sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: militari

14 articole
Internațional

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni. Mîhailo Drapatîi, comandantul forțelor terestre ale Ucrainei, a condamnat ferm violențele tot mai frecvente asupra personalului militar, subliniind că „uciderea personalului aflat mult în spatele frontului este o linie roșie care nu trebuie depășită”. Militari ucraineni atacați de civili ucraineni „Nu avem dreptul să urmărim în tăcere valul tot mai mare de desconsiderare față de apărătorii Ucrainei”, a scris Drapatîi duminică pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Declarația sa vine în urma a două incidente grave care au avut loc sâmbătă. Este vorba despre o explozie la un birou districtual de recrutare militară din regiunea Rivne a provocat un mort și șase răniți. De asemenea, în regiunea Poltava, un soldat a fost împușcat mortal în aceeași zi. Drapatîi a cerut autorităților să ia măsuri ferme împotriva celor responsabili și să ofere un răspuns clar la aceste atacuri. Lipsa de reacție a societății Șeful forțelor terestre ucrainene a criticat lipsa de indignare publică în fața acestor agresiuni, considerând că astfel de acte de violență împotriva soldaților nu pot fi tolerate. „Au existat deja cazuri de umilire și agresiune împotriva militarilor. Iar acum avem atacuri armate directe”, a avertizat Drapatîi. Avertizări asupra unor noi incidente Generalul ucrainean a subliniat că, fără o reacție rapidă și decisivă, astfel de incidente s-ar putea intensifica. „Suntem obligați să arătăm apreciere față de cei care au pus mâna pe arme și, cu prețul vieții lor, ne apără casa”, a concluzionat el.

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni (sursa: Facebook/Михайло Драпатий - Командувач Сухопутних військ Збройних Сил України)
Soldați nord-coreeni, uciși în regiunea Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Soldați nord-coreeni, uciși în regiunea Kursk

Soldați nord-coreeni, uciși în regiunea Kursk. Sute de soldați nord-coreeni au suferit pierderi semnificative în confruntările cu armata ucraineană în regiunea rusă Kursk, potrivit unui înalt responsabil american. Soldați nord-coreeni, uciși în regiunea Kursk Conform oficialului american, sub acoperirea anonimatului, pierderile Coreei de Nord sunt estimate la câteva sute de soldați, incluzând atât răniți, cât și uciși. Citește și: BREAKING Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-”, ceea ce va duce la o creștere a dobânzilor la care Guvernul se împrumută "Mai multe sute de victime, aceasta este cea mai recentă estimare a noastră cu privire la pierderile Coreei de Nord", a declarat acesta. Ofensiva ucraineană și pierderile nord-coreene Comandantul șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a confirmat marți intensificarea operațiunilor ofensive ale inamicului în regiunea Kursk. Aceste acțiuni implică utilizarea activă a trupelor nord-coreene, care, conform declarațiilor sale, „au suferit pierderi grele”. Regiunea Kursk a devenit, de la începutul lui august, scena unei ofensive ucrainene surprinzătoare, considerată cea mai mare incursiune pe teritoriul rus după Al Doilea Război Mondial. Ucraina controlează în continuare o mică parte din acest teritoriu. Trupele nord-coreene, fără experiență de luptă Potrivit surselor americane, trupele nord-coreene trimise în Rusia pentru a sprijini armata rusă nu aveau experiență anterioară în luptă. "Aceste trupe nu luptaseră niciodată înainte", a precizat oficialul american, sugerând că lipsa de experiență ar putea explica pierderile semnificative înregistrate. Acordul militar Rusia, Coreea de Nord În ultimele luni, Rusia și Coreea de Nord au semnat un acord de apărare reciprocă, intrat în vigoare la începutul lunii decembrie. Potrivit articolului 4 al acestui acord, cele două țări își oferă „ajutor militar imediat” în caz de agresiune din partea unei terțe țări. Kremlinul a evitat să confirme prezența trupelor nord-coreene, iar Phenianul nu a făcut nicio declarație oficială privind implicarea soldaților săi. Sprijinul SUA pentru Ucraina Statele Unite rămân principalul susținător militar al Ucrainei, trimițând echipamente și fonduri pentru a susține efortul de război împotriva Rusiei. În prezent, Washingtonul mai are 5,6 miliarde de dolari disponibili pentru acest scop. Totuși, o parte din fonduri ar putea rămâne nefolosite înainte de învestirea unei noi administrații americane, condusă de Donald Trump, care și-a exprimat scepticismul față de acest ajutor. Oficialii americani lucrează pentru ca fondurile disponibile să fie transferate, facilitând accesul pentru viitoarea administrație. Implicarea Coreei de Nord Implicarea trupelor nord-coreene în luptele din regiunea Kursk adaugă o nouă dimensiune complexității conflictului ruso-ucrainean. Pierderile grele ale acestor trupe, lipsa de experiență de luptă și acordurile militare recente dintre Rusia și Coreea de Nord subliniază escaladarea tensiunilor regionale. În paralel, sprijinul occidental pentru Ucraina continuă, dar incertitudinea politică din Statele Unite ar putea influența viitorul acestui ajutor.

NATO cere încetarea cooperării militare Moscova-Phenian (sursa: Facebook/MinPres Mark Rutte)
Internațional

NATO cere încetarea cooperării militare Moscova-Phenian

NATO cere încetarea cooperării militare Moscova-Phenian. NATO a lansat un apel către Rusia şi Coreea de Nord, solicitându-le să oprească imediat desfăşurarea de soldaţi nord-coreeni pe teritoriul Rusiei, unde aceştia sprijină Moscova în conflictul împotriva Ucrainei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat desfăşurarea acestor trupe în regiunea rusă Kursk. NATO cere încetarea cooperării militare Moscova-Phenian Mark Rutte a explicat că prezenţa soldaţilor nord-coreeni la graniţa cu Ucraina indică "disperarea crescândă" a preşedintelui rus Vladimir Putin, care are dificultăţi în susţinerea campaniei sale militare fără ajutor extern. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Intensificarea cooperării militare dintre cele două ţări reprezintă o ameninţare atât pentru securitatea în regiunea Indo-Pacifică, cât şi pentru cea Euro-Atlantică. Potrivit NATO, implicarea Coreei de Nord în "războiul ilegal al Rusiei" marchează o "escaladare semnificativă" a conflictului şi contravine rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU. Rutte a subliniat că această cooperare militară extinsă între Rusia şi Coreea de Nord reprezintă o evoluţie periculoasă, cu efecte la nivel global. Poziția Moscovei Kremlinul a respins iniţial rapoartele despre desfăşurarea trupelor nord-coreene, catalogându-le drept "fake news", dar ulterior Putin nu a negat prezenţa acestora, menţionând că Rusia este responsabilă de implementarea tratatului militar cu Phenianul. La rândul său, reprezentantul Coreei de Nord la ONU a respins aceste informaţii, numindu-le "zvonuri nefondate".

Mercenarii Wagner au ucis militari ruși (sursa: atlanticcouncil.org)
Internațional

Mercenarii Wagner au ucis militari ruși

Mercenarii Wagner au ucis militari ruși. Cel puţin 13 militari ruşi au fost ucişi în operaţiunile desfăşurate de armata rusă împotriva rebeliunii grupării de mercenari Wagner, potrivit unor bloggeri militari ruşi. Mercenarii Wagner au ucis militari ruși Numărul militarilor ruşi ucişi ar putea fi chiar mai mare de 20, cred aceiaşi bloggeri, care precizează că şase elicoptere şi un avion de recunoaştere au fost doborâte de combatanţii Wagner în timp ce aceştia înaintau către Moscova. Autorităţile ruse nu au confirmat deocamdată vreun bilanţ al victimelor. Printre elicopterele doborâte se numără trei aparate MI-8, folosite în operaţiuni de război electronic şi care oricum erau puţine pe frontul din Ucraina, notează popularul blog militar rus Rybar. Conform aceleiaşi surse, un avion de transport Il-18 al armatei ruse şi care avea la bord un post de comandă de asemenea s-a prăbuşit, toţi militarii din avion pierzându-şi viaţa. Liderul grupării Wagner, Evgheni Prigojin, a anunţat el însuşi la începutul rebeliunii că luptătorii săi au doborât un elicopter al armatei ruse. El a pornit cu gruparea sa de mercenari un "Marş al Dreptăţii" către Moscova, cu scopul de a înlocui conducerea militară rusă, pe care o acuză pentru eşecurile armatei ruse în războiul din Ucraina, şi a ajuns sâmbătă la câteva sute de kilometri de capitală. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Criza ce ameninţa puterea preşedintelui Vladimir Putin a fost în final dezamorsată printr-un acord mediat de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, ce prevede că Rusia va renunţa la acuzaţiile penale împotriva lui Prigojin şi a luptătorilor participanţi la rebeliune, dar liderul Wagner va pleca în Belarus.

Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Țepele noile amendamente legislația pensiilor speciale

Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentarii și primarii sunt neatinși, creșterea vârstei de pensionare va avea loc abia peste 5 ani în cazul magistraților și militarilor și nu există un calcul al impactului bugetar, eșalonat pe ani. În plus, nu apare nicăieri vreo interdicție de a cumula o pensie specială cu indemnizația de fost parlamentar, cum s-a întâmplat la CCR, unde Valer Dorneanu și alți colegi aveau și pensie de magistrat, și indemnizație de fost parlamentar. Legea interzice doar cumulul mai multor pensii speciale, denumite „pensii de serviciu”. Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale Iată câteva observații asupra documentului consultat de DeFapt.ro, un așa numit „tabel de lucru” cu amendamente la PLx 244/2023: Pensiile speciale pentru parlamentari și aleși locali - primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi consiliilor judeţene - denumite oficial „indemnizație pentru limită de vârstă” nu apar în proiect. Impactul pensiilor speciale ale aleșilor locali este estimat la circa un miliard de lei. În următorii cinci ani, pensiile magistraților vor fi calculate ca și până acum! „Menținerea aceleiași baze de calcul pentru o perioadă de 5 ani urmare nevoii : a) De stopare a exodului de personal specializat spre pensie b) De evitare a destabilizării sistemelor de apărare având în vedere starea de tensiune de la granița de est a Romaniei, prezenta războiului din Ucraina. c) Lipsa acută de personal specializat; d) Imposibilitatea înlocuirii personalului cu experiență, profesionit, în timp scurt”, se explică în documentul consultat de Defapt.ro. Apare o nouă categorie de pensionari speciali cu aceleași drepturi ca și ale magistraților: magistrații asistenți de la Curtea Constituţională În cazul militarilor și polițiștilor, baza de calcul a pensiei se modifică abia din ianuarie 2029. În plus, „soldele/salariile lunare brute utilizate la stabilirea bazei de calcul nu se actualizează dacă indicele prețurilor de consum lunar prezintă valori negative”. Abia militarii și polițiștii născuți în 1975 se vor pensiona la 65 de ani. Comisia Europeană a cerut o rată de înlocuire a pensiilor magistraților de 45%. În amendamente, ea este de 80%. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri În calculul pensiei, în cazul magistraților nu se elimină sporurile. Totuși, nici o pensie nu va putea depăși 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Sporurile se elimină la calculul pensiilor din sistemul militarizat.

Pensiile militarilor, 45% din ultimele 12 luni, cere Banca Mondială Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Pensiile militarilor să fie 45% din ultimele 12 luni

Banca Mondială cere ca pensiile militarilor să fie 45% din ultimele 12 luni sau 65% din venitul mediu din întreaga carieră, susțin surse politice citate de Libertatea. Această publicație susține că nu s-a găsit nici formula pentru reducerea pensiilor magistraților, aceasta fiind blocată de o decizie CCR. Citește și: În Teleorman, un magistrat are pensie de 29.250 de lei. Județul plătește și opt pensii speciale pentru foști consilieri ai Curții de Conturi, între 7.000 și 8.600 de lei pe lună Pensiile militarilor, 45% din ultimele 12 luni În prezent, militarii și polițiștii cu vechime de cel puțin 25 de ani primesc o pensie în cuantum de 80% din „media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegere”. Varianta propusă de Banca Mondială este însă respinsă de militari, mai susține Libertatea. De altfel, un sindicat al militarilor din Gorj a cerut, recent, ca pensiile militarilor să nu fie reglementate prin PNRR. Potrivit Libertatea, în aceste condiții România riscă să rateze tranșa trei din PNRR, iar Marcel Ciolacu ar refuza să preia șefia Guvernului, în mai 2023, pentru a nu fi responsabil de acest eșec. „Ciolacu ne-a spus în ședința de luni că toți miniștrii PSD trebuie să îndeplinească până în luna mai toate jaloanele din PNRR. Ne-a spus că dacă nu intră banii din tranșa a treia din PNRR, nu dorește să preia o guvernare din care să lipsească această importantă sursă de finanțare. Fără banii din PNRR, ce sens are să preia el toate criticile? Vrea să preia o guvernare în care se respectă jaloanele din PNRR”, a arătat un lider PSD, sub protecția anonimatului, pentru Libertatea. Pensiile speciale, 0,85% din PIB Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, a declarat, luni, că Guvernul aşteaptă raportul Băncii Mondiale cu privire la proiectul de lege referitor la pensiile speciale care se află în dezbatere în Parlament. „Este în cererea de plată numărul 3 (legea privind pensiile speciale). Astăzi şi mâine, din câte ne-a informat ministrul Muncii, Marius Budăi, va avea loc o discuţie cu Banca Mondială atât la Ministerul Muncii, cât şi la Guvern. Va fi o discuţie şi cu premierul referitoare probabil la forma finală a raportului pe care Banca Mondială trebuie să îl prezinte. În măsura în care vom avea informatii despre acest raport final vom şti să spunem exact şi termenele care urmează”, a afirmat Oprea, într-o conferinţă de presă, la sediul central al PSD. România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, a declarat recent Eugen Rădulescu, directorul direcţiei de stabilitate financiară din Banca Naţională a României (BNR).

Cresc soldele și salariile de grad (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Cresc soldele și salariile de grad

Cresc soldele și salariile de grad. Soldele și salariile de grad ale personalului militar, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare urmează să fie actualizate proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Generalii din armată, servicii secrete și poliție vor ajunge la o soldă de 1.000 lei, agenții de poliție, la 625 lei, iar soldații, la 500 lei. Mărirea soldelor de grad este prevăzută într-un proiect de HG care urmează să fie adoptat miercuri de Guvernul României. Creșterea soldelor și salariilor de grad va fi asigurată din bugetele de cheltuieli aprobate pentru fiecare instituție din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Cresc soldele și salariile de grad Soldele și salariile de grad ale militarilor și polițiștilor au fost reglementate prin Legea 153/2017. Actul normativ prevedea cuantumul soldelor de grad și salariile de grad pentru angajații din armată, servicii secrete și poliție. De exemplu, pentru generali, amirali și chestori generali de poliție, adică generalii cu patru stele, soldele era de 410 lei. La polul opus se aflau agenții de poliție, agenții de penitenciare și sergenții majori, pentru care era prevăzută o soldă de 250 lei. Cea mai mică soldă o primeau soldații și gradații profesioniști. Caporalul clasa I primea 235 lei, iar solda unui soldat era de doar 200 lei. Însă, în Nota de Fundamentare a Ordonanței de Urgență care urmează să fie adoptată de Guvern se menționează că „în prezent, cuantumul soldelor de grad/salariilor gradelor profesionale ale personalului militar, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare sunt mai mari decât cele prevăzute la art.7 alin. (2) din anexa nr. VI la Legea – cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare”. Ce soldă va primi fiecare militar și polițist Ordonanța de Urgență aflată pe masa premierului Nicolae Ciucă prevede creșterea cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară. Astfel, generalii, amiralii și chestorii generali de poliție vor primi o soldă de 1.000 lei. Pentru gradele de general-locotenent, viceamiral, chestor-şef de poliţie s-a stabilit o soldă de 975 lei. Generalii cu două stele, adică ofițerii cu gradul de general-maior, contraamiral, chestor principal de poliţie vor primi 950 lei. Ofițerii cu gradul de general de brigadă, general de flotilă aeriană, contraamiral de flotilă, chestor de poliţie/penitenciare au prevăzută o soldă de 925 lei. Citește și: Marele dosar al șpăgilor din vama Albița: frontiera e șvaițer, dar vameșii fie au fost achitați, fie au primit pedepse mici, cu suspendare Cei cu gradul de colonel, comandor, comisar-şef de poliţie/penitenciare vor primi 900 lei. Pentru gradele de locotenent-colonel, căpitan-comandor, comisar de poliţie/penitenciare majorarea va ajunge la 850 lei. Maior, locotenent-comandor, subcomisar de poliţie/penitenciare - 825 lei. Căpitan, inspector principal de poliţie/penitenciare – 800 lei. Locotenent, inspector de poliţie/penitenciare - 775 lei. Sublocotenent, aspirant, subinspector de poliţie/penitenciare – 750 lei. Maiștri militari şi agenţi de poliţie/penitenciare Conform proiectului de act normativ, un maistru militar principal va primi o soldă de 725 lei. În timp ce un maistru militar clasa I 700 lei. Pentru maistru militar clasa II este prevăzută o soldă de 675 lei. În timp ce maiștrii militari clasa III, IV și V vor primi 650 lei, 625 lei, respectiv 600 lei. Plutonier adjutant principal/şef, agent-şef principal de poliţie/ penitenciare – 725 lei. Plutonier adjutant, agent-şef de poliţie/penitenciare – 700 lei. Plutonier major, agent-şef adjunct de poliţie/penitenciare - 675 lei. Plutonier, agent principal de poliţie/penitenciare – 650 lei. Sergent major, agent de poliţie/penitenciare – 625 lei. Sergent – 600 lei. Soldaţi şi gradaţi profesionişti Caporal clasa I – 590 lei. Caporal clasa a II-a – 565 lei. Caporal clasa a III-a – 550 lei. Fruntaş – 525 lei. Soldat – 500 lei.

MApN, numai un militar ucrainean rănit tratat în România (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

MApN, numai un militar ucrainean rănit

MApN, numai un militar ucrainean rănit. Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a anunțat că peste 1.000 de militari ucrainieni grav răniți în război au fost trimiși pentru tratament în mai multe state, inclusiv România. La solicitarea Defapt.ro, Ministerul Apărării Naționale a transmis că doar un militar ucrainean a fost tratat în sistemul spitalicesc militar românesc, la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila" din București. 1.000 de militari în 12 țări Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a făcut public rezumatul unui bilanț pe anul 2022, în urma invadării Ucrainei de către Rusia. El a mulțumit medicilor ucrainieni pentru eroismul de care au dat dovadă în primele zece luni de război. Medici care au salvat viețile militarilor ucrainieni, dar și a civililor aflați în situații complicate. Raportul publicat de Valeri Zalujnîi mai arată că peste 1.000 de militari ucrainieni grav răniți au fost transportați și tratați la spitalele militare din Franța, Olanda, Irlanda, Norvegia, Danemarca, Spania, Polonia, Germania, Italia, România, SUA și Israel. Zalujnîi a mai transmis că 29.000 de militari ucraineni au primit medalii din partea autorităților din Ucraina. Și doar 160 de militari au primit titlul de "Erou al Ucrainei". MApN, numai un militar ucrainean rănit Defapt.ro a solicitat oficial Ministerului Apărării Naționale să transmită câți militari ucrainieni au fost tratați în spitalele militare românești de la începutul războiului din Ucraina și câți se află internați în acest moment. Ministerul Apărării Naționale a precizat că "în luna mai 2022, un militar ucrainean a fost tratat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central din București" (situație despre care s-a făcut referire și un comunicat de presă în mai 2022; potrivit acestuia, MApN a preluat doi pacienți, dar unul a fost internat la "Bagdasar-Arseni", doar celălalt a fost tratat într-un spital militar românesc). În plus, Ministerul Apărării Naționale a mai transmis că "La această dată, în spitalele militare din România nu sunt internați militari ucraineni. Niciun militar ucrainean nu a decedat în spitalele militare din România". Citește și: Escaladare gravă din partea Moscovei: Putin trimite rachete hipersonice Zircon imposibil de interceptat în Atlantic, la distanță mică de țărmurile SUA. Foarte probabil, sunt nucleare Costurile aferente tratamentului medical acordat militarului ucrainean tratat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila" au fost suportate de către statul român în conformitate cu Ordonanța Urgență nr. 15 din 27 februarie 2022. Ordonanța prevede "acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, aceștia au dreptul la asistență medicală gratuită și tratament corespunzător, prin sistemul național de asistență medicală și de prim ajutor calificat, în conformitate cu prevederile Titlului IV din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare".

Croația refuză să instruiască militari ucraineni (sursa: flickr/Zoran Milanović)
Eveniment

Croația refuză să instruiască militari ucraineni

Croația refuză să instruiască militari ucraineni. Parlamentarii croaţi au respins vineri la limită propunerea ca ţara lor să se alăture misiunii de sprijin a UE pentru armata ucraineană, după ore de dezbateri încinse care reflectă diviziunile profunde între premier şi preşedintele ţării. Croația refuză să instruiască militari ucraineni O majoritate de două treimi era necesară pentru a adopta propunerea, care ar fi însemnat ca până la 100 de militari ucraineni să fie instruiţi în Croaţia în următorii doi ani. Preşedintele Zoran Milanović (foto), care este comandantul suprem al forţelor armate croate, s-a opus propunerii. Din cei 107 parlamentari care au votat în legislativul de 151 de locuri, 97 au susţinut decizia, iar zece au fost împotrivă. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) Deputaţii opoziţiei au declarat că nu vor să devină ostatici ai neînţelegerilor dintre principalii lideri politici şi au afirmat că legea fundamentală nu impune voturi parlamentare în chestiuni în mod normal aprobate de preşedinte în acord cu guvernul. Drept răspuns la invazia Rusiei din Ucraina la începutul lui februarie, UE a convenit în octombrie să lanseze Misiunea de Asistenţă Militară pentru sprijinirea Ucrainei (EUMAM Ucraina) şi a numit un general polonez să conducă programul de instruire care urmează să aibă loc în mare parte în Polonia. Guvernul vrea, președintele se opune Preşedintele Zoran Milanović a refuzat să ia în considerare propunerea guvernului ca Croaţia să se alăture EUMAM Ucraina. El a spus că Croaţia nu trebuie să fie implicată în război şi că propunerea ar încălca Constituţia, întrucât nu clarifică baza pentru declararea Ucrainei ţară aliată, în contextul în care ea nu este nici membră a UE, nici a NATO. Guvernul a trimis propunerea parlamentului, sperând să-şi asigure majoritatea de două treimi necesară pentru adoptarea de decizii în chestiuni militare. "Participarea la această misiune militară este o decizie raţională, principială şi coerentă a Croaţiei, este în interesul său naţional", a spus premierul Andrej Plenković înainte de vot, respingând criticile potrivit cărora procedurile legale au fost încălcate.

Câți militari ucraineni au fost uciși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Câți militari ucraineni au fost uciși

Câți militari ucraineni au fost uciși. Cel mult 13.000 de militari ucraineni au fost ucişi de la declanşarea invaziei de către Rusia, în februarie, a afirmat joi un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Câți militari ucraineni au fost uciși "Avem estimări oficiale din partea Statului Major (...). Acestea se situează între 10.000 (...) şi 13.000 de morţi", a precizat Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii lui Zelenski, la postul ucrainean 24 Kanal (Channel 24). Potrivit lui Podoliak, şeful statului ucrainean va face publice datele oficiale "atunci când va veni timpul". Atunci când forţele ruse luptau în iunie pentru a ocupa întreaga regiune Lugansk, în estul Ucrainei, Zelenski a declarat că ţara sa pierde "între 60 şi 100 de soldaţi pe zi, ucişi în acţiune, şi în jur de 500 de persoane rănite în acţiune". În tabăra adversă, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a afirmat în septembrie că 5.937 de soldaţi ruşi fuseseră ucişi până la acea dată de la începutul conflictului pe 24 februarie. SUA: Ar fi vorba de 100.000 Cele două părţi adverse sunt suspectate să minimizează amploarea pierderilor de vieţi omeneşti, pentru a evita să afecteze moralul trupelor lor. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) Şeful Statului Major american, generalul Mark Milley, a estimat în noiembrie că peste 100.000 de militari ruşi au fost ucişi sau răniţi de la declanşarea invaziei şi că pierderile erau probabil de acelaşi ordin de partea ucraineană. Aceste cifre - care nu pot fi confirmate din surse independente - sunt cele mai precise furnizate până la ora actuală de guvernul american. Mai multe mii de civili au fost de asemenea ucişi în acest cel mai violent conflict armat din Europa din ultimele decenii.

Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia

Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia: organizaţia neguvernamentală pentru drepturile omului a acuzat joi armata ucraineană că a periclitat civili prin amplasarea unor baze militare în şcoli şi spitale şi prin lansarea din zone locuite a unor atacuri împotriva invadatorilor ruşi. Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia Amnesty consideră că astfel de tactici încalcă legislaţia umanitară internaţională. "Am documentat o tendinţă a forţelor ucrainene de a periclita civili şi de a încălca legile războiului când acţionează în zone locuite", a declarat secretara generală a organizaţiei, Agnes Callamard, citată într-un comunicat al organizaţiei. "Faptul că se găseşte într-o poziţie defensivă nu exonerează armata ucraineană de respectarea dreptului internaţional umanitar", a adăugat ea. Cercetători ai Amnesty au anchetat în perioada aprilie-iulie lovituri ruse în regiunile ucrainene Harkov, Donbas şi Nikolaev, inspectând situri bombardate şi discutând cu supravieţuitori, cu martori şi cu apropiaţi ai victimelor. Lovituri lansate din zone civile Organizaţia arată că s-au găsit şi probe potrivit cărora forţele ucrainene lansează lovituri din zone rezidenţiale şi au înfiinţat baze în clădiri civile din 19 localităţi. Multe din zonele respective se aflau la câţiva kilometri de linia frontului, existând deci şi alte opţiuni, care nu ar fi pus în pericol civili. Amnesty afirmă că, din câte a aflat, militarii care s-au instalat printre locuitori nu le-au cerut acestora să părăsească împrejurimile. Citește și: Ucraina, aproape de faliment: țara invadată are în fiecare lună un deficit de cinci miliarde de dolari. Zelenski: Trebuie să exportăm urgent zece milioane de tone de cereale Cu toate acestea, atrage atenţia organizaţia, nu se justifică în niciun caz "atacurile ruse orbeşti" care au lovit civili. Amnesty precizează că a contactat din 29 iulie ministerul ucrainean al Apărării pentru a discuta concluziile la care a ajuns, însă nu a primit niciun răspuns până la publicarea comunicatului.

Adolescent din cadrul organizației militare Yunarmiya. Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Eveniment

Kremlinul are probleme cu recrutarea de noi soldați. Cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate

Mai multe relatări ale presei independente anunță pe canalul Telegram că cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate de la începutul invaziei Ucrainei, anunță portalul independent de știri The Moscow Times. Potrivit site-ului de știri 7x7, cel mai recent incident a avut loc luni, în îndepărtata regiune Mordovia, unde centrul de recrutare din localitatea Zubova Polyana a fost atacat cu cocktailuri Molotov. În urma atacului au fost distruse mai multe computere și o bază de date cu recruții regiune. Drept urmare, „campania de recrutare în raioanele locale a fost pusă în pauză”, a informat publicația iStories. Cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate de la începutul războiului din Ucraina În luna martie, povești asemănătoare s-au petrecut în regiunile Voronezh, Sverdlovsk și Ivanovo, unde locuitorii au atacat tot cu cocktailuri Molotov birourile de înrolare militare locale. Atacatorii au fost reținuți ulterior la Sverdlovsk și Ivanovo și au spus că au încercat să perturbe campania de recrutare în semn de protest față de războiul Rusiei din Ucraina. Citește și: VIDEO În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” La doar patru zile după ce trupele ruse au intrat în Ucraina, un tânăr de 21 de ani a incendiat biroul de înrolare din orașul Luhovici, situat în regiunea Moscovei. El a spus că vrea să distrugă arhivele pentru a preveni mobilizarea. Toți cei care au fost reținuți pentru astfel de atacuri se confruntă cu acuzații penale, acuzațiile fiind multiple, de la daune materiale și pânăla tentativă de omor sau terorism. Moscova face orice ca să oprească protestele anti-război Autoritățile de la Moscova au făcut tot ce este posibil pentru restrângere protestelor împotriva războiului din Ucraina. Este vorba inclusiv de înăsprirea legislației care incriminează răspândirea de informații „false” despre acțiunile armatei. La începutul lunii aprilie, Rusia a lansat campania de recrutare de primăvară urmărind să înroleze 134.500 de bărbați pentru forțele sale armate până pe 15 iulie. Armata rusă ține două astfel de sesiuni anuale de înrolare, una primăvara și una toamna, când recrutează bărbați eligibili cu vârsta cuprinsă între 18 și 27 de ani pentru a servi timp de un an în forțele armate.

Antrenamente militare în Marea Britanie (sursa: Boris Johnson)
Internațional

Antrenamente militare în Marea Britanie

Antrenamente militare în Marea Britanie. Militari ucraineni sunt instruiţi în Marea Britanie în utilizarea vehiculelor blindate pe care Londra le va furniza Kievului pentru a contracara invazia rusă, a indicat vineri prim-ministrul britanic Boris Johnson, transmite AFP. "Pot spune că instruim acum ucraineni în Polonia să utilizeze apărări antiaeriene şi în ţară (Marea Britanie) să utilizeze vehicule blindate", le-a spus el jurnaliştilor britanici care îl însoţesc în vizita în India. Antrenamente militare în Marea Britanie Potrivit unui purtător de cuvânt al lui Johnson, citat joi seară de media din insulă, 'două duzini' de militari ucraineni se află în prezent în Marea Britanie în acest cadru, potrivit Agerpres. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală "Acţionăm concertat cu aliaţii noştri pentru a furniza noi tipuri de echipament pentru care ucrainenii nu au poate experienţă. Este deci raţional ca ei să primească instruirea necesară spre a le putea utiliza cât mai bine", a adăugat premierul. "Lucrăm pur şi simplu împreună cu aliaţii noştri pentru a da Ucrainei instrumentele pentru a se apăra", a mai spus Boris Johnson, minimalizând îngrijorările că această iniţiativă ar putea fi percepută de Rusia drept o escaladare. În timpul vizitei din 9 aprilie la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele Volodimir Zelenski, Boris Johnson s-a angajat să furnizeze Ucrainei 120 de vehicule blindate şi noi sisteme de rachete antinavă în cadrul unui ajutor militar britanic ce mai include peste 10.000 de rachete antitanc.

Rusia recunoaște că a suferit pierderi uriașe în Ucraina (sursa: cnn)
Internațional

Rusia recunoaște că a suferit pierderi uriașe în Ucraina

Rusia recunoaște că a suferit pierderi uriașe în Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut joi, pentru scurt timp, că Rusia a suferit pierderi "semnificative" ale trupelor sale în Ucraina, calificând-o drept "o tragedie uriașă" pentru țară, într-un interviu acordat Sky News, potrivit CNN. Rusia recunoaște că a suferit pierderi uriașe în Ucraina Întrebat dacă retragerea trupelor rusești din Kiev și din regiunea sa ar putea fi văzută ca "o umilință" pentru Kremlin, Peskov a spus că folosirea acestor cuvinte ar fi "o înțelegere greșită a situației". Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate "Avem pierderi semnificative de trupe și este o tragedie uriașă pentru noi", a recunoscut Peskov, înainte de a susține că motivul retragerii Rusiei din regiunile Kiev și Cernihiv a fost "un act de bunăvoință în timpul negocierilor dintre delegațiile ucraineană și rusă". Peskov a adăugat că Rusia a făcut acest lucru pentru "a ridica tensiunea din aceste regiuni pentru a arăta că Rusia este într-adevăr pregătită să creeze condiții confortabile pentru continuarea negocierilor". Luna trecută, tabloidul rusesc pro-Putin Komsomolskaia Pravda a raportat un bilanț de 9.861 - de mai multe ori mai mare decât cifrele oficiale ale Kremlinului. Cifra, care a fost atribuită ministerului și retrasă ulterior de ziar - care a susținut că a fost piratată - nu a fost confirmată de Kremlin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră