sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: majorare

19 articole
Internațional

Donald Trump cere majorarea bugetelor NATO

Donald Trump cere majorarea bugetelor NATO. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a cerut marți țărilor membre NATO să își majoreze bugetele pentru apărare la 5% din PIB, depășind pragul actual de 2%. Donald Trump cere majorarea bugetelor NATO Într-o conferință de presă susținută la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, Trump a declarat: „Acestea ar trebui să fie 5%, nu 2%. Ele pot toate să și-o permită.” Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Donald Trump și-a exprimat în mod repetat scepticismul față de NATO, pe care îl consideră un pilon important al securității europene, dar insuficient susținut financiar de statele membre. În timpul campaniei electorale, el a stârnit controverse, sugerând că SUA ar putea să nu mai apere țările NATO în fața Rusiei dacă acestea nu alocă fonduri suficiente pentru apărare. Contextul financiar NATO În urma anexării Crimeei de către Rusia în 2014, statele membre NATO s-au angajat să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare. Totuși, până în prezent, doar 23 dintre cele 32 de țări membre au respectat acest angajament. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat recent că Europa trebuie să crească semnificativ cheltuielile militare pentru a asigura o apărare adecvată. Trump despre viitorul NATO În declarațiile sale, Donald Trump a nuanțat poziția sa critică, afirmând că sprijinul SUA pentru NATO va continua dacă țările membre își „plătesc facturile” și tratează SUA „în mod corect.” Totuși, cererea sa de a majora bugetele la 5% din PIB ar putea crea noi provocări în relațiile transatlantice. Importanța creșterii bugetelor pentru apărare Propunerea lui Trump vine într-un moment în care securitatea globală este din ce în ce mai fragilă. Creșterea cheltuielilor militare ar putea consolida capacitatea NATO de a face față provocărilor, însă rămâne de văzut dacă statele membre vor considera această cerință realistă și sustenabilă. Reacțiile internaționale Propunerea lui Trump a generat reacții mixte. Deși unii susțin necesitatea întăririi bugetelor de apărare, alții avertizează asupra presiunilor financiare pe care aceasta le-ar putea impune țărilor membre. Cu toate acestea, declarațiile sale subliniază prioritățile administrației sale în contextul securității globale și relațiilor transatlantice.

Donald Trump cere majorarea bugetelor NATO (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Majorarea indemnizației pentru însoțitor în 2025 (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Eveniment

Majorarea indemnizației pentru însoțitor în 2025

Majorarea indemnizației pentru însoțitor în 2025. Începând cu anul viitor, pensionarii cu gradul I de invaliditate vor primi o indemnizație pentru însoțitor mai mare, odată cu creșterea salariului minim brut pe țară. Majorarea indemnizației pentru însoțitor în 2025 Conform Legii nr. 360/2023, această indemnizație reprezintă 50% din salariul minim brut și este finanțată integral de la bugetul de stat. Citește și: Andra și Măruță, cel mai puternic cuplu din showbiz-ul românesc, încă un an cu profituri fabuloase, inclusiv din bani publici: milioanele, pe firme și cu 80% profit. Dar și datoriile sunt enorme De la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut va crește la 4.050 lei, ceea ce va aduce indemnizația la 2.025 lei, cu 175 lei mai mult decât în prezent. Această majorare reflectă angajamentul autorităților de a sprijini categoriile vulnerabile. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nicușor Dan condiționează majorarea taxelor locale (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan condiționează majorarea taxelor locale

Nicușor Dan condiționează majorarea taxelor locale. Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a declarat că susține majorarea taxelor și impozitelor locale în București doar dacă fondurile colectate vor fi administrate de Primăria Capitalei și utilizate pentru investiții. Nicușor Dan condiționează majorarea taxelor locale Edilul a precizat că nu este de acord cu această măsură dacă veniturile ajung la primăriile de sector. Citește și: AUDIO BLAT PSD-AUR Piedone și Simion se alintă cu „Satana” și „Sătănel”. „Susținem pe cine stabilim noi doi, da?”, propune Piedone, iar liderul AUR aprobă Nicușor Dan a explicat că taxele suplimentare ar putea fi acceptabile doar în cazul în care sprijină proiecte mari de infrastructură și dezvoltare gestionate de Municipalitate. În schimb, dacă aceste fonduri sunt redistribuite către sectoare, el se opune categoric. Referendumul local, un instrument de influență în Parlament Primarul a subliniat importanța voinței bucureștenilor exprimată la referendumul local, menționând că aceasta va fi un argument puternic în dezbaterile din Parlament. „Îmi este greu să cred că Parlamentul nu o să asculte de ce spun sute de mii de bucureșteni”, a afirmat Nicușor Dan. Impact asupra Legii bugetului și Codului urbanismului Votul cetățenilor la referendum ar putea influența două decizii majore: Legea bugetului național și Codul urbanismului. Ambele subiecte sunt esențiale pentru dezvoltarea Bucureștiului și se află în dezbatere parlamentară. În contextul dezbaterilor politice și al nevoii de finanțare a proiectelor de dezvoltare, poziția lui Nicușor Dan subliniază necesitatea unei gestionări centralizate a fondurilor în beneficiul întregii Capitale. Decizia finală va depinde atât de rezultatele referendumului local, cât și de discuțiile din Parlament.

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze Foto: Facebook
Economie

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze

România a avut una din cele mai mari majorări ale prețului la gaze, în primul semestru din 2024, arată Eurostat. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a reamintit, azi, că prețurile la gaze și energie electrică vor continua să fie subvenționate până la 1 aprilie. Citește și: O tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” la știri va primi daune de mii de euro România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze „Prețurile gazelor (în moneda națională) au scăzut cel mai mult în Lituania (-60%), Grecia (-39%) și Estonia (-37%). În schimb, printre țările care au înregistrat o creștere, prețul a crescut cel mai mult în Italia (+16%), Franța (+13%) și România (+7%), în timp ce prețul a rămas neschimbat în Slovenia”, arată Eurostat. Evoluția prețului la gaze Între prima jumătate a anului 2023 și prima jumătate a anului 2024, prețurile la gaze pentru gospodării, inclusiv taxele, au scăzut în 15 din cele 24 de țări ale UE care raportează prețurile la gaze. „Preţurile (la facturi - n. r.) nu vor fi mai mari decât iarna trecută. Schema de compensare-plafonare este în vigoare până la 1 aprilie. A fost important şi este important să-i protejăm pe români, pentru că, aşa cum ştiţi, preţul la gaz, dar şi la energie electrică, depinde de lucruri care nu sunt doar la îndemâna României. Depinde de situaţia din Orientul Mijlociu, depinde de situaţia din Ucraina, depinde de decizia Ucrainei de a continua sau nu tranzitul de gaze ruseşti ş.a.m.d. Deci, în contextul acestor evenimente excepţionale, schema de compensare-plafonare şi-a făcut treaba şi şi-o va face şi în iarna aceasta”, a declarat, azi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja (PNL).

Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore Foto: Facebook
Economie

Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore

Guvernul anunță, oficial, în așa numitul „Plan Bugetar-Structural pe Termen Mediu (PBSTM)” că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Însă documentul, publicat azi pe site-ul ministerului de Finanțe, evită să se refere la creșteri de taxe și impozite, teremnul folosit fiind cel de revizuire. Citește și: Influencerița favorită a PSD, Dana Budeanu, ar fi fost căsătorită cu Hrebenciuc Junior, dar ar fi divorțat după doar un an – surse Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore „Actualizarea/revizuirea regulilor de impunere, inclusiv a bazelor de impozitare și ratele de impozitare pentru principalele categorii de impozite și taxe, precum: impozitul pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize și impozitarea ecologică, impozite și taxe locale și pentru impozite și taxe relevante ale sistemului fiscal, cât și a veniturilor nefiscale (inclusiv a sistemului de redevențe)”, se arată la pagina 66 din document. La pagina 35 se explică vag ce înseamnă „ajustarea”: „Ajustarea unor cote de impunere: acest obiectiv presupune alinierea, dacă este cazul, a unor cote de impunere pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să fie asigurată atât eficiența colectării sistemului de impozite și taxe cât și alinierea la cotele de impunere specifice sistemelor de impozitare existente la nivelul Uniunii Europene”. Alte taxe care vor fi „revizuite” sunt cele pe clădiri: „Revizuirea mecanismului de impozitare pentru clădiri și terenuri, operaționalizarea în cadrul MF a structurii de specialitate privind implementarea modelului de evaluare specific pentru impozitarea proprietăților imobiliare”. Citește și: Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene: România, „întârziată semnificativ”, a îndeplinit 13,5% din obiective În ceea ce privește impozitarea microîntreprinderilor, Finanțele promit: „Reducerea progresivă a pragului de impozitare al microîntreprinderilor va fi decisă în Coaliția de Guvernare/Guvernul României până în Q1 2025”.

Parlamentari PNL au depus un proiect de majorare a pensiilor militarilor Foto: Inquam/George Calin
Politică

Parlamentari PNL depus proiect de majorare a pensiilor militarilor

Mai mulți parlamentari PNL, în frunte cu liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, au depus un proiect de majorare a pensiilor militarilor, apreciind că aceștia ar fi discriminați față de pensionarii obișnuiți. Citește și: EXCLUSIV Aflat în vizorul DNA pentru relația cu generalul Dumitru Dumbravă (ex-SRI), afaceristul Tufan vinde terenuri de 4,8 milioane de euro și sponsorizează un partid cu 750.000 lei Parlamentari PNL au depus un proiect de majorare a pensiilor militarilor Probabil pentru a nu fi acuzați că-l favorizează pe președintele PNL Nicolae Ciucă, autorii proiectului au prevăzut că sistemul pe care-l propun, pentru majorarea pensiilor militarilor de fiecare dată când se majorează salariile militarilor, autorii proiectului cer ca legea să nu se aplice și demnitarilor și parlamentarilor. Însă o astfel de prevedere ar putea fi respinsă la CCR pe motiv de discriminare. „Astfel, în timp ce pensionarii din sistemul public beneficiază de ajustări și actualizări echitabile ale pensiilor, care reflectă contribuțiile și condițiile de muncă ale fiecăruia, pensionării militari continuă să fie afectați de un sistem care nu recunoaște pe deplin contribuțiile lor și nu asigură o echitate reală între toți beneficiarii. Această inechitate este cu atât mai greu de justificat având în vedere sacrificiile și serviciul adus de militari în slujba țării”, se arată în expunerea de motive a proiectului PNL. Ce propun inițiatorii: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special”. În prezent, cuantumul pensiilor militare de stat „se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică”. În expunerea de motive, deputații liberali susțin că această majorare a pensiilor militarilor ar respecta principiul „recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, politiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei”.

Ciolacu nu exclude varianta majorării TVA Foto: Facebook
Politică

Ciolacu nu exclude varianta majorării TVA

Premierul PSD Marcel Ciolacu nu exclude complet varianta majorării TVA: „Sub nicio formă nu se va mări la alimente și medicamente". Însă el nu a exclus complet perspectiva majorării TVA la alte produse. Citește și: Dezastrul USR/Dreapta Unită la alegeri, în date: doar 8,61% din voturi la Parlamentul European. Catastrofă și la locale, după numărătoarea parțială În plus, el a dat vina pe guvernarea Ciucă pentru deficit și majorările de taxe: „Eu nu am mărit taxe nici după ce am luat mandatul de prim-ministru, cu toate că aveam un deficit lăsat de 6,8%”. Ciolacu nu exclude varianta majorării TVA „Va fi o reformă fiscală (...) Nu înseamnă că vor fi introduse mai multe taxe. Eu am promis că o să fac digitalizarea ANAF, după 30 și ceva de ani când nimeni nu a făcut-o. În afară de bază, avem 12 module deja în implementare cu companii de renume în acest domeniu și, momentan, avem încasările pe care le-am așteptat. Cu adevărat, am încurajat foarte mult investițiile și, de aceea, chiar dacă a fost excedent pe ultima lună, încercăm să ne menținem într-un echilibru. Nu vorbim de noi taxe. Eu nu am mărit taxe nici după ce am luat mandatul de prim-ministru, cu toate că aveam un deficit lăsat de 6,8% iar cel asumat era în jur de 5,7% și am închis cu 5,6% - 5,5%. Am scos anumite excepții. Am văzut și eu niște știri foarte frumoase. Vă spun un singur lucru: pe mine, ca prim-ministru, s-a făcut o presiune imensă ca să măresc TVA și am refuzat acest lucru, pentru că este total incorect ca, iarăși, cei cu venituri mici să contribuie la acest efort comun. Nu este corect", a susținut Ciolacu. În realitate, deficitul la final de 2023 a fost 5,68%, potrivit datelor ministerului de Finanțe. Premierul a insistat că „sub nicio formă nu se va mări TVA la alimente și medicamente”. „Asta ar duce la o creștere a inflației. Când ai ajuns cu inflația în jur de 1%, poți să te gândești la anumite măsuri, pentru că e foarte rău să pici în partea cealaltă, dar acolo, de obicei, se acționează în alte zone", a adăugat el, potrivit Antenei 3.

Ciolacu, îngrijorat că o majorare de 10% a salariilor unor bugetari este „prea mică” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu, îngrijorat că o majorare de 10% este „prea mică”

Premierul PSD Marcel Ciolacu pare îngrijorat că o majorare de 10% a salariilor unor bugetari este „prea mică”: „Putem găsi soluţii pentru structuri de personal mai suple”, a spus el, azi, în ședința de Guvern. Citește și: Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat. În plus, angajații statului beneficiază de nenumărate zile libere, inclusiv celebrele punți Ciolacu, îngrijorat că o majorare de 10% este „prea mică” „Sunt zone rămase în urmă cu salarizarea faţă de restul bugetarilor şi este corect să luăm o decizie în raport cu cât permit finanţele ţării în acest an. Am văzut că există nemulţumiri faţă de această majorare, considerată prea mică. Chiar în Guvern sunt angajaţi care protestează, susţinând că muncesc prea mult pentru o mie şi ceva de euro pe lună. Cred că atât la Guvern, cât şi la Parlament şi în alte zone ale administraţiei atât centrale, cât şi locale, putem găsi soluţii pentru structuri de personal mai suple. Din economiile făcute pot fi mărite apoi salariile celor care merită. Şi ministerele restante trebuie să finalizeze reorganizarea până pe 30 iunie, ca să reducem numărul bugetarilor, cum s-a întâmplat în fiecare lună din acest an”, a susținut premierul. Guvernul mărește, prin ordonanță de urgență, cu 10% – mult peste inflația anuală – salariile diplomaților și funcționarilor din primăriile mici, dominate de PSD. În plus, după modelul din sistemul de justiție, se vor deconta ochelarii bugetarilor. Citește și: EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro Vor mai crește și salariile angajaților din Cultură și din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii.

Procurorii europeni conduși de Kovesi au primit 3,6 milioane de euro în plus, anunță Siegfried Mureșan
Politică

Procurorii europeni conduși Kovesi primit 3,6 milioane euro în plus

Procurorii europeni (EPPO), conduși de Laura Codruța Kovesi, au primit 3,6 milioane de euro în plus la buget, urmare a aderării Poloniei la Parchetul European, anunță europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL). Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Procurorii europeni conduși de Kovesi au primit 3,6 milioane de euro în plus „Parlamentul European tocmai a adoptat rapoartele mele privind alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European. Primul raport, adoptat cu 465 de voturi „pentru”, 53 „împotrivă” și 16 abțineri, prevede rectificarea bugetului Uniunii Europene pentru a include măsurile survenite ca urmare a revizuirii Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021 - 2027, în special instrumentul de sprijin pentru Ucraina. Al doilea raport, votat cu 434 de voturi „pentru”, 45 „împotrivă” și 55 de abțineri, crește cu 3,6 milioane de euro bugetul pentru Parchetul European (EPPO), ca urmare a aderării Poloniei la EPPO, ce va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei”, a scris Mureșan pe Facebook. Buget record pentru investiții, risc crescut de fraude „Ca negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024, am insistat pentru creșterea bugetului EPPO încă de la începutul negocierilor bugetare. Motivele pentru care avem nevoie de această creștere sunt cât se poate de clare. În primul rând, statele membre UE au la dispoziție, în această perioadă, o sumă totală record, de peste 2.000 de miliarde de euro, pentru investiții și reforme prin intermediul Mecanismul European de Redresare și Reziliență și al Bugetului multianual al UE. Deoarece investițiile din fonduri europene sunt mai multe decât oricând în istoria UE, și eforturile de combatere a fraudei cu fonduri europene trebuie să fie mai mari decât oricând. De aceea, trebuie să ne asigurăm că procurorul-șef european, Laura-Codruța Kövesi, și echipa sa au suficiente resurse pentru a-și duce la bun sfârșit investigațiile și pentru a proteja fondurile europene, adică banii oamenilor, de riscurile de fraudă. Astfel, în negocierile privind Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024 de anul trecut, am reușit o creștere de 4 milioane de euro a alocărilor pentru EPPO. În al doilea rând, nevoia de a crește bugetul EPPO este cu atât mai mare acum, o dată cu aderarea Poloniei la Parchetul European care va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei. Prin aceste două aderări, EPPO va acționa în 24 din cele 27 de state membre UE. Tocmai de aceea, vom adopta cu prioritate astăzi această rectificare bugetară care crește alocările pentru EPPO în acest an cu încă 3,6 milioane de euro”, a declarat Siegfried Mureșan referitor la al doilea raport al său adoptat de plenul Parlamentului European.

Boloș anunță abandonarea cotei unice și majorarea TVA Foto: Facebook
Politică

Boloș anunță abandonarea cotei unice și majorarea TVA

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș (PNL), anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA. Într-un interviu pentru Antena 3, el a susținut că României i-a fost recomandat și de Banca Mondială, și de OECD, să introducă impozitarea progresivă. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic Boloș anunță abandonarea cotei unice și majorarea TVA „În ceea ce priveşte impozitarea progresivă, avem aceste rapoarte ale Băncii Mondiale şi, mai nou, şi OCDE (n.r. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) este cel care menţionează această recomandare pentru ţara noastră. Deocamdată, suntem cu sistemul de impozitare unică. Este, dacă vreţi, o sarcincă pe care noul guvern instalat cu data de 1 ianuarie 2025 o va avea de dus la bun sfârşit. Avem un sistem de impozitare a muncii, care este unul dintre cele mai ridicate de la nivelul Uniunii Europene, şi poate e momentul pentru o re-echilibrare. Dacă se va avea în vedere întreaga impozitare a muncii trebuie să gândim pachetul acesta complet de politică fiscală în urma căruia fie ne alegem cu o reducere a impozitării muncii, şi cred că acesta ar fi un obiectiv important pentru România, şi transferul sarcinii fiscale spre consum şi spre impozitarea capitalului, fie doar ne alegem cu măsuri punctuale, care pot aduce pe termen scurt mai mulţi bani la buget", a declarat Boloş. Bani pentru pensii și salariile bugetarilor El a susținut că tot Banca Mondială ar recomanda creșterea TVA, fie prin majorarea cotei de 19%, fie prin eliminarea cotelor diferențiate. „Avem şi recomandarea pe care o are Banca Mondială şi avem şi aceste cote diferenţiate pe care le practicăm întâi de toate. Cota standard este una dintre cele mai scăzute la nivelul Uniunii Europene, avem 19% cota standard de TVA şi apoi avem şi cotele diferenţiate de 9% şi de 5% pe care le practicăm. Aceste re-ajustări în ceea ce priveşte cota standard de TVA şi o singură cotă aşa cum cere Comisia Europeană, sunt o alternativă de luat în calcul”, a afirmat demnitarul. Întrebat dacă aceste ajustări ar implica creşterea TVA-ului de la 9 la 19% ministrul Finanţelor a spus: „Este prematur de precizat care va fi soluția în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată. Poate fi o singură cotă standard sau poate fi vorba de anumite facilități care să fie trecută din cotele reduse în cota standard și, pe de altă parte, să avem asigurată finanțarea pentru categoriile de cheltuieli importante ale statului și mă refer aici la recalcularea pensiilor sau la majorările salariale”.

În plină austeritate, deputații au votat să crească salariile la CNAS
Economie

Deputații au votat să crească salariile la CNAS

În plină austeritate, deputații au votat, la propunerea PSD, să crească salariile la CNAS. Proiectul este extrem de evaziv în legătură cu majorările acordate, iar impactul bugetar rămâne secret. La CNAS lucrează circa 3.000 de persoane, dintre care sub 300 la nivel central. CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată, acesta fiind efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget. Citește și: Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată – efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget Singurul deputat care a votat împotrivă a fost Claudiu Năsui, de la USR. Ceilalți parlamentari USR și 23 de deputați neafiliați s-au abținut, în timp ce restul grupurilor politice au votat pentru această majorare. Angajații CNAS protestau de mai multe zile în legătură cu faptul că salariile nu au mai crescut din 2018. Citește și: La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară: aparatele pentru funcționarea respiratorie, stricate și nu are resurse pentru reparații. Colțea: nu sunt bani pentru funcționarea RMN-ului Deputații au votat să crească salariile la CNAS În prezent, un director din CNAS câștigă peste 15.000 de lei, cu tot cu sporuri, iar consilierii între opt și 14.000 de lei pe lună. Angajații CNAS primesc vouchere de vacanță și de hrană. Potrivit noilor prevederi, salariul şi celelalte drepturi ale personalului CNAS şi al caselor de asigurări se vor stabili "la nivelul maxim de salarizare aflat în plată aferent funcţiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului". Deputaţii au adoptat un amendament care prevede că "asimilarea funcţiilor şi salariilor (...), precum şi stabilirea noului nivel de salarizare se realizează prin ordin al preşedintelui CNAS, în limita bugetului aprobat prin Legea bugetului de stat". „Pentru funcţiile din cadrul CNAS şi caselor de asigurări de sănătate care nu au corespondent în statele de funcţii ale aparatului de lucru al Guvernului (...), stabilirea salariilor de bază se face prin asimilarea acestora cu cel al altor funcţii existente la nivelul CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate pentru care s-a realizat asimilarea, pe baza unor criterii obligatorii aprobate prin ordinul prevăzut", mai prevede actul normativ. Citește și: Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură. În 2017, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest act normativ.

Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024 va fi cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023 Foto: PSD
Politică

Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024

Impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la aproape 146,2 miliarde lei, cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023, arată calculele Băncii Mondiale, prezentate ministerului Muncii și obținute de Agerpres. Citește și: Șocant: judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava s-a folosit de bodigurazii unui interlop ca să ia copiii de la fostul soț Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024 Astfel, de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2024, impactul va fi mai mare, lunar, cu 1,686 miliarde lei faţă de decembrie 2023, când se estimează că va totaliza 9,66 miliarde lei, şi se va situa la 11,353 miliarde lei/lună. Din septembrie, cheltuielile lunare suplimentare vor fi de 2,489 miliarde lei şi vor însuma 13,842 miliarde lei pe lună. În total, în perioada septembrie-decembrie 2024, după recalcularea în baza noii legi, cheltuiala cu pensiile se va cifra la aproape 55,37 miliarde lei. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, le-a prezentat, luni, deputaţilor din comisiile pentru muncă noul proiect al legii pensiilor, precizând că, potrivit calendarului asumat, acesta ar urma să fie aprobat în Guvern pe data de 9 noiembrie, iar până la 20 noiembrie de către Parlament. Noua lege, adoptată până la 20 noiembrie „Proiectul legii pensiilor este în transparenţă până pe data de 9 noiembrie. Ambiţia noastră este ca pe 9 noiembrie să fie adoptat în Guvern, după care să venim în faţa dumneavoastră pentru ca împreună să avem un parcurs parlamentar accelerat, astfel încât până pe data de 20 noiembrie să finalizăm calendarul parlamentar pentru reforma sistemului public de pensii, o lege importantă pentru români", a declarat ministrul Muncii. Ea a făcut referire şi la impactul bugetar: „Cu privire la impact, pentru aplicarea începând cu 1 septembrie este nevoie de o anvelopă bugetară de 13,84 miliarde lei, adică 55,36 miliarde lei pentru cele 4 luni, din septembrie până în decembrie", a precizat Bucura-Oprescu. Ministrul a precizat că legea va fi aplicată de la 1 ianuarie 2024, menţionând că la această dată punctul de pensie va fi de 2.032 de lei. „Pentru acordarea majorării de 13,8%, care respectă şi actualele condiţii ale legii pe formula elveţiană, cu rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, pentru perioada la care ne raportăm aceasta a fost negativă, ceea ce înseamnă că rămânem cu 13,8% majorarea punctului de pensie. Asta înseamnă că, dacă acum avem un punct de pensie de 1.785, vom avea un punct de pensie de 2.032 de la 1 ianuarie", a spus Bucura-Oprescu. Demnitarul a explicat şi procedura majorării pensiilor de la 1 septembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Luni întregi pentru digitalizare și recalculare „Cu privire la «de ce aplicăm de la 1 septembrie» - este foarte simplu. Ne aflăm într-o etapă avansată de digitizare a dosarelor de pensii, peste 4 milioane de dosare sunt deja digitizate, după adoptarea legii de către Parlament avem nevoie de o perioadă în care să fie elaborate şi aprobate normele de aplicare a legii. După normele de aplicare avem nevoie de o perioadă atât de achiziţie, de procedură, cât şi de software a sistemului care să permită aplicarea noii legi. După care avem nevoie de o perioadă în care colegii de la casele teritoriale de pensii să aplice efectiv noua lege şi, pe baza datelor din sistem, să recalculeze toate pensiile românilor, să le transmită acestora deciziile, după care de la 1 septembrie fiecare român să îşi primească noul cupon de pensie", a mai afirmat ministrul.

Piranha V mușcă adânc din buget (sursa: Facebook/Şerban & Musneci Associates)
Investigații

Piranha V mușcă adânc din buget

Piranha V mușcă adânc din buget. 30 de milioane de euro valorează cadoul făcut de pesedistul Florin Spătaru, fost ministru al Economiei și actual consilier al premierului Marcel Ciolacu, companiilor care vând muniție, echipamente și tehnică militară ministerului Apărării Naționale. Citește și: România vrea să plătească în plus pe contractele de armament aflate în derulare, se invocă situația geopolitică. Printre „premianți”, companii penalizate Informațiile oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că GDELS Mowag este unul dintre principalii beneficiari ai majorării: compania a primit pentru contractul blindatelor Piranha V o creștere de 6,11 milioane euro fără TVA. Ordonanța lui Spătaru a crescut potul Pesedistul Florin Spătaru a inițiat în august 2022, în timpul mandatului său de ministru al Economiei, un proiect de Ordonanță de Urgență potrivit căruia instituțiile statului român urma să ajusteze cu până la 50% „prețurile contractelor de achiziție publică de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, trimite contractul pentru carcasele Piranha V la șantierul naval Damen în dauna uzinei de la Moreni, a statului român În proiectul de Ordonanță nu a fost menționat impactul bugetar și nici câți bani urmează să primescă în plus fiecare companie care putea să beneficieze de acest cadru legal. Conform Notei de fundamentare, Florin Spătaru a justificat creșterea valorii contractelor prin faptul că invadarea Ucrainei de către Rusia a condus la majorarea prețurilor la materiile prime, la energie electrică, gaze naturale și combustibil. Erau vizate contracte semnate de Ministerul Apărărării Naționale, de Ministerul Afacerilor Interne și de serviciile secrete de informații. DeFapt.ro a dezvăluit în toamna anului trecut că această Ordonanță de Urgență a fost dată cu dedicație în special pentru companiile Iveco Defence Vehicles S.p.A și GDELS Mowag. Cele două companii străine au în derulare contracte de aproape două miliarde de euro cu Ministerul Apărării Naționale. GDELS - Mowag, întârzieri uriașe la livrare Ministerul Apărării Naționale a semnat un contract de 895 de milioane de euro pentru achiziționarea a 227 de transportoare blindate de la compania General Dynamics European Land Systems - Mowag GmbH, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics. Conform contractului, GDELS se obliga să livreze 36 de transportoare în anul 2018 și 32 în 2019. Citește și: Florin Spătaru, ministrul Economiei, confirmă dezvăluirile Defapt.ro referitoare la blindatele Piranha V, dar dă vina pe compania GDELS – Mowag Însă GDELS nu a respectat contractul cu Ministerul Apărării Naționale, deși primise un avans de peste 114,4 milioane de euro. În martie 2019, MApN a notificat compania GDELS – Mowag că nu livrase la timp primele 36 de transportoare. Motiv pentru care li s-au imputat penalități de 8,5 milioane de euro. Cu toate acestea, GDELS a continuat să tergiverseze realizarea obligațiilor contractuale, poate și pentru că MApN nu mai putea impune noi penalități. Până la finalul anului 2021, GDELS era obligată să livreze 141 de transportoare, dar Ministerul Apărării Naționale recepționase doar 68 de blindate Piranha V. Piranha V mușcă adânc din buget Deși GDELS avea o restanță de 73 de blindate Piranha V la începutul războiului din Ucraina, reprezentanții companiei au cerut Ministerului Apărării Naționale majorarea contractului, așa cum făcea posibil Ordonanța lui Spătaru. Adică au cerut bani în plus invocând scumpirea materiilor prime, a energiei și a combustibilului în anul 2022 pentru producția de blindate Piranha V, inclusiv pentru cele care trebuia să fie livrate anterior începerii războiului ruso-ucrainean. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că primul contract subsecvent al acordului cadru de furnizare „nr. 02/801/2018, CS1/2018 , prețul contractului s-a majorat cu suma de 6.113.179,26 euro fără TVA”. Moreniul a pierdut contractul de sudură Înainte de adoptarea Ordonanței lui Spătaru de către Guvernul României, condus atunci de liberalul Nicolae Ciucă, americano-elvețienii de la GDELS Mowag bătuse palma cu Ministerul Economiei pentru ca sudarea carcaselor aferente transportoarelor Piranha V să se facă la Automecanica Moreni, o companie de stat cu experiență în sudarea blindajelor. Dar, complet surprinzător, Automecanica Moreni a picat auditul făcut de americano-elvețieni. Motiv pentru care reprezentanții GDELS au decis ca blindajele să fie sudate Șantierul Naval Damen Mangalia, fără experiență în astfel de operațiuni. Întâmplător sau nu, înainte de a fi numit ministru al Economiei, Florin Spătaru a fost o lungă perioadă de timp angajatul olandezilor de la Damen. În octombrie 2022, ministrul Florin Spătaru susținea că statul român nu are nicio implicare în luarea acestei decizii surprinzătoare. „Decizia ca acest contract să fie semnat cu Șantierul Naval Damen Mangalia aparține GDELS – Mowag, companie privată, iar statul român nu are nicio implicare în luarea acestei decizii. Automecanica Moreni a informat Ministerul Economiei despre efectuarea unui audit al GDELS-Mowag și despre faptul că societatea nu îndeplinea condițiile cerute. Automecanica lucrează la implementarea planului de măsuri stabilite în urma auditului”, spunea Florin Spătaru.

Nicușor Dan critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan critică decizia guvernului de a majora taxele

Edilul-șef al Bucureștiului, Nicușor Dan, critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele și impozitele: „Nu e bine că se măresc taxele. Eu cred că statul poate să taie din alte locuri și chiar de la investiții publice, poate chiar să amâne niște investiții publice care în mod clar sunt necesare decât să împovăreze și mai mult mediul de afaceri. Asta este opinia mea ca om de dreapta”. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Nicușor Dan critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele El a făcut această afirmație duminică, la emisiunea „În Fața Ta”, de la Digi 24. În emisiune, el a arătat că, în mandatul său, numărul angajaților Primăriei Municipiului București s-a redus cu circa 4.000, iar 15 companii municipale au fost desființate. De exemplu, la Societatea de Transport București (STB), numărul angajaților a scăzut de la „peste 11.000” la „sub 10.000”. Potrivit lui Nicușor Dan, alte șapte instituții din subordinea PMB urmează să fie desființate. În august 2023, edilul-șef al Capitalei spunea cum vede viitorul companiilor din subordine: „În momentul de faţă sunt zece şi din astea zece probabil că o să rămână vreo şase. Adică nu se pune problema să desfiinţezi STB, Termoenergetica, Trustul de Clădiri cu care faci nişte lucrări. Energetica, tot aşa, face lucrări. Compania de Parcări.. mai e o discuţie. Numai că au fost aşa de multe lucruri de făcut, încât cele care erau cât de cât echilibrate, am păstrat funcţionarea serviciului". Pe de altă parte, el a spus că până în prezent au plecat "cam 80%" dintre angajaţii pe care în timpul campaniei electorale i-a acuzat că fac parte din "caracatiţa" care conducea Primăria Capitalei, în timpul fostei administraţii. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro "Ştiţi că am venit în campanie cu o caracatiţă. Cam 80% au plecat din oameni", a spus Nicuşor Dan, în august 2023.

Prețurile la majoritatea alimentelor ar putea crește cu 10% Foto: Facebook
Politică

Prețurile majoritatea alimentelor ar putea crește cu 10

În timp ce premierul Marcel Ciolacu declară că se bate cu speculanții, prețurile la majoritatea alimentelor ar putea crește cu 10%: Guvernul vrea să majoreze TVA de la 9% la 19%. Anunțul a fost făcut la Antena 3, de ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. Prețurile la majoritatea alimentelor ar putea crește cu 10% „E o măsură care trebuie discutată în coaliție și la nivelul Guvernului României (creşterea TVA pentru anumite alimente de la 9% la 19%). Ce pot să vă spun cu certitudine este că în momentul de față pentru sectorul agroalimentar, avem această cotă redusă de TVA de 9% pentru toate produsele agroalimentare, că avem 9% aplicat orizontal pentru toate produsele alimentare, iar noi discutăm de acest pachet de alimente de bază. Restul de produse alimentare ar urma să intre pe cota standard de TVA (19% - n.r.) și care s-ar aplica pentru toți consumatorii și pentru întreaga populație", a declarat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, luni, la Antena 3 CNN. Guvernul vrea să mențină un preț plafonat la doar zece produse de bază: franzelă, ulei de floarea soarelului la litru, iaurt, ouă – zece bucăți, categoria M, făină de grâu, cartofi, ceapă, lapte – 7 lei/litru, mere și carne proaspătă de pui – un sortiment. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? „Vom veni cu scheme de sprijin pentru a crește producția agricolă românească și vom impune mecanisme pentru a opri specula pe seama suferinței oamenilor”, scria Ciolacu pe Facebook, în februarie 2023. „Asta înseamnă o scădere garantată a preţului la unele produse de bază din gama celor indispensabile populaţiei. Şi aici ne referim foarte clar la: pâine, lapte, brânzeturi, carne, ouă, făină, mălai, ulei, legume şi fructe proaspete”, spunea tot el, în 23 iunie 2023.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră