miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

nato

390 articole
Internațional

Este inacceptabil pentru noi ca Ucraina să fie membră NATO, spune Kremlinul

Aderarea Ucrainei la NATO, avertizările Kremlinului. Kremlinul a calificat marți aderarea Ucrainei la NATO drept o amenințare "inacceptabilă", intensificând retorica împotriva aspirațiilor Kievului de a se alătura Alianței Nord-Atlantice după încheierea războiului. Declarațiile au fost făcute în contextul reuniunii miniștrilor de externe NATO de la Bruxelles. Aderarea Ucrainei la NATO, avertizările Kremlinului Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat că aderarea Ucrainei contravine principiului potrivit căruia securitatea unei țări nu trebuie să fie în detrimentul altora. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga De asemenea, acesta a declarat că o astfel de decizie nu ar elimina motivele inițiale ale "operațiunii militare speciale" lansate de Rusia în Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a subliniat recent că relațiile de "bună vecinătate" cu Ucraina sunt imposibile dacă țara vecină devine membră NATO. Presiunile Ucrainei Autoritățile de la Kiev au reiterat în cadrul reuniunii NATO cererea de aderare, subliniind necesitatea unor garanții de securitate pentru teritoriul ucrainean. Președintele Volodimir Zelenski a sugerat posibilitatea unei încetări a focului dacă zonele aflate sub controlul Kievului ar fi plasate "sub umbrela NATO". Oficialii ucraineni, însă, au respins ideea ca doar o parte din țară să beneficieze de aceste garanții. Sprijinul Occidentului Cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat sprijinul pentru Ucraina în timpul unei vizite la Kiev, anunțând un nou pachet de ajutor militar de 650 de milioane de euro. În paralel, SUA au aprobat un alt pachet de ajutor militar în valoare de 725 de milioane de dolari, incluzând rachete Stinger, muniție HIMARS și drone. Dmitri Peskov a criticat aceste măsuri, acuzând administrația Biden că "toarnă gaz pe foc" și prelungește conflictul. Totuși, Kremlinul susține că astfel de ajutoare nu vor schimba dinamica de pe front. Rusia își menține poziția Rusia a reiterat că "operațiunea militară specială" în Ucraina va continua până la atingerea obiectivelor declarate. În ciuda declarațiilor occidentale, Kremlinul susține că trupele ruse au inițiativa pe front, având câștiguri zilnice în fața unei armate ucrainene slăbite. Dialogul Rusia-Germania Deși Kremlinul a criticat retorica lui Olaf Scholz de la Kiev, Dmitri Peskov a afirmat că dialogul cu liderul german rămâne posibil. Vladimir Putin și Scholz au purtat recent o convorbire telefonică, prima de acest fel după 2022, în care președintele rus și-a reafirmat opoziția față de extinderea NATO.

Este inacceptabil pentru noi ca Ucraina să fie membră NATO, spune Kremlinul
Zelenski insistă că războiul poate fi oprit numai prin intrarea Ucrainei în NATO și că teritoriile ocupate pot fi apoi recuperate diplomatic
Internațional

Zelenski insistă că războiul poate fi oprit numai prin intrarea Ucrainei în NATO și că teritoriile ocupate pot fi apoi recuperate diplomatic

Ucraina în NATO, soluția terminării războiul. Volodimir Zelenski, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO reprezintă o condiție esențială pentru securitatea țării sale. Într-un interviu pentru agenția de presă japoneză Kyodo, liderul de la Kiev a subliniat că, odată ce integrarea în Alianța Nord-Atlantică devine o certitudine, Ucraina va căuta o încheiere rapidă a conflictului cu Rusia și recuperarea pe cale diplomatică a teritoriilor ocupate. Ucraina în NATO, soluția terminării războiul Zelenski a menționat că mulți soldați nord-coreeni desfășurați în vestul Rusiei pentru a sprijini trupele Moscovei au fost uciși, calificându-i drept „carne de tun”. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe LasconiAproximativ 12.000 de soldați nord-coreeni ar fi fost trimiși în regiunea Kursk, la granița cu Ucraina, dar liderul ucrainean a subliniat necesitatea unor dovezi clare înainte de a publica cifre exacte. În contextul avansării rapide a forțelor ruse în estul Ucrainei, Zelenski a afirmat că sprijinul oferit de partenerii internaționali „nu este suficient”. El a cerut NATO să accelereze invitația oficială pentru integrarea Ucrainei, recunoscând că armata ucraineană nu dispune de forța necesară pentru recucerirea teritoriilor pierdute, inclusiv Crimeea anexată în 2014. „Trebuie să găsim soluții diplomatice. Astfel de măsuri pot fi luate în considerare doar atunci când vom fi suficient de puternici pentru a preveni o nouă agresiune rusă”, a explicat Zelenski. Pericolul global al soldaților nord-coreeni Președintele ucrainean a avertizat că revenirea soldaților nord-coreeni în țara lor după acumularea de cunoștințe despre tehnologiile moderne de război, precum dronele, ar putea avea un impact devastator asupra stabilității Asiei. Zelenski s-a referit și la declarațiile președintelui ales al SUA, Donald Trump, care a afirmat că ar putea opri războiul din Ucraina în doar o zi. Liderul ucrainean a precizat că echipa lui Trump analizează deja „planul de victorie” al Kievului și că nu există nicio posibilitate de capitulare din partea Ucrainei. „Aceasta este o realitate, iar eu cred că Trump înțelege acest lucru”, a subliniat Zelenski. Aprecierea sprijinului internațional Zelenski a exprimat recunoștință față de state precum Japonia, SUA, Coreea de Sud și numeroase țări europene pentru sancțiunile impuse Rusiei și sprijinul militar oferit. Totuși, el a accentuat că Ucraina are nevoie de sprijin suplimentar pentru a-și consolida forțele și a înfrunta provocările actuale din război. Volodimir Zelenski rămâne ferm în angajamentul său pentru securitatea și independența Ucrainei, subliniind importanța unui sprijin internațional continuu și a soluțiilor diplomatice pentru a încheia conflictul cu Rusia.

Zelenski insistă că poate negocia cu Rusia numai după ce primește noi arme de la NATO și garanții de securitate de la Alianță
Internațional

Zelenski insistă că poate negocia cu Rusia numai după ce primește noi arme de la NATO și garanții de securitate de la Alianță

Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat nevoia urgentă a țării sale pentru arme suplimentare și garanții de securitate din partea NATO înainte de orice discuție posibilă cu Rusia, în contextul războiului declanșat de Moscova în 2022. Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor Volodimir Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri cu noua șefă a diplomației europene, Kaja Kallas, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe Lasconi Vizita lor simbolică în capitala Ucrainei, în prima zi a mandatelor lor, transmite un mesaj puternic de sprijin pentru Kiev. Vizita oficialilor europeni survine într-un moment de maximă tensiune între Rusia și Occident, amplificată de atacurile Ucrainei pe teritoriul rusesc cu rachete americane și britanice. De asemenea, Rusia a răspuns lansând o rachetă hipersonică experimentală și continuând retorica amenințătoare, inclusiv referiri la opțiuni nucleare. Condițiile Ucrainei pentru negocieri Președintele Zelenski a evidențiat necesitatea unor livrări suplimentare de arme, inclusiv arme cu rază lungă de acțiune, precum și un progres concret privind aderarea Ucrainei la NATO. Potrivit acestuia, "invitația Ucrainei de a adera la NATO este necesară pentru supraviețuirea noastră". Liderul de la Kiev consideră că doar prin consolidarea acestor elemente, Ucraina poate intra în negocieri dintr-o poziție de forță. Mesajul european de solidaritate Antonio Costa, președintele Consiliului European, a declarat că vizita sa la Kiev reprezintă "un mesaj clar" al solidarității europene. Kaja Kallas, cunoscută pentru poziția sa dură împotriva Moscovei, a subliniat că apartenența la NATO este cea mai puternică garanție de securitate pentru Ucraina. Dificultățile de pe scena politică internațională În timp ce armata rusă continuă să câștige teritoriu în estul Ucrainei, țara se confruntă și cu atacuri repetate asupra infrastructurii energetice, lăsând milioane de oameni fără curent electric pe măsură ce iarna se apropie. La nivel politic, președintele Zelenski a avertizat asupra scăderii sprijinului internațional dacă Kievul ar solicita intervenția directă a trupelor europene. Provocările viitoare pentru NATO și UE Deși Ucraina își dorește o integrare rapidă în NATO, există rezerve în rândul mai multor state membre care se tem de riscul unui conflict direct cu Rusia. Totuși, Uniunea Europeană încearcă să mențină un sprijin unitar pentru Kiev, deși acest lucru devine din ce în ce mai dificil, după cum a recunoscut Kaja Kallas. Președintele Zelenski insistă că Ucraina trebuie să fie într-o poziție puternică înainte de a intra în negocieri cu Rusia. În același timp, sprijinul internațional rămâne esențial, iar mesajele de solidaritate ale liderilor europeni vin într-un moment critic pentru viitorul Ucrainei.

Omul de afaceri Porumboiu, beneficiar al unor uriașe subvenții de la UE, îl susține pe Georgescu: „Om inteligent care mai spune și lucruri trăsnite”
Politică

Omul de afaceri Porumboiu, beneficiar al unor uriașe subvenții de la UE, îl susține pe Georgescu: „Om inteligent care mai spune și lucruri trăsnite”

Omul de afaceri Adrian Porumboiu, care a fost, în timp, beneficiar al unor uriașe subvenții de la UE, îl susține pe Călin Georgescu: „Acest candidat este, categoric, un om de mare valoare, un om inteligent, un om care mai spune și lucruri trăsnite”, a spus Porumboiu pentru Vremea Nouă. Citește și: Călin Georgescu, afaceri imobiliare de milioane de euro în România și Austria. Acum o lună, a cumpărat o vilă la Mogoșoaia cu 560.000 de euro Adrian Porumboiu, fost arbitru internațional, are 74 de ani, și exploata, acum circa zece ani, 50.000 de hectare de teren agricol, terenuri care beneficiau de obișnuitele subvenții de la Burxelles. Porumboiu îl susține pe Georgescu Acum, el îl susține pe Călin Georgescu și apreciază că acesta nu va scoate România din NATO și UE. Ce a spus Porumboiu la Vremea Adevărului: „Am avut mai multe discuții cu Călin Georgescu. Mi se pare un om robust ca inteligență, un om deștept” „Din discuțiile pe care le-am purtat cu el, n-a răzbătut nici cea mai mică idee că ar ține cu Rusia, că ar fi pro-rus. Atacurile la adresa lui vin și în urma unor frustrări. Sunt aceleași voci care cer interzicerea Tik-Tok-ului, o ipocrizie în rândul celor care au pierdut lupta electorală” „Să publice toți candidații câți bani au primit de la stat, adică banii noștri. Dacă Georgescu a cheltuit vreun ban și probabil că a făcut acest lucru, în cazul lui vorbim doar de bani privați. Cine poate interzice admiratorilor lui să plătească pe Tik-Tok ca filmulețele să fie rulate?” „Cât ar vrea vrea el, Georgescu nu va putea scoate România din NATO, nu o poate scoate din UE, în primul rând pentru că nu își dorește acest lucru. V-am spus, am stat de vorbă cu el și nici vorbă de astfel de planuri. În schimb, e firesc să fie păreri pro-contra. Dacă am fi cu toții de acord asupra unui lucru, n-am mai vorbi de democrație. Georgescu, spre deosebire de alți candidați, are în el sânge de român, de român autentic” Fostul arbitru internațional a cerut o schimbare politică în Vaslui: „ Eu nu pot să spun cuiva pe cine să voteze, pot doar să îndemn la o schimbare, pentru că prea a fost înroșit acest județ. Avem obrajii roșii de atâta lipsă de respect a celor pe care i-am trimis în Parlament. Noi le-am dat votul, i-am trimis acolo să ne reprezinte, iar ei, atâția ani de zile nu au făcut nimic. Își aduc aminte de noi când sunt alegerile și când vin să anunțe că ne-au mărit pensiile și salariile. Numai că pensiile și salariile sunt dreptul nostru, nu ni-l dai ei. Ei puteau da salarii numai în condiția în care aveau firme, aveau angajați și îi plăteau”.

Premieră: Zelenski ar accepta un armistițiu fără recuperarea imediată a teritoriilor ocupate dacă NATO ar garanta protecția restului Ucrainei
Internațional

Premieră: Zelenski ar accepta un armistițiu fără recuperarea imediată a teritoriilor ocupate dacă NATO ar garanta protecția restului Ucrainei

Condițiile lui Zelenski pentru un armistițiu. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut un apel vineri către NATO, solicitând garanții de protecție pentru teritoriile ucrainene aflate sub controlul său. Scopul acestei măsuri ar fi să „încheie faza fierbinte a războiului”, potrivit unei declarații acordate Sky News. Condițiile lui Zelenski pentru un armistițiu Zelenski a subliniat necesitatea urgentă ca NATO să aducă teritoriile Ucrainei sub protecția sa. Citește și: Călin Georgescu vrea armată obligatorie pentru toți tinerii: „Este o chestiune de onoare, este o chestiune de istorie națională, este o chestiune care te înnobilează” „Dacă vrem să încheiem faza fierbinte a războiului, trebuie să aducem teritoriul Ucrainei pe care îl controlăm sub umbrela NATO”, a declarat președintele, conform unei traduceri în engleză. El a adăugat că, prin această măsură, Ucraina ar putea ulterior să recupereze restul teritoriilor sale pe cale diplomatică, fără alte pierderi umane și materiale semnificative. Într-un gest surprinzător, Zelenski a sugerat că ar putea fi dispus să aștepte recuperarea zonelor ocupate de Rusia – care însumează aproape 18% din teritoriul Ucrainei – dacă un astfel de acord ar garanta securitatea teritoriilor rămase sub controlul Kievului. Această schimbare de ton are scopul de a pune capăt luptelor intense care afectează țara de aproape doi ani. „Dacă vorbim despre o încetare a focului, avem nevoie de garanții că Putin nu se va întoarce”, a precizat liderul ucrainean. Intensificarea conflictului și posibilele armistiții Discuțiile despre un eventual armistițiu sau acord de pace au devenit mai frecvente în urma victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din Statele Unite. Trump a criticat ajutorul oferit de Washington Ucrainei și a sugerat că ar putea pune capăt conflictului „în câteva ore”, fără a oferi detalii concrete. Între timp, situația de pe teren s-a agravat, cu atacuri masive asupra teritoriilor controlate de Kiev. Președintele rus, Vladimir Putin, a amenințat cu utilizarea noilor rachete Oreșnik împotriva centrelor de decizie din capitala ucraineană, ca răspuns la livrările de arme occidentale către Kiev. Teritoriul ucrainean controlat de ruși În prezent, Rusia controlează aproximativ 18% din teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, inclusiv Peninsula Crimeea anexată în 2014 și alte regiuni precum Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Aceste teritorii sunt revendicate de Moscova, deși nu sunt complet sub controlul său. Pe de altă parte, Kievul a exclus până acum orice cedare de teritorii în schimbul păcii, în timp ce Putin continuă să refuze ideea aderării Ucrainei la NATO.

Lansarea unei rachete balistice de către Rusia asupra Ucrainei forțează NATO să răspundă, dar la vârful Alianței nu există consens
Internațional

Lansarea unei rachete balistice de către Rusia asupra Ucrainei forțează NATO să răspundă, dar la vârful Alianței nu există consens

Lansarea rachetei balistice ruse, reuniune NATO-Ucraina. Ambasadorii statelor NATO și Ucrainei se întâlnesc marți la Bruxelles, în urma lansării de către Rusia a unei rachete balistice experimentale asupra teritoriului ucrainean. Incidentul a stârnit noi tensiuni între Moscova și Aliații occidentali, alimentând temeri legate de extinderea conflictului. Lansarea rachetei balistice ruse, reuniune NATO-Ucraina Rusia a lovit Ucraina joi cu o rachetă balistică de ultimă generație, fără încărcătură nucleară, avertizând că va intensifica astfel de atacuri dacă Kievul va continua să folosească rachete furnizate de Occident. Citește și: Trei sinecuri primite de Călin Georgescu care arată că a fost un om de bază al „sistemului” Președintele Vladimir Putin a declarat că va lovi și țările care oferă arme Ucrainei, subliniind că războiul a căpătat un „caracter mondial”. Avertizarea SUA Statele Unite au avertizat că miile de soldați nord-coreeni staționați în Rusia ar putea fi trimise pe front împotriva Ucrainei. Această posibilitate sporește îngrijorările legate de extinderea implicării internaționale în conflict. Ucraina cere sisteme avansate de apărare antiaeriană La o zi după lansarea rachetei experimentale, denumită „Oreșnik”, despre care Moscova afirmă că este imposibil de interceptat, Ucraina a cerut aliaților sisteme de apărare antiaeriană de ultimă generație. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a solicitat măsuri „concrete” împotriva Rusiei, reiterând nevoia urgentă de sprijin militar. Obiectivele reuniunii NATO-Ucraina Consiliul NATO-Ucraina, creat în 2023 pentru a facilita dialogul dintre Kiev și Alianța Nord-Atlantică, se reunește la cererea Ucrainei pentru a discuta situația actuală. Întâlnirea va include informări din partea oficialilor ucraineni, iar ambasadorii NATO urmează să reafirme sprijinul pentru Ucraina, în ciuda amenințărilor rusești. Temerile Europei Reuniunea are loc pe fondul îngrijorărilor europene privind o posibilă reducere a sprijinului militar american pentru Ucraina în cazul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Oficialii NATO consideră că o victorie a lui Putin în negocierile de pace ar fi împotriva intereselor occidentale. Sprijinul NATO pentru Ucraina rămâne ferm „Nu pot să-mi imaginez că ar fi în interesul Statelor Unite să-i permită lui Putin să iasă învingător din aceste negocieri”, a declarat luni amiralul olandez Rob Bauer, șeful Comitetului Militar al NATO, într-o conferință de presă la Bruxelles. NATO rămâne angajată să sprijine Ucraina în fața agresiunii ruse.

Ciolacu vrea neapărat să pară prezidențiabil: după ce a încercat să-l pupe pe premierul britanic, merge să vorbească cu mâinile și la NATO
Eveniment

Ciolacu vrea neapărat să pară prezidențiabil: după ce a încercat să-l pupe pe premierul britanic, merge să vorbească cu mâinile și la NATO

Vizita lui Marcel Ciolacu la Bruxelles. Prim-ministrul Marcel Ciolacu se va afla luni, la Bruxelles, într-o vizită de lucru alături de o delegație guvernamentală din care fac parte ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, și ministrul Apărării, Angel Tîlvăr. Vizita include întâlniri cu lideri de rang înalt ai Uniunii Europene și NATO. Vizita lui Marcel Ciolacu la Bruxelles În cadrul vizitei, premierul român se va întâlni cu noul secretar general al NATO, Mark Rutte. Această întrevedere subliniază importanța României în apărarea Flancului Estic al Alianței. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei „Întrevederea pe care o voi avea mâine, la Bruxelles, cu noul secretar general al NATO confirmă importanţa pe care Alianţa Nord-Atlantică şi domnul Mark Rutte o acordă României şi rolului său definitoriu în apărarea Flancului Estic. Statutul de membru al NATO garantează securitatea României şi a cetăţenilor români. Poporul român este profund ataşat valorilor euro-atlantice”, a declarat premierul Marcel Ciolacu. După întâlnire, cei doi lideri vor susține declarații comune de presă, potrivit programului anunțat de Guvern. De asemenea, premierul va discuta cu experții români și membri ai Delegației Permanente a României la NATO. Întâlniri cu lideri europeni În cadrul vizitei, premierul Ciolacu va avea întrevederi cu Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, pentru a aborda teme de interes european, inclusiv perspectivele aderării complete a României la Spațiul Schengen. Ciolacu se va întâlni și cu António Costa, președintele ales al Consiliului European, în contextul debutului noului ciclu instituțional european. Contextul vizitei: o nouă agendă europeană Vizita are loc în contextul debutului unui nou ciclu instituțional european, ca urmare a alegerilor europarlamentare din iunie și a adoptării noii Agende Strategice 2024-2029. Aceasta reprezintă o oportunitate pentru consolidarea relațiilor României cu Uniunea Europeană și NATO. Din delegația oficială fac parte: Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, Victor Negrescu, consilier onorific al premierului și vicepreședinte al Parlamentului European.

Scutul antirachetă NATO din Polonia va fi modificat pentru a putea intercepta proiectile din Rusia
Internațional

Scutul antirachetă NATO din Polonia va fi modificat pentru a putea intercepta proiectile din Rusia

Modificarea scutului antirachetă NATO din Polonia. Statele Unite au inaugurat recent o bază strategică a scutului antirachetă NATO în nordul Poloniei, în orașul Redzikowo, lângă Marea Baltică. Evenimentul a fost salutat de președintele polonez Andrzej Duda, care a declarat că această bază reprezintă o garanție de securitate solidă pentru Polonia, ca membră a Alianței Nord-Atlantice. Ministrul apărării polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a subliniat că scutul ar putea necesita modificări pentru posibile amenințări ale Rusiei. Garanții de securitate pentru Polonia Președintele polonez Andrzej Duda a subliniat că prezența permanentă a trupelor americane la baza din Redzikowo dovedește că Polonia se bucură de sprijinul Statelor Unite în fața amenințărilor externe. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness "SUA sunt un garant al securității Poloniei," a declarat Duda, adăugând că acest lucru confirmă poziția Poloniei ca aliat NATO, departe de influența Rusiei. Sistemul Aegis Ashore și protecția europeană Baza din Redzikowo este parte a scutului antirachetă Aegis Ashore, un sistem defensiv NATO capabil să intercepteze rachete balistice cu rază scurtă și medie. NATO afirmă că scopul acestui sistem este de a proteja teritoriul și cetățenii europeni de atacuri balistice, incluzând alte situri precum baza Aegis Ashore de la Deveselu, România, operațională din 2016, și distrugătoare ale marinei americane în Rota, Spania. Modificarea scutului antirachetă NATO din Polonia Ministrul apărării polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a subliniat că scutul ar putea necesita extindere și adaptare, iar Polonia va discuta cu NATO și Washingtonul despre consolidarea sistemului. Deși în prezent sistemul antirachetă din Polonia poate fi folosit doar împotriva rachetelor din Orientul Mijlociu, adaptările radarului ar putea viza și alte amenințări, precum interceptarea proiectilelor din Rusia. Tensiunile cu Rusia Noua bază NATO în Polonia, situată la doar 230 de km de Kaliningrad, enclava rusă, a stârnit reacții dure din partea Moscovei. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a avertizat că această infrastructură militară avansată va duce la contramăsuri pentru a menține "paritatea" la frontieră.

Ce înseamnă victoria lui Trump pentru România: suntem obligați să consolidăm armata. Ciolacu nu a făcut-o, a dat banii pe pomeni
Opinii

Ce înseamnă victoria lui Trump pentru România: suntem obligați să consolidăm armata. Ciolacu nu a făcut-o, a dat banii pe pomeni

Să fie clar de la început: sunt 100% de acord cu Donald Trump când spune că statele europene trebuie să-și majoreze alocarea pentru Apărare dacă vor să beneficieze de protecția SUA. Nu poți cere americanilor să plătească taxe și impozite ca să protejeze Germania (sau alte state europene), în timp ce guvernul de la Berlin continuă să aloce între 1,4% și 1,6% din PIB pentru Apărare (față de 2%, cât prevede tratatul NATO). Și, ce face guvernul de la Berlin cu aceste economii? Ajută industria germană să exporte în SUA. Citește și: FOTO Sorina Docuz-Stan, buzoianca foarte apropiată de Marcel Ciolacu, la Paris cu prietena care are contracte cu PSD. Un bărbat înalt, clăpăug și grizonant se ferește de poză România este într-o situație asemănătoare. În ultimii ani, aliații noștri, în frunte cu SUA, au investit enorm în bazele de aici, pentru protecția noastră. În paralel, alocarea guvernului de la București pentru Apărare s-a redus de la 2,01% în 2020 la 1,6% în 2023. Mai rău, banii s-au dus în cea mai mare măsură pentru „personal”, nu pentru înzestrare. În schimb, țările baltice și Polonia au crescut masiv cheltuielile cu Apărarea după invazia Rusiei. Polonia a atins, în 2023, astronomicul procent de 3,92% din PIB. Estonia - 2,89%. Și, ca să fie mai clar: din 2014 în 2023, alocarea SUA pentru Apărare nu a scăzut sub 3,24% din PIB. Dublu față de Germania. Ce spunea Trump acum câteva luni: „Voi insista ca fiecare națiune NATO să cheltuiască cel puțin trei procente. Trebuie să mergeți până la 3% (...) Două procente este furtul secolului, mai ales când noi plătim pentru asta. Știi, noi plătim pentru ei. Pur și simplu nu este nici măcar credibil. Noi eram cei care făceam diferența și plăteam pentru a compensa lipsurile și a ajuta la descurajarea amenințărilor”. Nu avea dreptate? Avea! Guvernul Ciolacu nu și-a respectat angajamentele luate în cadrul NATO, nu a respectat deciziile CSAT și nu a respectat leega bugetului. Ce a făcut cu banii? Pomeni. Șpăgi electorale și corupție. A făcut economie de la Apărare, dar deficitul tot a explodat. Mi se pare perfect logic și moral acceptabil, ca Statele Unite să refuze să mai plătească pentru a proteja țări care nu-și respectă angajamentele din cadrul NATO. Armata SUA este suprasolicitată și, dacă ar fi să prioritizăm, probabil cea mai mare problemă este cu China comunistă/Taiwan, nu cu Ucraina. Faptele mie mi se par clare. Va reuși Europa de Vest, plus România, să se adapteze noii situații de la Washington? Mă tem că nu. Balticii și Polonia au înțeles pe deplin ce primejdie reprezintă Rusia. Noi întrebăm americanii dacă posmegii-s muiați.

Deși era încă la NATO, Geoană își organiza în detaliu campania electorală și strângerile de fonduri pentru prezidențiale
Politică

Deși era încă la NATO, Geoană își organiza în detaliu campania electorală și strângerile de fonduri pentru prezidențiale

Geoană organiza campania electorală la NATO: deși deținea funcția de secretar general adjunct al Alianței, Mircea Geoană se ocupa de pregătirea campaniei electorale pentru prezidențiale. Geoană organiza campania electorală la NATO Acum candidat oficial la prezidențiale, Mircea Geoană este acuzat că ar fi purtat conversații prin e-mail cu Rareș Mănescu, deși public a susținut că nu a mai comunicat cu acesta de mult timp. Citește și: Ciucă sugerează că Ciolacu locuia cu Sorina Docuz într-o vilă de protocol: „Sunt sigur că nu vrea să meargă cu acest secret în turul 2” Conform unor surse citate de Realitatea Plus, discuțiile despre campanie dintre cei doi ar fi început din luna iunie, iar mailuri obținute de postul de televiziune confirmă aceste suspiciuni. Mesajele, trimise pe 19 iunie 2024, dezvăluie discuții în care Geoană și Mănescu ar fi stabilit detalii legate de campanie. Comunicatorii lui Mircea Geoană nu au făcut nici un comentariu pe acest subiect. Mesaje scrise între Mircea Geoană și Rareș Mănescu (sursa: Realitatea Plus)

Soldați nord-coreeni, trimiși în Kursk pentru a apăra teritoriul rus, confirmă NATO, care cere retragerea acestora
Internațional

Soldați nord-coreeni, trimiși în Kursk pentru a apăra teritoriul rus, confirmă NATO, care cere retragerea acestora

NATO cere încetarea cooperării militare Moscova-Phenian. NATO a lansat un apel către Rusia şi Coreea de Nord, solicitându-le să oprească imediat desfăşurarea de soldaţi nord-coreeni pe teritoriul Rusiei, unde aceştia sprijină Moscova în conflictul împotriva Ucrainei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat desfăşurarea acestor trupe în regiunea rusă Kursk. NATO cere încetarea cooperării militare Moscova-Phenian Mark Rutte a explicat că prezenţa soldaţilor nord-coreeni la graniţa cu Ucraina indică "disperarea crescândă" a preşedintelui rus Vladimir Putin, care are dificultăţi în susţinerea campaniei sale militare fără ajutor extern. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Intensificarea cooperării militare dintre cele două ţări reprezintă o ameninţare atât pentru securitatea în regiunea Indo-Pacifică, cât şi pentru cea Euro-Atlantică. Potrivit NATO, implicarea Coreei de Nord în "războiul ilegal al Rusiei" marchează o "escaladare semnificativă" a conflictului şi contravine rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU. Rutte a subliniat că această cooperare militară extinsă între Rusia şi Coreea de Nord reprezintă o evoluţie periculoasă, cu efecte la nivel global. Poziția Moscovei Kremlinul a respins iniţial rapoartele despre desfăşurarea trupelor nord-coreene, catalogându-le drept "fake news", dar ulterior Putin nu a negat prezenţa acestora, menţionând că Rusia este responsabilă de implementarea tratatului militar cu Phenianul. La rândul său, reprezentantul Coreei de Nord la ONU a respins aceste informaţii, numindu-le "zvonuri nefondate".

Doar 2% din bugetul fiecărei țări NATO pentru apărare e prea puțin, e nevoie de măcar 2,5%, spune premierul Estoniei
Internațional

Doar 2% din bugetul fiecărei țări NATO pentru apărare e prea puțin, e nevoie de măcar 2,5%, spune premierul Estoniei

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare. Premierul Estoniei, Kristen Michal, a îndemnat marți țările aliate din cadrul NATO să își majoreze bugetele de apărare la cel puțin 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) înainte de summitul NATO din 2025, care va avea loc la Haga. Declarațiile sale vin în contextul provocărilor de securitate tot mai mari din Europa. Estonia cere creșterea bugetelor de apărare După o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Tallinn, premierul estonian a subliniat că obiectivul actual, ca fiecare membru NATO să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare, nu mai reflectă "realitatea situației actuale privind securitatea". Citește și: Becali recunoaște că a fost infiltrat de Viorel Hrebenciuc în AUR ca să-l ajute pe Simion să intre în turul II Michal a sugerat că un buget mai mare de apărare ar trebui să devină un obiectiv comun pentru toate statele membre NATO. Semnal pentru oponenți și aliați Michal a declarat că fiecare aliat ar trebui să cheltuiască cel puțin 2,5% din PIB pentru apărare, subliniind că acest efort suplimentar ar transmite un mesaj puternic atât oponenților, cât și partenerilor din NATO. Potrivit premierului, acest pas ar demonstra că "hotărârea noastră nu ar trebui pusă la încercare", întărind astfel poziția alianței în fața amenințărilor. Amenințarea Rusiei și poziția Estoniei Estonia, care se învecinează cu Rusia, resimte o amenințare crescută de la începutul invaziei ruse în Ucraina, declanșată în urmă cu peste doi ani și jumătate. În acest context, Estonia a alocat în 2023 un buget de 3,4% din PIB pentru apărare, depășind cu mult ținta curentă stabilită de NATO. Premierul Kristen Michal consideră că un efort similar din partea tuturor statelor membre ar consolida securitatea colectivă a alianței.

Se agită apele în Marea Baltică: rușii amenință cu represalii după ce Germania a deschis un comandament NATO la Rostock
Internațional

Se agită apele în Marea Baltică: rușii amenință cu represalii după ce Germania a deschis un comandament NATO la Rostock

Comandamentul NATO, Marea Baltică, înfurie Rusia. Germania a inaugurat un nou centru de comandament naval în Marea Baltică pentru a coordona forțele NATO, asigurând că această măsură respectă dispozițiile tratatului care reglementează statutul internațional al Germaniei după reunificare. Berlinul a răspuns astfel la amenințările Rusiei cu posibile consecințe în urma deschiderii centrului. Comandamentul NATO, Marea Baltică, înfurie Rusia Ministerul rus de Externe l-a convocat marți pe ambasadorul Germaniei la Moscova, Alexander Graf Lambsdorff, pentru a protesta împotriva inaugurării noului comandament. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro Moscova a susținut că deschiderea acestuia ar încălca acordul "2+4", un tratat semnat după reunificarea Germaniei, care interzice staționarea trupelor NATO în estul Germaniei. Diplomatul german a respins ferm aceste acuzații, afirmând că guvernul federal nu a încălcat acordul "2+4", potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului de Externe german. Rolul "Commander Task Force Baltic" Noul comandament naval, denumit oficial "Commander Task Force Baltic", a fost inaugurat în orașul portuar Rostock și va coordona planificarea operațiunilor și exercițiilor maritime NATO în Marea Baltică. Acesta va asigura conducerea forțelor navale aliate în situații de pace, criză și război. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a subliniat că acest comandament nu presupune staționarea trupelor NATO în estul Germaniei, fiind în conformitate cu prevederile acordului "2+4". Avertizările Rusiei Rusia a calificat deschiderea centrului de comandament drept o „revizuire treptată a rezultatelor celui de-Al Doilea Război Mondial” și a acuzat Germania de „militarizarea țării”. Moscova a cerut guvernului german să ofere explicații detaliate cu privire la această decizie și a avertizat că extinderea infrastructurii militare NATO în fosta Germanie de Est va atrage un răspuns din partea sa. Consolidarea apărării NATO Invazia Rusiei în Ucraina a amplificat temerile privind o potențială agresiune în regiunea Mării Baltice, o zonă strategică de aprovizionare și de importanță economică pentru aliații NATO. Alianța Nord-Atlantică a avertizat cu privire la riscurile de spionaj și alte amenințări din partea Rusiei, care are porturi strategice în exclava Kaliningrad și în apropierea orașului Sankt Petersburg. Pentru a răspunde acestor provocări, NATO a decis să-și întărească capacitățile de apărare în regiunea Mării Baltice, contribuind la asigurarea stabilității și securității aliate în fața riscurilor crescute.

NATO atrage atenția Rusiei că trimiterea de trupe nord-coreene în Ucraina ar fi o "escaladare semnificativă". Informații credibile indică prezența a cel puțin 1.500 de soldați ai Phenianului
Internațional

NATO atrage atenția Rusiei că trimiterea de trupe nord-coreene în Ucraina ar fi o "escaladare semnificativă". Informații credibile indică prezența a cel puțin 1.500 de soldați ai Phenianului

Implicarea Phenianului în războiul din Ucraina. Trimiterea soldaților nord-coreeni în Ucraina ar reprezenta o escaladare semnificativă, avertizează NATO. Implicarea Phenianului în războiul din Ucraina Desfășurarea de soldați nord-coreeni pe frontul din Ucraina, alături de forțele ruse, ar reprezenta o "escaladare semnificativă", a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, luni. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Acesta a subliniat riscurile implicării Coreei de Nord în conflictul din Ucraina și potențialul impact asupra stabilității internaționale. Discuții NATO-Coreea de Sud Mark Rutte a discutat recent cu președintele sud-coreean, Yoon Suk Yeol, despre parteneriatul strâns dintre NATO și Seul, cooperarea industrială în domeniul apărării și legăturile de securitate între regiunile Euro-Atlantic și Indo-Pacific. Rutte a evidențiat importanța unei colaborări strânse pentru a face față provocărilor de securitate din regiune. Posibila trimitere a trupelor nord-coreene în Rusia Agenția de spionaj sud-coreeană susține că până la 12.000 de soldați nord-coreeni ar putea fi trimiși pentru a sprijini forțele ruse în Ucraina. Potrivit informațiilor, aproximativ 1.500 de soldați din forțele speciale nord-coreene sunt deja în Rusia, unde se pregătesc înainte de a fi desfășurați pe frontul ucrainean. Declarațiile NATO privind implicarea Coreei de Nord Întrebat despre acest subiect, Rutte a declarat că NATO nu poate confirma "în acest stadiu" prezența trupelor nord-coreene în Rusia, însă a precizat că situația ar putea evolua. Aceasta ar putea aduce o nouă dinamică în conflictul din Ucraina, cu implicații majore pentru stabilitatea regiunii. Apropierea dintre Coreea de Nord și Rusia Pe măsură ce relațiile dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud s-au deteriorat în ultimele luni, Phenianul s-a apropiat și mai mult de Rusia, aliată istorică a regimului nord-coreean încă de la formarea sa după Al Doilea Război Mondial. Coreea de Sud și Statele Unite au acuzat în repetate rânduri liderul nord-coreean Kim Jong Un că ar trimite arme în Rusia, arme care ar fi utilizate pe frontul din Ucraina. Întâlnirea dintre Putin și Kim Jong Un și posibilele consecințe În iunie, președintele rus Vladimir Putin a efectuat o vizită rară la Phenian, în cadrul căreia cele două țări au semnat un tratat de apărare reciprocă. Detaliile acestui acord nu au fost dezvăluite, dar au alimentat speculațiile privind noi transferuri de arme din Coreea de Nord către Rusia. Aceste acțiuni ar încălca sancțiunile impuse de ONU împotriva ambelor țări, crescând tensiunile în regiune și în comunitatea internațională.

Nou centru de comandă pentru operațiuni NATO în Marea Baltică, inaugurat de Germania în vremuri de spionaj rusesc intens
Internațional

Nou centru de comandă pentru operațiuni NATO în Marea Baltică, inaugurat de Germania în vremuri de spionaj rusesc intens

Germania, nou centru de comandă NATO. Germania Inaugurează un nou sediu tactic NATO în Regiunea Mării Baltice. Germania, nou centru de comandă NATO Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, va inaugura luni un nou sediu tactic destinat forțelor armate germane, menit să îmbunătățească pregătirea pentru NATO în regiunea Mării Baltice. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Această inițiativă vine într-un context geopolitic tensionat, având în vedere creșterea amenințărilor în zonă. Rolul Germaniei în Regiunea Mării Baltice Germania, care deține cea mai mare forță navală NATO din regiunea Mării Baltice, a preluat rolul de lider regional începând cu 1 octombrie. Sediul din portul Rostock, cunoscut sub denumirea de Commander Task Force Baltic (Comandamentul Forței Speciale Baltice), va coordona planificarea și desfășurarea operațiunilor maritime. De asemenea, va conduce forțele navale NATO în diverse scenarii, fie ele de pace, criză sau război. Deși Germania este responsabilă de conducerea task force-ului regional, personalul implicat provine din alte 11 țări aliate, subliniind caracterul multinațional al acestei inițiative. Amenințările Rusiei în regiune Invazia Rusiei în Ucraina a sporit îngrijorările privind o posibilă agresiune rusă în regiune. Marea Baltică este o rută de aprovizionare esențială pentru NATO și are o importanță economică strategică pentru statele aliate din zonă. NATO a semnalat riscuri crescute de spionaj și alte amenințări potențiale din partea Rusiei, care deține porturi importante la Marea Baltică, inclusiv în exclava Kaliningrad și Sankt Petersburg. Această inițiativă de consolidare a prezenței NATO în regiunea Mării Baltice reprezintă un răspuns la noile provocări de securitate, contribuind la stabilitatea și protecția aliaților din această zonă strategică.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră