativ (BBB-)

Nuclearelectrica, Romgaz, rating Fitch negativ (BBB-). Agenția de rating Fitch a anunțat marți revizuirea perspectivei ratingului acordat companiei Romgaz, de la „stabilă” la „negativă”, menținând în același timp calificativul „BBB-” pentru datoria pe termen lung. Informația a fost transmisă de Romgaz printr-un raport remis Bursei de Valori București. Nuclearelectrica, Romgaz, rating Fitch negativ (BBB-) Decizia Fitch de a modifica perspectiva ratingului Romgaz este direct legată de revizuirea recentă a ratingului suveran al României, care a fost ajustat de asemenea de la „stabilă” la „negativă” pe 17 decembrie 2024. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj „Revizuirea perspectivei rating-ului suveran al României determină automat o revizuire similară pentru perspectiva rating-ului Romgaz,” se precizează în raportul companiei. Poziția solidă a Romgaz pe piață, reiterată de Fitch Deși perspectiva a fost modificată, Fitch a reconfirmat poziția dominantă a Romgaz pe piața gazelor naturale din România, menționând: Potencialul de creștere a producției datorat dezvoltării perimetrelor Neptun Deep și Caragele. Politica financiară conservatoare a companiei, care contribuie la stabilitatea sa. Primul rating atribuit Romgaz de către Fitch a fost acordat pe 21 mai 2024 și confirmat în raportul curent. Context similar pentru Nuclearelectrica Recent, Fitch a revizuit și perspectiva ratingului Societății Naționale Nuclearelectrica de la „stabilă” la „negativă”, menținând calificativul „BBB-” pentru datoria pe termen lung (IDR - Long-Term Issuer Default Rating). Acest lucru reflectă un trend similar în evaluarea companiilor strategice din România, ca urmare a evoluției ratingului suveran. Revizuirea perspectivei Romgaz subliniază interdependența dintre ratingurile suverane și cele ale companiilor de importanță strategică din România. Deși perspectivele economice ale țării influențează direct ratingurile corporative, poziția solidă a Romgaz pe piața internă și potențialul său de creștere continuă să fie puncte forte recunoscute de Fitch.

Ana Birchall investește în aur Foto: Facebook
Politică

Ana Birchall investește în aur

Ana Birchall investește în aur: lingourile candidatei independente la președinția României valorează, potrivit declarației de avere depusă la Biroul Electoral Central, 411.686 de euro. Birchall candidează ca independent la funcția de președinte al României. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu „Recent am lichidat investiții mai vechi (investiții făcute din sume obținute ÎNAINTE ca eu să intru în politică), iar sumele astfel obținute, în loc să fie cheltuite pe lux, au fost reinvestite în aceste lingouri ca o investiție mai sigură pe termen lung pentru copilul meu, având în vedere perioada turbulentă care se anunță internațional!”, a explicat Birchall. Ana Birchall investește în aur Ea deține și bijuterii în valoare de 65.000 de euro. În anul fiscal 2023, salariul și diurna ei de la Nuclearelectrica au fost de 536.744 de lei, net anual. Ea era „Reprezentant Special pentru Proiecte Strategice și Relații Internationale” la această companie de stat, însă a demisionat din această funcție în martie 2024. Însă salariul soțului ei, care activează în SUA, a fost incomparabil mai mare: 1,2 milioane de dolari, net, în anul fiscal 2023. Ana Birchall deține, la BCR, obligațiuni de stat în lei, dolari sau euro, în valoare de aproximativ 460.000 de euro. Familia Birchall are o casă și un apartament în SUA - dar localitatea a fost secretizată în declarația de avere - un apartament de 304 mp în București, o casă de vacanță în județul Suceava, de 240 mp, și un apartament de doar 50 mp în dreptul căruia a fost secretizată chiar și țara unde se află. Familia Birchall nu are datorii, rezultă din declarația de avere.

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat (sursa: defapt.ro)
Investigații

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat. 3,5 milioane de euro au îngropat Ministerul Economiei și Nuclearelectrica în fundația unui complex sportiv cu bazin de înot olimpic, proiect finanțat de statul român pentru îmbunătățirea condițiilor de viață în orașul Cernavodă. Proiectul faraonic a fost abandonat în urmă cu 12 ani, dar ruinele nu au fost nici măcar conservate pentru ca, la un moment dat, lucrările să poată fi continuate. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, susține că acest proiect este "o chestie urâtă", construit într-o zonă arheologică, pe care nu ar putea să îl administreze în cazul în care ar fi finalizat vreodată. Mai mult, infrastructura sportivă existentă, adică terenurile de baschet și tenis, ar urma să fie distruse de Nuclearelectrica, sub conducerea directorului Cosmin Ghiță, pentru a face loc unor blocuri de locuințe. HG din 1991, buget - zece ani mai târziu Statul român a aprobat programul social pentru îmbunătățirea condițiilor de viață din orașul Cernavodă și ale personalului de execuție și exploatare ale CNE Cernavodă prin Hotărârea de Guvern 454 din iunie 1991. Prin acest program s-a decis, la începutul anilor 2000, să se aloce bani pentru construirea unui "Centru de instruire și agrement pentru copii și tineret în orașul Cernavodă". Este vorba de un complex sportiv multifuncțional cu o sală imensă pentru competiții de handbal, tenis, volei, baschet, fotbal în sală. Proiectul mai prevedea săli de fitness, de box, de arte marțiale, tenis de masa etc. Traseu: Ministerul Energiei, Nuclearelectrica, Primăria Cernavodă În plus, complexul beneficia de un bazin de înot olimpic pentru natație și polo cu tribună de 300 de locuri. Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, a spus pentru DeFapt.ro că "chestia asta era ceva… pfff… cu amfiteatru, bazine olimpice, săli de conferințe". Lucrările urma să fie finanțate de Ministerul Economiei și Energiei, instituție care vira banii în conturile Nuclearelectrica, iar de acolo erau plătiți cei care urmau să execute lucrarea. După finalizarea lucrărilor, complexul urma să fie predat către Consiliul Local Cernavodă. Contract de proiectare reziliat În anul 2007, Societatea Națională Nuclearelectrica a organizat o primă licitație pentru construcția complexului sportiv. După mai multe tergiversări, licitația a fost câștigată de firma Proconex Universal pentru suma de 30,9 milioane lei. Dar contractul a fost reziliat subit. Presa vremii a atras atenția că acest contract a fost reziliat pentru că nu ar fi fost câștigat de firmele apropiate de PDL, partid aflat atunci la putere. Oficial, la solicitarea DeFapt.ro, Cosmin Ghiță, actualul director general al Nuclearelectrica, a transmis că "rezilierea contractului cu Proconex Universal S.R.L a intervenit ca urmare a ȋntârzierii Proconex Universal S.R.L. de a preda faza de proiectare, adică a neȋndeplinirii obiectului contractului conform termenelor contractuale". Cu toate acestea, firma Proconex Universal a încasat de la Nuclearelecrica pentru lucrările executate suma de 1,55 milioane lei. Contract nou, cu firme plăcute de PDL Licitația a fost reluată în anul 2009. Contractul a fost câștigat de asocierea formată din firmele General Concrete Cernavodă SRL, SC Termogaz Company SA și SC Elcomex IEA SA. De data aceasta, valoarea contractului a fost de doar 28,6 milioane lei. În acea perioadă, firmele Termogaz Company și Elcomex IEA erau sponsori oficiali ai PDL, partid aflat la putere, și abonate la contractele publice. Termogaz Company era deținută atunci de Miron Dorel Gărdean (44 %), Ioan Rusan (20 %), Susana Rusan (20 %), Adinel Grădiştean (15%) şi Miron Lupulescu (1%). Miron Dorel Gărdean este fratele lui Adrian Gărdean, administrator la Aviaţia Utilitară Bucureşti, firmă care donase 40.000 lei Partidului Democrat Liberal. Statul a alocat 3,5 milioane de euro Cealaltă firmă, Elcomex IEA SA, era controlată de afaceristul Ion Grecu care sponsorizare în acte cu 15.000 partidul lui Traian Băsescu. Directorul Cosmin Ghiță a precizat că "prin legile anuale de aprobare a Bugetului de Stat pentru anii 2010, respectiv 2011, au fost alocate sume în bugetul Ministerului Economiei pentru finanțarea acestui obiectiv de investiți". Adică 4.092.000 lei în anul 2010, respectiv 13.494.037 lei ȋn anul 2011. În jur de 17,6 milioane lei, echivalentul a 3,5 milioane de euro. Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat Ministerul Economiei nu a mai alocat fonduri în anul 2012, iar lucrările au fost abandonate atât de firmele de casă al PDL, cât și de Nuclearelectrica. Asta, în contextul în care lucrările erau realizate în proporție de 42%. În ciuda gradului mare de realizare, lucrările nu au fost conservate din cauza lipsei de fonduri. "Având ȋn vedere că ȋncepând cu exerciţiul bugetar 2012, ȋn bugetul fostului Minister al Economiei nu au mai fost prevăzute sume pentru continuarea finanţării proiectului, conform clauzelor din contract, SNN a solicitat CNE Cernavodă, ȋn calitate de derulator efectiv al contractului, notificarea contractorilor cu privire la sistarea lucrărilor, acestea urmând a fi continuate după identificarea unei soluţii de finanţare", a transmis directorul Cosmin Ghiță. De trei ani, nici măcar nu s-au mai cerut bani Pentru continuarea lucrărilor, reprezentanții Nuclearelectrica au făcut demersuri la Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie pentru a obține banii necesari continuării lucrărilor. Dar nici miniștrilor și nici șefilor din Departamentul de Energie nu le-a păsat de proiect și de investițiile deja făcute. "În anii 2020 şi 2021, SNN a solicitat ȋn continuare sprijin din partea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, respectiv Ministerului Energiei pentru organizarea unei ȋntâlniri cu experţii ministerului ȋn domeniu pentru cristalizarea unui proiect de hotărâre de guvern care să reglementeze transferul obiectivului ȋn subordinea altui minister care poate asigura finanţarea lucrărilor de execuţie aferente obiectivului", a spus directorul Cosmin Ghiță. În ultimii trei ani nu s-a mai făcut nici un demers pentru a debloca lucrările. Primarul din Cernavodă: "Termin pe banii cui?" Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, a declarat pentru DeFapt.ro că acest proiect social nu mai poate fi resuscitat în actualele condiții. Documentele aferente proiectului ar fi depozitate pe undeva în zona Târgoviște, iar costurile de finalizare a lucrării ar fi imense, dar nu se știe cât. "Și dacă iau această lucrare o termin cu banii cui? Să spunem că ai lua această investiție. Trebuie să o termini. Trebuie foarte mulți bani ca să fie terminată. Este un proiect megaloman deja, nu mai este un proiect care să deservească comunitatea și nu este un proiect pentru comunitate. Nu poate să fie administrată. Orașul nu ar avea bani nici de administrare Singura soluție să o ia ministerele sau Consiliul Județean și să o administreze ei la nivel național sau județean. Comunitatea nu poate să administreze o asemenea construcție. Chiar dacă, să presupunem, că mâine ea va fi gata, UAT (unitate administrativ-teritorială - n.r.) nu ar putea să o administreze. Sunt costuri imense. E pe terenul primăriei, dar nu mai știu cum a fost dat terenul", a declarat primarul Liviu Cristian Negoiță. Întrebat dacă acest complex sportiv ar fi fost o sursă de venituri pentru municipalitate, primarul Liviu Cristian Negoiță s-a arătat indecis: "În principiu nu aș putea să spun că ar fi fost o dezvoltare pentru oraș. Mai auzea cineva de Cernavodă. Pe hartă știe toată lumea. A rămas în paragină și nu este normal. E o chestiune urâtă". Bonus: Nuclearelectrica va distruge niște terenuri de sport Terenurile de sport din proximitatea campusului de sport al CNE Cernvodă urmează să fie demolate pentru a face loc unor blocuri cu patru etaje care vor fi destinate pentru cazarea angajațiilor de la centrala nucleară. Ansamblul rezidențial va fi format din două blocuri, fiecare cu câte 25 de apartamente cu două camere. Documentația depusă de Nuclearelectrica pentru obținerea avizului de mediu arată că pe terenurile pe care va fi construit ansamblul rezidențial se află mai multe terenuri de sport. Practic, vor fi desființate terenurile de baschet și tenis, terenuri igienizate în vara acestui an de un ONG local care militează pentru educație, sport și natură. "Membrii ONG-ului Educație, Sport, Natura Cernavodă, cu sprijinul copiilor, au efectuat o acțiune de igienizare a celor trei terenuri de sport din proximitatea campusului CNE. Această inițiativă are scopul de a crea condiții decente pentru practicarea sportului, în contextul în care, în viitorul apropiat, pe acest amplasament se vor construi blocuri", a anunțat asociația în urmă cu două luni.

Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar de la companii de stat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, Nuclearelectrica)
Investigații

Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar

Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar. Marius Grăjdan, șeful RAAPPS, este unul dintre cei mai discreți angajați ai statului român. Și e plătit lunar cu 4.500 de euro. Soția sa, Vasilica Grăjdan, încasează lunar în jur de 8.000 de euro de la Transelectrica, Nuclearelectrica și Eurotransgaz Chișinău. Pe lângă aceste venituri, la finalul fiecărui an mai primește un bonus de performanță de 25.200 de euro de la Nuclearelectrica. Citește și: De unde are bani Regia Protocolului de Stat, cea care renovează o vilă cu astronomica sumă de nouă milioane de euro: intermediază tipărirea carnetelor de conducere, cu un profit imens RAAPPS a bugetat între șapte și nouă milioane de euro într-o vilă de protocol în care ar urma să se lăfăie în lux și opulență un demnitar anonim, potrivit Recorder. Șeful RAAPPS, arestat pentru corupție Marius Grăjdan deținea în anul 2011 funcția de director tehnic al Sucursalei pentru Administrarea și Întreținerea Fondului Imobiliar (SAIFI), din subordinea Regiei Autonome de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). O funcție importantă, în contextul în care răspundea de întreținerea majorității locuințelor de protocol ale statului român din București. Adică de confortul unor politicieni români importanți, de la demnitari cu rang de secretar de stat, până la președintele României. O oportunitate de avansare a apărut pentru Grăjdan în primăvara anului 2015, atunci când șeful RAAPPS, Gabriel Surdu, a fost arestat preventiv într-un dosar de corupție. Grăjdan preia funcția. Soția, angajată la Transgaz În acest context, funcția de director general interimar a fost preluată de Marius Grăjdan. După doi ani de interimat la conducerea RAAPPS, Marius Grăjdan a fost numit definitiv pe funcție. La scurt timp după numirea definitivă, în noiembrie 2017, soția sa, Vasilica Grăjdan, a fost angajată la Transgaz, pe o funcție de director în cadrul direcției Resurse Umane. Angajarea Vasilicăi Grăjdan a fost girată de Ion Sterian, șeful Transgaz. Tot Ion Sterian a decis un mai târziu ca subalterna sa, Vasilica Grăjdan, să fie numită în funcția de administrator al companiei Eurotransgaz Chișinău, companie înființată de Transgaz. Din februarie 2023, doamna Grăjdan a mai primit o sinecură: a fost aleasă pe o perioadă de patru ani ca membru neexecutiv în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Loc în CA al Nuclearelectrica Marius Grăjdan primește lunar un salariu de 4.500 de euro de la statul român, conform declarației de avere depuse în vara anului trecut. Soția sa, Vasilica Grăjdan, a încercat în numeroase rânduri să își ascundă salariul colosal pe care îl încasează de la Transgaz, compania condusă de Ion Sterian. Dar a uitat să îl anonimizeze în declarația de avere din mai 2023, depusă în calitate de membru în Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica. Din documentul citat rezultă că Vasilica Grăjdan a primit pentru anul 2022 un salariu de 315.405 lei de la Transgaz. Adică, 5.300 de euro lunar. Soția șefului RAAPPS, 10.000 EUR lunar De la Eurotransgaz Chișinău, companie deținută intregral de Transgaz, ea a mai primit 136.144 lei moldovenești, echivalentul a 7.000 de euro. Ceea ce înseamnă în jur de 600 de euro lunar. Vasilica Grăjdan a ajuns în februarie 2023 și în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. De aici, primește o indemnizație lunară de aproximativ 10.500 lei, echivalentul a 2.100 de euro. Însă la finalul fiecărui an de mandat mai primește, conform legii, un bonus numit "componentă variabil". Acesta însumează 12 indemnizații lunare a câte 2.100 de euro. Rezultă, așadar, un bonus de 25.200 euro anual. Ceea ce înseamnă că Vasilica Grăjdan încasează un venit cumulat de 10.000 de euro lunar. Secretul vilei de pe Aviatorilor 86 Recorder a dezvăluit recent că RAAPPS urmează să investească peste șapte milioane de euro într-o locuință de protocol de lux pentru o singură familie. O investiție colosală într-o vilă de 1.200 de metri pătrați, amplasată pe Bulevardul Aviatorilor nr. 86. Administrația Prezidențială a ținut să transmită că președintele Klaus Iohannis nu a solicitat atribuirea unei locuințe de protocol și a unui spațiu pentru organizarea cabinetului de lucru. Recorder a arătat, însă, că la cabinet de lucru în locuința primită de la stat nu are dreptul, prin lege, decât un fost președinte al țării. RAAPPS a transmis că nu există nici o solicitare privind atribuirea vilei de protocol în care urmează să investească șapte milioane de euro și că, până acum, s-ar fi cheltuit doar 420.000 de euro.

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice (sursa: Pixabay)
Eveniment

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a declarat marţi că începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia reprezintă un moment istoric, în contextul în care acesta va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale anual. "Este un moment istoric pentru industria energetică din România: începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia. Este primul proiect nou de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre în ultimii 30 de ani, iar luna aceasta primele cantităţi de gaze au fost deja introduse în piaţa autohtonă. România face astfel un pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice, într-un moment de cotitură şi în contextul în care Europa şi pieţele mondiale iau măsuri rapide pentru a-şi aproviziona cetăţenii şi economiile cu energie. Faptul că acest proiect va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an înseamnă că vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum al României", a spus premierul. România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice Nicolae Ciucă a menţionat că proiectul dovedeşte "capacitatea României de a găsi noi resurse şi soluţii într-o perioadă în care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este ameninţată de războiul din Ucraina". El a adăugat totodată că proiectul este "un adevărat deschizător de drumuri" pentru viitoarele investiţii în platoul continental al Mării Negre. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Începerea cercetărilor pentru dezvoltarea altor proiecte de energie verde prin utilizarea infrastructurii deja existente se aliniază obiectivului Uniunii Europene de emisii zero până în anul 2050 şi viziunii guvernamentale de dezvoltare a sectorului energetic. Susţinerea investiţiilor în energie, abordarea pro-business şi stabilitatea vor poziţiona România ca un actor regional important, capabil să asigure necesarul pentru consumul cetăţenilor şi economiei şi chiar să devină furnizor de securitate energetică în regiune", a spus premierul. El a declarat că România acţionează pe mai multe planuri. Astfel, a invocat noua lege offshore, proiectele majore de investiţii derulate de Transgaz, acordul acestei companii cu Fondul de Investiţii al Iniţiativei Celor Trei Mări sau preluarea de către Romgaz a participaţiei în perimetrul Neptun Deep. Totodată, premierul a precizat că Guvernul susţine proiectele Nuclearelectrica şi a făcut referire la anunţul preşedintelui SUA, Joe Biden, privind alocarea unui grant în valoare de 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România. Finanțare americană în România "La nivel guvernamental, susţinem proiectele Nuclearelectrica. Vestea bună primită recent de România de la preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, privind finanţarea etapei preliminare a studiilor de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici din România este o etapă esenţială pentru dezvoltarea programului nuclear civil românesc. Operarea acestui nou tip de tehnologie şi punerea în funcţiune a unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă sunt elemente cheie pentru a asigura pe termen lung ţării noastre energie curată, ieftină şi stabilă", a spus el. Nicolae Ciucă a mai precizat că România şi-a asumat tranziţia către energia regenerabilă şi îndeplinirea ţintelor de decarbonizare. Guvernul alocă fonduri pentru stimularea investiţiilor în energie regenerabilă "Am alocat fonduri pentru stimularea investiţiilor în energie regenerabilă, utilizând toate pârghiile şi mecanismele financiare disponibile, precum PNRR şi Fondul pentru Modernizare. Lucrurile se desfăşoară dinamic. Săptămâna trecută a fost încheiată, mai precis pe 22 iunie, depunerea proiectelor pentru fondurile destinate investiţiilor pentru instalarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile eoliană şi solară", a arătat Nicolae Ciucă. Tot în cadrul PNRR, au fost lansate recent ghidurile şi schemele de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor în lanţul industrial de producţie, asamblare şi reciclare a bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice. Aceste investiţii se vor ridica la peste 2 miliarde de euro. "O altă schemă de finanţare care va spori siguranţa energetică a ţării şi va facilita dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă şi modernizarea reţelelor energetice este Fondul pentru Modernizare. Valoarea totală a investiţiilor finanţate prin acest mecanism se ridică la peste 17 miliarde de euro, dintre care 13 miliarde cofinanţare din partea statului român. Primele proiecte finanţate prin acest mecanism au primit deja fonduri - cele ale Complexului Energetic Oltenia şi Transelectrica", a mai spus premierul. El a subliniat că Guvernul este "puternic angajat" în atingerea obiectivului de a transforma România "din ţară dependentă de gazul rusesc, în stat capabil să asigure stabilitatea energetică în regiune". "Cetăţenii şi mediul economic aşteaptă de la noi energie electrică şi gaze naturale la costuri corecte. Să aibă stabilitate şi să nu-şi facă griji pentru iarna viitoare sau pentru următorii ani. Cât mai mulţi români să aibă acces la energie. Sunt aşteptări fireşti, iar soluţiile noastre şi proiectul la a cărui lansare participăm au drept scop atingerea acestor obiective", a declarat premierul. Nicolae Ciucă a participat, alături de ministrul Energiei, Virgil Popescu, la ceremonia de începere a producţiei de gaze naturale în cadrul Proiectului MGD, operaţionalizat de compania Black Sea Oil & Gas.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră