vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: mugur isărescu

4 articole
Eveniment

Declarațiile de avere au dispărut de pe site-ul BNR. Instituția, condusă de un fost turnător

Declarațiile de avere au dispărut de pe site-ul BNR, la ora redactării acestei știri. Nu se mai regăsesc nici declarațiile de avere ale conducerii Băncii, nici cele angajaților. Totuși, pe site mai apar drepturile salariale, plus primele și bonusurile.  Situația a fost semnalată de un cititor DeFapt.ro. Declarațiile de avere au dispărut de pe site-ul BNR „Chiar dacă s-a comunicat extrem de clar că decizia Curții constitutionale referitoare la nepublicarea declaratiilor de avere produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, există instituții care au șters de pe site-urile proprii toate declarațiile depuse de-a lungul anilor, eliminand complet sectiunile dedicate acestora”, ne-a scris acesta. Observația cititorului este corectă. Citește și: Declarațiile de avere deja publice nu pot fi șterse, CCR le-a secretizat doar pe cele care vor fi depuse Într-adevăr, BNR pare a fi singura instituție unde au dispărut toate declarațiile de avere. Ele pot fi regăsite însă pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. În declarația din 24 octombrie 2024, Mugur Isărescu menționa o casă la Gruiu, Ilfov, un apartament în București și o casă de vacanță la Drăgășani, Vâlcea. El deține bijuterii, tablouri, icooane și o colecție numismatică de circa 270.000 de euro. Salariul său net a fost în 2023 de 1,08 milioane de lei, iar pensia de 322.097 lei.  CNSAS a prezentat două note informative date de Isărescu, redactate de mână și semnate cu numele conspirativ. El a raportat Securității că un coleg „are răbufniri destul de dese de nemulțumire față de aspecte sociale precum transportul în comun din Drumul Taberei (acuză că îi răpește mai mult de o oră), încălzirea locuinței, aprovizionarea cu alimente, programele de televiziune. Are tendința de a face comparații cu situația din alte țări”. 

Declarațiile de avere au dispărut de pe site-ul BNR Foto: Inquam/Octav Ganea
Dezmățul cheltuielilor publice, suportat de societate (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Isărescu: Societatea va suporta costul reducerii deficitului. Fără dezmăț la cheltuieli publice

Dezmățul cheltuielilor publice, suportat de societate. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat marți că restabilirea încrederii piețelor de capital este o prioritate esențială, în contextul unei instabilități economice accentuate. Potrivit acestuia, piața nu a fost doar tulburată, ci zguduită profund de mesajele politice care au afectat încrederea investitorilor. Restabilirea încrederii pe piețele de capital „Ne-am jucat cu focul. Dacă vorbim despre naționalizare, capitalul pleacă imediat.” Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Isărescu a atras atenția că în urma unor declarații hazardate din zona politică, au avut loc ieșiri masive de capital din România. El a avertizat că încrederea nu poate fi recâștigată doar prin declarații, ci prin măsuri coerente și stabilitate economică într-un climat de pace socială. Dezmățul cheltuielilor publice, suportat de societate Guvernatorul BNR a explicat că reducerea deficitului bugetar este inevitabilă, însă distribuția costurilor ajustării trebuie să fie echitabilă și decisă la nivel politic. Acesta a subliniat că ajustarea nu trebuie să afecteze disproporționat anumite categorii sociale. „Trebuie găsită o formulă sustenabilă, fără a accentua problemele sociale.” Mugur Isărescu a reiterat ideea că România poate evita austeritatea dacă urmează un plan gradual de reducere a deficitului, corelat cu menținerea unei creșteri economice de minimum 3%. El a numit acest plan „o dietă bugetară”, care presupune reducerea anuală a deficitului cu 0,7% – 1%, fără măsuri bruște. „Să nu mai fie dezmăţ în ceea ce priveşte cheltuielile, dar nu austeritate", a declarat Mugur Isărescu. Comisia Europeană avertizează: creștere slabă, deficit ridicat Potrivit previziunilor economice de primăvară publicate luni de Comisia Europeană, România va înregistra în 2025 o creștere economică de doar 1,4%, în scădere față de prognoza anterioară de 2,5%. În același timp, deficitul guvernamental este estimat la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% în 2026, niveluri îngrijorătoare în contextul angajamentelor europene. Deficit de 2,28% din PIB în primul trimestru Bugetul pentru anul 2025 este construit pe o estimare de creștere economică de 2,5% și o țintă de deficit de 7% din PIB. Totuși, în primele trei luni ale anului, economia a stagnat, iar deficitul bugetar a ajuns deja la 2,28% din PIB, semnalând riscuri majore pentru atingerea obiectivelor fiscale.

Isărescu ia la mișto "blatul" ROBOR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Isărescu ia la mișto "blatul" ROBOR

Isărescu ia la mișto "blatul" ROBOR. O înţelegere în piaţă este inevitabilă în cazul dobânzilor, pentru că aşa se stabileşte preţul, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, el precizând că dobânzile nu sunt ridicate având în vedere că sunt la jumătate din rata inflaţiei. "Aşa se stabileşte preţul. Nu?" "Aţi folosit corect cuvântul creştere artificială pentru că o înţelegere în piaţă este inevitabilă. Aşa se stabileşte preţul. Nu? Se bate palma şi se stabileşte. Când mergeţi şi dumneavoastră în piaţă, nu, vă înţelegeţi cu... sunteţi cumpărător şi vă înţelegeţi cu vânzătorul. Nu vă luaţi la bătaie cu el. Până la urmă are loc o înţelegere. Deci, e foarte corect şi din această cauză investigaţia Consiliului Concurenţei, care este absolut normală, este dreptul şi datoria lor să facă acest lucru, este atât de dificilă, pentru că e vorba de un anumit tip de înţelegere. Nu? Când legile antitrust au apărut în America aşa ca să vă aduc aminte de ceva, pe la 1900, acolo au apărut prima oară, se refereau la dumping. Adică înţelegeri de preţuri scăzute ca să scoţi concurenţa din piaţă. Deci, nu înţelegeri de preţuri ridicate. Dobânzile nu sunt prea ridicate, spune guvernatorul BNR Acum înţeleg că deranjează faptul că băncile s-ar înţelege să fie dobânzile prea ridicate. Şi aici fac un scurt comentariu. Nu au cum să fie prea ridicate când sunt la jumătate din rata inflaţiei. Cel care plăteşte în prezent această ieşire din represiunea financiară în care am intrat în ultimii câţiva ani buni este cel care face economisirea, nu debitorul. Nu utilizatorul de credite, apropo de discuţiile care au loc în spaţiul public. Mai trebuie să vă uitaţi şi la el, că el pierde. Şi pierde masiv. La o inflaţie de 16% să-i dai dobândă de numai 1-2% este puţin. De aceea şi scandalul din Germania. Acolo inflaţia este în loc de 16%, este de 10 - 11% şi dobânda de numai 1%", a spus Isărescu, întrebat dacă s-au înţeles băncile pentru creşterea artificială a ROBOR-ului. Isărescu ia la mișto "blatul" ROBOR El a afirmat că printre participanţii la piaţă ar trebui să existe o formă de comunicare, altfel nu ar avea cum să realizeze tranzacţii. "Am făcut această precizare pentru că am observat că . Calculatoarele. Păi, vorbesc, comunică între ei, ce să facă? Cum vrei să stabilească, prin semne, prin telepatii?! Citește și: Băncile, înțelegere ilegală pentru a ține indicele ROBOR sus, astfel încât și dobânzile să fie foarte mari, suspectează Consiliul Concurenței Deci, să fim mai atenţi la aceste discuţii şi să le dăm dreptate celor de la Consiliul Concurenţei când spun: am luat toate datele şi le analizăm şi durează mult să vedem dacă sunt înţelegeri, aţi spus bine dumneavoastră, artificiale. Putem să folosim şi alte cuvinte, care sunt anticoncurenţiale, spune preşedintele Consiliului Concurenţei, şi acestea sunt de determinat. Acum, referitor la ROBOR, văd că a ajuns o mare vedetă. Nu tot ROBOR-ul a ajuns vedetă. Dumneavoastră l-aţi făcut vedetă pe ăsta la trei luni de zile. Dar el e şi la over-night, e şi la o săptămână, e şi la o lună. Deci, avem o grămadă de ROBOR-uri. Celelalte nici nu vă interesează. Acelea sunt mult mai scăzute, sunt în apropierea ratei de politică monetară. Speculaţia şi arbitrajul Ce se întâmplă cu acest ROBOR la trei luni? Am mai explicat aici. Unu: este la trei luni. Deci, cel care cotează acolo se uită într-adevăr şi la rata de politică monetară a noastră, dar începe să gândească: . Şi face o evaluare. În economie se numeşte speculaţie, dar nu în sensul negativ, de speculant. Speculaţia şi arbitrajul sunt instrumente economice. Te uiţi în viitor şi încerci să gândeşti unde se duce preţul. https://www.youtube.com/watch?v=LdmQUin9Hos&t=45s Dacă vă uitaţi la momentul în care am făcut acea declaraţie cu , deci mi-am cântărit cuvintele, nu am spus că , ci , pentru că se referea la trei luni de zile. Deci, ei, în august, aşa vedeau Banca Naţională, că ne ducem vârtos înainte. Greşeau? Au greşit că nu ne-am dus aşa vârtos. Dar putem să-i acuzăm că greşeau când chiar analişti economici, unii de renume şi cu funcţii în trecut, spuneau ", a explicat el. "Eu, cel puţin, sunt foarte mulţumit" Guvernatorul BNR a spus că este foarte mulţumit de ROBOR la trei luni şi l-a comparat cu un sondaj, precizând că este unul pe bani. "Deci, spre deosebire de un sondaj: cu cine veţi vota?, ăla spune: uite, voi vota.... Ăsta e pe bani. Pentru că în momentul în care treci acolo o cotaţie şi vine cineva să-i spună peste trei luni , trebuie să-i dea. Deci, e cu responsabilitate ROBOR-ul la trei luni. Şi atunci noi suntem mulţumiţi. Eu, cel puţin, sunt foarte mulţumit. Este un indicator de piaţă monetară. Dar legea şi Parlamentul României în 2010, dacă nu mă înşel, sau 2011, i-a mai dat o funcţie. A legat creditele cu dobândă variabilă de acest ROBOR la trei luni şi a devenit un indicator cu mare putere socială. E indicator social. Asta le-a spus guvernatorul. Şi le-o mai spun o dată: . Când vedeţi un tăvălug mediatic de nemulţumire, ieşiţi cel puţin să explicaţi. Nu ne lăsaţi numai pe noi, cei de la Banca Naţională, să explicăm, că apare imediat acuza: Isărescu este avocatul băncilor. Şi nu sunt avocatul băncilor", a susţinut Isărescu.

ROBOR a scăzut puțin sub 8% (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

ROBOR a scăzut puțin sub 8

ROBOR a scăzut puțin sub 8%. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a revenit sub pragul de 8% pe an, după ce vineri a coborât la 7,98%, de la 8,02% pe an, în ziua precedentă, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. ROBOR a scăzut puțin sub 8% Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 8,13% pe an, de la 8,19% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,27% pe an, de la 8,32% pe an, joi. În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare. Corelația cu rata de politică monetară Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat marţi, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei, că băncile au cam sărit calul cu indicele ROBOR şi s-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară, "Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. "Băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul" De mai bine de 4 - 5 luni s-a decuplat ROBOR-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat e nevoie de două lucruri. Unu: acestea sunt dobânzi de piaţă. Şi pieţele au tendinţa aceasta să supra-reacţioneze. Aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune. Overreaction este în engleză. Sunt şi alţi termeni: overshoot / undershoot. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme", a spus Mugur Isărescu. Citește și: BNR, uzina de sinecuri a lui Isărescu: neveste, politicieni eșuați, ex-primari și o astroloagă. Salarii uriașe, număr imens de angajați El a explicat că şi pe pieţele valutare se întâmplă acest lucru, dar şi pe pieţele monetare sau la bursă. Guvernatorul a declarat că acum am asistat la un overshoot. În aceste condiţii, guvernatorul BNR le-a transmis un mesaj personal băncilor: să se uite cu mai multă atenţie şi la mesajele Băncii Naţionale. El a declarat că "speră şi crede" că atunci ROBOR-ul la 3 luni se va apropia de rata de politică monetară.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră