sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: munca

24 articole
Eveniment

Muncă în folosul comunității pentru Macovei

Muncă în folosul comunității pentru Macovei. Fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, este obligată să participe la un program de reintegrare socială și să presteze muncă în folosul comunității. Decizia definitivă a fost pronunțată marți de Curtea de Apel Constanța, în dosarul accidentului rutier de la Mangalia, produs în 2022. Muncă în folosul comunității pentru Macovei Magistrații au admis apelul declarat de Monica Macovei împotriva sentinței Judecătoriei Mangalia din aprilie 2024. Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Instanța a decis ca inculpata să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune București sau organizat în colaborare cu instituții comunitare. Totodată, fostul ministru va presta muncă neremunerată în folosul comunității timp de 60 de zile, fie în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, fie la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector II București. Condamnare la închisoare cu suspendare În luna aprilie 2024, Monica Macovei a fost condamnată la șase luni de închisoare cu suspendare pentru vătămare corporală din culpă. Sentința a fost suspendată sub supraveghere pentru un termen de doi ani. De asemenea, aceasta a fost obligată să achite cheltuieli judiciare în valoare de 10.000 de lei. Accidentul de la Mangalia În octombrie 2022, Monica Macovei a fost implicată într-un accident rutier pe DN 39, în apropiere de Mangalia. Conducând pe contrasens, aceasta a intrat în coliziune cu un motociclist, I.C., care a suferit leziuni grave, ce au necesitat între 110 și 120 de zile de îngrijiri medicale. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a precizat că viața victimei a fost pusă în pericol, iar inculpata a fost trimisă în judecată în septembrie 2023. Decizia privind latura civilă a cazului În februarie 2024, instanța a dispus disjungerea laturii civile a cazului și formarea unui dosar separat. Acest aspect rămâne în curs de soluționare, fiind axat pe despăgubirile solicitate de victimă. Decizia definitivă a Curții de Apel Constanța în acest dosar subliniază importanța respectării normelor rutiere și a răspunderii în fața legii pentru consecințele faptelor comise.

Muncă în folosul comunității pentru Macovei (sursa: Facebook/Monica Luisa Macovei)
Primarul Crevediei, suspectat: exploata prin muncă (sursa: Facebook/Petre Florin)
Eveniment

Primarul Crevediei, suspectat: exploata prin muncă

Primarul Crevediei, suspectat: exploata prin muncă. Marți dimineața, polițiștii au efectuat percheziții la Primăria din Crevedia și la domiciliul primarului, într-un dosar privind suspiciuni de exploatare prin muncă a unei persoane cu handicap, conform surselor judiciare. Primarul Crevediei, suspectat: exploata prin muncă Potrivit IGPR, ancheta vizează săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane. Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler "Din probatoriul administrat a reieșit că, începând cu luna ianuarie 2022, o persoană, cunoscând prin prisma funcției publice deținute starea de vădită vulnerabilitate a unei victime cu handicap mintal accentuat permanent, ar fi adăpostit-o în condiții improprii, la ferma de animale pe care ar deține-o, în scopul exploatării prin muncă," au precizat reprezentanții poliției. Victima, constrânsă să muncească la fermă Victima, o persoană cu handicap mintal sever, a fost constrânsă fizic și psihic să presteze munci permanente la ferma edilului, îngrijind animalele. Poliția susține că persoana exploatată era lipsită de suport familial și de locuință, ceea ce a amplificat vulnerabilitatea acesteia. Audierile în acest caz au loc la sediul DIICOT - Biroul Teritorial Dâmbovița, unde autoritățile investighează în continuare circumstanțele și implicațiile acestui caz grav de exploatare.

Cum se cumpără vechimea în muncă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cum se cumpără vechimea în muncă

Cum se cumpără vechimea în muncă: pentru a completa vechimea necesară la pensie, persoanele interesate trebuie să plătească 925 de lei lunar. Cum se cumpără vechimea în muncă Aceasta sumă este calculată prin aplicarea unei cote de 25% asupra salariului minim brut garantat, care în prezent este de 3.700 de lei. Astfel, costul total anual pentru un an de vechime ajunge la 11.100 de lei. Citește și: EXCLUSIV Dosarul Nordis (Ciorbă/Vicol), ținut la sertar de DIICOT pentru a nu-i afecta imaginea lui Ciolacu în campania electorală. Primele audieri trebuia să aibă loc acum două săptămâni Maria Andronache, directoarea Casei Județene de Pensii Iași, recomandă cumpărarea vechimii în acest an, deoarece de la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut ar putea crește la 4.050 de lei. Acest lucru va crește costul lunar la 1.013 lei și suma anuală la 12.200 de lei, cu 1.100 de lei mai mult pe an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Actele de muncă din arhive, scumpe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Actele de muncă din arhive, scumpe

Actele de muncă din arhive, scumpe. Tarifele sunt stabilite anual de către Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), subordonată Ministerului Muncii. Actele de muncă din arhive, scumpe Însă, în mijlocul controverselor privind prețurile ridicate, CNPP "a pasat" responsabilitatea către Arhivele Naționale ale României (ANR), instituție subordonată Ministerului de Interne, printr-o modificare legislativă din iulie 2024, fără a consulta înainte ANR sau a asigura resursele necesare. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor ANR, care până acum doar aviza tarifele, a discutat pe 29 august cu firmele de arhivare din țară despre prețurile maxime, dar deciziile care s-au luat în urma acestor consultări, dacă s-au luat, nu au fost anunțate nici până acum. Pensionarii trebuie să achite în continuare sume foarte mari, care pot ajunge și la 4.000 de lei, pentru a obține de la firmele de arhivare adeverințele de venit necesare recalculării pensiilor în etapa a doua, care a început la 1 septembrie 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ucrainence, exploatate pe șantier "la negru" în România (sursa: defapt.ro)
Investigații

Ucrainence, exploatate pe șantier la negru

Ucrainence, exploatate pe șantier la negru: amenințări, înjurături, bătaie de joc și umilință. Așa arată calvarul unei femei din Ucraina care a încercat să își recupereze salariul de 3.400 lei de pe urma muncii prestate pe șantierele din Timișoara ale lui Mircea Miclea, patronul firmei Deretic Stil. Citește și: Sorin Grindeanu, incapabil să răspundă la o întrebare de logică simplă Femeia a făcut o plângere în urmă cu doi ani la Secția 3 de Poliție Timișoara, dar dosarul a fost făcut pierdut prin fișetele parchetului. Nemulțumită de tergiversarea anchetei, femeia a trimis o petiție președintelui României, iar acum ancheta a fost reluată. Dar noul polițist de caz i-a spus femeii că nu găsește mai multe documente din dosar, inclusiv înregistrarea telefonică în care era amenințată și umilită. Munci necalificate La începutul anului 2022, pe 14 ianuarie, o ucraineancă în vârstă de 36 de ani a fost angajată ca muncitor necalificat la firma Deretic Stil din Timișoara. Urma să se ocupe de demolarea clădirilor, zidărie, montare de plăci mozaic, faianță, gresie și parchet. Adică toată paleta de munci necalificate pe care putea să o presteze un muncitor pe șantier. Salariul lunar brut a fost stabilit la suma de 3.000 lei. Femeia a declarat pentru DeFapt.ro că a lucrat timp de șase luni pe mai multe șantiere ale firmei Deretic Stil, patronată de Mircea Miclea. I s-a făcut un Contract Individual de Muncă, dar, spune ea, documentul nu a fost înregistrat în Revisal. Ucrainence, exploatate pe șantier "la negru" "Eram la negru, nu aveam nici un act. Eram foarte mulți din Ucraina, fete, băieți. Am lucrat și la el la bloc, și la el acasă. Are un bloc cu două etaje, am lucrat interior, exterior. La sediul ITM, la fel, interior, exterior. Nu ne-a văzut nimeni. Nu ne-a întrebat de acte, nimic. Era prieten cu șeful de la ITM Timișoara", spune femeia care nu a vrut să îi publicăm identitate de frica unor represalii. După șase luni de muncă, a început scandalul între ucraineancă și patronul Mircea Miclea. Femeia avea de primit suma de 3.400 de lei. Mircea Miclea i-a spus să se ducă la un angajat de-al său ca să îi dea salariul pentru că el era plecat din țară. Dar nu și-a primit banii. Plimbată între cei doi, femeia a sunat la poliție în speranța că își va primi banii. "Fraiero! Mă ameninți pe mine în țara mea?" Pe 18 iulie 2022, femeia a sesizat Secția de Poliție 3 Urbană Timișoara cu privire la faptul că angajatorul ei, firma Deretic Stil, respectiv patronul Mircea Miclea, nu îi plătește salariul. La scurt timp după ce a aflat de curajul femeii, Mircea Miclea a sunat-o și a început să o înjure și să o umilească. "Fă, p....o, auzi, mă c.c pe mă-ta, pe tine, pe tot neamul tău. Fă, m....o! Nu știi cu cine te-ai pus! Toată viața ta dacă stai în România o să te f.t numai în c.r. Fraiero! (...) Mă ameninți pe mine în țara mea?(...) Te calc pe cap! Voi nu mă știți pe mine. Mă știți ca băiat bun, dar vă arăt fața cealaltă! "Nu îți dau nici un ban!" Tu mă ameninți pe mine? Am să te f.t numai în c.r. Mă ameninți cu presa? (...) Acuma am aterizat în țară, mă fraiero! (...) Să mă cauți în fiecare zi cu toți polițaii! Să vezi ce fac eu cu ăștia care au fost la Mădălin. Mâine ai dosar penal că ai intrat în casa oamenilor și ai furat 200 de milioane", se poate auzi pe înregistrarea convorbirii. Femeia îi spune că nu a făcut nimic, doar și-a cerut banii ei munciți. "Las' că îți dau eu banul tău", îi spune amenințător Mircea Miclea, care continuă să o înjure. "Cheamă toată poliția, cu toată poliția din România să vii la mine la poartă. (...) Te luam în casă și mă c...m pe tine. (...) Vino cu poliția când sunt eu acasă, vino cu toți șmecherii de jurnaliști când sunt eu acasă. Nu îți dau nici un ban!", se aude spunând patronul Mircea Miclea. Dosar abandonat doi ani la Poliție În urma plângerii depuse de femeie la Secția 3 Poliție Timișoara s-a deschis dosarul 6608/P/2022. De atunci au trecut doi ani, timp în care dosarul a fost uitat într-un fișet al procuraturii sau al poliției. Văzând că nu se întâmplă nimic cu plângerea, femeia a făcut o serie de petiții la Poliția Română, cât și la Președinția României. De la Poliția Română nu a primit nici un răspuns, însă în urma petiției adresate președintelui Klaus Iohannis, a fost chemată din nou la audieri la Secția 3. "De doi ani de zile nu s-a întâmplat nimic. Am făcut petiție la Președinția României, iar acum m-au audiat din nou. S-au pierdut ceva acte. Era alt polițist. Polițaiul nu mi-a zis nimic de petiția adresată președintelui. Mi-a zis că polițistul care a preluat inițial cazul nu mai lucrează în Poliție. Patronul: "Nu îmi mai aduc aminte" Între timp, patronul ăsta al meu m-a amenințat pe mine, pe prietenul meu. Punea fel și fel de persoane să ne sune. Nu mi-a dat nici până în ziua de azi banii", a spus ucraineanca. Concret, a declarat femeia, ar fi dispărut înregistrarea telefonică în care era amenințată și umilită. Contactat pe către DeFapt.ro, patronul Mircea Miclea nu și-a mai adus aminte dacă a plătit salariul restant femeii din Ucraina. "Dosarul este în curs și se ocupă avocatul de el. Nu lucrau la negru. Erau raportați în REVISAL, e un program electronic. Nu știu să vă spun nimic. Nu îmi mai aduc aminte dacă le-am dat banii. Nu am avut nici o relație cu doamna Maria. Doamne, ferește!", a declarat Mircea Miclea. Contract de muncă fără semnătură Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș, instituția care ar trebui să vegheze la respectarea drepturilor angajaților, pare că lucrează în mod special în favoarea patronilor. Femeia a depus o plângere la ITM Timișoara împotriva firmei Deretic Stil. Pe 9 august 2022, ITM Timiș i-a răspuns femeii că firma Deretic Stil a înregistrat pe numele ei un contract de muncă începând cu data de 10 iunie 2022, contract de muncă încetat 11 zile mai târziu. "De asemenea menționăm faptul că contractul individual de muncă prezentat de angajator nu poartă semnătura dumneavoastră", motiv pentru care firma Derectil Stil a fost sancționată contravențional. ITM se face că nu vede ilegalitatea Deși femeia le-a spus inspectorilor ITM că a început munca din data de 14 ianuarie 2022, aceștia au concluzionat că "nu rezultă că ați desfășurat activitate în cadrul societății în perioada menționată de dumneavoastră". Atunci când le-a prezentat ulterior documentele semnate în ianuarie 2022, inspectorii ITM au înghițit în sec și au făcut stânga împrejur. "Când le-am arătat vechiul contract, inspectorii ITM au început să se bâlbăie și să îmi explice că de fapt era un precontract", a mai spus femeia. Mai mult, aceasta are mai multe poze făcute pe șantierele lui Mircea Miclea în perioada în care ITM Timiș susținea că femeia nu a lucrat la negru.

Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate

Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate. Oamenii de afaceri din Iași trag un semnal de alarmă privind criza forței de muncă autohtone. Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate Ei readuc în prim-plan o problemă veche asupra căreia statul nu s-a aplecat, iar efectele se văd deja în mii de companii, care fie au apelat la muncitori străini, fie și-au restrâns activitatea din cauza lipsei de personal, cum este și cazul unor firme de transport din Iași. Citește și: De ce Sorin Grindeanu este direct responsabil de dezastrul din Transporturi: de la haosul de pe Otopeni și de la Tarom, la CFR-ul falit și închiderea haotică a Văii Oltului Patronul Ami Turing, de exemplu, ne-a mărturisit că, în lipsa șoferilor de tir, a fost nevoit să renunțe la jumătate din flota de camioane. Dacă nu se iau măsuri imediate, companiile românești se vor închide una după alta, avertizează antreprenorii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Munca în folosul comunității, pentru toți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Munca în folosul comunității, pentru toți

Munca în folosul comunității, pentru toți. Numărul persoanelor din Iași aflate în evidența Serviciului de Probațiune care au obligația de a executa muncă în folosul comunităţii este de peste 1.800 de persoane. Munca în folosul comunității, pentru toți Spre comparație, Phinia Delphi România, a doua cea mai are compania din județul iași după numărul de angajați, a avut în 2023 un număr de 1.601 angajați. Citește și: Despărțire: Ciolacu i-a cedat femeii cu care a deținut celebrul chioșc din Buzău părțile sociale ale acestuia. Șeful PSD a rămas, în acte, căsătorit cu Roxana În aceste condiții, spun angajații din serviciul de probațiune, apar perioade în care din cauza supra-aglomerării, nu mai au instituții disponibile în care să trimită condamnații să își execute munca în folosul comunității. În acest moment, susține Mirela Vlad, șefa Serviciului de Probațiune Iași, situaţia s-a mai detensionat puțin, după ce pe lista instituțiilor publice care pot beneficia de munca celor condamnați au mai intrat câteva, între care și Casa de Cultură a Studenților. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Muncitorii români, taxați peste media statelor dezvoltate Foto: Facebook
Eveniment

Muncitorii români, taxați peste media statelor dezvoltate

Muncitorii români, taxați de guvernul social-democratului Ciolacu cu 20% în plus peste media statelor dezvoltate din OECD, arată deputatul USR Claudiu Năsui într-o postare pe Twitter. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei Acesta a arătat că în România taxarea muncii este de 43% dintr-un salariu complet, în timp ce media în OECD este de 35%. Muncitorii români, taxați peste media statelor dezvoltate „Un grafic important pe care, din păcate, nu-l veți vedea în această campanie. Statul român taxează munca peste media OCDE. Aproape cu o treime mai mult. În medie, în țările OCDE (țări bogate precum Elveția, Germania, Belgia, Danemarca, etc.) taxarea muncii este la ~35% dintr-un salariu complet. În timp ce în România, taxarea muncii este la 43% dintr-un salariu complet. Așa se explică de ce românii pleacă la muncă în alte țări în timp ce satele se deșertifică. Așa se explică de românii sunt pe locul unu în Europa la sărăcie în muncă (muncim dar suntem în continuare săraci). Așa se explică și de ce avem atâta muncă la gri și la negru. Așa se explică și o mare parte din sărăcia din România și o serie întreagă de probleme sociale legate de aceasta. Salariații au dreptate să ceară reducerea taxării muncii. Antreprenorii au dreptate să ceară reducerea taxării muncii. Singurii care se opun sunt casta politică. De ce? Pentru că ei sunt beneficiarii taxării mari. Zero Taxe pe Salariul Minim înseamnă reducerea taxării muncii și a cheltuielilor statului. Se poate face, trebuie doar voință politică”, a scris Năsui. Un grafic important pe care, din păcate, nu-l veți vedea în această campanie.Statul român taxează munca peste media OCDE. Aproape cu o treime mai mult.În medie, în țările OCDE (țări bogate precum Elveția, Germania, Belgia, Danemarca, etc.) taxarea muncii este la ~35% dintr-un… pic.twitter.com/EQ8Ul4q4Nk— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) May 22, 2024

BNS: Firmele, taxate ca-n paradis fiscal (sursa: Facebook/Blocul Național Sindical)
Economie

BNS: Firmele, taxate ca-n paradis fiscal

BNS: Firmele, taxate ca-n paradis fiscal. Blocul Naţional Sindical aduce în atenţia publicului inegalităţile din sistemul fiscal din ţara noastră unde se regăseşte cea mare rată a riscului de sărăcie în muncă din Europa, dar şi soluţiile pentru un sistem fiscal corect, se arată într-un comunicat de sâmbătă al BNS. Angajații, taxați ca în UE "Angajaţii români au o sarcină fiscală similară mediei europene, în timp ce în cazul angajatorilor români şi a altor categorii de persoane ce obţin venituri, altele decât cele din muncă, situaţia este asemănătoare unui paradis fiscal. Citește și: Băutor profesionist: 1,6 la mie alcool în sânge la volan, dar „coerent, fără tulburări de echilibru sau imprecizie în mișcări”. Amenda: 12.800 de lei Impozitul pe venit, dar şi restul taxelor pe muncă nu joacă un rol important doar în generarea de venituri pentru bugetul consolidat, ci constituie un instrument semnificativ de redistribuire a creşterii economice între clasele sociale", precizează sursa citată. În plus, apreciază BNS, sistemul fiscal este un instrument esenţial pentru reducerea inegalităţilor şi combaterea sărăciei. Datele europene arată că cei mai bogaţi 1% din europeni deţin 25,6% din averile existente la nivel european. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie România are cea mai mare rată a riscului de sărăcie în muncă: în 2023 a fost 15,3%, în creştere cu 0,8 puncte procentuale faţă de 2022, nivelul fiind aproape dublu faţă de media Uniunii Europene. Citește și: Portretul sinecuristului pesedist, promovat în consiliul general al Capitalei: de la angajat prost plătit al unui hotel din Germania la șefia companiilor CFR. Legăturile cu Negoiță De asemenea, tot în România, nivelul inegalităţilor este unul din cele mai ridicate din Europa. Mai exact, cei mai bogaţi 20% din români câştigă de șase ori mai mult decât cei mai săraci 20%, în timp ce în Europa, în medie, cei mai bogaţi 20% din europeni câştigă de 4,7 ori mai mult decât cei mai săraci 20% din europeni. Nici un stat membru al UE nu are o sarcină fiscală asumată de angajat atât de mare, indiferent de nivelul veniturilor. Colectare foarte slabă Conform comunicatului, la nivelul Uniunii Europene se colectează taxe pe muncă la nivelul a 20,3%, România colectează doar 11,4%, deşi are cea mai mare sarcină fiscală pe muncă. Taxele pe muncă sunt suportate după cum urmează: angajatorii: UE - 8% din PIB, România - 0,9% din PIB, iar angajaţii: UE - 10,1% din PIB; România - 10,4% din PIB. În ceea ce priveşte taxarea veniturilor personale, altele decât cele din muncă: UE colectează 2,3% din PIB, iar România colectează 0,2% din PIB. BNS: Firmele, taxate ca-n paradis fiscal "Angajaţii din România au o sarcină fiscală raportată la PIB similară mediei europene. În schimb, pentru angajatori, dar şi pentru alte categorii de persoane ce obţin venituri, altele decât cele din muncă, situaţia este asemănătoare unui paradis fiscal. Sarcina fiscală este aproape identică, indiferent de nivelul veniturilor. România are una dintre cele mai ridicate cote de impunere efectivă pentru persoanele cu venituri mici: 50% din salariul mediu", precizează sursa citată. Taxarea salariilor mici, foarte mare Pentru un salariat cu venituri egale cu 67% din salariul mediu brut (4.670 lei), rata efectivă de impunere suportată de angajat este 41,09%. Pentru un salariat cu un venit egal cu 167% din salariul mediu brut (11.642 lei), rata efectivă de impunere suportată de angajat este 41,5%. Contribuţiile la sistemul de pensii şi de sănătate reprezintă aproximativ 85% din această sarcina asumată de angajat. Rata efectivă pentru impozitul pe venit este: de 6,5% în cazul celor cu salarii egale cu 167% din salariul mediu (11.642 lei), de 6,08% în cazul celor cu salarii egale cu 67% din salariul mediu (4.670 lei) şi de 6,49% pentru cei cu salarii egale cu salariul mediu brut pe economie (6.971 lei). Rata efectivă de impunere este aproape identică, indiferent de nivelul veniturilor. Doar în România şi Italia rata efectivă de impunere pentru angajaţii cu salarii mici este atât de ridicată. Se cere reducerea taxării muncii BNS consideră că reducerea sarcinii fiscale pe muncă este o măsură extrem de necesară. În plus, există studii care indică faptul că o mutare a sarcinii fiscală de pe muncă pe consum şi proprietate ar putea să reprezinte un stimul pentru creşterea economică. Dar România are o problema: fiscalitatea pe muncă este atât de ridicată din cauza cotelor de contribuţii sociale. Angajaţii români trebuie să susţină singuri sistemul public de pensii şi cel de asigurări de sănătate. Pentru ambele sisteme au fost operate recent modificări legislative ce presupun creşteri semnificative de cheltuieli. Mai trebuie adăugat faptul că sistemele de securitate socială vor fi greu încercate în perioada nu foarte îndepărtată (începând din 2030) de fenomenul îmbătrânirii populaţiei, ceea ce va însemna o presiune suplimentară pentru a asigura surse de finanţare. Impozitarea progresivă, o soluție și nu prea "Introducerea sistemului progresiv de impunere a veniturilor din muncă este o soluţie ce ar putea reduce sarcina fiscală pe veniturile mici şi medii, însă efectul nu poate fi semnificativ, de vreme ce rată de impunere efectivă este de doar 6%. Introducerea progresivității impozitului pe venit trebuie să fie realizată astfel încât sarcina fiscală actuală să crească doar pe veniturile care sunt neobişnuit de mari faţă de nivelul mediu. Peste 40% din salariile din România se află la un nivel sub 67% din salariul mediu brut. 1,3% din salariaţii din România au venituri de 6 ori mai mari decât salariul mediu brut, indicând un nivel semnificativ de inegalitate. Diferenţa între cele mai mici 20% din salarii şi cele mai mari 20% este de aproape 5 ori", se arată în comunicat. Miting în fața Guvernului În plus, "taxarea pe muncă trebuie redusă, acest lucru trebuie să fie o certitudine, însă nu este suficient doar atât. Reîmpărţirea sarcinii fiscale pe muncă între angajat şi angajator este esenţială. Aceasta trebuie însoţită de măsuri precum: introducerea progresivității impozitului pe venit, extinderea bazei de taxare pentru alte venituri decât cele din muncă, regândirea accesului la sistemul de prestaţii de securitate socială". Blocul Naţional Sindical şi cele 29 de federaţii afiliate cer o reformă fiscală urgentă. BNS anunţă că luni, 13 mai 2024, va organiza un miting începând cu ora 10:00, în faţa Guvernului. Mitingul va fi urmat, începând cu ora 12:00, de un marş către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Finanţelor.

Ce a câștigat Piedone muncind la pușcărie Foto: Facebook
Politică

Ce a câștigat Piedone muncind la pușcărie

Ce sumă a câștigat Piedone în mod onest, muncind la pușcărie: 10.400 de lei, bani plătiți de ministerul Justiției, prin Direcția Generală a Penitenciarelor, pentru „muncă prestată în perioada detenției”. Suma apare în declarația sa de avere depusă la 18 aprilie 2024 și se referă la anul fiscal 2023. Citește și: Primăria București, condusă de Nicușor Dan, grad de absorbție a fondurilor europene dublu față de primăria lui Robert Negoiță, triplu față de Băluță și de peste patru ori mai mult ca Piedone Declarația de avere a lui Piedone Ce a câștigat Piedone muncind la pușcărie În anul 2023, Piedone a donat o avere uriașă celor doi copii ai săi, Vlad Popescu Piedone, deputat PSD care candidează la funcția de primar al Sectorului 5, și Ana Maria Șerban: patru terenuri în Bragadiru, localitate aflată la marginea Capitalei. Suprafața nu este precizată. un Mercedes, un Oldsmobile și patru Cadillac - mașinile de colecție ale primarului Sectorului 5 o casă în București - probabil domiciliul oficial de pe strada Principatele Unite. Tot în 2023, Piedone a încasat un salariu de 108.700 de lei din funcția de primar. Soția sa nu a avut nici un venit. În conturi bancare, cei doi dețin circa 125.000 de lei. DeFapt.ro a scris despre averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, așa cum apărea ea în declarațiile de avere din 2023: tatăl, primar de sector, și fiul, deputat PSD, dețineau împreună mai multe apartamente și case, terenuri în București și Bragadiru, mașini de colecție și peste un milion de lei în conturi. Ce avere dețineau, potrivit declarațiilor din 2023, împreună, cei doi Piedone Popescu: Circa 2.000 mp în intravilanul Bucureștiului și a localității Bragadiru, aflate lângă Capitală Două case în București, două apartamente în București și un apartament în Mamaia Șase mașini de colecție, Cadillac, Mercedes, Oldsmobile Popescu Piedone Junior are un milion de lei în conturi Piedone se afișa, după ieșirea din pușcărie, cu produse de lux. În iunie 2023, el era în vacanță în Dubai îmbrăcat cu produse marca Fendi și Hugo Boss. Recent, el a apărut în campanie cu pantofi sport produși de Prada, care costă circa 700 de euro.

Nord-estul României, depopulat de părinți (sursa: Salvați Copiii)
Eveniment

Nord-estul României, depopulat de părinți

Nord-estul României, depopulat de părinți. Regiunea Nord-Est (NE) are cei mai mulţi copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Nord-estul României, depopulat de părinți Potrivit unui studiu realizat de Salvaţi Copiii România, aproape unul din trei copii are mama plecată. În perioada 2021-2022, peste 130.000 de copii din regiunea Nord-Est aveau părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” În prezent, majoritatea copiilor cu ambii părinţi plecaţi au între 11 şi 12 ani, iar peste jumătate dintre părinţii plecaţi au până în 39 de ani. Iaşiul, judeţul cel mai mare ca populaţie din regiune, este din acest punct de vedere cel mai afectat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Moldoveni, nepalezi, srilankezi - angajați în Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Moldoveni, nepalezi, srilankezi - angajați în Iași

Moldoveni, nepalezi, srilankezi - angajați în Iași. La Iaşi, criza forţei de muncă a deschis noi orizonturi. Moldoveni, nepalezi, srilankezi - angajați în Iași Angajatorii îşi acoperă deficitul de personal cu muncitori străini, cetăţeni din Uniunea Europeană, Asia, Africa, America de Nord, America de Sud, Australia sau din zone aflate în război. Citește și: Viitorii pensionari speciali de la Parchetul Curții de Apel Iași au produs 11 rechizitorii în 2023. 123 de dosare, închise prin prescriere. Șeful parchetului câștigă 29.000 lei/lună În acest moment, în evidenţele Forţei de Muncă Iaşi se află peste 4.000 de angajaţi din alte ţări, în venirea cărora un rol important au avut firmele de recrutare. Acestea primesc solicitările şi caută oamenii potriviţi, în funcţie de calificare şi de cerinţele angajatorilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin a readus Gulagul în Rusia (sursa: The Sun)
Internațional

Putin a readus Gulagul în Rusia

Putin a readus Gulagul în Rusia. În 2021, Aleksei Navalnîi a intrat în greva foamei, denunțând actele de tortură la care era supus în închisoare şi lipsă de îngrijiri medicale. În ianuarie, 2024, vizibil slăbit, acesta le-a spus judecătorilor: "Primesc două căni de apă clocotită și două bucăți de pâine dezgustătoare. (...) Am zece minute la dispoziție. Și sunt obligat să mă sufoc cu această apă clocotită.". Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Navalnîi a murit în luna februarie, într-o colonie penitenciară, fost lagăr de muncă forţată în Uniunea Sovietică. Deși GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală în 2017. Neoficial, munca forțată a fost însă mereu parte a ecuației, aducând bugetului de stat milioane de euro. În 2023, Rusia o ordonat construirea a trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina. Navalnîi, înghițit de "Lupul polar" Liderul opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, a murit în colonia penitenciară IK-3, cunoscută drept "Lupul polar". Colonia se află la 65 km în interiorul Cercului Arctic, la 1930 km nord-est de Moscova. Este una dintre cele 25 de "colonii corecționale cu regim special" rezervate criminalilor în serie, violatorilor și prizonierilor politici. Foști deținuți au descris condițiile inumane la care au fost supuși, în timpul detenției în IK-3. Erau bătuți, încă de la sosire. Printre pedepse, erau forțati să stea în picioare, fără să se miște, în frigul arctic, în timp ce erau stropiți cu apă. "Lupul polar" a fost pe vremuri un lagăr de muncă forțată în sistemul GULAG. Din 1947 până în 1953, deținuții de aici erau forțați să muncească la construirea unei linii de cale ferată care avea să treacă prin nordul Siberiei. Putin a readus Gulagul în Rusia Potrivit estimărilor, zeci de mii de deținuți și-au pierdut viața. În 1954, la un an după moartea lui Stalin, noul guvern sovietic condus de Nikita Hrușciov a început să elibereze prizonierii politici și să închidă lagărele. Până la sfârșitul deceniului, practic toate "lagărele de muncă corecțională" au fost închise. GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960. În 2017, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală. În 2023, Rusia o ordonat construirea a 25 de închisori și trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina. Deținuții nu primesc mai nimic în închisori Rusia este lider în Europa în ceea ce privește populația penitenciară, potrivit unui raport al Consiliului Europei. În 2020, Rusia avea unul dintre cele mai mari bugete pentru închisori din Europa: 3,72 miliarde de euro. Bugetul zilnic alocat prizonierilor era de 2,63 euro, media europeană fiind de 41,74 de euro. Potrivit ONG-ului "Russia Behind Bars", renovarea clădirilor este realizată chiar de către deținuți, cu materiale de construcție pe care rudele lor sunt obligate să le cumpere. În închisori nu este asigurată nici măcar hrana zilnică necesară. Prizonierii mănâncă din alimentele trimise de rude. Condițiile de igienă sunt deplorabile. Accesul la medici sau medicamente este îngreunat, chiar și când suferă de o boală foarte gravă. Rata mortalității în închisorile rusești se ridică la 46,6 decese la 10.000 de deținuți. Nivelul mediu european e de 5,3. Zeci de miliarde de ruble din muncă forțată Din cauza războiului, forța de muncă în Rusia a scăzut drastic iar Kremlinul se bazează din ce în ce mai mult pe munca forțată din închisori. Potrivit ONG-urilor, de la începutul războiului din Ucraina, aproape 20.000 de persoane au fost arestate pentru că și-au exprimat opoziția față de război. Potrivit datelor Serviciului Federal al Penitenciarelor ruse (FSNI), în august, 2023, 26.000 de condamnați erau supuși muncii forțate. În 2022, Rusia a câștigat oficial aproximativ 20 miliarde de ruble, aproximativ 193 de milioane de euro, din munca forțată în închisori. Pe parcursul primelor cinci luni din 2023, trezoreria rusă încasase, oficial, 7,6 miliarde de ruble din munca forțată din coloniile penitenciare. S-a raportat că deținuții muncesc atât în marile companii de stat, precum Ozon și corporația de stat a Căilor Ferate Ruse, cât și în cele private. Navalnîi lucra uniforme pentru OMON Munca forțată în închisorile rusești a fost practicată însă și înainte de introducerea ei ca pedeapsă penală. Lagărele, construite în mare parte în timpul lui Stalin, sunt adesea situate în zone pe care Uniunea Sovietică dorea să le dezvolte economic, cu ajutorul muncii forțate. Drept urmare, lângă coloniile penitenciare erau construite ateliere de textile și fabrici de prelucrare a lemnului sau a metalului. Care funcționează și azi. Potrivit Olgăi Romanova, directorul organizației "Russia Behind Bars", în timpul detenției Navalnîi ar fi fost obligat să coasă uniforme sau veste de poliție pentru OMON, forțele speciale ale Ministerului de Interne. Munca forțată din penitenciare a fost și unul dintre mecanismele prin care oligarhii au strâns averi colosale în anii '90. Aceștia înființaseră case de comerț lângă fabricile coloniilor. Fabricile vindeau bunurile produse de deținuți către casele comerciale la prețuri extrem de mici. Casele de comerț le vindeau apoi cu suprapreț. Șefii închisorilor, mituiți gras Potrivit Olgăi Romanova, o parte din profiturile din munca condamnaților reveneau managerilor închisorii sub formă de mită. Datorită acestor fabrici, Serviciul Federal al Penitenciarelor a funcționat din totdeauna ca o mașină financiară puternică. Cu excepția a doi ani: înființarea unor comisii de supraveghere, cauzate de creșterea plângerilor privind condițiile de muncă, a provocat în 2008 și 2009 o prăbușire de 60% a producției din colonii. Profiturile au crescut apoi la loc. Potrivit unei anchete, în 2016, pe lângă subvenția bugetului federal, FSIN a câștigat aproximativ 50 de miliarde de ruble (în jur de cinci sute de milioane de euro), din producția din închisori. Cel mai mult, coloniile penitenciare produc alimente, îmbrăcăminte și textile. Oferă rar servicii de reparații pentru utilități publice sau lucrări de construcție. "Salariul" unui condamnat: vreo șase euro lunar Când Rusia a reintrodus munca obligatorie ca formă de pedeapsă penală, în 2017, autoritățile ruse au susținut că totul va fi în conformitate cu legile: deținuții vor fi angajați în specialitatea lor și vor primi salarii adecvate. Potrivit presei ruse, programul celor condamnați la muncă forțată a fost elaborat de oamenii de știință. Trezire la ora 6 dimineața, exerciții fizice, micul dejun și program de lucru de la 08:30 la 17:30, cu o oră de pauză de masă. După orele de lucru, deținuții au dreptul la "timp personal". Stingerea se dă la ora 22:00. Dacă salariul unei persoane care ispășește o pedeapsă într-o colonie rusă este în medie de aproximativ 13 mii de ruble (prin lege nu trebuie să fie mai mic decât salariul minim), pentru munca forțată acesta va fi mult mai mare: de la 25 la 110 mii de ruble. Rapoartelor activiștilor pentru drepturile omului spun, însă, altceva: 27 de zile lucrătoare pe lună iar "salariile" variază de la 300 la 600 de ruble pe lună. Adică trei, respectiv șase euro pe lună. 80.000 de condamnați, sclavi Programul este neregulat și poate ajunge până la la paisprezece ore pe zi. "Unii lucrează douăsprezece sau paisprezece ore pe zi, ca sclavii, în fabricile coloniei", a decarat un tânăr trimis în colonia penală IK-2 (unde Aleksei Navalnîi și-a ispășit o parte din pedeapsă) pentru că a participat la demonstrații neautorizate. În plus, deţinuţii sunt ţinuţi într-o permanentă activitate. Când nu muncesc, sunt puși să-și facă și să-și desfacă patul, să-și împăturească și să-și desfacă hainele, sau să se uite ore întregi la televiziunea de stat. Cel mai mic pas greșit poate atrage o sancțiune. Anul trecut, Serviciul Federal de Penitenciare a raportat înființarea a 367 de centre corecționale cu capacitatea de a găzdui peste 40 de mii de condamnați pentru muncă forțată. În 2024, numărul acestor locuri este planificat să fie extins la 80 de mii.

De ce vin nepalezii în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

De ce vin nepalezii în România

De ce vin nepalezii în România. Nishan Rajbanschi, inginer civil de profesie, spune că ar fi plătit în ţara lui cu aproape 400 de dolari la o companie bună, dar, în funcţie de experienţă, se poate ajunge şi la mai mult de atât. De ce vin nepalezii în România Pe de altă parte, în Iaşi munceşte acum pe un salariu de 1.300 de dolari, adică triplu, nu plăteşte chirie şi are zilnic masa asigurată, o diferenţă “de la cer la pământ”, a lăsat bărbatul să se înţeleagă. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj El este unul dintre cei 770 de nepalezi care au acum un loc de muncă în Iași. Cel puţin aşa arătau cifrele oficiale luna trecută - iar pe cei mai mulţi dintre ei îi vezi pe şantiere. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Germania, umanitară cu rușii calificați superior (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania, umanitară cu rușii calificați superior

Germania, umanitară cu rușii calificați superior. Potrivit estimărilor, sute de mii de ruși și-au părăsit țara după ce trupele țării lor au invadat Ucraina. Țările care nu le impun viză au înregistrat creșteri semnificative ale economiei. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră În Uniunea Europeană, Germania este cea mai puțin restrictivă în eliberarea permiselor de ședere cetățenilor ruși, în ciuda unei potențiale amenințări la adresa securității publice. Motivele invocate sunt umanitare, realitatea cifrelor spune însă altceva. Peste 32.000 de vize acordate După mobilizarea parțială decretată de Rusia în septembrie 2022, UE a convenit asupra unei poziții restrictive acordării de vize cetățenilor ruși, politica țărilor baltice fiind cea mai dură. Totuși, de la bun început, guvernul german a refuzat această restricție, din motive umanitare. "Toate deciziile pe care le luăm nu ar trebui să le interzică cetățenilor ruși să caute libertatea și să părăsească țara pentru a scăpa de dictatura din Rusia", a declarat anul trecut Olaf Scholz. Recent, Ministerul Federal de Interne a comunicat că numărul cetățenilor ruși care au ajuns în Germania a crescut cu 32.183 de când Rusia a invadat Ucraina. Cifrele provin din Registrul Central al Străinilor, unde sunt înscriși străinii care nu stau doar temporar în țară. Comparând sosirile și plecările, rezultă că numărul rușilor care au emigrat în Germania este în creștere. Ministerul de Externe a confirmat că, de la începutul războiului, a fost eliberat un număr de aproximativ 32.000 de vize naționale care servesc practic pentru "o ședere mai lungă și migrație" și sînt destinate muncitorilor calificați. În plus, au mai fost eliberate pentru cetățenii ruși peste 51.000 de vize Schengen, care le permit șederea până la trei luni în UE. Germania, umanitară cu rușii calificați superior Printre motivele invocate de guvernul german de a lăsa ușa deschisă cetățenilor ruși au fost, pe de o parte, faptul că izolarea completă ar putea înstrăina și mai mult societatea rusă de Europa, pe de alta, șansa pentru persoanele din opoziția rusă să fugă de regim. Totuși, cu excepția specialiștilor cu înaltă calificare în domeniul tehnic, foarte puțini dintre cei care au părăsit Rusia din motive politice pot primi vize. Rușii nu sunt bineveniți din motive umanitare, ci doar dacă sunt un beneficiu pentru economia Germaniei, confruntată în prezent cu un mare deficit de muncitori calificați. Guvernul cancelarului Olaf Scholz a eficientizat procesul de solicitare a vizei în special pentru specialiștii ruși cu expertiză în domenii precum IT și tehnologia comunicațiilor. Permisul de "aprobare globală pentru accesul pe piața muncii" se aplică doar celor cu expertiză profesională și diplomă universitară, care se angajează într-o companie germană, fiind calificați pentru un salariu minim de 58.400 de euro pe an. Disidenții, triați la sânge Decizia de a facilita intrarea muncitorilor calificați ruși a fost luată anul trecut, în timp ce ONG-urile pentru drepturile omului susțineau că guvernul german nu facilitează procesul de solicitare a vizelor pentru jurnaliştii independenţi care se confruntă cu represiunea în Rusia. Dacă IT-iștii ruși primeau vize naționale, jurnaliștii ruși, angajați ai postului independent de televiziune Dozhd și ai site-ului de știri Meduza, deși incluși pe lista de vize umanitare întocmită de ministerul german al Culturii, nu erau luați în considerare. Prin comparație, potrivit datelor Ministerului Federal de Interne, în timp ce Germania a acordat peste 30.000 de vize naționale, doar 1.665 de persoane, considerate a fi "deosebit de expuse riscului", inclusiv membri ai opoziției sau jurnaliști, au primit o viză umanitară. Rusia, hemoragie de capital în 2022 În 2022, Rusia a înregistrat o ieșire net de capital de 216 de miliarde de euro, din cauza războiului din Ucraina, potrivit unui raport publicat luni de Centrul pentru Analiză Macroeconomică și Prognoze pe Termen Scurt, un think tank cu sediul la Moscova. Potrivit Băncii Mondiale, ieșirile de capital de această amploare sunt chiar mai mari decât PIB-ul Greciei, de 219 miliarde de dolari (aproximativ 198 de miliarde de euro) în 2022. Potrivit analizei, ieșirile de capital din Rusia, de anul trecut, au fost de patru ori mai mari decât în 2021 și cu 70% mai mari decât în 2008, anul crizei financiare globale. În prima jumătate a anului 2023, încă 27 de miliarde de dolari au zburat din Rusia. Rușii care au fugit și-au luat afacerile cu ei Ieșirea de bani din Rusia nu se referă doar la transferul de bani în afara țării, ci și la investiții în străinătate. Mulți dintre rușii fugiți și-au reînființat afacerile în țările în care au fugit, stimulând economiile acelor țări. Produsul intern brut (PIB) al Caucazului de Sud, regiune care include Armenia, Azerbaidjan și Georgia, a crescut cu peste 7% în 2022, potrivit Băncii Mondiale, depășind cu mult creșterea de 5,6% prognozată. Rușii au transferat aproximativ 1,75 miliarde de dolari în Armenia în 2022, a declarat guvernatorul Băncii Centrale Armene, Martin Galstyan, în luna ianuarie. Potrivit Băncii Centrale a Georgiei, remitențele din Rusia către Georgia au crescut de cinci ori, de la 411 milioane de dolari în 2021 la 2,1 miliarde de dolari în 2022.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră