luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nato

306 articole
Internațional

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov. Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, s-a lansat joi într-o serie de atacuri asupra Occidentului, NATO, OSCE şi SUA, dar nu l-a uitat nici pe papa Francisc, după cum consemnează agenţiile internaţionale de ştiri. Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi la Moscova, Lavrov a susţinut că Statele Unite au creat din Ucraina o ameninţare existenţială la adresa Rusiei şi a acuzat totodată SUA şi NATO că sunt participante directe în războiul din Ucraina. Lavrov a insistat că SUA şi alianţa nord-atlantică sunt implicate în război pentru că furnizează arme Ucrainei şi oferă pregătire militară pe teritoriile lor. Lavrov a acuzat totodată SUA că, "aşa cum au distrus OSCE", încearcă acum să distrugă Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN). Lavrov a justificat atacurile ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, despre care Kievul şi Occidentul afirmă că reprezintă o crimă de război menită să facă să sufere populaţia civilă. "Noi dezactivăm instalaţiile energetice (în Ucraina - n.r.) care vă permit (Occidentului - n.r.) să pompeze arme letale în Ucraina şi să ucidă ruşi. Aşa că nu mai spuneţi că SUA şi NATO nu sunt participanţi la acest război - participaţi în mod direct. Nu doar cu furnizarea de armament, ci şi cu pregătirea personalului - voi antrenaţi militari (ucraineni - n.r.) pe teritoriul vostru", a acuzat Lavrov. Occidentul vrea să preia OSCE El a insistat că Rusia nu a refuzat niciodată contacte cu SUA, dar că nu a auzit niciun fel de "idei de substanţă" din partea omologilor americani. Moscova este gata să asculte dacă cineva vrea să poarte negocieri cu privire la Ucraina, a spus Lavrov, care a calificat drept absurde acuzaţiile Ucrainei potrivit cărora Rusia doreşte negocieri pentru a câştiga timp să se regrupeze şi să-şi refacă forţele armate. El a mai spus că Rusia ar fi dispusă să revină la masa negocierilor cu Occidentul dacă acesta îşi schimbă punctul de vedere cu privire la oportunitatea discutării propunerilor de securitate prezentate de Moscova în decembrie anul trecut. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Lavrov a mai declarat că în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-au acumulat mari probleme şi a acuzat Occidentul că dă cu piciorul şansei de a face din organismul de securitate european o punte reală cu Rusia după încheierea războiului rece. "Profitând de superioritatea numerică în această organizaţie, Occidentul a încercat de mulţi ani să o privatizeze, ca să spunem aşa. Sau poate este mai corect să spunem că încearcă să pună la cale o preluare a OSCE, să subjuge ultima platformă de dialog regional", a acuzat Lavrov. NATO creează o situație explozivă lângă China Lavrov a mai acuzat NATO că intensifică tensiunile lângă China într-un mod care presupune un risc pentru Rusia. "Marea Chinei de Sud devine acum una dintre acele regiuni căreia NATO nu îi este potrivnică, aşa cum a făcut cândva în Ucraina, pentru a escalada tensiunile. (...). Ştim cât de serios ia China astfel de provocări, ca să nu mai vorbim de Taiwan şi strâmtoarea Taiwan, şi înţelegem că jocul NATO cu focul în aceste regiuni implică ameninţări şi riscuri pentru Federaţia Rusă. Este la fel de aproape de ţărmurile şi mările noastre pe cât de aproape este de teritoriul chinez", a spus el. Lavrov a susţinut că din acest motiv Rusia îşi dezvoltă cooperarea militară cu China şi realizează exerciţii comune. "Faptul că membrii NATO sub conducerea SUA încearcă să creeze o situaţie explozivă acolo, după Europa, este foarte bine înţeles de toată lumea", a afirmat şeful diplomaţiei ruse, care nu a adus nicio dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale, dar a făcut aluzie la formarea alianţei AUKUS între SUA, Regatul Unit şi Australia. El a mai acuzat NATO că încearcă să târască India în ceea ce a numit o alianţă antirusă şi antichineză, într-un moment în care, în opinia sa, Occidentul încearcă să elimine influenţa rusă. Papa, declarații "necreştineşti" În fine, Lavrov a lansat un atac şi împotriva papei Francisc, calificând recentele comentarii ale suveranului pontif despre Ucraina ca fiind "necreştineşti" şi greu de înţeles. Într-un interviu cu revista iezuită America, papa Francisc a vorbit despre ceea ce el a numit cruzimea forţelor ruse în Ucraina. "În general, poate că cei mai cruzi sunt cei din Rusia, dar care nu sunt de tradiţie rusă, precum cecenii, buriaţii şi aşa mai departe. Cu siguranţă, cel care a invadat este statul rus. Acest lucru este foarte clar", a declarat papa Francisc. "El a împărţit două popoare ale Federaţiei Ruse într-o categorie de la care te poţi aştepta la cruzime", a acuzat Lavrov, a cărui ţară a invadat Ucraina la 24 februarie.

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov (sursa: Facebook/Russian Foreign Ministry)
Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO Foto: kremlin.ru
Eveniment

Guvernul Orban face jocurile Putin la reuniunea NATO

Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea ministrului ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, în cadrul Comitetului NATO-Ucraina. În consecință, participarea ministrului de externe Dmitro Kuleba la reuniunea oficială a șefilor afacerilor externe din țările NATO are loc în formatul unei reuniuni separate, și nu în cadrul acestui comitet. Din partea Ungariei, participă la reuniunea de la București ministrul de Externe, Péter Szijjártó, care a avut, în capitala României, și întrevederi cu demnitarii UDMR din cabinetul Ciucă. Guvernul Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO Ministerul ucrainean de Externe a explicat situația prin „necesitatea găsirii unui format special, pentru a depăși obstacolul provocat de veto-ul maghiar”, scrie European Pravda. Kuleba va avea la București discuții cu miniștrii NATO în cadrul unei întâlniri separate, special organizate de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Ungaria a blocat din 2017 orice reuniune a Comisiei Ucraina-NATO la care participă oficiali cu rang mai înalt decât cel al ambasadorilor. Acesta este motivul pentru care Stoltenberg organizează o întâlnire separată a miniștrilor de externe ai țărilor Alianței cu ministrul ucrainean de externe. Informația a apărut inițial în Financial Times, dar ea a fost confirmată de ministrul de Externe al Ungariei, Szijjártó Péter, pe Facebook. „Mai mulți oameni au încercat să mă întrebe despre articolul senzațional al Financial Times. Ei scriu că am împiedicat convocarea reuniunii oficiale a Comitetului NATO Ucraina. Nu este nimic nou sau surprinzător. Am spus clar cu ani în urmă că până când Ucraina nu redă drepturile maghiarilor din Transcarpatia, nu vom contribui la convocarea acestui organism”, a scris Szijjártó. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim Foto: InfoPrut
Eveniment

Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim

Sondaj comandat de Academia Română, prin Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI), în Republica Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim, potrivit datelor colectate din 2010 până acum. Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim Astfel, procentul cetățenilor moldoveni care vor unirea cu România a ajuns la 42,5%, față de 39,7% în octombrie 2022 și 34,7%, în mai 2022. În noiembrie 2010 era de doar 3%, iar în decembrie 2019 ajunsese la 30%. Totuși, 57,5% dintre respondenți sunt împotriva unirii. Pe de altă parte, doar 22,4% din cei chestionați ar dori aderarea la NATO, respectiv 29,1% dintre cei cu opțiune de vot. Puțin peste 70% sunt contra aderării la această structură militară. În ceea ce privește încrederea în liderii politici străni, Klaus Iohannis este pe primul loc. Însă, cu o cotă de încredere de 35,2%, Vladimir Putin este la doar 0,2% în urma președintelui României - practic, diferența este în marja de eroare. În Volodimir Zelenski au încredere 30,9% din cei chestionați. Potrivit sondajului, cetățenii din R.Moldova au cea mai mare încredere în Igor Dodon și Ion Ceban, actuala președintă Maia Sandu situându-se pe locul trei. Totuși, PAS, partidul Maiei Sandu, ar ieși pe primul loc la parlamentare, cu 23%, urmat de PSRM și Partidul Șor. Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 noiembrie 2022, pe un eșantion de 1.015 respondenți cu vârsta de peste 18 ani (dintre care 55% au răspuns telefonic) și are o marjă de eroare de 3%. Barometrului socio-politic al Republicii Moldova, ediția a treia, lansat la Casa Oamenilor de Știință din Chișinău, a fost comandat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) al Academiei Române și Fundația pentru Libertate Friedrich Naumann for Freedom. Citește și: VIDEO Preotul Calistrat ar fi agresat și un călugăr, acesta a depus deja plângere la Mitropolie

Prima reuniune NATO la care participă Republica Moldova. Va fi prezent și șeful diplomației ucrainene Foto: Facebook Nicu Popescu
Eveniment

Prima reuniune NATO la care participă Republica Moldova

În perioada 29-30 noiembrie, la București va avea loc reuniunea miniștrilor de Externe din țările NATO, prima la care participă și Republica Moldova. La reuniune au fost invitate şi Ucraina, Georgia, Finlanda, Suedia şi Bosnia. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, amintește că în urmă cu 20 de ani Alianța Nord-Atlantică a invitat țara noastră să facă parte din NATO. În urmă cu 2️⃣0️⃣️ de ani, #România a fost invitată să adere la @NATO. De atunci, împreună cu ????????????,contribuim activ la consolidarea securității euroatlantice.Vom marca acest moment la #ForMin_Bucharest 29-30 nov. Declarația mea ??? https://t.co/pJGTpmEwF8 #WeAreNATO— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) November 21, 2022 Prima reuniune NATO la care participă Republica Moldova „Această reuniune arată încă o dată importanța și rolul cheie ale României la intersecția a două zone de importanță strategică europeană, euroatlantică și globală, Marea Neagră și Balcanii de Vest”, a spus ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, într-un mesaj video postat pe site-ul MAE. „În perioada 29-30 noiembrie voi avea onoarea să găzduiesc la București reuniunea miniștrilor afacerilor Externe ai Alianței Nord-Atlantice. Este o reuniune extrem de importantă care va demonstra încă o dată unitatea și solidaritatea aliate și care va căuta soluții care vor contracara efectele războiului brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Este în același timp prima reuniune aliată de nivel înalt pe care România o găzduiește după Summitul de la București din 2008. Totodată este primul eveniment care are loc într-un stat de pe flancul estic după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Prin urmare, o reuniune foarte relevantă care confirmă rolul și profilul României în Alianța Nord-Atlantică și în același timp indică importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică deci și pentru România”, a afirmat Aurescu. În perioada 28-29 noiembrie, tot la București, are reuniunea liderilor de la Munchen, „Munich Leaders Meeting”, pe care România o co-organizează împreună cu prestigioasa conferință de securitate de la Munchen. https://www.youtube.com/watch?v=iSG4DT5TCZk NATO, susținere pentru reformele Chișinăului Este pentru prima dată în istorie când Republica Moldova este invitată în acest format. „Sprijinul pentru Republica Moldova este în mare legat de partea de instituţiile de Apărare şi forţe armate. De asemenea, vorbim de un sprijin pe termen lung pentru reforme, despre alinierea forţelor armate moldovene la standardele occidentale NATO. Acest tip de ajutor a fost intensificat după Summitul de la Madrid şi va continua. Este un parteneriat care depinde de cererile partenerului, aici, Republica Moldova. Nu este ceva ce noi, NATO, impunem. Tot ce facem este adaptat la partenerii noştri, la cerinţele lor", a explicat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu. Citește și: Două treimi din Kiev, în întuneric și frig, după bombardamentele rusești de ieri: relatarea dramatică a unui locuitor. În Moldova, circa 10.000 de consumatori, încă fără curent „Am acceptat invitația Alianței pentru participare la reuniunea miniștrilor afacerilor externe, care va fi găzduită la București în perioada 29 - 30 noiembrie. Am punctat că în actualul context de securitate foarte fragil, țara noastră își dorește fortificarea și modernizarea capacităților de apărare”, a spus ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu.

Avioane rusești, manevre periculoase împotriva NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Avioane rusești, manevre periculoase împotriva NATO

Avioane rusești, manevre periculoase împotriva NATO. Alianţa Nord-Atlantică a anunţat vineri că două avioane de luptă ruseşti s-au apropiat în mod periculos şi neprofesionist, la începutul acestei săptămâni, de nave NATO care navigau în Marea Baltică într-o operaţiune de rutină. Avioane rusești, manevre periculoase împotriva NATO Incidentul a avut loc marţi dimineaţă, când cele două avioane ruseşti s-au apropiat de nave la "o altitudine de 91 de metri şi o distanţă de 73 de metri", fără ca piloţii acestora să răspundă la comunicaţii, a declarat comandamentul naval al NATO. "NATO a apreciat interacţiunea periculoasă şi neprofesionistă deoarece s-a desfăşurat într-o zonă de pericol cunoscută, care a fost activată pentru antrenamentul de apărare aeriană, şi din cauza altitudinii şi a proximităţii avioanelor", potrivit unui comunicat. "Interacţiunea a crescut riscul unor greşeli de calcul, erori şi accidente", conform NATO. Comunicatul informează că forţele NATO "au acţionat în mod responsabil" în acest incident, în conformitate cu reglementările maritime. "NATO va răspunde în mod corespunzător oricărei interferenţe cu activitatea legală a NATO în zonă care pune în pericol siguranţa avioanelor şi a navelor noastre sau a echipajelor acestora. NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare". Baltica, importanță strategică uriașă Alianţa Nord-Atlantică şi-a sporit prezenţa navală în Marea Baltică şi Marea Nordului după exploziile care au afectat gazoductele Nord Stream în luna septembrie şi care, potrivit unei anchete suedeze de vineri, sunt rezultatul unor acte de sabotaj. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Forţa NATO la Marea Baltică, formată din nave olandeze, norvegiene şi daneze, a desfăşurat operaţiuni pentru a creşte cooperarea cu Finlanda şi Suedia, care sunt pe cale să se alăture alianţei. Decizia acestor ţări nordice de a renunţa la politica lor de lungă durată de nealiniere şi de a se alătura NATO a înfuriat Kremlinul.

Ce urmează după atacul asupra Poloniei? (sursa: flickr/NATO)
Internațional

Ce urmează după atacul asupra Poloniei?

Ce urmează după atacul asupra Poloniei? Doi cetățeni polonezi au fost uciși marți seară pe teritoriu polonez lângă granița cu Ucraina de ceea ce pare să fi fost un atac cu rachete. Primele informații pe surse indicau rachete rusești ca fiind responsabile de incident. Oficial, doar Rusia a comunicat pe subiect Până târziu în noapte, nu existau, însă, confirmări oficiale de nicăieri. La o oră după atac, Pentagonul anunța că încă adună informații despre incident. NATO nu comunicase nimic pe subiect, în afara unei poziții neoficiale pentru AFP a unui oficial, sub anonimat: "Examinăm în prezent aceste informaţii şi suntem în strânsă coordonare cu Polonia, aliatul nostru". Aproape de miezul nopții, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a postat un mesaj pe Twitter. Nuanța importantă din postarea lui Stoltenberg este că important e să fie stabilite faptele. Spoke with President Duda @prezydentpl about the explosion in #Poland. I offered my condolences for the loss of life. #NATO is monitoring the situation and Allies are closely consulting. Important that all facts are established.— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) November 15, 2022 La fel, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Alarmed by reports of an explosion in Poland, following a massive Russian missile strike on Ukrainian cities.I extend my condolences and my strongest message of support and solidarity with Poland and our Ukrainian friends.— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 15, 2022 Singura poziție oficială dată marți seară a venit din partea Ministerului rus al Apărării, care a negat (pe Telegram) că Moscova ar fi avut vreo implicare. "Declaraţiile presei şi oficialilor polonezi despre o presupusă cădere a unor de rachete ruseşti în apropierea localităţii Przewodow reprezintă o provocare intenţionată cu scopul de a crea o escaladare a situaţiei", a scris Ministerul rus al Apărării pe contul său de Telegram. "Nu a fost efectuată nicio lovitură asupra obiectivelor din apropierea frontierei polono-ucrainene" de către armata rusă. Imaginile "dărâmăturilor publicate de presa poloneză de la faţa locului din localitatea Przewodow nu au nicio legătură" cu proiectile ruseşti, potrivit aceleiași surse. Ce urmează după atacul asupra Poloniei? Recent, fragmente ale unor rachete ruseşti au căzut în Republica Moldova, în localitatea Naslavcea, fără să producă victime. Polonia este membră a NATO şi găzduieşte pe teritoriul său aproximativ 10.000 de soldaţi americani. Articolul 5 din Tratatul Alianţei Atlantice prevede că, dacă un stat membru este victima unui atac armat, ceilalţi membri vor considera acest act de violenţă drept un atac armat îndreptat împotriva tuturor membrilor şi vor adopta măsurile considerate necesare pentru a veni în ajutorul ţării atacate. Citește și: Fluxul de petrol prin conducta Drujba spre Ungaria a fost oprit. Viktor Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei "Guvernul României, prin ministerele şi instituţiile de linie, este în contact cu aliaţii şi analizează situaţia generată de căderea rachetelor pe teritoriul Poloniei. Suntem alături de aliaţii şi prietenii poloni şi pregătiţi să procedăm în funcţie de evoluţia situaţiei", a arătat Executivul de la București într-un comunicat de presă transmis marţi seara. "România este deplin solidară cu prietenul şi aliatul nostru, Polonia, în urma ştirilor îngrijorătoare legate de exploziile de pe teritoriul său. Suntem în contact cu partenerii şi aliaţii noştri. Suntem NATO", a scris președintele Klaus Iohannis, marţi seara, pe Twitter. Ucraina cere summit NATO Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a cerut NATO să organizeze de urgență un summit la care să invite Ucraina. Kuleba a arătat că Kievul este gata să asigure securitatea NATO, deși nu este stat membru al Alianței. Ukraine reaffirms its full solidarity with Poland and stands ready to provide any necessary support. Collective response to Russian actions must be tough and principled. Among immediate actions: a NATO summit with Ukraine’s participation to craft further joint actions... 1/2— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) November 15, 2022

SUA sprijină Ucraina, indiferent de alegeri (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

SUA sprijină Ucraina, indiferent de alegeri

SUA sprijină Ucraina, indiferent de alegeri. Kievul beneficiază de "sprijinul puternic" al SUA indiferent ce partid va câştiga alegerile de la mijloc de mandat din această ţară, unde estimările îi dau învingători pe republicani în faţa democraţilor, cel puţin în scrutinul pentru Camera Reprezentanţilor, a afirmat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. SUA sprijină Ucraina, indiferent de alegeri "Este absolut clar că există un sprijin bipartizan puternic în SUA pentru a continua ajutorul pentru Ucraina, iar asta nu s-a schimbat", a declarat Stoltenberg presei la finalul unei întrevederi cu premierul britanic Rishi Sunak la Londra. Şeful republicanilor din Camera Reprezentanţilor, Kevin McCarthy, a stârnit îngrijorări printre aliaţii SUA atunci când a atras atenţia că partidul său nu va semna un "cec în alb" pentru Ucraina dacă va câştiga alegerile. Deşi baza aleşilor republicani sprijină Ucraina după invazia rusă declanşată în februarie, unii republicani pro-Trump au criticat asistenţa militară americană pentru Ucraina. "Front comun în NATO" Aceasta cuprinde o primă sumă de 40 de miliarde de dolari aprobată în mai cu o largă majoritate de cele două partide, precum şi 11,2 miliarde de dolari suplimentare ce rămân a fi aprobate. În timpul vizitei sale în Marea Britanie, prima a unei personalităţi străine după instalarea lui Rishi Sunak la Downing Street, şeful NATO a vizitat un centru de antrenament în sudul Angliei, unde ofiţeri britanici şi canadieni oferă instruire unor soldaţi ucraineni. Citește și: ALEGERI SUA Republicanii se îndreaptă spre o majoritate în Camera Reprezentanților. Curse strânse pentru Senat "Într-o lume periculoasă, este cu atât mai important ca America de Nord şi Europa să facă front comun în cadrul NATO", a declarat el, mulţumind Marii Britanii pentru rolul său în Alianţă în favoarea Ucrainei, în contextul în care, în timpul mandatului său la Casa Albă, Donald Trump s-a apropiat de Vladimir Putin. "Sprijinul NATO, esențial" La începutul întrevederii lor, Rishi Sunak a spus că NATO este "pilonul securităţii Marii Britanii". De asemenea, Jens Stoltenberg a mai declarat că este "încurajator" să vadă că forţele ucrainene reuşesc să elibereze tot mai mult teritoriu, după ce ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a ordonat ca trupele sale să se retragă de pe malul de vest al fluviului Nipru, din partea de nord a provinciei Herson, potrivit Reuters. "Victoriile şi reuşitele forţelor armate ucrainene aparţin soldaţilor ucraineni curajoşi, dar bineînţeles că şi sprijinul pe care ei îl primesc de la Marea Britanie şi de la aliaţii şi partenerii NATO este esenţial", a spus el.

Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia Foto: Twitter
Eveniment

Circa 40% germani cred că NATO a provocat Rusia

Germania are șoșociștii ei: circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia să atace Ucraina, arată un sondaj efectuat de Center für Monitoring, Analyse und Strategie (CEMAS) în octombrie și publicat acum câteva zile. La acest studiu au participa 2.208 persoane, iar datele au fost colectate între trei și 11 octombrie. Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia CEMAS a pus aceleași întrebări în cadrul unui sondaj din aprilie, așa că acum rezultatele pot fi comparate, iar ele arată că tot mai mulți germani cred în propaganda Kremlinului. Publicul cel mai vulnerabil la mesajele Rusiei este din estul Germaniei și votează cu formațiunea extremistă AfD. Iată principalele date ale sondajului: Cu afirmația „NATO a provocat Rusia atât de mult încât Rusia a fost nevoită să intre în război”, sunt pe deplin de acord 19% dintre cei chestionați, iar 21% o acceptă parțial. Însă 60% o resping. În aprilie, erau deplin de acord cu această afirmație doar 12%, iar 17% erau parțial de acord. Cu afirmația „Putin luptă cu o elită globală, care trage sforile din spatele cortinei” sunt deplin de acord 18%, iar parțial de acord 26%. În aprilie, procentele erau de 12%, respectiv 20%. Cu afirmația „Din punct de vedere istoric, Ucraina nu are nicio revendicare teritorială proprie și este de fapt parte a Rusiei” sunt deplin de acord 14%, parțial - 21%. În aprilie: 8% acord deplin și 18%, parțial. Cu afirmația „Ucraina, împreună cu SUA, a operat biolaboratoare secrete pentru producerea de arme biologice”, sunt deplin de acord 12%, iar parțial - 21%. În aprilie, aceste procente erau de șapte, respectiv 14%. Circa 20% dintre cei chestionați sunt total sau parțial de acord că războiul din Ucraina este o diversiune de la pandemia de coronavirus. Germania de Est, mai pro-rusă „Narațiunile conspiraționiste despre războiul rus de agresiune din Ucraina au prins în special în Germania de Est. Datele arată diferențe semnificative în evaluarea propagandei pro-ruse între Germania de Est și Germania de Vest. În timp ce în Germania de Est, unul din trei a fost de acord cu afirmația că NATO ar fi provocat Rusia atat de mult incat Rusia a fost nevoită să intre în război, în vestul Germaniei doar 16% au acceptat această ipoteză, adică circa jumătate”, scrie CEMAS. According to a poll by Cemas, about 18 percent of #Germans agreed with the statement that #Putin "is fighting against the world elite, which is pulling strings behind the scenes.". #Russian propaganda myths tend to be believed more in eastern #Germany. https://t.co/O5yOXghMue— NEXTA (@nexta_tv) November 2, 2022 „Având în vedere multiplele crize actuale și viitoare, acum este nevoie de o strategie pentru a face față ideologiei conspirației și mediului extremist de dreapta, care abuzează de incertitudinea politică și socială în propriile scopuri”, mai apreciază institutul. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO. Turcia va ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la NATO doar după ce aceste state vor face paşii necesari, a declarat vineri preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, la o întâlnire cu şeful Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO "Preşedintele Erdoğan a subliniat că ritmul şi calendarul procesului de ratificare (...) vor fi determinate de paşii pe care aceste ţări îi mai au de făcut", a precizat preşedinţia turcă într-un comunicat după reuniunea de la Istanbul, la care presa nu a avut acces. Şeful statului turc, care urmează să îl primească marţi la Ankara pe premierul suedez Ulf Kristersson, blochează încă din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Atlantică. Turcia acuză cele două ţări nordice că îi protejează pe luptătorii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), consideraţi terorişti de către Ankara. Pentru a depăşi obiecţiile Turciei, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere în marja summit-ului NATO de la Madrid din iunie. Jens Stoltenberg "a salutat paşii semnificativi şi concreţi deja făcuţi de cele două ţări pentru a pune în practică memorandumul şi a subliniat că aderarea lor va consolida NATO", a precizat vineri seară Alianţa Atlantică într-un comunicat. Turcia temporizează aderarea Secretarul general al NATO a declarat joi, la Istanbul, în cadrul unei conferinţe de presă comune (VIDEO) cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, că ar trebui să li se permită Suediei şi Finlandei să fie primite în Alianţă pentru a "trimite un mesaj clar Rusiei". Cavusoglu a spus, însă, că nu toate angajamentele din memorandum au fost pe deplin puse în aplicare de aceste ţări. El a recunoscut că au fost făcuţi "paşi pozitivi", printre care a menţionat ridicarea embargoului suedez asupra armelor impus Turciei sau modificările legislative privind statutul în aceste ţări al organizaţiilor sau persoanelor pe care Ankara le consideră teroriste. "Vrem ca aceste ţări să ia măsuri concrete împotriva terorismului", a declarat ministrul, subliniind argumentul Ankarei potrivit căruia aceste două democraţii adăpostesc membri ai unor grupări precum gherilele kurde PKK. Și Ungaria se mai gândește Cavosuglu a declarat că mesajele noului guvern suedez, rezultat în urma alegerilor din septembrie, au fost primite foarte pozitiv. El a mai spus că ţara sa nu are atât de multe probleme cu Finlanda şi că se aşteaptă ca noul guvern suedez să aprobe "măsurile finale" din cadrul memorandumului trilateral semnat în timpul summitului NATO de la Madrid din iunie, în care sunt specificate condiţiile impuse de Turcia pentru deblocarea accesului celor două ţări. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești Aceste condiţii includ extrădarea persoanelor căutate de justiţia turcă. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre ale Alianţei Atlantice au ratificat aderarea celor două ţări nordice, care trebuie să fie aprobată în unanimitate. În afară de Turcia, doar Ungaria nu şi-a dat încă aprobarea finală.

NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate

NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate. Premierul norvegian Jonas Gahr Store a anunţat luni că ţara sa va trece la un nivel mai ridicat de alertă militară, deşi nu a detectat nicio ameninţare directă, potrivit tu.no. NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate Norvegia, ţară membră NATO şi vecină cu Rusia în zona arctică, va aplica măsura începând de marţi. Store a precizat că "nu avem astăzi niciun motiv să credem că Rusia doreşte să atragă Norvegia sau altă ţară direct în război, dar războiul din Ucraina impune ca toate ţările din NATO să fie mai atente". "Tensiunile mai ridicate ne expun mai mult la ameninţări, operaţiuni de spionaj şi campanii de influenţă. (...) Este cea mai gravă situaţie de securitate din ultimele decenii", a adăugat el într-o conferinţă de presă. Norvegia este în prezent cel mai mare exportator de gaze naturale către Uniunea Europeană, furnizând aproximativ un sfert din importurile europene respective după scăderea livrărilor din Rusia. Forţele armate norvegiene au fost desfăşurate pentru paza platformelor petroliere şi gaziere maritime după exploziile care au avariat în septembrie gazoductele Nord Stream din Marea Baltică. Norvegia beneficiază de sprijin din partea marinelor militare ale Regatului Unit, Franţei şi Germaniei. Exporturile de petrol rusesc scad În același timp, producţia şi exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut uşor în octombrie, a anunţat luni publicaţia rusă de afaceri Kommersant, care estimează că declinul producţiei va continua în urma embargoului UE aşteptat la începutul lunii decembrie. Până acum, producţia de petrol a Rusiei s-a dovedit rezilientă în contextul sancţiunilor occidentale impuse după invadarea Ucrainei, dar statele membre ale Uniunii Europene, principalii consumatori de ţiţei rusesc timp de decenii, nu îl vor mai achiziţiona din 5 decembrie, în urma embargoului care va fi impus de blocul comunitar. Citește și: Putin a schimbat abordarea diplomatică după pierderile grele suferite în Ucraina: nu mai vrea să negocieze cu Kievul, ci cu Washingtonul, care îi „dictează” lui Zelenski Citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, Kommersant susţine că producţia de petrol a Rusiei în octombrie s-a situat la 1,47 milioane tone pe zi, echivalentul a 10,78 milioane barili pe zi (bpd), în scădere faţă de nivelul din septembrie, de 10,8 milioane bpd, anunţat săptămâna trecută de Oficiul de Statistică din Rusia (Rosstat). De asemenea, exporturile Rusiei de petrol pe mare şi prin conducte au scăzut cu 2% din septembrie, la aproximativ 640.000 tone pe zi (4,7 milioane bpd), susţine publicaţia rusă. Unul dintre motive îl reprezintă colapsul producţiei la proiectul offshore Sakhalin 1, abandonat de ExxonMobil după ce Rusia a invadat Ucraina.

Propagandă anti-NATO din partea unui deputat AUR, Dumitru Viorel Focșa (în dreapta imaginii) Foto: Facebook
Politică

Propagandă anti-NATO deputat AUR

Propagandă anti-NATO din partea unui deputat AUR, Viorel Focșa, care sugerează că NATO va „invada” Ucraina. Comentariile sale vin pe fondul prezenței în România a militarilor americani din divizia aeropurtată 101. Un aliat al lui Putin, președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a afirmat, ieri, că desfășurarea Diviziei 101 Aeropurtată a Armatei SUA în România duce la agravarea bruscă a situației din Ucraina. Propagandă anti-NATO din partea unui deputat AUR Acum, deputatul AUR Focșa reia această temă, dar fără a menționa unitățile americane de pe teritoriul României. Am păstrat neatins mesajul său, postat pe Facebook, inclusiv cuvântul „moșntrii”. În CV-ul său de pe site-ul Camerei Deputaților, deputatul scrie că este „consumator de artă mai degrabă”. „❗️M.Ap.N. nu mai are ministru!Domnul Dîncu nu vorbește aceeași limbă cu neamțul Iohannis. ❓️Ce să mai înțelegem din asta?România va deveni un avanpost al NATO pentru o invazie asupra Ucrainei din partea NATO fără încălcarea art. 5? Ce o fi știind ei și nu trebuie să știm și noi? ȘTIȚI CE ÎNSEAMNĂ ASTA? O MARE TRAGEDIE PENTRU ROMÂNIA DEJA SLĂBITĂ DE ACEȘTI HOȚI și TRĂDĂTORI. ❓️Nu știați că somnul Rațiunii naște moşntrii?Acesta este rodul pe care poporul român îl va culege pentru adormirea în care s-a complăcut: România va fi băgată in război de acești idioți cu cetățenie română. Atentie! Fără referendum, așa cum s-a procedat când România a intrat în al II-lea război mondial pentru recuperarea Basarabiei. ❌️Luptăm pentru o Ucraină Mare, care deține ILEGAL teritorii românești (de pe urma pactului Ribbentrop-Molotov-Germania/Hitler-URSS/Stalin) în ale sale hotare. Teritorii în care frații noștri români sunt forțați să își uite limba maternă, adică dulcea limbă română”, a scris Focșa, pe Facebook. Acum două zile, același deputat scria pe Facebook că Olanda este „o țară coruptă și decazută moral, unde drogurile și prostituția sunt valorile de bază pentru susținerea minorităților dezaxate, minorități care vor să ne impună copiilor noștri apucăturile lor pidosnice”. Citește și: O „bombă murdară” (cu elemente radioactive) poate schimba radical conflictul din Ucraina: Șoigu pretinde că Ucraina s-ar autobombarda, SUA respinge „afirmațiile clar false” rusești

Pe Putin, frustrat, îl lasă nervii (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Pe Putin, frustrat, îl lasă nervii

Pe Putin, frustrat, îl lasă nervii. Ministerul rus de Externe a declarat joi că livrările de arme ale Uniunii Europene către Kiev fac ca blocul comunitar să fie parte a conflictului în Ucraina, iar ţările care pompează arme Ucraina sunt "sponsori ai terorismului". Pe Putin, frustrat, îl lasă nervii Într-un briefing, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reiterat criticile agresive ale Moscovei la adresa Occidentului pentru că a livrat Ucrainei arme avansate în valoare de miliarde de dolari pentru a ajuta Kievul să se apere împotriva campaniei militare a Rusiei, care a ajuns în a opta lună. Decizia UE privind crearea unei misiuni de asistenţă militară pentru regimul de la Kiev creşte implicarea UE şi o face să devină parte a conflictului în Ucraina, a subliniat Zaharova, citată de agenţiile oficiale de presă ruse TASS şi RIA Novosti, referindu-se la programul de instruire a militarilor ucraineni. În acest context, ea a amintit că, în reuniunea lor din 17 octombrie, miniştrii de Externe ai UE au anunţat lansarea unei misiuni de instruire a armatei ucrainene, care ar urma să înceapă să fie implementată peste o lună. În decurs de doi ani, această misiune, pentru care Bruxellesul a alocat 107 milioane de euro, ar urma să pregătească personal ucrainean de comandă la diferite niveluri, potrivit TASS. "Linia periculoasă a unei confruntări" "Această decizie merge mână în mână cu furnizarea de arme letale regimului de la Kiev şi creşte calitativ implicarea Uniunii Europene, făcând-o, desigur, parte a conflictului", a declarat Zaharova. Prin furnizarea de arme Ucrainei, Occidentul se apropie de linia periculoasă a unei confruntări militare directe cu Rusia, a avertizat Zaharova, potrivit RIA Novosti. "Ţările membre NATO, de parcă ar fi într-o competiţie, continuă să pompeze în regimul de la Kiev armament, muniţii, îi furnizează informaţii operative, antrenează soldaţii ucraineni, oferă îndrumări privind desfăşurarea acţiunilor militare, apropiindu-se astfel de linia periculoasă a unei confruntări militare directe cu Rusia", a avertizat purtătoarea de cuvânt a MAE rus. Ajutorul militar occidental pentru Ucraina, a adăugat Zaharova, totalizează deja 42,3 miliarde de dolari, dintre care mai mult de jumătate revin SUA. "Blocajul" SUA pe alimente și îngrășăminte În aceeaşi conferinţă de presă, Maria Zaharova a mai spus că Moscova a fost gata să-şi crească exporturile de alimente şi îngrăşăminte pentru a contribui la evitarea unei crize alimentare globale, dar a fost blocată de către SUA. Washingtonul îi "şantajează" şi "persecută" pe cei care încearcă să facă comerţ cu Rusia şi prin aceasta compromite securitatea globală, a afirmat ea. Citește și: VIDEO Gafa zilei: un expert militar rus spune, în direct, crezând că microfonul este oprit, că „toți știm că dronele sunt iraniene, dar nu recunoaștem” SUA nu vizează direct exporturile agricole ruseşti, dar sancţiunile impuse Rusiei în domeniile transportului maritim, al asigurărilor, logisticii şi infrastructurii de plăţi împiedică capacitatea Rusiei de a exporta îngrăşăminte şi produse chimice esenţiale, susţine Moscova. Rusia face obiectul unor drastice sancţiuni occidentale după invazia sa în Ucraina, declanşată la 24 februarie, prima agresiune de acest tip în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO. Organizația va ajuta Suedia şi Finlanda dacă cele două ţări sunt ameninţate în timp ce sunt angrenate în procedura de a deveni membri, a declarat joi şeful Alianţei Nord-Atlantice. Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO "Este de neconceput că Aliaţii nu vor acţiona, dacă Suedia sau Finlanda sunt supuse la orice formă de presiune", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles. Comentariile lui au avut loc în contextul în care noul premier suedez, Ulf Kristersson, a venit la sediul NATO din Bruxelles pentru a discuta despre procesul de aderare a ţării sale la Alianţă. "Procesul de aderare pentru Suedia şi Finlanda a fost cel mai rapid din istoria modernă a NATO", a adăugat Stoltenbeg, elogiind eforturile Suediei de a convinge Turcia să-i aprobe aderarea la Alianţă. Suedia şi Finlanda au depus cerere de a deveni membre ale NATO la jumătatea lui mai, în replică la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Negocieri dificile cu Turcia Turcia a blocat iniţial începutul acestui proces, invocând presupusul sprijin al Suediei şi Finlandei pentru "organizaţii teroriste". Ankara a acuzat adesea atât Suedia, cât şi Finlanda că-i susţin pe militanţii kurzi, precum şi persoane afiliate clericului Fethullah Gülen care locuieşte în SUA, ambele grupuri clasificate de Turcia drept teroriste. Citește și: VIDEO Gafa zilei: un expert militar rus spune, în direct, crezând că microfonul este oprit, că „toți știm că dronele sunt iraniene, dar nu recunoaștem” Helsinki şi Stockholm au respins aceste acuzaţii şi, la sfârşitul lui iunie, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere pentru a aborda această problemă. Pentru ca Suedia şi Finlanda să devină ţări membre NATO, cererile lor de aderare trebuie să fie ratificate de cele 30 de state membre. Până în prezent, 28 de ţări au făcut acest lucru, singurele care nu au ratificat aderarea fiind Turcia şi Ungaria.

Țările vestice se pregătesc pentru varianta în care Putin folosește arma nucleară Foto: Twitter
Eveniment

Țările vestice pregătesc pentru arma nucleară

Țările vestice se pregătesc, discret, pentru scenariul în care Putin folosește arma nucleară, arată The Times, azi. Potrivit acestei publicații britanice, principalele temeri sunt panica și haosul generate de amenințarea că Rusia ar putea ataca nu doar Ucraina, ci și alte state. Țările vestice se pregătesc pentru arma nucleară „Măsurile ar putea include emiterea de pliante despre cum să supraviețuiești unui atac nuclear sau modalități de a atenua cumpărăturile generate de panică pe fondul temerilor că consecințele ar putea ajunge în Europa de Vest și nu numai. Amenințările din ultimele săptămâni ale președintelui Putin de a folosi arme nucleare au tras un semnal de alarmă la NATO, alianța angajându-se în discuții în spatele ușilor închise cu privire la modul în care va răspunde la o astfel de eventualitate. Unii observatori cred acum că există o perspectivă realistă ca liderul rus să folosească o armă nucleară tactică împotriva Ucrainei, fie pe uscat, fie în Marea Neagră”, scrie The Times. Publicația amintește că, în anii URSS, guvernul din Marea Britanie distribuise broșuri despre cum se poate supraviețui „pe cât posibil” unui atac nuclear. În ceea ce privește varianta folosirii armei nucleare, sunt două scenarii de care se tem strategii: Un atac asupra unui oraș mare, care ar genera o mortalitate foarte mare.Un atac „care să nu pară atât de rău”: asupra unei păduri sau asupra Insulei Șerpilor. Publicul, după un astfel de atac, nu ar mai fi așa de panicat și ar exista riscul escaladării. „Printre cei care studiază aceste probleme din punct de vedere analitic, există o modalitate de a privi conflictul nuclear ca un risc fix cu probabilitate scăzută. Într-un an, șansa unui război major este scăzută. Dar aruncați zarurile suficient de frecvent, pe o perioadă suficient de lungă, și devine inevitabil”, mai arată The Times. Grafica: The Times Șansa unui atac nuclear: între 10 și 25% În revista Global Policy, Matthew Rendall, lector în politică și relații internaționale la Universitatea din Nottingham, a scris luna aceasta o lucrare intitulată: „Războiul nuclear ca surpriză previzibilă”. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Argumentul lui este că ne complacem. Faptul că am supraviețuit războiului rece nu înseamnă că nu a existat o șansă semnificativă să nu avem un război nuclear. Același lucru este valabil și acum. „Probabil că vom trece cu bine (…) Dar îngrijorarea este „probabilă”. Dacă începem să facem astfel de lucruri în mod repetat, teama mea este că, pe termen lung, nu vom avea noroc”, spune el. “The U.S. government should be communicating, quietly and often, to the Russian military not to follow any unhinged orders from Mr. Putin…Anyone who orders nuclear use and anyone who implements such orders, they should be told, will be held accountable”https://t.co/2TvnvgKMZF— Shashank Joshi (@shashj) October 14, 2022 Săptămâna trecută, Matthew Bunn, profesor de energie, securitate națională și politică externă la Harvard Kennedy School, a estimat că riscul unui conflict nuclear în Ucraina este de 10-20%. Centrul Swift, o companie de „superprognoză”, a estimat-o la aproximativ 10%”, mai arată The Times. Former CIA director Leon Panetta says "Some intelligence analysts now believe that the probability of the use of tactical nuclear weapons in Ukraine [is] 20-25 percent today" https://t.co/PmPgjUKGgh pic.twitter.com/1hxB0QcFGd— Jon Schwarz, Mayor, Arkham MA (@schwarz) October 14, 2022 Rendall spune că speranța sa este că, dacă Rusia folosește arma nucleară, devine persona non-grata. „Dar dacă acest lucru nu se întâmplă?”, se întreabă el.

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință. Moscova şi-a exprimat la ONU preocupările cu privire la acordul asupra exportului de cereale pe Marea Neagră şi este pregătită să renunţe la reînnoirea acestui acord luna viitoare dacă cererile sale nu vor fi satisfăcute, a declarat joi pentru Reuters, la Geneva, ambasadorul Rusiei pe lângă Naţiunile Unite. Moscova invocă dificultăți Acordul, negociat de ONU şi de Turcia în iulie, a deschis calea Ucrainei pentru a-şi relua exporturile de cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, care fuseseră închise de la începerea invaziei ruse în această ţară. Moscova a obţinut garanţii pentru propriile sale exporturi de cereale şi îngrăşăminte. Acordul a permis să se evite o criză alimentară mondială: Rusia şi Ucraina sunt două dintre cele mai mari exportatoare de cereale din lume, iar Rusia este primul exportator de îngrăşăminte. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream Dar Moscova s-a plâns în mai multe rânduri de modul în care acordul este implementat, argumentând că întâmpină în continuare dificultăţi în a-şi vinde îngrăşămintele şi alimentele. Într-un interviu acordat Reuters, Ghennadi Gatilov, ambasador al Rusiei pe lângă Naţiunile Unite la Geneva, a declarat că Moscova a transmis miercuri o scrisoare secretarului general al ONU, Antonio Guterres, conţinând o listă de plângeri. Responsabili ai ONU urmează să se deplaseze duminică la Moscova pentru a discuta despre reînnoirea acordului. NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință "Dacă vedem că nimic nu se întâmplă de partea rusă a acordului - exporturi de cereale şi de îngrăşăminte ruseşti - atunci, vă rugăm să ne scuzaţi, va trebui să-l privim într-un mod diferit", a declarat diplomatul rus. El a refuzat să pună la dispoziţia Reuters o copie a scrisorii respective. Un purtător de cuvânt al Naţiunilor Unite nu a răspuns unei solicitări a agenţiei de presă britanice de a comenta acest demers. Când a fost întrebat dacă Rusia ar putea refuza să susţină reînnoirea acordului cu privire la exportul de cereale din cauza acestor îngrijorări, Gatilov a răspuns: "Există o posibilitate... Nu suntem împotriva livrărilor de cereale, dar acest acord ar trebui să fie pus în aplicare egal, corect şi echitabil de toate părţile". "SUA, o parte a conflictului" Gatilov, un diplomat de carieră care a fost ministru adjunct de Externe înainte de a-şi prelua postul la Geneva, a declarat că el vede estompându-se perspectivele unei reglementări negociate a războiului care durează deja de opt luni în Ucraina. El a citat ceea ce a numit "acte teroriste", ca de pildă explozia de pe podul Kerci, care leagă Crimeea - anexată de Moscova în 2014 - de teritoriul rus. "Toate acestea fac mai dificilă căutarea unei soluţii politice", a afirmat el. Washingtonul a declarat că Rusia prin pretenţiile sale pentru a fi deschisă convorbirilor asupra viitorului războiului este "nesinceră", în timp ce continuă să lovească oraşele ucrainene. Întrebat de perspectiva unei întâlniri între preşedintele Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden, Gatilov a declarat că nu este fezabilă, ţinând seama de nivelul susţinerii militare americane pentru Ucraina. "Aceasta face din SUA o parte a conflictului", a declarat ambasadorul rus. NATO: Consecințe severe în caz de atac nuclear Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi, la Bruxelles, că nu va spune exact cum vor răspunde aliaţii la un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina, dar a precizat că vor fi consecinţe severe. "Vor fi consecinţe severe dacă Rusia utilizează arme nucleare, orice fel de arme nucleare împotriva Ucrainei", a declarat Stoltenberg la conferinţa de presă de după reuniunea miniştrilor Apărării. "Nu voi spune exact cum vom răspunde, dar asta va schimba fundamental natura conflictului. Înseamnă că o linie foarte importantă a fost încălcată", a adăugat el. "Circumstanţele în care NATO ar putea fi nevoită să recurgă la arme nucleare sunt extrem de îndepărtate", a declarat totuşi secretarul general al NATO. El a precizat că scopul fundamental al mijloacelor nucleare de descurajare ale NATO este menţinerea păcii şi prevenirea coerciţiei împotriva aliaţilor. Cu acelaşi prilej, şeful NATO a transmis că "retorica nucleară a lui (Vladimir) Putin este periculoasă şi iresponsabilă. Nu vom fi intimidaţi". Dispozitive de bruiere a dronelor În acelaşi timp, a continuat Jens Stoltenberg, deşi NATO nu e parte a conflictului, va continua să susţină Ucraina atâta timp cât e nevoie. "Ucraina face progrese bune, respingând forţele invadatoare în est şi în sud", a spus secretarul general al NATO. El a vorbit şi despre trimiterea de către aliaţi a sute de dispozitive de bruiere a dronelor ruse şi iraniene care provoacă mari pagube în atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice şi asupra populaţiei ucrainene. Stoltenberg a salutat, de asemenea, faptul că Spania va trimite patru lansatoare de rachete HAWK Ucrainei pentru a-şi ameliora apărarea aeriană împotriva invadatorilor ruşi. Ajutor pentru iarnă Întrebat dacă Ucraina are suficiente echipamente pentru a-şi continua ofensiva în timpul iernii, Stoltenberg a răspuns că acesta este principalul mesaj al reuniunii de la Bruxelles din această săptămână. "Grupul de contact este aici pentru a mobiliza mai mult ajutor pentru Ucraina. S-a concentrat pe echipament, pe haine de iarnă şi alte elemente pentru a funcţiona în timpul iernii, pentru a permite forţelor ucrainene să reziste de-a lungul iernii. Vom lăsa comandanţii Ucrainei să decidă exact cum să opereze, dar noi aici avem ca scop ca ei să poată continua în timpul iernii şi furnizăm de la combustibil până la haine şi vehicule blindate", a declarat Stoltenberg.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră