sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: munca

28 articole
Economie

Moldoveni, nepalezi, srilankezi - angajați în Iași

Moldoveni, nepalezi, srilankezi - angajați în Iași. La Iaşi, criza forţei de muncă a deschis noi orizonturi. Moldoveni, nepalezi, srilankezi - angajați în Iași Angajatorii îşi acoperă deficitul de personal cu muncitori străini, cetăţeni din Uniunea Europeană, Asia, Africa, America de Nord, America de Sud, Australia sau din zone aflate în război. Citește și: Viitorii pensionari speciali de la Parchetul Curții de Apel Iași au produs 11 rechizitorii în 2023. 123 de dosare, închise prin prescriere. Șeful parchetului câștigă 29.000 lei/lună În acest moment, în evidenţele Forţei de Muncă Iaşi se află peste 4.000 de angajaţi din alte ţări, în venirea cărora un rol important au avut firmele de recrutare. Acestea primesc solicitările şi caută oamenii potriviţi, în funcţie de calificare şi de cerinţele angajatorilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Moldoveni, nepalezi, srilankezi - angajați în Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Putin a readus Gulagul în Rusia (sursa: The Sun)
Internațional

Putin a readus Gulagul în Rusia

Putin a readus Gulagul în Rusia. În 2021, Aleksei Navalnîi a intrat în greva foamei, denunțând actele de tortură la care era supus în închisoare şi lipsă de îngrijiri medicale. În ianuarie, 2024, vizibil slăbit, acesta le-a spus judecătorilor: "Primesc două căni de apă clocotită și două bucăți de pâine dezgustătoare. (...) Am zece minute la dispoziție. Și sunt obligat să mă sufoc cu această apă clocotită.". Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Navalnîi a murit în luna februarie, într-o colonie penitenciară, fost lagăr de muncă forţată în Uniunea Sovietică. Deși GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală în 2017. Neoficial, munca forțată a fost însă mereu parte a ecuației, aducând bugetului de stat milioane de euro. În 2023, Rusia o ordonat construirea a trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina. Navalnîi, înghițit de "Lupul polar" Liderul opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, a murit în colonia penitenciară IK-3, cunoscută drept "Lupul polar". Colonia se află la 65 km în interiorul Cercului Arctic, la 1930 km nord-est de Moscova. Este una dintre cele 25 de "colonii corecționale cu regim special" rezervate criminalilor în serie, violatorilor și prizonierilor politici. Foști deținuți au descris condițiile inumane la care au fost supuși, în timpul detenției în IK-3. Erau bătuți, încă de la sosire. Printre pedepse, erau forțati să stea în picioare, fără să se miște, în frigul arctic, în timp ce erau stropiți cu apă. "Lupul polar" a fost pe vremuri un lagăr de muncă forțată în sistemul GULAG. Din 1947 până în 1953, deținuții de aici erau forțați să muncească la construirea unei linii de cale ferată care avea să treacă prin nordul Siberiei. Putin a readus Gulagul în Rusia Potrivit estimărilor, zeci de mii de deținuți și-au pierdut viața. În 1954, la un an după moartea lui Stalin, noul guvern sovietic condus de Nikita Hrușciov a început să elibereze prizonierii politici și să închidă lagărele. Până la sfârșitul deceniului, practic toate "lagărele de muncă corecțională" au fost închise. GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960. În 2017, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală. În 2023, Rusia o ordonat construirea a 25 de închisori și trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina. Deținuții nu primesc mai nimic în închisori Rusia este lider în Europa în ceea ce privește populația penitenciară, potrivit unui raport al Consiliului Europei. În 2020, Rusia avea unul dintre cele mai mari bugete pentru închisori din Europa: 3,72 miliarde de euro. Bugetul zilnic alocat prizonierilor era de 2,63 euro, media europeană fiind de 41,74 de euro. Potrivit ONG-ului "Russia Behind Bars", renovarea clădirilor este realizată chiar de către deținuți, cu materiale de construcție pe care rudele lor sunt obligate să le cumpere. În închisori nu este asigurată nici măcar hrana zilnică necesară. Prizonierii mănâncă din alimentele trimise de rude. Condițiile de igienă sunt deplorabile. Accesul la medici sau medicamente este îngreunat, chiar și când suferă de o boală foarte gravă. Rata mortalității în închisorile rusești se ridică la 46,6 decese la 10.000 de deținuți. Nivelul mediu european e de 5,3. Zeci de miliarde de ruble din muncă forțată Din cauza războiului, forța de muncă în Rusia a scăzut drastic iar Kremlinul se bazează din ce în ce mai mult pe munca forțată din închisori. Potrivit ONG-urilor, de la începutul războiului din Ucraina, aproape 20.000 de persoane au fost arestate pentru că și-au exprimat opoziția față de război. Potrivit datelor Serviciului Federal al Penitenciarelor ruse (FSNI), în august, 2023, 26.000 de condamnați erau supuși muncii forțate. În 2022, Rusia a câștigat oficial aproximativ 20 miliarde de ruble, aproximativ 193 de milioane de euro, din munca forțată în închisori. Pe parcursul primelor cinci luni din 2023, trezoreria rusă încasase, oficial, 7,6 miliarde de ruble din munca forțată din coloniile penitenciare. S-a raportat că deținuții muncesc atât în marile companii de stat, precum Ozon și corporația de stat a Căilor Ferate Ruse, cât și în cele private. Navalnîi lucra uniforme pentru OMON Munca forțată în închisorile rusești a fost practicată însă și înainte de introducerea ei ca pedeapsă penală. Lagărele, construite în mare parte în timpul lui Stalin, sunt adesea situate în zone pe care Uniunea Sovietică dorea să le dezvolte economic, cu ajutorul muncii forțate. Drept urmare, lângă coloniile penitenciare erau construite ateliere de textile și fabrici de prelucrare a lemnului sau a metalului. Care funcționează și azi. Potrivit Olgăi Romanova, directorul organizației "Russia Behind Bars", în timpul detenției Navalnîi ar fi fost obligat să coasă uniforme sau veste de poliție pentru OMON, forțele speciale ale Ministerului de Interne. Munca forțată din penitenciare a fost și unul dintre mecanismele prin care oligarhii au strâns averi colosale în anii '90. Aceștia înființaseră case de comerț lângă fabricile coloniilor. Fabricile vindeau bunurile produse de deținuți către casele comerciale la prețuri extrem de mici. Casele de comerț le vindeau apoi cu suprapreț. Șefii închisorilor, mituiți gras Potrivit Olgăi Romanova, o parte din profiturile din munca condamnaților reveneau managerilor închisorii sub formă de mită. Datorită acestor fabrici, Serviciul Federal al Penitenciarelor a funcționat din totdeauna ca o mașină financiară puternică. Cu excepția a doi ani: înființarea unor comisii de supraveghere, cauzate de creșterea plângerilor privind condițiile de muncă, a provocat în 2008 și 2009 o prăbușire de 60% a producției din colonii. Profiturile au crescut apoi la loc. Potrivit unei anchete, în 2016, pe lângă subvenția bugetului federal, FSIN a câștigat aproximativ 50 de miliarde de ruble (în jur de cinci sute de milioane de euro), din producția din închisori. Cel mai mult, coloniile penitenciare produc alimente, îmbrăcăminte și textile. Oferă rar servicii de reparații pentru utilități publice sau lucrări de construcție. "Salariul" unui condamnat: vreo șase euro lunar Când Rusia a reintrodus munca obligatorie ca formă de pedeapsă penală, în 2017, autoritățile ruse au susținut că totul va fi în conformitate cu legile: deținuții vor fi angajați în specialitatea lor și vor primi salarii adecvate. Potrivit presei ruse, programul celor condamnați la muncă forțată a fost elaborat de oamenii de știință. Trezire la ora 6 dimineața, exerciții fizice, micul dejun și program de lucru de la 08:30 la 17:30, cu o oră de pauză de masă. După orele de lucru, deținuții au dreptul la "timp personal". Stingerea se dă la ora 22:00. Dacă salariul unei persoane care ispășește o pedeapsă într-o colonie rusă este în medie de aproximativ 13 mii de ruble (prin lege nu trebuie să fie mai mic decât salariul minim), pentru munca forțată acesta va fi mult mai mare: de la 25 la 110 mii de ruble. Rapoartelor activiștilor pentru drepturile omului spun, însă, altceva: 27 de zile lucrătoare pe lună iar "salariile" variază de la 300 la 600 de ruble pe lună. Adică trei, respectiv șase euro pe lună. 80.000 de condamnați, sclavi Programul este neregulat și poate ajunge până la la paisprezece ore pe zi. "Unii lucrează douăsprezece sau paisprezece ore pe zi, ca sclavii, în fabricile coloniei", a decarat un tânăr trimis în colonia penală IK-2 (unde Aleksei Navalnîi și-a ispășit o parte din pedeapsă) pentru că a participat la demonstrații neautorizate. În plus, deţinuţii sunt ţinuţi într-o permanentă activitate. Când nu muncesc, sunt puși să-și facă și să-și desfacă patul, să-și împăturească și să-și desfacă hainele, sau să se uite ore întregi la televiziunea de stat. Cel mai mic pas greșit poate atrage o sancțiune. Anul trecut, Serviciul Federal de Penitenciare a raportat înființarea a 367 de centre corecționale cu capacitatea de a găzdui peste 40 de mii de condamnați pentru muncă forțată. În 2024, numărul acestor locuri este planificat să fie extins la 80 de mii.

De ce vin nepalezii în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

De ce vin nepalezii în România

De ce vin nepalezii în România. Nishan Rajbanschi, inginer civil de profesie, spune că ar fi plătit în ţara lui cu aproape 400 de dolari la o companie bună, dar, în funcţie de experienţă, se poate ajunge şi la mai mult de atât. De ce vin nepalezii în România Pe de altă parte, în Iaşi munceşte acum pe un salariu de 1.300 de dolari, adică triplu, nu plăteşte chirie şi are zilnic masa asigurată, o diferenţă “de la cer la pământ”, a lăsat bărbatul să se înţeleagă. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj El este unul dintre cei 770 de nepalezi care au acum un loc de muncă în Iași. Cel puţin aşa arătau cifrele oficiale luna trecută - iar pe cei mai mulţi dintre ei îi vezi pe şantiere. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Germania, umanitară cu rușii calificați superior (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania, umanitară cu rușii calificați superior

Germania, umanitară cu rușii calificați superior. Potrivit estimărilor, sute de mii de ruși și-au părăsit țara după ce trupele țării lor au invadat Ucraina. Țările care nu le impun viză au înregistrat creșteri semnificative ale economiei. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră În Uniunea Europeană, Germania este cea mai puțin restrictivă în eliberarea permiselor de ședere cetățenilor ruși, în ciuda unei potențiale amenințări la adresa securității publice. Motivele invocate sunt umanitare, realitatea cifrelor spune însă altceva. Peste 32.000 de vize acordate După mobilizarea parțială decretată de Rusia în septembrie 2022, UE a convenit asupra unei poziții restrictive acordării de vize cetățenilor ruși, politica țărilor baltice fiind cea mai dură. Totuși, de la bun început, guvernul german a refuzat această restricție, din motive umanitare. "Toate deciziile pe care le luăm nu ar trebui să le interzică cetățenilor ruși să caute libertatea și să părăsească țara pentru a scăpa de dictatura din Rusia", a declarat anul trecut Olaf Scholz. Recent, Ministerul Federal de Interne a comunicat că numărul cetățenilor ruși care au ajuns în Germania a crescut cu 32.183 de când Rusia a invadat Ucraina. Cifrele provin din Registrul Central al Străinilor, unde sunt înscriși străinii care nu stau doar temporar în țară. Comparând sosirile și plecările, rezultă că numărul rușilor care au emigrat în Germania este în creștere. Ministerul de Externe a confirmat că, de la începutul războiului, a fost eliberat un număr de aproximativ 32.000 de vize naționale care servesc practic pentru "o ședere mai lungă și migrație" și sînt destinate muncitorilor calificați. În plus, au mai fost eliberate pentru cetățenii ruși peste 51.000 de vize Schengen, care le permit șederea până la trei luni în UE. Germania, umanitară cu rușii calificați superior Printre motivele invocate de guvernul german de a lăsa ușa deschisă cetățenilor ruși au fost, pe de o parte, faptul că izolarea completă ar putea înstrăina și mai mult societatea rusă de Europa, pe de alta, șansa pentru persoanele din opoziția rusă să fugă de regim. Totuși, cu excepția specialiștilor cu înaltă calificare în domeniul tehnic, foarte puțini dintre cei care au părăsit Rusia din motive politice pot primi vize. Rușii nu sunt bineveniți din motive umanitare, ci doar dacă sunt un beneficiu pentru economia Germaniei, confruntată în prezent cu un mare deficit de muncitori calificați. Guvernul cancelarului Olaf Scholz a eficientizat procesul de solicitare a vizei în special pentru specialiștii ruși cu expertiză în domenii precum IT și tehnologia comunicațiilor. Permisul de "aprobare globală pentru accesul pe piața muncii" se aplică doar celor cu expertiză profesională și diplomă universitară, care se angajează într-o companie germană, fiind calificați pentru un salariu minim de 58.400 de euro pe an. Disidenții, triați la sânge Decizia de a facilita intrarea muncitorilor calificați ruși a fost luată anul trecut, în timp ce ONG-urile pentru drepturile omului susțineau că guvernul german nu facilitează procesul de solicitare a vizelor pentru jurnaliştii independenţi care se confruntă cu represiunea în Rusia. Dacă IT-iștii ruși primeau vize naționale, jurnaliștii ruși, angajați ai postului independent de televiziune Dozhd și ai site-ului de știri Meduza, deși incluși pe lista de vize umanitare întocmită de ministerul german al Culturii, nu erau luați în considerare. Prin comparație, potrivit datelor Ministerului Federal de Interne, în timp ce Germania a acordat peste 30.000 de vize naționale, doar 1.665 de persoane, considerate a fi "deosebit de expuse riscului", inclusiv membri ai opoziției sau jurnaliști, au primit o viză umanitară. Rusia, hemoragie de capital în 2022 În 2022, Rusia a înregistrat o ieșire net de capital de 216 de miliarde de euro, din cauza războiului din Ucraina, potrivit unui raport publicat luni de Centrul pentru Analiză Macroeconomică și Prognoze pe Termen Scurt, un think tank cu sediul la Moscova. Potrivit Băncii Mondiale, ieșirile de capital de această amploare sunt chiar mai mari decât PIB-ul Greciei, de 219 miliarde de dolari (aproximativ 198 de miliarde de euro) în 2022. Potrivit analizei, ieșirile de capital din Rusia, de anul trecut, au fost de patru ori mai mari decât în 2021 și cu 70% mai mari decât în 2008, anul crizei financiare globale. În prima jumătate a anului 2023, încă 27 de miliarde de dolari au zburat din Rusia. Rușii care au fugit și-au luat afacerile cu ei Ieșirea de bani din Rusia nu se referă doar la transferul de bani în afara țării, ci și la investiții în străinătate. Mulți dintre rușii fugiți și-au reînființat afacerile în țările în care au fugit, stimulând economiile acelor țări. Produsul intern brut (PIB) al Caucazului de Sud, regiune care include Armenia, Azerbaidjan și Georgia, a crescut cu peste 7% în 2022, potrivit Băncii Mondiale, depășind cu mult creșterea de 5,6% prognozată. Rușii au transferat aproximativ 1,75 miliarde de dolari în Armenia în 2022, a declarat guvernatorul Băncii Centrale Armene, Martin Galstyan, în luna ianuarie. Potrivit Băncii Centrale a Georgiei, remitențele din Rusia către Georgia au crescut de cinci ori, de la 411 milioane de dolari în 2021 la 2,1 miliarde de dolari în 2022.

Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu (sursa: Facebook/Simona Bucura Oprescu)
Politică

Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu

Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu. Deputata Simona Bucura Oprescu, propunerea PSD pentru ministerul Muncii, și-a șters din CV doctoratul cu tema „Buna Guvernare” început în anul 2013 la Academia SRI. În același an a început doctoratul, tot la Academia SRI, și Marcel Ciolacu, actualul ei șef pe linie de partid. Dar el a fost exmatriculat. Din CV-ul viitorului ministru al Muncii a dispărut și Facultatea de Relații Internaționale din cadrul Academiei de Științe Economice (ASE), pe care susținea că o absolvise în anul 2004. Cariera politică a Simonei Bucura este strâns legată de fostul baron PSD Constantin Nicolescu, decedat în iunie 2023, care o alinta "nepoțica". Mai mult, ca orice politician de anvergură care se respectă, Simona Bucura a avut timp să contribuie și la o carte: în cazul ei, "Generalul Berthelot și românii – Rapoarte transmise la Paris (1916-1918)", apărută în anul 2013 la editura Mioveni. În PSD, încă din adolescență Deputata Simona Bucura susține în CV-urile publicate de-a lungul vremii de presa locală că a devenit membru PSD în 1996, la vârsta de 16 ani. Mai mult, pentru a avea greutate în CV, Simona Bucura a specificat că în anul 1997, adică la 17 ani, a devenit membru în Consiliul Național al PSD. Însă în legea partidelor se specifică clar că „pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii care, potrivit Constituţiei, au drept de vot”. Citește și: Firea insistă că este încă ministru al Familiei: pagina sa de Facebook menționează și luni, 17 iulie, funcția guvernamentală. Demisia i-a fost oficializată prin decret pe 14 iulie Un an mai târziu avea să fie aleasă președinte al TSD Argeș, cu ajutorul baronului Constantin Nicolescu. Apoi a plecat la facultate la București. În perioada 1999 – 2004 a urmat cursurile Facultății de Relații Internaționale din cadrul ASE București, în timp ce se ocupa de politică social-democrată la nivelul județului Argeș. Informațiile despre studiile urmate la ASE București au dispărut din CV-ul deputatei. Comitete și comiții fără număr Revenită pe plaiurile natale, Simona Bucura s-a înscris la a doua facultate. De data aceasta, la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității din Craiova,de unde a obținut o diplomă de economist. În timp ce își tocea coatele pe băncile facultății, Simona Bucura era manager la firma Top Image, consilier județean și secretar al comisiei de învățământ, reprezentant al CJ Argeș în Asociația Internațională a Regiunile Francofone, membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Rucăr și membru în Consiliul de Administrație al Bibliotecii Județene "Dinicu Golescu". În plus, se mai ocupa și de treburile de partid. Înainte de a termina cea de-a doua facultate, a fost aleasă din nou consilier județean. Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu Cu cariera politică aranjată, Simona Bucura a trecut la nivelul următor: studii de securitate și combinații politice de la București. Așa că, în anul 2009, s-a înscris la Colegiul Național de Afaceri Interne din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" pentru a se specializa în managementul afacerilor interne. În paralel, a urmat și cursurile unui master în Relații Internaționale și Programe Europene, tot la Academia de Poliție. Trebuie menționat că, în timp ce urma cele două forme de studiu la București, se ocupa și de administrație la nivelul județului Argeș. În plus, era și purtătorul de cuvânt al PSD Argeș. Citește și: Pe cine promovează PSD în locul lui Firea și Budăi: o educatoare din Brad care credea că Suedia are președinte și o deputată obscură, care spunea că Elena Lasconi este o „venetică” Cu toate responsabilitățile administrativ politice pe umerii săi, Simona Bucura a început în anul 2013 un doctorat la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul", celebra academie a Serviciului Român de Informații. Tema tezei de doctorat era "Buna Guvernare". În acel an, s-a înscris la doctorat și colegul ei de partid Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru și șef al PSD. Simona Bucura a avut grijă să își cosmetizeze CV-ul, din care a șters informațiile care făceau referire la doctoratul început la Academia SRI. Cu toate acestea, a menționat că în anul 2014 s-a specializat în "securitate națională" în urma unui curs de la Colegiul Național de Informații al Academiei SRI.

Piloții și stewardesele TAROM, fără uniforme (sursa: Facebook/TAROM)
Economie

Piloții și stewardesele TAROM, fără uniforme

Piloții și stewardesele TAROM, fără uniforme. Sindicatul Unit TAROM a declanşat conflictul colectiv de muncă la nivelul unităţii, ca urmare a refuzului transportatorului aerian de pasageri de a respecta prevederile Contractului Colectiv de Muncă (CCM) încheiat pe anii 2022 - 2024. Încălcarea prevederilor CCM "Conflictul colectiv de muncă s-a declanşat ca urmare a încălcărilor prevederilor CCM, astfel cum sunt specificate în prezenta notificare, precum şi ca urmare a refuzului managementului TAROM de a renegocia în termenul legal de 10 (zece) zile prevăzut de Art - IX-5 Renegocierea drepturilor din CCM, ca urmare a publicării în Monitorul Oficial nr. 571/23 iunie 2023, Partea I, a Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al CNTAR - TAROM-SA. În temeiul dispoziţiilor art. 126 şi urm. din Legea 367/2022 privind dialogul social, prin prezenta vă notificăm că între TAROM şi SUT s-a declanşat un conflict colectiv de muncă.", se menţionează într-o notificare adresată lui Costin Iordache, director general TAROM. Conform sursei citate, SUT va sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă Ilfov cu privire la declanşarea prezentului conflict colectiv de muncă şi pentru a desemna un conciliator, potrivit dispoziţiilor Legii 367/2022. Angajatorul trebuie să găsească bani "Arătăm că temeiul legal este reprezentat de legile şi dispoziţiile legale în vigoare, Codul Muncii, Legea 367/2022, Legea 223/2007, Legea 95/2008, s.a., fiind obligaţia exclusivă a angajatorului de a găsi căile şi modalităţile de plată a veniturilor şi drepturilor aferente CCM", se menţionează în document. Printre încălcările prevederilor Contractul Colectiv de Munca (CCM) în vigoare la TAROM SA se menţionează: neajustarea salariilor brute cu rata inflaţiei, nerespectarea art. III-4, care prevede negocieri salariate colective, precum şi lipsa unei grile de salarizare unică la nivel TAROM. În document se mai precizează că nu sunt respectate prevederile din Anexa nr. 6 - Locuri de muncă în cadrul companiei TAROM, unde se acordă sporuri specific activităţilor, transmisă prin adresa SG 5750/11 octombrie 2022, "prin care solicităm, în conformitate cu aceasta, discuţii în termenul legal de 30 zile, a sporurilor specifice fiecărui loc de muncă, în vederea normalizării condiţiilor de muncă". Piloții și stewardesele TAROM, fără uniforme Sindicaliştii au menţionat şi neacordarea la zi a bonurilor valorice pentru combustibil, acest drept acordându-se cu întârzieri de două-trei luni. "Listele nominale privind concediul de odihnă suplimentar în conformitate cu Anexa 9-Personalul TAROM care beneficiază de concediu de odihnă suplimentar pentru condiţii de muncă, nu au fost întocmite de fiecare structură în funcţie de categoria locului de muncă la început de an; nerespectarea Anexei 10 A, 10 B şi 10 C - Uniforme pentru categorii de salariaţi care intră în contact direct cu pasagerii şi publicul (cu excepţia personalului din Direcţia Operaţiuni Sol), personalul navigant nu a primit uniforme de 2 ani, personalul de securitate aeronautică nu a primit uniforme de 7 ani, personalul tehnic nu a primit o uniformă de cel puţin 12 ani, iar personalul Biroului Inflight, personalul Secretariatului General, personalul Biroului Administrare Patrimoniu, personalul comercial din străinătate de cel puţin 12 ani", se mai precizează în document. Insuficiente calorii pentru personalul navigant Sindicatul mai reclamă nerespectarea Anexei 11 - Norme de acordare a materialelor igienico-sanitare pentru salariaţii TAROM, a Anexei 12 - Alimentaţie de întărire şi protecţie a organismului pentru personalul aeronavigant (nivel de 5.500 calorii/zi de zbor), precum şi a prevederilor Cap. V - Timp de muncă şi de odihnă pentru personalul navigant (TMO) Anexa 17-B, inclusiv nerespectarea transmiterii rosterului personal de planificare cu 14 zile înainte de începerea lunii pentru care s-a făcut planificarea. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea În plus, nu s-a acordat sporul de 25% pentru salariaţii din Serviciul Securitate Aeronautică, care lucrează sistematic (din 2001) peste programul normal de lucru şi nici sporul de 100% pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală de către personalul navigant, tehnic, operaţiuni sol, securitate precum şi de toate categoriile de salariaţi care lucrează în ture sau program flexibil. Sindicaliştii mai atrag atenţia că s-a încălcat şi capitolul referitor la munca suplimentară, prin neacordarea orelor libere plătite şi nici a contravalorii sporului de 100% pentru orele de muncă suplimentară neplătite şi nici a altor drepturi financiare prevăzute în CCM ori acordarea acestora sub nivelul prevăzut în Legea 53/2003 Codul Muncii.

Firea voia să fie ministrul Muncii (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Politică

Firea voia să fie ministrul Muncii

Firea voia să fie ministrul Muncii. Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz a fost înființată în decembrie 2020 de către "sora" Gabrielei Firea, Ligia Enache (Gheorghe), și de Ștefan Godei, un fost șef al TSD Ilfov și foarte apropiat de Firea. Azi, Godei este în arest pentru abuzurile împotriva bătrânilor din azile. Firea voia să fie ministrul Muncii După înființare, asociația a deschis câteva azile de bătrâni în Ilfov, în a doua jumătate a anului 2021. Tot în acea perioadă, apele politice erau foarte agitate: premierul liberal Florin Cîțu nu mai avea susținerea partidului astfel că, în noiembrie 2021, a pierdut și Palatul Victoria. Unde s-a instalat liberalul Nicolae Ciucă, sprijinit de o alianță politică constituită din PNL, PSD și UDMR. Ministru al Muncii în Cabinetul Ciucă a fost (și a rămas și în Executivul Ciolacu) Marius Budăi. Însă postul și-l dorea foarte mult și Gabriela Firea. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor din Ilfov, a luat sute de mii de lei împrumut de la două bănci în luna martie în numai o săptămână. De ce avea nevoie brusc de cash? Înainte de definitivarea listei de miniștri ai lui Ciucă, chiar Firea admitea că se discută propunerea ca ea să fie ministru al Muncii. "Sunt şi eu trecută la tot felul de ministere, ba la Interne, ba la Muncă. Realmente sunt speculaţii făcute până în acest moment. A fost doar o discuţie de tatonare, exploratorie, urmând ca după acest weekend, în care s-a lucrat la programul de guvernare, la modul tehnic vorbind, săptămâna viitoare, dacă se iau decizii în cele două partide, în forurile statutare, să se realizeze sau nu o coaliţie de guvernământ.", spunea Firea la începutul lunii noiembrie 2021. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri Și o mențiune: nimeni niciodată nu a luat-o în calcul pe Firea pentru Ministerul de Interne, numele a fost aruncat în discuție de pesedistă doar pentru a nu admite direct că singura variantă de lucru în ce o privea, la dorința ei, era cea de la Muncă. A doua încercare de sabotare a lui Budăi La nici trei luni de la instalare, ministrul Marius Budăi de la Muncă a fost lovit de un scandal serios: renegocierea PNRR în domeniul pensiilor. Cu această ocazie, s-a vorbit inclusiv de demisia lui Budăi, care ar fi fost cerută de liberali. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre În acest context, a reapărut varianta ca Gabriela Firea să preia ministerul, susțineau surse social-democrate pentru ziare.com. Firea ar fi fost nemulțumită că ministerul său (al Familiei) ar fi de rangul doi și ar fi propus o fuziune cu Ministerul Muncii, pe care să-l fi preluat de la Marius Budăi. Practic, Gabriela Firea ar fi ajuns să conducă un minister-mamut, care să înglobeze munca (deci pensiile), familia și tineretul. Cel care se opunea era liderul PSD, Marcel Ciolacu, mai scria ziare.com. Mizele: ANPDPD și ANPIS Ministerul Muncii are în subordine Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. Ambele instituții au rol de autorizare a centrelor pentru bătrâni. În scandalul azilelor groazei din Voluntari, de exemplu, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) a transmis o adresă către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin care a propus retragerea licenței de funcționare provizorie nr. 1358/12.07.2022 pentru Centrul de Îngrijire și Asistență din Afumați și a licenței de funcționare nr. 97/07.07.2022 pentru Centrul de Îngrijire și Asistență din Voluntari, în baza art. 27 alin. 2 lit. c) din Legea 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare. Citește și: EXCLUSIV Azilul fără canalizare din Voluntari funcționa în casa unuia dintre fondatorii Scorseze Security, companie de pază care a primit zeci de contracte publice Prin aceeași adresă, ANPDPD a solicitat sistarea demersului de licențiere și revocarea licenței de funcționare nr. 0000414/29.06.2023 pentru Centrul de Îngrijire și Asistență din Afumați. În acest context, în data de 05.07.2023, ANPIS a demarat procedura legală privind retragerea acreditării pentru cele două servicii sociale furnizate de Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz. Totuși, președintele și vicepreședintele ANPDPD și directorul general al ANPIS au fost demiși. Șoferul Godei și "sora" Ligia Gabriela Firea a câștigat alegerile de primar de București în 2016 și și-a preluat mandatul în data de 23 iunie 2016. La fix o săptămână după instalarea în funcție a Gabrielei Firea, Ștefan Godei a fost angajat ca șofer la Primăria Capitalei. Într-un răspuns transmis de Biroul de Presă al PMB se menționează că „domnul Godei Ștefan a fost angajat la Primăria Municipiului București, începând cu data de 01.07.2016, pe postul de șofer, în Cadrul Direcției Suport Tehnico-Administrativ și deservește, la cerere, Municipalitatea, în funcție de nevoile acesteia. Menționăm că domnul Godei Ștefan nu a fost transferat niciodată la Primăria Municipiului București. Mașina Audi cu numărul B-01-PMB la care faceți referire se află în dotarea Primăriei Capitalei, fiind condusă de către persoane autorizate, la cerere.”. Răspunsul i-a fost trimis jurnalistului Petru Zoltan în ianuarie 2018. Ligia Gheorghe (fostă Enache) a fondat împreună cu Godei Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz, care deținea azile de bătrâni în Ilfov. Ligia Gheorghe a declarat la DIICOT că nu a participat la procesul de înființare a azilelor, dar a recunoscut că a fost împreună cu Godei să vadă o vilă din Pipera unde au fost găzduiți bătrâni.

Tupeu incredibil al angajaților lui Bode (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Tupeu incredibil al angajaților lui Bode

Tupeu incredibil al angajaților lui Bode. Venit la muncă în România, un nepalez încearcă să convingă autorităţile ieşene că are dreptul să lucreze în continuare. Tupeu incredibil al angajaților lui Bode O încurcătură cu actele, făcută de firma care i-a intermediat contractul, l-a adus în situaţia de a fi ameninţat cu expulzarea. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform legii, angajaţii Serviciului pentru Imigrări Iași (instituție subordonată Internelor) erau datori să solicite lămuriri, dar nu au făcut-o. Ba chiar l-au luat la rost pe nepalez că i-a chemat în judecată, când ei nu-şi văd capul de treabă. Citește și: Premieră: în 2022, suma plătită de statul român pentru pensiile speciale ale magistraților a depășit pragul psihologic de un miliard de lei Deşi, culmea, el avea dreptate. Iar de oameni ca el, în condiţiile crizei acute a forţei de muncă, constructorii din oraş au o imensă nevoie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Accident de muncă: închisoare, pagube mari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Accident de muncă: închisoare, pagube mari

Accident de muncă: închisoare, pagube mari. Un muncitor a murit după ce a căzut de pe terasa unei clădiri a Facultății de Textile Pielărie. Accident de muncă: închisoare, pagube mari După șase ani de anchetă și proces, justiția s-a pronunțat în primă instanță. A fost găsit vinovat directorul tehnic al firmei la care lucra muncitorul decedat. Citește și: TUPEU Influenceriță pro-Putin le cere rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul Ultimul cuvânt va aparține Curții de Apel, care s-ar putea pronunța luna viitoare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șoferii, cei mai căutaţi pentru angajare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șoferii, cei mai căutaţi pentru angajare

Șoferii, cei mai căutaţi pentru angajare. Concurență mare, la Iași, pe anunțurile de recrutare publicate de OLX. Șoferii, cei mai căutaţi pentru angajare Au fost 13 candidați care au aplicat anul trecut, în medie, pentru fiecare loc de muncă oferit în județul Iași pe platforma de anunțuri, în timp ce media națională a fost de opt candidați pe un loc de muncă. Cu aproape 400.000 de aplicanți pentru cele 31.321 de oferte de muncă, populația Iașiului a manifestat cel mai mare interes pentru un loc de muncă în 2021. Citește și: Putin, nou delir de grandoare: compară politica agresivă pe care o duce în Ucraina cu cea dusă de Petru cel Mare împotriva Suediei și insistă că Occidentul nu rezistă fără petrol rusesc Asta în condițiile în care capitala de nord est a țării s-a situat abia pe locul cinci în topul județelor cu cele mai multe oferte de muncă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

O nouă șansă în România (sursa: The Economist)
Internațional

O nouă șansă în România

O nouă șansă în România. Aproape 40% din totalul refugiaţilor ucraineni care, după începerea războiului, şi-au găsit de muncă în România lucrează în industria prelucrătoare, potrivit unor date centralizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale puse la dispoziţia Agerpres. Statisticile MMPS arată că, de pe 24 februarie şi până în prezent, s-au angajat în România 1.891 cetăţeni ucraineni, iar dintre aceştia, 754 (reprezentând 39,4%) activează în industria prelucrătoare. O nouă șansă în România Pe locul al doilea în topul angajărilor în funcţie de domeniul de activitate se află construcţiile, care au preluat 311 refugiaţi, în timp ce pe locul al treilea se află sectorul de restaurante şi hoteluri, care a angajat 177 de cetăţeni din Ucraina. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” De asemenea, 135 de persoane care au fugit din calea războiului din Ucraina desfăşoară în România activităţi de comerţ cu ridicata, iar 117 desfăşoară activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport. Documentul MMPS arată că aproximativ un sfert din totalul refugiaţilor ucraineni care şi-au găsit un loc de muncă în România, adică 452 de persoane, s-au angajat la companii din municipiul Bucureşti. În provincie, cei mai mulţi ucraineni care au fugit din calea războiului şi-au găsit de muncă în judeţul Bistriţa Năsăud, acolo unde au fost încheiate 270 de contracte individuale de muncă. Judeţul Arad a oferit şi el locuri de muncă pentru 167 de cetăţeni ucraineni, în timp ce judeţul Timiş a asigurat posturi pentru 126 de persoane din Ucraina, menţionează sursa citată.

Liberalii, nemulțumiți de atacurile PSD-iștilor, i-au cerut lui Ciucă să intervină. Sursă imagine: Facebook Nicolae-Ionel Ciucă
Politică

Liberalii, nemulțumiți de atacurile PSD-iștilor

Liberalii, nemulțumiți de atacurile PSD-iștilor, i-au cerut luni premierului Nicolae Ciucă să sancționeze miniștrii social-democrați care atacă PNL. În schimb, șeful Guvernului le-ar fi cerut liderilor PNL să nu mai anunțe măsuri înainte să fie decise de Executiv, potrivit unor surse politice citate de Digi 24. Ulterior, imediat cum Nicolae Ciucă a ieșit din ședință, întrebat de jurnaliști cum comentează reproșurile colegilor și faptul că Raluca Turcan l-ar fi acuzat pe ministrul Muncii (PSD) că minte, a declarat că nu comentează nimic. Citește și: IPS Teodosie a sfințit un sediu AUR, cu tot cu Simion. Patriarhia s-a dezis de AUR, acuzând „amestecarea nătângă a religiei cu politica” Liberalii, nemulțumiți de atacurile PSD-iștilor. Turcan ar fi spus despre Budăi că minte Gheorghe Flutur ar fi susținut în ședință că „trebuie discutat în coaliție să nu mai fim atacați”. Raluca Turcan ar fi acuzat că Marcel Ciolacu și ministrul PSD al Muncii Marius Budăi „mint” în fiecare seară la televizor legat de creşterea pensiilor şi modificarea PNRR. „Să susții in fiecare seara ca PSD vrea cresterea pensiilor, ca sunt bani, dar ca PNL sau PNRR nu permit asta, e o abordare de maxima perfidie fata de PNL”, ar fi spus Turcan, conform unor surse politice citate de Digi 24. Ciucă le-ar fi cerut liderilor PNL să susțină Guvernul Raluca Turcan ar mai fi spus și că „din astfel de lovituri scade PNL”. În schimb, Nicolae Ciucă le-ar fi spus liberalilor că trebuie să sprijine Guvernul și că „nu am nici o reținere să mă detașez dacă se emit măsuri care nu au fost discutate în Guvern”.

Firea anunță că îl susține pe Budăi Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Firea anunță că îl susține pe Budăi

Firea anunță că îl susține pe Budăi: ministrul Familiei dezminte informațiile potrivit căror și-ar dori, de fapt, ministerul Muncii. Surse din PSD, citate de ziare.com, afirmau că ea și-ar dori să preia Ministerul Muncii, în contextul în care liberalii cer demisia actualului titular Marius Budăi. Firea ar fi nemulțumită că ministerul său e de rangul doi și a propus o fuziune cu Ministerul Muncii, pe care să-l preia de la Marius Budăi. Firea anunță că îl susține pe Budăi Cîteva ore după apariția acestor informații pe surse ea s-a grăbit să le dezmintă, pe Facebook. Citește și: Gabriela Firea ar dori postul de ministru al Muncii, spun surse din PSD „În privința informațiilor “pe surse”, care scriu despre o plecare a mea de la Ministerul Familiei, către Ministerul Muncii, resping categoric aceste dezinformări, reiterez că îl susțin pe colegul meu Marius Budăi și consider că nu a greșit cu nimic în comunicarea publică. Dacă el a deranjat pe cineva, înseamnă că nu și-a făcut decât datoria de a ține cu pensionarii români. Cei care vor să ne destabilizeze acum sunt dintre cei care au fost spectatori pasivi atunci când se amaneta viața românilor prin clauzele secrete din PNRR. Și, în loc să salvăm acum, împreună, ce se mai poate salva, recurg la metodele vechi : dezbină și stăpânește. Nu vor reuși! Suntem o echipă unită pentru că ne leagă dorința de a crește calitatea vieții tuturor românilor. Într-un noian de vorbe, declarații, promisiuni, atacuri, dezinformări, bețe în roate și printre garduri, noi ne vedem de muncă și găsim soluții concrete în domeniile pe care le gestionăm”, a scris Firea pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră