Maia Sandu, lovită dur de verișoara plătită regește de stat. Scandalul MoldATSA zguduie Chișinăul
Scandalul MoldATSA, declanșat de investigațiile Ziarului de Gardă și Rise Moldova, a lovit puternic imaginea guvernării de la Chișinău și a președintei Maia Sandu. Investigațiile au transformat, în doar câteva zile, cazul unui director acuzat că și-ar fi falsificat CV-ul într-o criză politică majoră, marcată de demisii, excluderi din PAS, controale extinse și acuzații de nepotism. Investigațiile presei, reacția statului Pe 18 iunie, Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care demonstra că Dumitru Vangheli, directorul MoldATSA, ar fi inclus informații false în CV-ul depus la concursul organizat în 2025 de Agenția Proprietății Publice. Citește și: Halucinanta Justiție a lui Savonea îl încurcă iar pe Bolojan: s-a suspendat convocarea Congresului PNL. Congresul a avut loc, efectele suspendării convocării - neclare Acesta susținea că obținuse licența de pilot la una dintre cele mai importante academii private din Canada și că lucrase timp de doi ani ca pilot de linie la Air Canada. Răspunsurile oficiale obținute de jurnaliști, inclusiv din partea Air Canada, au infirmat însă aceste afirmații. În mod normal, verificarea autenticității unui CV pentru ocuparea conducerii unei întreprinderi strategice ar fi trebuit realizată înaintea numirii în funcție. Faptul că verificările au fost făcute abia după publicarea investigației jurnalistice a ridicat imediat întrebări privind eficiența procedurilor de selecție și responsabilitatea instituțiilor statului. Reacția autorităților a fost rapidă: Dumitru Vangheli a fost suspendat, apoi demis. Însă cazul nu s-a încheiat aici. Verișoara Maiei Sandu, suspiciuni de nepotism La numai două zile după apariția primei investigații, în spațiul public au apărut informații privind angajarea Anastasiei Taburceanu, fostă responsabilă de comunicare a Guvernului și verișoară a președintei Maia Sandu, în funcția de specialistă în comunicare la MoldATSA. Ulterior, Rise Moldova a publicat propriile investigații privind nivelul remunerației acesteia. Datele prezentate au atras imediat atenția opiniei publice. Potrivit investigației, Anastasia Taburceanu ar fi încasat peste un milion de lei în mai puțin de un an (aproximativ 50.000 de euro), iar în 2026 remunerația lunară ar fi depășit 120.000 de lei (aproximativ 6.000 de euro), de aproape opt ori salariul mediu pe economie și de aproximativ patru ori salariul președintei Republicii Moldova. Taburceanu a explicat anterior că salariul de bază era de aproximativ 25.700 de lei (aproximativ 1.400 de euro), diferențele fiind reprezentate de sporuri pentru vechime și volum de muncă. Totuși, explicațiile nu au reușit să calmeze dezbaterea publică. Mai mult, Delegația Uniunii Europene la Chișinău a confirmat ulterior că aceasta lucra simultan și într-un proiect al Guvernului finanțat din fonduri europene. În fața presiunii publice, Anastasia Taburceanu și-a anunțat demisia și a declarat că va restitui banii încasați. Maia Sandu, delimitare publică de verișoara acuzată Maia Sandu s-a delimitat de relația familială. Șefa statului a declarat că nu a avut nicio implicare în angajarea verișoarei sale și că salariile încasate reprezintă „bani nemeritați" care trebuie restituiți. Mai mult, într-o declarație devenită una dintre cele mai comentate ale scandalului, președinta a afirmat că „nu o recunoaște" pe Anastasia Taburceanu în această situație și că nu își poate explica ceea ce s-a întâmplat, adăugând că „aproape în fiecare familie există o persoană care face câte o boroboață". „Nu pot să dau o listă, acum, a tuturor rudelor. Unele dintre ele lucrează în instituțiile statului, cele mai multe lucrează de mult timp. Unele dintre ele lucrează în sectorul privat, iarăși, de mai mut timp. Oamenii și-au construit o carieră în timp și eu cred că marea lor majoritate sunt oameni onești și și-au câștigat și continuă să-și câștige salariul onest. Nu pot să înțeleg ce s-a întâmplat în cazul Anastasiei Taburceanu, nu o recunosc, nu pot să-mi explic aceste lucruri. Din păcate, în fiecare familie sau aproape în fiecare familie există o persoană care face câte o boroboață după care te doare capul. Regret acest lucru. (…) Eu mi-am câștigat întotdeauna salariul cinstit și acesta a fost mesajul meu pentru toți, inclusiv pentru cei din familie”, a declarat Maia Sandu. Demisii în lanț și asumarea responsabilității politice Una dintre particularitățile acestui caz este viteza cu care au apărut demisiile. Au plecat din funcții Dumitru Vangheli, directorul MoldATSA, Roman Cojuhari, directorul Agenției Proprietății Publice, și Radu Marian, care a renunțat la conducerea Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe. Marian și-a asumat public responsabilitatea pentru faptul că îl recomandase pe Dumitru Vangheli, explicând că îl cunoștea din copilărie și că nu avea cunoștință despre neregulile din instituție. Roman Cojuhari și-a justificat demisia prin lipsa unei monitorizări suficient de stricte asupra activității financiare a MoldATSA. La nivel politic, Igor Grosu a mers chiar mai departe. Pe 30 iunie, liderul PAS a anunțat că Anastasia Taburceanu nu mai este membră a partidului și că alți trei membri ai formațiunii au fost excluși. Curățenie în întreprinderile de stat După scandalul de la Moldatsa, liderii PAS au decis să elimine „profitorii care au călcat în picioare încrederea oferită”. Pe scurt, au început să curețe întreprinderile de stat. Igor Grosu a solicitat Guvernului demiterea lui Petru Bondari din funcția de director al întreprinderii de stat Metalferos pe fondul unor suspiciuni grave de conflict de interese. Petru Bondari, împreună cu Mihai Bondari și Lilia Coică, au fost vizați de investigații privind nereguli legate de exploatările de nisip din localitățile Coșnița și Pârâta (raionul Dubăsari). Mai exact, localnicii au reclamat faptul că terenuri agricole de peste 10 hectare urmau să fie transformate ilegal în cariere de nisip. Alături de cererea de demisie de la Metalferos, Biroul Permanent al PAS a votat și excluderea definitivă din partid a lui Petru Bondari și a complicilor săi Într-un gest rar întâlnit în spațiul politic regional, Igor Grosu a declarat că PAS își cere scuze cetățenilor pentru greșelile comise și își asumă responsabilitatea pentru erorile instituționale și umane din gestionarea MoldATSA. Raportul CNA Dacă investigațiile jurnalistice au declanșat scandalul, raportul Centrului Național Anticorupție din 30 iunie i-a oferit dimensiunea sistemică. Concluziile evaluării sunt semnificative deoarece nu se limitează la persoane individuale, ci descriu vulnerabilități instituționale. Printre cele mai importante constatări se numără 33 de angajări fără concurs în perioada 2023-2024, lipsa certificatelor de integritate profesională pentru persoanele recrutate, ocuparea unor funcții de conducere prin „căutare directă", acordarea discreționară a premiilor și cumularea mai multor funcții pe perioade îndelungate. Raportul critică și modul în care au fost gestionate resursele destinate pregătirii profesionale. În primele nouă luni din 2025, MoldATSA a cheltuit aproximativ nouă milioane de lei (aproximativ 450.000 de euro), pentru instruirea personalului, fiind identificate participări repetate la cursuri similare organizate în locații costisitoare, precum Marea Britanie, Thailanda sau Singapore, deși existau alternative oferite inclusiv prin EUROCONTROL. La acestea se adaugă vulnerabilități în domeniul achizițiilor publice, segmentarea contractelor și utilizarea insuficientă a procedurilor concurențiale. Imaginea care rezultă din raport este aceea a unei instituții în care mecanismele interne de control funcționau insuficient sau nu funcționau deloc. Reforma promisă de Maia Sandu În urma scandalului, Maia Sandu a anunțat un pachet amplu de măsuri privind administrarea întreprinderilor de stat. Printre acestea se numără verificarea tuturor întreprinderilor publice, controale privind utilizarea banilor publici, implicarea SIS și CNA în verificarea candidaților pentru funcții de conducere, evaluarea contractelor de consultanță finanțate din fonduri externe și sancționarea tuturor persoanelor care au încălcat legea. În paralel, Agenția Proprietății Publice a extins verificările către alte 21 de întreprinderi de stat. Credibilitatea europeană a Republicii Moldova Dincolo de dimensiunea internă, scandalul MoldATSA are și o puternică miză externă. Republica Moldova se află într-o etapă în care parcursul european este evaluat tot mai puțin prin declarații politice și tot mai mult prin funcționarea efectivă a instituțiilor. Analistul politic Anatol Țăranu consideră că scandalul lovește direct în credibilitatea cursului european, tocmai pentru că pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a implementa reformele promise. În opinia sa, cazul oferă muniție propagandei ruse și forțelor pro-ruse, însă avertizează că nu orice critică la adresa guvernării poate fi pusă pe seama Moscovei. O parte dintre reacțiile critice provin chiar din zona pro-europeană, unde există preocupări reale privind calitatea administrării instituțiilor și ritmul reformelor. Țăranu atrage atenția că, dacă PAS pierde treptat încrederea unei părți din electorat, beneficiarii pot fi tocmai formațiunile anti-europene, chiar dacă acestea nu înregistrează deocamdată un sprijin major în sondaje. Această interpretare este importantă deoarece mută dezbaterea din zona morală în cea strategică. În actualul context geopolitic, fiecare scandal de corupție produce efecte care depășesc costurile electorale interne și poate influența percepția asupra capacității Republicii Moldova de a continua reformele necesare integrării europene. În același registru s-a înscris și poziția viceprim-ministrei pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, care a declarat că Uniunea Europeană nu judecă statele după cazuri individuale, ci după existența sau eliminarea problemelor sistemice. În același timp, ea a recunoscut că orice pas greșit poate afecta imaginea Republicii Moldova și că statul are încă numeroase vulnerabilități de corectat.
