vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: motivare

6 articole
Eveniment

Cine ar fi criminalul eliberat pentru că judecătoarea Cipariu nu și-a motivat sentința - presă

Cine ar fi criminalul eliberat - care ulterior a recidivat - pentru că judecătoarea Monica Cipariu nu și-a motivat sentința: un interlop notoriu pentru violențe, Didilă Foreman, scrie site-ul Clujust.  Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Cipariu a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu, după ce a amânat ani întregi redactarea unei hotărâri într-un caz de omor calificat, criminalul a fost eliberat din acest motiv și apoi a ucis din nou, a arătat site-ul luju.ro. Potrivit Clujust, „dosarul de abuz în serviciu în care e inculpată judecătoarea are trei părți vătămate. Acesta sunt părți civile într-un dosar de omor calificat în care a fost condamnat liderul interlop Didilă Foreman”.  Cine ar fi criminalul eliberat pentru că judecătoarea Cipariu nu și-a motivat sentința Didilă este un interlop celebru pentru violențele în care a fost implicat. Presa a relatat că, în februarie 2021, și-a ucis viitorul ginere. „Interlopul Foreman, din clanul Gruia, și-a ucis viitorul ginere, poreclit Neamțu, de Dragobete pentru că nu era de acord cu relația pe care o avea cu fiica sa”, scria Comisarul, în februarie 2021.   „Criminalul este un individ extrem de violent, cunoscut în lumea interlopă pentru legăturile cu Clanul Gruia- o grupare ce controlează cartierele sectorului 4, comuna Jilava și orașul Giurgiu”, arăta Kanal D.  În anul 2017 a fost cercetat pentru că ar fi coordonat o grupare infracțională care avea ramificații în mai multe țări ale Europei și care avea ca obiect de activitate prostituția, traficul de droguri și cămătăria.  În 2018, Didilă Foreman a fost cercetat pentru trafic de substanțe interzise, proxenetism şi folosirea unor bancnote false. În ianuarie 2019, dosarul său era în camera preliminară de la Tribunalul București - acolo unde judecătoarea Cipariu activa, chiar la secția penală.  Acum câteva zile, Inspecția Judiciară a constatat că Monica Claudia Cipariu are nu mai puțin de 821 de hotărâri care nu au fost redactate în termen legal, cea mai veche fiind din 3 noiembrie 2015.  ICCJ a salvat-o de la excludere de două ori De două ori, în 2015 și 2023, CSM a propus excluderea din magistratură, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a ameliorat sancțiunea. În 2023, ea acumulase 451 de hotărâri neredactate la timp, iar cea mai veche era în așteptare de peste șapte ani. În martie 2024, ÎCCJ a transformat sancțiunea excluderii în suspendare pe o perioadă de șase luni.  În anul fiscal 2022, Cipariu a avut un salariu uriaș de la Tribunalul București: 205.846 de lei, o medie de peste 17.000 de lei pe lună, net. În plus, ea dăduse statul în judecată pentru a cere un salariu mai mare și, în 2022, i s-a achitat suma de 68.681 de lei. 

Cine ar fi criminalul eliberat pentru că judecătoarea Cipariu nu și-a motivat sentința: un interlop celebru pentru violențe Foto: Inquam/Liviu Albei
CCR face inutilă legea declarării averilor (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Horia Georgescu, despre motivarea CCR (declarații de avere): Breșă pentru acoperirea ilegalităților

CCR face inutilă legea declarării averilor. Fostul șef al ANI, Horia Georgescu, a analizat public decizia Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la regimul declarațiilor de avere, publicând un mesaj detaliat pe Facebook. CCR face inutilă legea declarării averilor În opinia sa, decizia CCR creează un precedent periculos, marcând o vulnerabilitate serioasă în mecanismul de verificare a integrității persoanelor cu funcții publice. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor „Curtea Constituțională a publicat în această seară motivarea deciziei luate în 29 mai 2025. Câteva observații, referitoare la ce se întâmplă concret. Declarațiile de avere, teoretic, se depun în continuare. Curtea nu a anulat obligația de a le completa, ci a intervenit doar asupra modului în care aceste declarații pot fi folosite și făcute publice. Ce a decis Curtea, de fapt? A spus că publicarea online a declarațiilor de avere și interese trebuie oprită, pentru că, în forma actuală, încalcă dreptul la viață privată. Adresele, numele rudelor, bunurile din localități mici – toate pot duce la identificarea directă a persoanei, iar acest lucru nu mai e acceptabil într-o societate digitală, unde datele personale circulă rapid și riscant. Prin urmare, până când Parlamentul modifică legea (are la dispoziție 45 de zile de la publicare), acele articole se suspendă și vor fi eliminate automat dacă nu sunt corectate la timp.” O breșă periculoasă în aplicarea legii „Problema cea mai mare, însă, este ambiguitatea care rămâne. Legea încă obligă persoanele cu funcții publice să declare veniturile și bunurile soțului sau soției și ale copiilor aflați în întreținere. Însă – și aici e esențial – Curtea spune clar că nu poți fi tras la răspundere dacă nu ai acele informații sau dacă ele sunt greșite. Mai mult, persoanele respective nu sunt obligate să ți le furnizeze. Practic, ești obligat să declari ceva ce poate nu știi, iar dacă greșești, nu pățești nimic. Nici ei, de altfel. Asta face ca norma să rămână formală, dar greu de aplicat în realitate. În practică, vor exista multiple interpretări, iar situația va genera confuzii majore.” Lipsa de răspundere devine normă „Imaginați-vă o situație banală, dar deloc imposibilă: un funcționar public sau demnitar, obligat prin lege să completeze declarația de avere, este căsătorit cu o persoană care refuză să-i comunice ce venituri a avut în anul precedent. Nu invocă vreo clauză de confidențialitate sau vreo justificare contractuală, ci pur și simplu refuză. Motivul real? Veniturile ar putea proveni din activități nedeclarate, din conflicte de interese, incompatibilități sau dintr-o avere nejustificată acumulată în paralel cu funcția publică exercitată de soț sau soție. După decizia Curții Constituționale, funcționarul sau demnitarul poate nota în declarație că „nu cunoaște datele” și nu va putea fi sancționat pentru lipsa acestor informații. Nici ANI nu-l poate amenda, nici procuratura nu-l poate acuza de fals. Mai mult, nici soțul sau soția care ascunde veniturile nu are vreo obligație legală de a le face cunoscute. Rezultatul? Se maschează o lipsă totală de răspundere și se creează o breșă pentru acoperirea ilegalităților.” Discriminare între cetățeni? „Într-un sistem gândit pentru a verifica integritatea persoanelor aflate în funcții publice, această situație este mai mult decât o ambiguitate: este o vulnerabilitate. Funcționarul sau demnitarul rămâne, în aparență, conform cu legea, dar realitatea din spatele declarației devine imposibil de controlat. Este clar că avem nevoie de o modificare legislativă coerentă și de instrumente reale pentru a preveni corupția, nu doar obligații formale fără efect. Mai este o problemă care apare în context. Decizia CCR creează o posibilă discriminare între cetățeni: soții și soțiile funcționarilor publici sunt obligați indirect să-și dezvăluie veniturile prin declarația de avere a partenerului, în timp ce soții și soțiile celor din mediul privat nu au nicio obligație similară. Această diferență de tratament, fără o justificare legală clară, poate fi considerată discriminatorie și contrară art. 16 din Constituție, deschizând calea pentru o nouă excepție de neconstituționalitate.” Un vid legislativ periculos „Așadar, suntem într-o perioadă de tranziție. Declarațiile se completează, dar nu se mai publică online. Sancțiunile pentru lipsa unor date despre veniturile familiei nu mai pot fi aplicate. Parlamentul trebuie să vină rapid cu modificări ca să lămurească situația. Pentru asta este nevoie de voință politică. Până atunci, avem o lege care cere mult, dar nu poate sancționa aproape nimic. PS Prin motivare CCR a încercat să limiteze dezastrul creat , dar a ieșit o improvizație și mai confuză. Atât s-a putut.”

CCR a decis că averile demnitarilor trebuie secretizate de teama inteligenței artificiale (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

CCR a decis că averile demnitarilor trebuie secretizate de teama inteligenței artificiale

CCR a decis că averile demnitarilor trebuie secretizate de teama inteligenței artificiale, care ar crea „ tipare comportamentale personalizate”, se arată în motivarea acestei decizii a Curții Constituționale. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Trei judecători s-au opus deciziei: Iulia Scântei, Livia Stanciu și Mihaela Ciochină. Alți trei au avut o opinie concurentă, respectiv Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Varga Atilla. CCR a decis că averile trebuie secretizate de teama inteligenței artificiale „Textul Constituției se opune unei prelucrări în masă a datelor cu caracter personal prin publicarea declarațiilor de avere cu consecința expunerii persoanei unei nejustificate atenții publice. Curtea subliniază că dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială face posibilă crearea unor modele și tipare comportamentale personalizate în raport cu fiecare declarant în parte, ceea ce, coroborat cu abundența informațiilor private devoalate, prin efectul legii, în spațiul public, prezintă un risc în sensul desconsiderării demnității umane și a individualității persoanei, fragilizând până la anulare protecția constituțională de care aceasta trebuie să se bucure în privința vieții sale private”, se arată în motivarea CCR.  „Livrarea unei asemenea cantități excesive și în masă de date cu caracter personal în spațiul public, pe internet, estomparea scopului urmărit inițial prin provocarea unei forme de curiozitate publică și de lecturare a acestor declarații, expunerea declarantului unei atenții publice nerezonabile, precum și stocarea datelor și declarațiilor de avere pe un interval de timp extensiv pe internet demonstrează cu prisosință că echilibrul care trebuie să caracterizeze relația dintre cele două drepturi fundamentale antereferite este afectat. Toate acestea relevă o expunere și o diseminare în masă a datelor cu caracter personal pentru un număr considerabil de cetățeni, creând o vulnerabilitate din perspectiva protecției dreptului la viață privată al acestora. Practic, o bază de date cuprinzând informații sensibile ale cetățenilor este disponibilă oricând, oriunde și oricui, ceea ce echivalează cu înlăturarea de plano a garanției constituționale a protecției datelor cu caracter personal, element intrinsec al substanței dreptului la viață privată al persoanei”, au mai apreciat cei șase judecători ai CCR.   

Motivarea deciziei CCR de anularea alegerilor (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Motivarea deciziei CCR de anularea alegerilor

Motivarea deciziei CCR de anularea alegerilor prezidențiale a fost făcută publică. Motivarea deciziei CCR de anularea alegerilor "În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. Citește și: ANALIZĂ Lupta pentru Cotroceni se va da între Ciolacu, Lasconi și Simion, dar Bolojan poate da peste cap toate calculele Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform Legii nr. 370/2004. În plus, candidatul a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor.", se arată în Decizia CCR. "În prezenta cauză, Curtea ia act de faptul că un candidat a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale. Astfel, declarațiile depuse la Autoritatea Electorală Permanentă ale unuia dintre candidați referitoare la bugetul său de campanie, pe care l-a raportat ca fiind 0 lei, sunt în contradicție cu datele prezentate în ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Generală de Protecție Internă și a Serviciului Român de Informații.", mai indică CCR. Decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențialeDescarcă

Noi reguli pentru motivarea absențelor elevilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Noi reguli pentru motivarea absențelor elevilor

Noi reguli pentru motivarea absențelor elevilor. Părintele/tutorele copilului care a lipsit de la școală are la dispoziție șapte zile de la revenirea acestuia pentru a prezenta o adeverință medicală sau o cerere scrisă, pe baza cărora absențele pot fi motivate. Noi reguli pentru motivarea absențelor elevilor Motivarea absențelor se poate face în acest interval de timp, în baza documentelor justificative, atunci când elevul lipsește de la cursuri. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Procedura de motivare a absențelor este detaliată în Regulamentul-cadru pentru organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) 2024, în vigoare din 1 septembrie. Conform art. 94, al. 2 din ROFUIP 2024, cadrul didactic responsabil de clasă este singurul care poate motiva absențele, în ziua prezentării documentelor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un judecător nu s-a deranjat să motiveze o sentință opt ani Foto: Jurnalul de Ialomița
Justiție

Un judecător nu s-a deranjat să motiveze o sentință opt ani

Un judecător cu salariu peste președintele României, Cătălin Vasilică Oprea, nu s-a deranjat să motiveze o sentință timp de opt ani, a arătat purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare, Alin Alexandru, pentru Adevărul. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Alin Alexandru a precizat că împotriva lui Oprea a început cercetarea disciplinară. Acest judecător a mai fost sancționat de două ori pentru aceleași probleme. Un judecător nu s-a deranjat să motiveze o sentință opt ani „S-a început acțiunea diciplinară pentru Oprea Cătălin Vasilică, judecător în cadrul Tribunalului Ialomița pentru în neredactarea în termen a 378 hotărâri judecătorești, cea mai veche fiind pronunțată la 24 februarie 2016”, a spus Alin Alexandru. Fără o motivare a sentinței, părțile nu pot contesta deciziile judecătorului. În dosarul Loteria, care viza un prejudiciu de 25 de milioane de lei adus de către mai mulți inculpați, printre care și Maricel Păcuraru, proprietarul Realitatea Plus, procesul a stagnat în Tribunalul București timp de opt ani. Judecătorul Cătălin Vasilică Oprea s-a ocupat de acest dosar până când a fost transferat la Ialomița, fiind mutat disciplinar. El a decis nu mai puțin de 58 de amânări în acest dosar, fie sub pretextul administrării de probe suplimentare, fie invocând lipsa de apărare a inculpaților. Potrivit procedurilor, lipsa de apărare este acceptată doar o singură dată, după care se impune numirea unui avocat din oficiu. Cu toate acestea, judecătorul a amânat de peste 10 ori cazul invocând lipsa de apărare. Între timp, acuzații din dosarul Loteria au cerut prescrierea faptelor, scrie CluJust. Potrivit declarației de avere, judecătorul Cătălin Vasilică Oprea a câștigat, în anul fiscal 2022, 180.896 de lei, net, ceea ceînseamnă circa 15.000 de lei pe lună. Însă el a primit și 30.996 de lei, net, pentru decontul chiriei. În plus, Oprea a dat statul în judecată pentru salariile sale și, în 2022, a beneficiat de titluri executorii în valoare de 76.928 de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră