vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nato

352 articole
Internațional

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale. Orice decizii specifice privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acţiune în interiorul teritoriului rus trebuie să fie luate de aliaţi în mod individual, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale "Le revine aliaţilor în mod individual să fie decizii specifice cu privire la modul în care pot fi utilizate armele lor. Aliaţii au politici diferite în acest sens", a declarat Stoltenberg pe postul de radio LBC. Citește și: EXCLUSIV Aflat în vizorul DNA pentru relația cu generalul Dumitru Dumbravă (ex-SRI), afaceristul Tufan vinde terenuri de 4,8 milioane de euro și sponsorizează un partid cu 750.000 lei Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut presiuni asupra aliaţilor Ucrainei pentru a livra arme cu rază lungă de acţiune, ceea ce ar permite Kievului să atace aerodromurile militare şi instalaţiile forţelor aeriene ruse mult în spatele liniei frontului, chiar şi pe teritoriul Rusiei. În prezent are loc o discuţie cu privire la autorizarea în principiu a utilizării acestor arme împotriva ţintelor de pe teritoriul rus. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că va percepe utilizarea armelor de precizie occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în interiorul teritoriului rus ca o implicare a NATO în război.

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale (sursa: Facebook/NATO)
Armele furnizate Ucrainei, folosite fără restricții (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Armele furnizate Ucrainei, folosite fără restricții

Armele furnizate Ucrainei, folosite fără restricții. Ucraina ar avea un motiv militar întemeiat să atace mai adânc pe teritoriul Rusiei folosind arme occidentale, a declarat sâmbătă un oficial militar al NATO. Armele furnizate Ucrainei, folosite fără restricții Premierul britanic Keir Starmer s-a întâlnit vineri cu preşedintele american Joe Biden la Casa Albă, în timp ce aliaţii Ucrainei discută dacă să acorde undă verde Kievului pentru a folosi rachete cu rază lungă de acţiune împotriva ţintelor din Rusia. Citește și: VIDEO Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă s-au produs inundații devastatoare, dar digurile nu au fost refăcute Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Occidentul ar lupta direct împotriva Rusiei dacă ar permite Ucrainei să atace cu rachete cu rază lungă de acţiune de fabricaţie occidentală. La o întâlnire la Praga a Comitetului Militar al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord - cea mai înaltă autoritate militară a Alianţei -, preşedintele său, amiralul Rob Bauer, a declarat că legea privind conflictele armate oferă unei naţiuni dreptul de a se apăra şi că acest lucru nu se opreşte la graniţa sa. În acelaşi timp, a spus el, naţiunile care furnizează arme au, de asemenea, dreptul de a limita utilizarea acestora. Legea privind conflictele armate "În termeni militari, faci (acele atacuri) pentru că vrei să slăbeşti inamicul care te atacă, nu numai pentru a lupta cu săgeţile care îţi ies în cale, ci şi pentru a-l ataca pe arcaş", a explicat el. "Prin urmare, din punct de vedere militar, există un motiv întemeiat pentru a face asta - pentru a slăbi inamicul, pentru a-i slăbi liniile logistice, combustibilul, muniţia care vine pe front", a adăugat oficialul militar. Cealaltă parte a discuţiei este politică, a spus el, deoarece naţiunile care furnizează arme se pot simţi responsabile pentru ele, iar aceste discuţii politice continuă. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaţilor să permită Ucrainei să folosească rachete occidentale, inclusiv ATACMS americane şi Storm Shadows britanice cu rază lungă de acţiune, adânc în teritoriul rusesc pentru a limita capacitatea Moscovei de a lansa atacuri. Putin a declarat joi că programarea efectivă a traiectoriilor de zbor ale rachetelor va trebui făcută de personalul militar al NATO, deoarece Kievul nu are capacităţile necesare.

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin. Preşedintele rus a spus joi că, în cazul în care Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune, aceasta ar însemna că "ţările NATO sunt în război cu Rusia". NATO, război cu Rusia, avertizează Putin "Dacă se va lua o astfel de decizie, aceasta nu va însemna altceva decât implicarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina. Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului. Citește și: GALERIE FOTO O rachetă rusească a lovit o navă aflată în apele Zonei Economice Exclusive ale României din Marea Neagră. Vasul, care transporta cereale, plecase din Ucraina Ar însemna că ţările NATO sunt în război cu Rusia", a declarat Putin la televiziunea de stat după ce a luat cuvântul la un forum cultural la Sankt Petersburg, conform unei înregistrări video postate pe Telegram de un jurnalist din grupul de presă de pe lângă preşedinţia rusă. Un transcript al declarației a fost publicat și pe site-ul Kremlinului Ucraine cere cu insistență permisiunea Ucraina cere cu insistenţă permisiunea de a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachetele care i-au fost livrate de către Occident. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat joi "întârzierea" în dezbaterile pe această problemă. SUA au refuzat în mod special să facă acest lucru până acum, de teama unei escaladări care ar putea duce la un conflict direct cu Rusia, având în vedere că ambele ţări sunt puteri nucleare. Secretarul de stat american Antony Blinken a promis totuşi miercuri la Kiev examinarea de "urgenţă" a cererilor militare ale Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer urmează să abordeze această problemă la întâlnirea lor anunţată pentru vineri.

Mircea Geoană a demisionat din NATO (sursa: Facebook/Mircea Geoană)
Eveniment

Mircea Geoană a demisionat din NATO

Mircea Geoană a demisionat din NATO. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care şi-a anunţat demisia din această funcţie, afirmă că a fi în conducerea Alianţei Nord-Atlantice a fost onoarea vieţii sale. Mircea Geoană a demisionat din NATO "Să fiu în conducerea NATO a fost onoarea vieţii mele. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Îi mulţumesc secretarului general Stoltenberg pentru încredere şi prietenie. Împreună, în ultimii cinci ani, am traversat multe momente dificile, dar am împărtăşit şi nenumărate realizări, alături de echipa noastră remarcabilă. Pe măsură ce trec la un nou capitol, privesc cu mândrie la timpul memorabil petrecut în slujba celei mai importante Alianţe din istorie", a scris Geoană, marţi, pe pagina sa de Facebook. Mircea Geoană l-a notificat, marţi, pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că se va retrage din funcţia de secretar general adjunct al Alianţei începând cu data de 10 septembrie, informează nato.int. Stoltenberg i-a mulțumit pentru activitate Jens Stoltenberg a acceptat demisia, mulţumindu-i lui Mircea Geoană pentru activitatea sa. "Îi doresc tot binele în viitor", i-a transmis Stoltenberg. Geoană este primul român care a deţinut funcţia de secretar general adjunct al NATO. Boris Ruge, asistentul secretarului general pentru afaceri politice şi politica de securitate, va îndeplini funcţia de secretar general adjunct interimar până este desemnat succesorul lui Geoană.

NATO avertizează guvernul de la Moscova (sursa: facebook/NATO)
Internațional

NATO avertizează guvernul de la Moscova

NATO avertizează guvernul de la Moscova. NATO a transmis luni că nu deţine informaţii care să indice că obiectul neidentificat care a intrat în aceeaşi zi în spaţiul aerian polonez face parte dintr-un atac intenţionat al Rusiei, care şi-a intensificat ofensiva împotriva Ucrainei, dar a avertizat guvernul de la Moscova că aceste acte sunt "iresponsabile şi potenţial periculoase". NATO avertizează guvernul de la Moscova "Deşi nu avem informaţii care să indice un atac intenţionat al Rusiei împotriva aliaţilor, aceste acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase", a declarat pentru EFE purtătoarea de cuvânt a Alianţei Atlantice, Farah Dakhlallah. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Polonia a anunţat luni că un obiect, probabil o dronă, a intrat în spaţiul său aerian la începutul zilei, în timpul atacurilor masive ale Rusiei împotriva Ucrainei, a amintit purtătoarea de cuvânt al NATO, care "a condamnat ferm aceste atacuri în curs împotriva civililor şi infrastructurii civile ucrainene". Deşi nu a putut verifica dacă obiectul care pătruns luni în spaţiul aerian polonez era de provenienţă rusă, Dakhlallah a amintit că fragmente de drone şi rachete ruseşti au fost găsite în mai multe rânduri pe teritoriul aliat, de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. Prezența sporită pe flancul estic Dakhlallah a adăugat că NATO şi-a sporit "în mod semnificativ" prezenţa pe flancul său estic, inclusiv în Polonia, ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Peste 70 de poliţişti şi rezervişti căutau luni în Tyszowce (estul Poloniei) rămăşiţele unui obiect neidentificat care a intrat în spaţiul aerian polonez în cursul dimineţii şi despre care se credea că ar putea fi o dronă lansată din Rusia. Operaţiunea de căutare, la care au luat parte mai multe elicoptere, a fost lansată la scurt timp după ora locală 6:45 (4:45 GMT) când, dinspre est, un obiect a pătruns aproximativ 25 de kilometri în spaţiul aerian polonez şi a dispărut de pe radar. Potrivit dpa, luni după-amiază forţele armate poloneze nu aveau încă idee dacă obiectul s-a prăbuşit sau şi-a continuat survolul şi a revenit în Ucraina.

Mesaj șoșocist al lui Ciolacu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Mesaj șoșocist al lui Ciolacu

Mesaj șoșocist al lui Marcel Ciolacu: “România nu va fi atrasă în niciun război!“. Astfel de afirmații mai fac premierul Ungariei, Viktor Orban, și senatoarea SOS România, Diana Șoșoacă. Citește și: Nu tuturor pensionarilor li s-au recalculat pensiile. Care sunt pensionarii excluși și care sunt motivele Însă Ciolacu ignoră faptul că, prin articolul 5 al Tratatului NATO, România se obligă să răspundă unei agresiuni asupra oricărui alt aliat. “Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord“, arată articolul 5. Mesaj șoșocist al lui Ciolacu Însă, azi, Ciolacu a mers chiar mai departe și a respins complet posibilitatea reintroducerii armatei obligatorii. “În esenţă, un preşedinte are două prerogative fundamentale: este comandantul suprem al armatei şi reprezintă ţara în relaţiile internaţionale. Din această perspectivă, vreau să vă spun foarte clar: România nu va intra şi nu va fi atrasă în niciun război! Pacea şi stabilitatea sunt condiţiile fundamentale pentru prosperitate. Voi avea grijă să rămână aşa! Voi fi garantul independenţei naţionale, dar nu voi fi niciodată de acord cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Avem nevoie de o armată de profesionişti. La fel cum avem nevoie de echipamente moderne”, a afirmat Marcel Ciolacu în faţa delegaţilor prezenţi la congresul PSD. „Alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare va continua şi pe viitor. În domeniul politicii externe, îmi doresc însă o abordare mai ambiţioasă care să fie caracterizată prin pragmatism şi urmărirea obiectivelor naţionale în parteneriat cu aliaţii noştri din Uniunea Europeană şi NATO”, a adăugat preşedintele PSD. Însă guvernul Ciolacu a alocat, în 2023, sub 1,6% din PIB față de apărare, deși se angajase să cheltuie 2,5% din PIB.

Serviciu militar obligatoriu în țară NATO (sursa: Facebook/Ministarstvo obrane RH)
Internațional

Serviciu militar obligatoriu în țară NATO

Serviciu militar obligatoriu în țară NATO. Croaţia, ţară membră NATO din 2009, va introduce un serviciu militar obligatoriu cu o durată de două luni pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, începând din ianuarie 2025. Serviciu militar obligatoriu în țară NATO Ministrul croat al Apărării, Ivan Anusic, propusese această măsură la începutul anului, în cadrul modernizării generale a forţelor armate în cooperare cu NATO, deşi nu a oferit atunci detalii despre durata acestui stagiu militar şi nici despre pregătirea inclusă. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” Ideea a fost sprijinită de premierul de centru-dreapta Andrej Plenkovic, care a argumentat atunci necesitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu prin "circumstanţele actuale de pericole de securitate în lume", făcând referire la războiul din Ucraina. Stagiul civil, mai lung După cum a explicat vineri portalul de ştiri Index, cele două luni de stagiu militar obligatoriu vor include o instrucţie de bază pentru trupele de infanterie, dar tinerii vor avea posibilitatea de a solicita o scutire de la acest stagiu pentru obiecţii de conştiinţă, însă în acest caz vor trebui să urmeze un stagiu de serviciu civil alternativ, cu o durată mai mare. Guvernul croat estimează că între 4.000 şi 4.500 de tineri vor fi instruiţi în fiecare an în trei cazărmi, ei având posibilitatea ca la finalul celor două luni să urmeze o carieră militară profesionistă. Croaţia a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2008 şi a format o armată profesionistă înainte de a se alătura NATO.

Kogălniceanu, cea mai mare bază NATO (sursa: Facebook/Nicolae Ionel Ciucă)
Eveniment

Kogălniceanu, cea mai mare bază NATO

Kogălniceanu, cea mai mare bază NATO. Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a afirmat că la mică distanţă de Constanţa, unde se desfăşoară festivităţile organizate de Ziua Marinei Române, "se aude sunetul războiului", subliniind că ţara noastră a pledat pentru creşterea prezenţei militare aliate pe flancul estic al NATO. Kogălniceanu, cea mai mare bază NATO "Traversăm o perioadă tulbure în regiune. La mică distanţă de aici se aude sunetul războiului, Ucraina luptă cu statul agresor Rusia, nu doar pentru a-şi apăra teritoriul, ci şi în numele valorilor democratice şi ordinii de drept (...). Ca stat membru NATO, România a pledat pentru creşterea prezenţei militare aliate pe flancul estic al NATO, înţelegând specificul regiunii Mării Negre şi prioritatea sa în arhitectura de securitate", a spus Ciucă. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Preşedintele Senatului a amintit că la Mihail Kogălniceanu se construieşte cea mai mare bază militară NATO din Europa. "Recentul summit NATO de la Washington a reconfirmat importanţa strategică acordată de Alianţa Nord-Atlantică regiunii Mării Negre, în care ţara noastră este un actor cheie. La mică distanţă de locul în care ne aflăm, în localitatea Mihail Kogălniceanu, construim alături de aliaţi cea mai mare bază militară NATO din Europa. A investi în propria apărare şi securitate este o chestiune de responsabilitate, în primul rând faţă de România şi de cetăţenii noştri. De asemenea, trebuie să continuăm să dezvoltăm industria de apărare. Printr-un program pe termen lung de înzestrare a forţelor navale române, consolidăm apărarea flancului estic al NATO", a precizat Ciucă.

Bombardierele B-52 au aterizat în România Foto: U.S. Air Force/ Seth Watson.
Eveniment

Bombardierele B-52 au aterizat în România

Pentru prima oară, bombardierele B-52 Stratofortress, de la Barksdale Air Force Base, care pot transporta arme nucleare, au aterizat în România. Este o premieră nu doar pentru România, ci și pentru NATO. Avioanele B-52 escortate de F-16 din Finlanda și România la apropierea de Kogălniceanu Foto: Forțele Aeriene Române Citește și: VIDEO Lasconi face spectacol la oficierea unei căsătorii: strigă mirilor „Pup-o!” și-l felicită pe soț pentru că a spus „Da” hotărât Foto: Forțele Aeriene Române Bombardierele B-52 au aterizat în România „Flancul NATO estic este mai puternic în această zi istorică! Pentru prima dată, bombardierele B-52 Stratofortress de la Barksdale Air Force Base au aterizat în România în sprijinul #BomberTaskForceEurope. Aliații și națiunile partenere profită de orice ocazie pentru a se antrena împreună, pentru a îmbunătăți pregătirea și pentru a promova pacea și securitatea în regiunea europeană”, au scris, pe Facebook, Forțele Aeriene Române. „În timpul desfășurării lor, avioanele B-52 vor opera de la Baza Aeriană din România de lângă coasta Mării Negre și se vor integra cu Aliații NATO și alți parteneri internaționali pentru sincronizarea capacităților și asigurarea angajamentelor de securitate în zona de responsabilitate a Comandamentului European al SUA (...) «În mediul global de astăzi, este vital să fim pregătiți să furnizăm o gamă de capabilități durabile de la distanțe mari. Această iterație a Bomber Task Force oferă o oportunitate excelentă de a rafina tacticile, tehnicile și procedurile noastre de angajare în luptă agile», a declarat generalul James Hecker, comandantul USAFE-AFAFRICA. «Prin eforturile de colaborare cu aliații noștri, SUA permit forțelor noastre să combată amenințările actuale și viitoare», a adăugat el”, se arată într-un comunicat al NATO.

Ciucă, la summit-ul NATO de la Washington DC. Aici, alături de amiralul olandez Rob Bauer, președintele comitetului militar NATO Foto: Facebook
Politică

Ciucă, la summit-ul NATO de la Washington DC

Preșeintele PNL Nicolae Ciucă a postat mai multe fotografii de la summit-ul NATO de la Washington DC, în care apare cu președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, ministrul SUA al Apărării, Lloyd Austin, și alți oficiali. Cu Lloyd Austin, ministrul SUA al Apărării Citește și: Șoșoacă, în pragul falimentului personal: costurile unui „senviș” de la Bruxelles, la Parlamentul European, îi distrug finanțele Pavel a fost presedintele Comitetului Militar al NATO în perioada în care Ciucă era șef al statului major general. Cu președintele Cehiei, Petr Pavel Ciucă, la summit-ul NATO de la Washington DC Într-una din fotografii, Ciucă apare alături de generalul olandez Rob Bauer, cel care în ianuarie 2024 spunea că cetățenii trebuie să fie pregătiți pentru un conflict care ar necesita schimbări majore în viețile lor. „Unii politicieni din România cred că politica se poate face prin postări pe Facebook și zgomot la TV, dar diplomația, în special diplomația militară, funcționează pe baze foarte diferite. Un summit NATO, mai ales dacă este găzduit de SUA, este un loc ideal pentru a întâlni reprezentanți ai tuturor aliaților noștri militari cheie și pentru a susține interesul național pentru mai multă securitate pentru noi și pentru întregul flancul estic al NATO. Iar cei mai buni oameni pentru a face acest lucru sunt cei cu expertiză, experiență și o gamă largă de contacte”, a scris Ciucă pe Facebook. În alte fotografii postate de el pe Facebook, liderul liberal este în spatele președintelui SUA, Joe Biden, la conferința de presă a acestuia, sau alături de alți militari, cu care pare să se cunoască.

Ciucă, discurs la Summit-ul NATO (Washington) (sursa: Facebook/Nicolae Ionel Ciucă)
Politică

Ciucă, discurs la Summit-ul NATO (Washington)

Ciucă, discurs la Summit-ul NATO (Washington): președintele PNL și al Senatului a reiterat importanța Alianței la Marea Neagră. Ciucă, discurs la Summit-ul NATO (Washington) Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat marţi, în discursul ţinut la reuniunea Adunării Parlamentare a NATO, care se desfăşoară la Washington, D.C., că România a continuat în 2024 să-şi demonstreze dedicarea faţă de obiectivele Alianţei, inclusiv pe flancul estic, atât cu privire la apărare, cât şi cu privire la descurajare. Citește și: PSD îl promovează mediatic intens, din nou, pe George Simion. Analist politic: „Lui Ciolacu îi convine, evident, un tur doi cu liderul AUR, nu cu Ciucă” "Ne-am întărit capacităţile militare în ceea ce priveşte cooperarea şi operaţiunile din toată lumea. De la Marea Baltică până la Marea Neagră ne-am angajat în apărarea securităţii pe flancul estic. (...) Condamnăm atacul Rusiei asupra spitalului de copii din Ucraina. Ucraina este de partea bună a istoriei. (...) Este evident că trebuie să menţinem prezenţa NATO lângă Marea Neagră, dialogul politic şi dialog de sprijin pentru ceilalţi parteneri, inclusiv Moldova şi Georgia", a afirmat Ciucă, la reuniunea preşedinţilor de parlamente din statele membre ale Adunării Parlamentare a NATO, care se desfăşoară în capitala SUA. "Suntem gata să contribuim la deciziile strategice" El a reafirmat că România va susţine cooperarea în cadrul Alianţei, inclusiv cu privire la adaptarea la noile ameninţări, cum ar fi războiul hibrid. "Suntem gata să contribuim la deciziile strategice. În concluzie, puterea NATO stă în unitatea noastră şi în valorile comune. Împreună ne vom asigura că NATO va rămâne o forţă politică puternică", a mai transmis preşedintele Senatului. Conform unui comunicat al Adunării Parlamentare a NATO, la reuniunea de la Washington, D.C, desfăşurată în marja Summitului Alianţei, participă lideri parlamentari din cele 32 de state membre NATO, precum şi din Ucraina. Această întâlnire la nivel înalt are rolul de a evidenţia importanţa dimensiunii parlamentare a Alianţei şi de a fi prezentate opiniile parlamentelor aliate cu privire la priorităţile cheie ale Alianţei. 75 de ani de NATO Summit-ul parlamentar al NATO reunește lideri parlamentari din cele 32 de state membre NATO, precum și din Ucraina, și 23 de președinți ai parlamentelor. Această întâlnire la nivel înalt evidențiază importanța dimensiunii parlamentare a Alianței și opiniile parlamentelor aliate cu privire la prioritățile cheie ale Alianței, conform comunicatului Adunării Parlamentare a NATO.  Summit-ul de la Washington este unul aniversar, marcând 75 de ani de la înfiinţarea NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie. Romania aniversează în acest an două decenii de apartenență la NATO, cu cele mai solide garanţii de securitate.

Geoană va demisiona de la NATO (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Geoană va demisiona de la NATO

Geoană va demisiona de la NATO. Motivul: candidatura la alegerile prezidențiale. Anunțul a fost făcut de profesorul Dumitru Borțun, președintele mișcării civice și politice "România Renaște!". Mișcarea "România Renaște!", prin vocea profesorului Dumitru Borțun, i-a cerut lui Mircea Geoană să candideze la cea mai înaltă funcție în stat, fiind "cel mai calificat" pentru a ocupa funcția de președinte al României. Citește și: EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au „tras țeapă” și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională Până acum și-au anunțat oficial intenția de a candida la alegerile prezidențiale Ana Birchall, Diana Șoșoacă, George Simion și Elena Lasconi. Laudele profesorului Borțun Mișcarea "România Renaște!", condusă de profesorul universitar Dumitru Borțun, a organizat prima conferință de presă în care a anunțat deschis că îl propune și susține pe Mircea Geoană la alegerile prezidențiale. Organizația s-a ocupat până acum de organizarea evenimentelor legate de lansarea cărții "Bătălia pentru viitorul României", scrisă de Mircea Geoană. Dumitru Borțun a lansat un apel "către toate forțele sănătoase și democratice din România" prin care expune de ce ar trebui să candideze Mircea Geoană: "Recunoaştem preşedintele de care avem nevoie în persoana dlui Mircea Geoană. Dintre toți candidații posibili la alegerile prezidențiale din acest an. (...) Prin traseul profesional, prin cariera politică şi diplomatică, prin competența și corectitudinea arătate de-a lungul timpului, prin înțelegerea evoluției lumii de azi, prin credibilitatea câştigată ca ambasador, ca ministru de Externe şi ca Secretar General Adjunct al NATO, dl. Mircea Geoană este cel mai calificat pentru cea mai înaltă demnitate în statul român, aşa cum o arată și românii când îl creditează cu cele mai mari şanse de a câştiga Preşedinţia". Geoană va demisiona de la NATO Întrebat dacă alegerile prezidențiale au fost mutate în septembrie pentru a împiedica o eventuală candidatură a lui Mircea Geoană, Dumitru Borțun a declarat că inițial și el a crezut asta. "Am aflat chiar de la domnia sa că își poate da oricând demisia după Summit-ul de la Washington. A muncit foarte mult împreună cu echipa sa pentru organizarea acestui summit. Nu vrea plece mai devreme. După Summit-ul de la Washington, în a doua jumătate a lunii iulie, va putea să își dea demisia. Zic, și nu e nici o restricție? Este una singură! Să nu ne dăm împreună, și secretarul general și secretarul general adjunct, să nu ne dăm în același timp demisia. Dacă unul dintre noi rămâne, celălalt poate să își dea demisia", a declarat Dumitru Borțun.

Geoană, campanie electorală cu mesaje NATO (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Geoană, campanie electorală cu mesaje NATO

Geoană, campanie electorală cu mesaje NATO. În cazul unei amenințări la frontieră din partea Rusiei, regiunea Moldovei nu va mai fi abandonată. Geoană, campanie electorală cu mesaje NATO A spus-o răspicat Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, la dezbaterea "Dezvoltarea Regiunii de Nord-Est a României în perspectiva reconstrucției Ucrainei și a integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană", găzduită de Camera de Comerț și Industrie Iași. Citește și: Cea mai clară dovadă că PSD a falsificat documentul potrivit căruia Nicușor Dan ar fi turnat la Securitate: în documentul datat 1988 este menționat un nume care a apărut în 2006 E liber la dezvoltare economică, a mai transmis reprezentantul român la NATO mediului de afaceri din capitala Regiunii Nord-Est. Anterior, la Biblioteca Centrului Universitar, el a abordat această temă remarcând îngrijorările istoricilor ieșeni survenite după ce tot el prezentase, în urmă cu două luni, aliniamentul Focșani Nămoloasa Galați ca singură strategi de apărare a României în cazul unei ipotetici invazii ruse. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România trebuie să reziste două săptămâni până vin aliații din NATO, spune generalul Hodges Foto: Army.mil
Eveniment

România trebuie reziste două săptămâni până vin aliații din NATO

România trebuie să reziste două săptămâni până îi vin în ajutor aliații din NATO, arată generalul american Ben Hodges, fostul şef al Forţelor Terestre Americane din Europa, într-un interviu acordat jurnalistului Radu Tudor. Citește și: Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali retrași din SRI: firma „Anacondei”, fostă șefă a „acoperiților”, rată a profitului de 90% Generalul Hodges are 66 de ani și s-a retras în 2018. România trebuie să reziste două săptămâni până vin aliații din NATO „Dacă ne gândim la apărarea NATO, acesta se bazează în primele zile ale unui conflict pe creşterea prezenţei grupurilor de luptă, a forţelor NATO, a forţelor ţării gazdă, care trebui să oprească înaintarea trupelor, primele atacuri. Apărarea aerieană, apărarea terestră, marina, toate... Dar un aspect critic al apărării este ca fiecare naţiune să-şi asume că s-ar putea să trebuiască să reziste cam două săptămâni pe cont propriu. Se va lupta cu ceea ce există aici. Deci, cu trupele franceze, americane plus toate forţele armate române. Pentru trupele terestre, presupun eu, cam două săptămâni ar fi perioada în care să reziste. Forţele aeriene pot veni mai repede. Forţele maritime din Turcia şi Bulgaria pot ajunge mai repede. Ce înseamnă asta şi de ce două săptămâni? În funcţie de cât de repede ne dăm seama, de cât de repede anticipăm atacul, şi dacă forţele politice vor avea curajul să se pună în mişcare de dinainte de atac, este posibil ca aceste două săptămâni să se reducă la mai puţine zile. Dar în cele mai multe ţări, în cele mai multe locuri, am văzut o reticenţă în a se pune în mişcare, pentru că oamenii nu vor să fie consideraţi provocatori, nu vor să creeze o motivaţie, o justificare pentru ca Rusia să atace. Deci, dacă ne asumăm că nu ne punem în mişcare foarte repede, atunci, cred că România, la fel ca toate celelalte ţări, Polonia, Lituania, toată lumea, vor trebui să aştepte cam două săptămâni înainte de sosirea unor forţe suplimentare”, a spus Hodges. El a explicat, în acest context, și de ce este nevoie de o infrastructură modernă. „Dacă începem de la zero, trebuie să avem transportul, trebuie să ne urnim şi, aşa cum am discutat de mai multe ori, este dificil să ajungem în România şi să ne mişcăm prin ţară... Din cauza infrastructurii de transport, care nu este prea bună. O parte din capacitatea de apărare a unei naţiuni depinde de capacitatea de mişcare din ţara respectivă. Deci, a avea drumuri bune, nu este important doar pentru ca oamenii să ajungă bine la muncă sau ca să meargă la mare, în vacanţă, sau la munte, în Transilvania. Drumurile sunt şi pentru a putea să mutăm trupe mai repede”, a arătat generalul în rezervă. Putem rezista „cel puțin cinci zile” În aprilie, un general în rezervă care acum candidează pentru PUSL, la alegerile pentru Parlamentul European, spunea că România ar putea rezista cinci zile pe aliniamentul de la Poarta Focșanilor. „În acest moment sunt șase mari forțe militare - nu doar din punct de vedere al României, ci și al celor care sunt cu noi în NATO - așezate în această zonă a Porții Focșanilor. Să nu uităm, o altă dezvoltare, în plus față de ce ați arătat dumneavoastră pe hartă, ar putea să vină din Bugeac (teritoriu românesc aflat actualmente în componența Ucrainei, n.r.). Și în acest caz am prevăzut forțe, ca prim dispozitiv. Cât putem să apărăm această bucată de teren? Foarte bine ați spus dumneavoastră: cel puțin 5 zile, singuri. Așadar, (scenariul) că în 24 de ore ar putea să pice Bucureștiul este exclus", a spus generalul (r) Cristian Barbu la Antena 3 CNN.

Un român a spionat obiective NATO (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Un român a spionat obiective NATO

Primul caz de trădare în România: un român a spionat obiective NATO. Acesta a fost arestat preventiv pentru 30 de zile sub acuzația de trădare pentru că a supravegheat obiectivele militare românești și NATO, dar a și fotografiat tehnica militară deplasată în zona de graniță cu Ucraina. Citește și: Coldea, suspectat împreună cu ex-colegul SRI Dumbravă că ar fi cerut 700.000 de euro să intervină într-un dosar penal, are două firme cu profituri de peste 90% din încasări de milioane Toate materialele colectate de român au fost transmise diplomaților din cadrul Ambasadei Rusiei la București. Un român a spionat obiective NATO România se confruntă cu primul caz de trădare de la începerea războiului din Ucraina. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) l-au reținut pe un român care spiona în favoarea Rusiei. Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis ca acesta să fie arestat preventiv pentru 30 de zile pentru acuzația de trădare. "Din probatoriul administrat în cauză a reieșit că, începând cu anul 2022, persoana cercetată ar fi supravegheat unele obiective militare românești sau aparținând NATO, amplasate în proximitatea municipiului Tulcea, colectând informații cu caracter militar și efectuând fotografii privind tehnica militară de luptă și deplasarea personalului în zona de graniță cu Ucraina, pe care le-ar fi transmis către diplomați din cadrul unei ambasade străine în România", a anunțat Poliția Română. Operațiunea de prindere a celui acuzat de spionaj a beneficiat de sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române, dar și de ajutorul Serviciului Român de Informații și al Direcției Generale de Informații a Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră