duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: maia sandu

119 articole
Eveniment

Maia Sandu a mers la Naslavcea

Maia Sandu a mers la Naslavcea. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a deplasat joi la Naslavcea, satul din nordul republicii unde au căzut fragmentele unei rachete ruse. Maia Sandu a discutat cu localnicii, în mare parte persoane în etate, şi, după cum precizează un comunicat al preşedinţiei, s-a arătat întristată de faptul că nu toată lumea înţelege ce se întâmplă în Ucraina şi că Rusia se face vinovată de aceste nenorociri. Maia Sandu a mers la Naslavcea Maia Sandu a subliniat că cetăţenii trebuie să fie uniţi în aceste vremuri, iar lupta cu dezinformarea trebuie să fie mai eficientă. Potrivit preşedintei Republicii Moldova, 21 de gospodării din Naslavcea au avut de suferit de pe urma incidentului cu racheta rusă, iar suma pagubelor se ridică la aproape 68.000 de lei moldoveneşti. Autorităţile locale au asigurat-o pe şefa statului că în scurt timp vor acoperi cheltuielile necesare pentru reparaţia locuinţelor. "Noi ne dorim ca toţi oamenii să se simtă în siguranţă în propriile case, pe străzi, în ţările lor. Cu toţii merităm să trăim în pace", a declarat Maia Sandu. Moscova: "Act neprietenos" În dimineaţa zilei de 31 octombrie, Federaţia Rusă a lansat mai multe zeci de rachete asupra Ucrainei. Una dintre rachetele lansate de armata rusă şi doborâte de sistemul antiaerian ucrainean a căzut pe teritoriul localităţii Naslavcea din Republica Moldova. Citește și: Frustrarea generalilor ruși poate duce la folosirea unei arme nucleare tactice în Ucraina, potrivit informațiilor deținute de Washington. Alertă la Casa Albă În aceeaşi zi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că incidentul de la Naslavcea reaminteşte importanţa luptei împotriva Federaţiei Ruse. Ca răspuns la incident, autorităţile moldovene au declarat persona non grata un diplomat al Ambasadei Rusiei la Chişinău. Moscova a calificat acest gest ca fiind un "act neprietenos", care "demontează colaborarea moldo-rusă".

Maia Sandu a mers la Naslavcea (sursa: presedinte.md)
Maia Sandu, în Parlament: „Dacă ucrainenii nu țineau piept invaziei ruse, unde mergea Federația Rusă? Spre Nistru? Spre Prut?” Foto: Facebook
Politică

Unde mergea Federația Rusă? Spre Nistru?

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut, azi, în Parlament, un discurs în care spus: „Dacă ucrainenii nu țineau piept invaziei ruse, unde mergea Federația Rusă? Spre Nistru? Spre Prut?”. Ea a vorbit și despre racheta doborâtă de sistemul antiaerian ucrainean, care a căzut lângă Naslavcea, la granița cu Ucraina. „Războiul este tot mai aproape. Rachetele rusești care țintesc infrastructura ucraineană cad și pe pământul nostru”, a declarat șefa statului moldovean. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară Discursul dramatic al șefului statului moldovean a fost aplaudat în picioare de toți cei prezenți. „Unde mergea Federația Rusă? Spre Nistru? Spre Prut?” Iată principalele puncte ale declarației făcute de Maia Sandu: „Din cauza războiului, trecem printr-o criză energetică majoră și riscăm să rămânem fără gaze și electricitate în această iarnă. Pentru consumatorii moldoveni tariful la gaze a crescut de 6 ori în ultimul an și este de două ori mai mare decât în România. La fel de gravă este situația în ce privește electricitatea. După ce Federația Rusă a bombardat rețelele ucrainene, Gazprom a redus în jumătate volumul de gaze livrat Moldovei, iar furnizarea de electricitate din stânga Nistrului pentru luna viitoare a devenit incertă, asigurarea țării cu energie electrică este o provocare zilnică. Chiar dacă întreprindem eforturi serioase să economisim și Guvernul de la Chișinău încearcă să ajute oamenii cu venituri mici, cheltuielile pentru facturi ale unei familii s-au ridicat la 70-75% din veniturile ei.Corupții s-au înfrățit între ei și exploatează cinic necazul oamenilor și nemulțumirea față de creșterea prețurilor. Ei încearcă să creeze haos și să ne întoarcă din drumul european.Am enumerat aceste provocări nu pentru a ne plânge și nu pentru că nu le-ați cunoaște. Ci pentru ca toată lumea să știe că Republica Moldova alege să fie liberă și să continue parcursul european indiferent de circumstanțe. Și că noi ne asumăm prețul libertății. Și atunci când cerem ajutor, nu o facem pentru un confort mai mare. Avem nevoie de ajutor să supraviețuim ca parte a lumii libere. Pentru șansa unei vieți demne și în pace acasă. Aceasta este miza. Un stat european la hotar cu România, care contribuie la pace și securitate în regiune. Și nu o societate în haos, violență, implicată în război”Rusia a pornit un război nedrept și nejustificat în secolul 21 într-o țară europeană, într-un stat democratic. A făcut acest lucru pentru că a crezut că i se permite orice. Dacă prin curajul și dragostea lor de neam, ucrainenii nu țineau piept invaziei ruse, unde mergea Federația Rusă? Spre Nistru? Spre Prut? Mai departe? Aceste acțiuni arată că suntem cu toții în pericol, iar pentru Rusia nu există nici reguli, nici limite.Am deschis casele pentru toți refugiații ucraineni și am făcut față unor provocări de care statul nostru nu era pregătit. Însă ne-am solidarizat, pentru pace și pentru omenie Președintele Republicii Moldova se află, azi, în vizită în România și va avea discuții cu președintele Iohannis și cu premierul Ciucă.

Prima lovitură a procurorilor anticorupție din Moldova Foto: Facebook
Politică

Prima lovitură procurorilor anticorupție Moldova

Prima lovitură a procurorilor anticorupție din Moldova sub conducerea Veronicăi Dragalin: au confiscat circa 185.000 de euro (3,5 milioane lei moldovenești), plata săptămânală pentru protestatarii lui Șor, anti-Maia Sandu. În plus, 25 de persoane au fost reținute în urma a 55 de percheziții efectuate la activiștii Partidului ȘOR. Prima lovitură a procurorilor anticorupție din Moldova Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a spus cea care a arătat că au fost ridicate 3,5 milioane de lei moldovenești (circa 185.000 de euro), bani prevăzuți pentru finanțarea protestatarilor. Dragalin a arătat că trei procurori și mai multi ofițeri CNA și SIS au urmărit o persoană cu o geantă, în timp ce părăsea Chișinăul și se deplasa spre nordul țării. Persoana urmărită a fost reținută în timp ce transmitea bani unui lider al organizației teritoriale raionale a Partidului ȘOR. În urma perchezițiilor din mai multe locații au fost ridicate aproximativ 20 pungi negre cu bani. Acestea aveau câte o eticheta albă cu nume de raioane. „S-au ridicat 3,5 milioane de lei în aceste pungi”, a precizat Dragalin. Într-o pungă neagră cu cuvântul Călărași au fost găsite peste 25 mii lei. Suma de 3,5 milioane de lei reprezintă cheltuielile săptămânale, a menționat Dragalin, citată de newsmaker.md. Deputatul Ilan Șor, cercetat penal și dat în urmărire internațională, a recunoscut că protestatarii care stau în corturi în centrul capitalei primesc bani din partea sa. Citește și: Putin pierde teren accelerat în Ucraina și apelează la metode disperate: legea marțială, creșterea rolului mercenarilor Wagner. Biden: I-a mai rămas brutalizarea civililor ucraineni „Zilnic, Procuratura Anticorupție recepționează diferite sesizări şi informații cu privire la finanțarea din surse obscure a protestului organizat de Partidul Politic „ȘOR” în fața sediului Parlamentului şi a Președinției. Toate aceste sesizări sunt examinate şi verificate în conformitate cu legislația procesual penală. Potrivit informațiilor investigate, unii protestatari sunt plătiți cu sume de bani ce variază între 400 lei şi 100 dolari SUA”, afirmat, la TVR Moldova, Procuratura Anticorupție.

Maia Sandu vrea să-i lase fără cetățenie pe moldovenii care luptă pentru Putin Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu vrea lase fără cetățenie

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, vrea să-i lase fără cetățenie pe moldovenii care luptă pentru Vladimir Putin în Ucraina. Ea a spus însă și că autoritățile de la Chișinău vor să discute cu cele de la Moscova pentru a se evita înrolarea moldovenilor care dețin și cetățenie rusă. Maia Sandu vrea să-i lase fără cetățenie „Pentru a descuraja asemenea acțiuni analizăm oportunitatea revocării cetățeniei Republicii Moldova pentru cei cu cetățenia Republicii Moldova și a Federației Ruse care vor lupta de partea agresorului. La fel, examinăm posibilitatea înăspririi pedepselor pentru cei care au doar cetățenia Republicii Moldova fără cetățenia Federației Ruse și se înrolează de partea agresorilor”, a spus ea după o ședință a Consiliului Suprem de Securitate, citată de newsmaker.md. In her press briefing following the Supreme Security Council meeting, Moldovan president Maia Sandu said any Moldovan citizens choosing to fight on the side of the Russian aggressor will have their Moldovan citizenship removed. Many people esp in Transnistria have both passports pic.twitter.com/sbK3VubiPc— Paula Erizanu (@paulaerizanu) September 26, 2022 CSS a solicitat Ministerului de Externe să inițieze consultări bilaterale cu Rusia în vederea excluderii cazurilor de recurtare a cetățenilor moldoveni rezidenți în Rusia în cadrul activităților de mobilizare. Între timp, ministerul de Extern dar și alte instituții vor întreprinde măsuri de susținere a cetățenilor Republicii Moldova care vor să revină acasă din Federația Rusă. Moldovenii aflați în Rusia încearcă disperați să fugă din țară, după ce președintele rus Vladimir Putin a anunțat mobilizare parțială, relatează digi24.ro, conform deschide.md. Citește și: Șoc la Kremlin: „bucătarul lui Putin”, Evgheni Prigojin, admite că a fondat grupul Wagner pentru a lupta în Ucraina începând cu 2014 Între 2016 și 2020, circa 70.000 de cetățeni moldoveni au primit și cetățenie rusă. La finele lunii aprilie 2020, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a promulgat Legea care prevede simplificarea procedurii de acordare a cetățeniei, care nu mai conține obligația de a renunța la cetățeniile altor state, dacă cineva vrea și cetățenia rusă.

Maia Sandu, despre reducerea corupției Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu despre reducerea corupției

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj în engleză la Summit-ul ONU „Transformarea educației” de la New York, mesaj în care ea vorbește despre reducerea corupției din sistem. Ea a ajuns azi la New York cu avionul președintelui Poloniei, Andrei Duda, arată o fotografie publicată pe contul de Twitter al lui Jakub Kumoch, secretar de stat la cancelaria președinției poloneze. Mesajul adresat summit-ului ONU despre educație pare să fi fost înregistrat la Chișinău. Maia Sandu, despre reducerea corupției „Am făcut deja pași importanți în transformarea sistemului nostru de învățământ: lupta împotriva corupției este pe agenda noastră națională și am reușit să reducem semnificativ corupția din sistemul nostru de învățământ”, a spus ea. Maia Sandu insistă și pe nevoia ca sistemul de educație să fie unul etic, cuvânt care apare de patru ori în mesajul ei. Puteți urmări aici întregul discurs, în engleză: Address by Maia Sandu, President of the Republic of Moldova, at the Transforming Education Summit „Toate eforturile vor eșua dacă, dincolo de conținutul educațional, nu reușim să oferim copiilor noștri instrumentele pentru un comportament etic solid”, a spus președintele Republicii Moldova. „Eforturile noastre de transformare vizează, încă de la reforma din 2014, construirea unui mediu de învățare performant, incluziv, echitabil, sigur, primitor și sănătos. Am făcut o serie de pași tehnici în această direcție, dar cred că restabilirea autorității morale, intelectuale și comportamentale a cadrelor didactice este cel mai important element, împreună cu asigurarea unei temelii etice solide pentru întregul sistem de învățământ”, a mai afirmat ea. Citește și: FOTO Maia Sandu, la New York, cu avionul președintelui Poloniei. Împreună cu ei: președintele Estoniei și secretarul general al NATO Potrivit unui comunicat de presă al Președinției Republicii Moldova, în prima parte a zilei, Maia Sandu va participa la sesiunea de inaugurare a dezbaterilor din cadrul Adunării Generale, după care se va întâlni cu Secretarul General al ONU, Antonio Guterres.

Maia Sandu, la New York cu avionul președintelui Poloniei Foto: Twitter
Politică

Maia Sandu cu avionul președintelui Poloniei

Maia Sandu a ajuns la New York, după ce a participat la funeraliile reginei Elizabeta a II-a, la Londra, cu avionul președintelui Poloniei, Andrei Duda, arată o fotografie publicată pe contul de Twitter al lui Jakub Kumoch, secretar de stat la cancelaria președinției poloneze. Maia Sandu, la New York, cu avionul președintelui Poloniei În fotrgrafie se vede că sunt împreună, în avion, alături de Maia Sandu, președintele Poloniei, Andrei Duda, Alar Karis, președintele Estonieim și Jens Stoltenberg, secretarul general NATO. „Președinții @AndrzejDuda, @AlarKaris, @sandmaiamd și secretarul general @NATO, @jensstoltenberg, călătoresc împreună din #Londra pentru a participa la @ONU, la Adunarea Generală de la #NewYork . Onorat să avem astfel de oaspeți la bordul avionului prezidențial polonez”, a scris Kumoch, pe Twitter. Presidents of ?????? @AndrzejDuda @AlarKaris @sandumaiamd and @NATO Secretary General @jensstoltenberg travelling together from #London to participate in the @UN General Assembly ?? in #NewYork . Honoured to have such Guests on board of the Polish presidential plane. pic.twitter.com/uE6X22UyeT— Jakub Kumoch (@JakubKumoch) September 19, 2022 Imaginile o arată pe Maia Sandu, îmbrăcată informal, cu pantofi de sport New Balance, vorbind celor trei. Potrivit unui comunicat de presă al Președinției Republicii Moldova, în prima parte a zilei, Maia Sandu va participa la sesiunea de inaugurare a dezbaterilor din cadrul Adunării Generale, după care se va întâlni cu Secretarul General al ONU, Antonio Guterres. Ulterior, ea va participa la conferința „Democracy delivers”, organizată de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Mai târziu, Maia Sandu se va adresa invitaților prezenți la evenimentul „Educația în mișcare”, organizat de Clinton Global Initiative. Citește și: Mercenarii ruși din grupul Wagner, măcelăriți în Ucraina. E vorba de cei tineri și neexperimentați, spune un oficial american De asemenea, Maia Sandu va avea întrevederi bilaterale cu președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, dar și administratoarea USAID, Samantha Power.

Maia Sandu: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” Foto: Facebook
Politică

UE nu vreți, spital UE vreți

Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți”. Acuzația ei vine pe fondul presiunilor crescute a liderilor din Găgăuzia ca guvernul de la Chișinău să planifice construirea unui spital regional în această regiune. Pe de altă parte, în ultimele săptămâni, în Găgăuziua s-au organizat mai multe manifestații în care se cerea sprijinul direct al Kremlinului pentru reducerea prețurilor la energie. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei Dmitrii Konstantinov i-a adresat trimis Maiei Sandu o scrisoare în care o roagă să intervină pentru deschiderea unui spital regional în Găgăuzia. „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” Speakerul legislativului local menționează că donatorii europeni planifică să investească în deschiderea unor spitale regionale moderne, iar autoritățile de la Comrat și-ar dori o astfel de instituție publică și în municipiul lor, scrie Newsmaker.md. „Din păcate, Ministerul Sănătății planifică deschiderea unui spital regional în sudul R. Moldova doar în mun. Cahul. În UTA Găgăuzia, care dispune de 3 spitale regionale și care deservesc nu doar populația din autonomie, ci și din raionalele vecine din sudul țării (Basarabeasca, Cantemir, Cimișlia, Taraclia și chiar Cahul) nu se planifică, cu regret”, menționează Konstantinov în scrisoarea adresată Maiei Sandu. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei Subiectul a fost abordat și în cadrul întrevederii din 2 septembrie a Maiei Sandu cu deputații Adunării Populare. Un parlamentar local a menționat și subiectul deschiderii unui spital la Comrat și a remarcat că „Găgăuzia nu a fost inclusă în acest plan”. „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți. Trebuie de decis”, i-a dat replica Maia Sandu. În august, în Găgăuzia au avut loc acțiuni de protest prin care li se cere autorităților moldovenești să înceapă negocierile cu Federația Rusă în ceea ce privește livrările de gaze, transmite ziarul rus Nezavisimaia Gazeta, citat de Rador.

Rusia se răzbună pe Maia Sandu Foto: Facebook Maia Sandu
Eveniment

Rusia se răzbună pe Maia Sandu

Rusia se răzbună pe Maia Sandu: în august, prețul gazelor livrate Moldovei crește cu circa 50%, față de iulie. Prețul de achiziție al gazelor naturale, pe care-l va plăti Republica Moldova către Gazprom pentru luna august 2022 va fi de 1.458,5 dolari pentru mia de metri cubi. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului de Administrație al S.A. „Moldovagaz”, Vadim Ceban, pe canalul său de Telegram. Rusia se răzbună pe Maia Sandu „În luna august, prețul de achiziție al gazelor naturale furnizate Republicii Moldova în conformitate cu termenii contractului cu CSP „Gazprom” se va ridica la SA „Moldovagaz” 1458,5 dolari SUA la mia de metri cubi”, a scris Ceban pe Telegram. Acesta este cu 478,5 dolari mai mare decât prețul pe care l-a achitat Republica Moldova în luna iulie, când a cumpărat o mie de metri cubi de gaz cu 980 de dolari. În iunie, prețul a fost de 880 USD, în luna mai - 919 USD, iar în aprilie - 1.194 USD la mia de metri cubi. Pe fondul acestor scumpiri, sâmbătă, în regiunea autonomă Găgăuzia, s-a protestat împotriva regimului Maia Sandu și s-a cerut ajutorul Moscovei. „„Cred că Rusia ne va ajuta, pentru că suntem vorbitori de limbă rusă. Ei sunt aproape, poate că în curând îi vom întâlni cu o kaurma, kîvîrîm și Cabernet – cu acești trei „K” vom ieși în întâmpinarea lor și o vom lăsa pe Maia Sandu să se gândească unde se va opri”, a spus deputatul Adunării Populare a Găgăuziei Alexander Dinjos, la un miting la Vulcănești. Moldova speră în ajutorul României ”Vrem să cumpărăm gaze din România, e nevoie ca acest lucru să fie posibil cât de curând. E critic ca oamenii noștri să nu înghețe la iarnă și pentru a menține stabilitatea socială”, a declarat vineri Maia Sandu, aflată în vizită la București. Citește și: „A doua armată a lumii”. Un comandant rus de submarin a venit la parada de Ziua Marinei cu cascheta prinsă cu o bretea de sutien ”Plătim cel mai mare preț raportat la venit din Europa la energie. Pentru gaze naturale plătim deja un preț dublu față de cel din România. Republica Moldova depune eforturi pentru a reduce consumul de energie, vrem să înlocuim la iarnă gazele cu păcură, cărbune sau lemne”, a mai spus președinta Moldovei. În replică, președintele Klaus Iohannis a spus că ”nu vom abandona Republica Moldova și vom găsi soluții pentru toate variantele care pot apărea”.

Diversiuni rusești în Moldova: miting anti-Maia Sandu în Găgăuzia, protestatarii au cerut ajutorul Rusiei Foto: newsmaker.md
Politică

Miting anti-Maia Sandu în Găgăuzia

Diversiuni rusești în Moldova: miting anti-Maia Sandu în Găgăuzia, la Comrat, capitala acestei regiuni. Ieri a avut loc un miting asemănător la Vulcănești, un oraș de circa 15.000 de locuitori, din regiunea autonomă Găgăuzia. La acel miting s-a strigat „Rusia este cu noi”! Miting anti-Maia Sandu în Găgăuzia Azi, locuitorii din Comrat au ieșit în stradă fiind nemulțumiți de creșterea prețurilor. Imaginile arată câteva zeci de participanți stând pe băncuțe, într-un parc și aplaudând cu vag entuziasm discursurile în rusă. „Vreau să-i spun doamnei Maia Sandu că în spatele acestui miting stau oamenii simpli ai Găgăuziei, care nu au legătură cu niciun partid și nici o țară nu stă în spatele acțiunii”, a spus, azi, Mihail Vlah, directorul consiliului de monitorizare al companiei publice Teleradio Găgăuzia, citat de newsmaker.md. Între-un final, manifestanții s-au adresat reprezentanților Federației Rusiei cerându-i să reexamineze contractul la gaz semnat cu Republica Moldova. Citește și: Combustibilul la preț plafonat în Ungaria nu mai e pentru toată lumea: 1,19 euro pe litrul de benzină și motorină plătesc numai persoanele fizice, taxiurile, agricultorii. Bonus: cresc taxele „Vă cerem să reexaminați contractul la gaz și prețul pentru Moldova. Dacă nu este posibilitatea de a reexamina prețul pentru Moldova, cerem prețuri mai mici pentru locuitorii regiunii Găgăuzia”, au spus manifestanții. Moldova este, după Ucraina, țara cea mai afectată de război, a declarat Maia Sandu acum câteva zile, la București. Vecinătatea războiului pune presiuni pe instituțiile statului care asigură securitatea Republicii Moldova, a declarat președintele Republicii Moldova. "Instituțiile noastre urmăresc cu atenție evoluția situației din regiunea transnistreană, analizăm riscurile la care suntem expuși din interiorul țării. Dar cel mai important, aceste tensiuni de securitate vulnerabilizează și mai mult societatea, în condițiile de creștere a prețurilor, în mod special la resursele energetice”, a explicat Maia Sandu.

Armata moldovenească, în sapă de lemn (sursa: deschide.md)
Eveniment

Armata moldovenească, în sapă de lemn

Armata moldovenească, în sapă de lemn. Republica Moldova este o ţară paşnică şi aşa va rămâne în continuare, însă are nevoie de echipament militar modern pentru a fi în siguranţă, a declarat miercuri seara preşedinta Maia Sandu într-o emisiune la postul public de televiziune, în care a explicat de ce este necesară înzestrarea armatei moldovene cu echipamente moderne, relatează joi media de peste Prut. Armata moldovenească, în sapă de lemn "Noi nu vrem arme ca să mergem să luptăm împotriva vecinilor, aşa cum face Rusia. Noi vrem să fim în siguranţă la noi acasă şi vrem să nu ne atace nimeni. Chiar dacă sistemul nostru de apărare este într-o situaţie foarte proastă, dacă nu era această agresiune din partea Rusiei împotriva Ucrainei, probabil că nu am fi discutat prea mult despre necesitatea de echipare a armatei", a declarat Maia Sandu, citată de portalul Deschide.md. Ţinând cont de situaţia din Ucraina, autorităţile de la Chişinău trebuie să se gândească cum să apere cetăţenii în cazul în care se întâmplă o asemenea tragedie, a spus ea. "Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi?" "Sper foarte mult să nu ajungem acolo, dar nu depinde de noi. Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi, ce facem? Trimitem armata cu sapa să ne apere? Repet, noi nu vrem să atacăm pe nimeni, nu vrem să ne implice nimeni în război, dar este o realitate pentru care trebuie să ne pregătim", a subliniat Maia Sandu, evocând decizia Consiliului European din 30 iunie, prin care s-a decis oferirea unei asistenţe în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro în beneficiul Forţelor armate ale Republicii Moldova. Ea a calificat retorica opoziţiei privind intenţia Occidentului de a înarma Republica Moldova drept una falsă. Uniunea Europeană este gata să ne ofere sprijin în modernizarea armatei, însă este vorba doar de echipamente non-letale, nu de arme şi muniţii, a spus preşedintele moldovean. "Discuţiile opoziţiei sunt false" "Toate discuţiile opoziţiei sunt false pentru că UE a spus că ne oferă echipamente non-letale, chiar dacă noi avem nevoie şi de muniţii. Noi trebuie să analizăm serios cum este echipată armata naţională. Dacă tot avem armată nu o putem lăsa la sapă de lemn. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Trebuie să facem lucruri elementare. Nu este corect să ţinem armata fără niciun echipament care să-i permită să ne apere", a afirmat Maia Sandu, citată de Radio Chişinău. Ea a adăugat că "singura promisiune pe care o avem este din partea UE şi vizează arme non-letale", potrivit IPN. "Noi suntem o ţară neutră" Maia Sandu a mai spus că decizia privind aderarea Republicii Moldova la un bloc militar, care i-ar oferi o umbrelă de protecţie, va aparţine poporului. Până atunci, va fi respectat statutul de neutralitate prevăzut în Constituţie. "Pentru asta trebuie să avem sprijinul societăţii. Suntem o ţară democratică în care lucrurile sunt decise de către popor. La momentul aprobării Constituţiei poporul a decis că trebuie să fim o ţară neutră. Dar ţările neutre, de obicei, au o armată foarte puternică şi bine echipată. Noi suntem o ţară neutră şi avem o armată în care nu s-a investit. Nu putem să închidem ochii şi să ne prefacem că nu există un război" lângă noi, a punctat preşedintele Republicii Moldova, care prin natura funcţiei sale este şi comandantul-şef al armatei, conform Radio Chişinău.

Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova (sursa: Facebook/EPPO)
Eveniment

Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova

Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova. Laura Codruţa Kövesi, şefa Parchetului European, întreprinde o vizită la Chişinău în perioada 11-14 iulie, comunică media de la Chişinău, citând surse din cadrul Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, potrivit Deschide.md. Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova Cu ocazia acestei vizite, Kövesi se va întâlni cu mai mulţi reprezentanţi ai administraţiei de la Chişinău, inclusiv cu preşedintele Maia Sandu, cu care s-a văzut ultima dată în ianuarie 2021 la Bruxelles, deja în calitate procuror-şef al Parchetului European. Maia Sandu declarase atunci că doreşte să colaboreze cu instituţia europeană pentru a impulsiona reformele din sistemul justiţiei în Republica Moldova. Citește și: Germania continuă să sprijine Gazprom și funcționarea Nord Stream 1, conducta prin care Berlinul primește gaz rusesc. Ucraina denunță ipocrizia cancelarului Scholz Laura Codruţa Kövesi va fi însoţită de Marius Bulancea, care coordonează unitatea de operaţiuni a instituţiei. Kövesi ocupă, din septembrie 2019, funcţia de procuror-şef al Parchetului European, pe o perioadă de 7 ani.

Zelenski amenință să anihileze militar Transnistria (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Zelenski amenință să anihileze militar Transnistria

Zelenski amenință să anihileze militar Transnistria. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat luni la Kiev că ţara sa este "fragilă şi vulnerabilă" şi are nevoie de ajutor pentru a rămâne "parte a lumii libere", în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut un răspuns coordonat al ţărilor lor în faţa ameninţărilor Rusiei, relatează Reuters şi CNN. Maia Sandu: Moldova și Ucraina, în familia europeană "Republica Moldova este o ţară fragilă şi vulnerabilă (...) Ucraina şi Republica Moldova au nevoie de ajutor. Vrem ca acest război (în Ucraina) să înceteze, această agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei să fie oprită cât mai curând posibil. Vrem să rămânem parte a lumii libere", a subliniat Maia Sandu, în timp ce vizita suburbii ale Kievului unde au avut loc lupte şi care au suferit ocupaţia trupelor ruse. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Cetăţenii R. Moldova şi Ucrainei merită să aibă o viaţă paşnică şi prosperă, în familia europeană", iar conducerile celor două state au datoria să le ofere oamenilor un asemenea viitor, a spus ea apoi, la o conferinţă de presă comună cu Volodimir Zelenski, potrivit deschide.md. Maia Sandu a menţionat că în cadrul discuţiilor şi-a exprimat admiraţia pentru curajul cu care ucrainenii îşi apără ţara în faţa agresiunii ruse şi a asigurat că Republica Moldova este alături de Ucraina. Zelenski: Să răspundem coordonat Rusiei "Vom continua să susţinem refugiaţii ucraineni adăpostiţi în Moldova. Vom consolida capacitatea de transport şi de tranzit pe teritoriul moldovenesc pentru a organiza coridoare de transport de mărfuri dinspre şi înspre Ucraina. Este obligaţia noastră morală, de vecini şi de prieteni să-i ajutăm", a adăugat ea. Maia Sandu şi Volodimir Zelenski au convenit ca ţările lor să colaboreze în domeniul economic şi energetic, precum şi în procesul de aderare la Uniunea Europeană, după ce au primit săptămâna trecută statutul de ţări candidate. "Ţările noastre au ameninţări cu o rădăcină comună, create de agresiunea Rusiei şi de politicile Rusiei. Dacă ameninţările au rădăcini comune, atunci noi trebuie să avem un răspuns coordonat faţă de ele", a spus la rândul său Volodimir Zelenski la conferinţa de presă comună cu Maia Sandu. Sprijin de la Kiev în problema Tiraspolului Pe de altă parte, Zelenski a reiterat că "Ucraina rămâne un garant" al soluţionării dosarului cu privire la Transnistria şi "va asista activ (Republica) Moldova să meargă mai departe" în reglementarea situaţiei din această provincie separatistă prorusă unde sunt staţionate trupe ruseşti. Dar un eventual atac al acestor trupe asupra regiunii ucrainene Odesa "va fi ca o palmă, la care Ucraina va răspunde cu o lovitură", a mai spus Zelenski, potrivit presei ucrainene citate de unimedia.info. "Este foarte important pentru ambele ţări. Am abordat astăzi această problemă şi posibilele riscuri cu preşedinta Maia Sandu (...) Dacă se va întâmpla, cred că va fi o greşeală globală. Primim anumite semnale. Sunt neplăcute", a insistat Zelenski. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a negat luna trecută orice intenţie cu privire la un atac din Transnistria. Zelenski amenință să anihileze militar Transnistria "Transnistria nu reprezintă o ameninţare pentru statele vecine, respectă neutralitatea şi rămâne angajată faţă de principiile rezolvării tuturor problemelor la masa negocierilor", a menţionat în luna mai Krasnoselski, potrivit unimedia.info. Transnistria s-a confruntat în acea perioadă cu o serie de atacuri pentru care separatiştii proruşi din această regiune a Republicii Moldova acuză Ucraina. Anterior, în aprilie, unul dintre consilierii lui Zelenski, Oleksii Arestovici, a sugerat că trupele ruse din Transnistria ar putea ataca Republica Moldova şi a îndemnat Chişinăul ca într-o astfel de eventualitate să ceară ajutor militar din partea României şi Ucrainei, el susţinând că aceasta din urmă ar putea rezolva problema transnistreană "cât ai pocni din degete". Negocierile în formatul 5+2 (Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Transnistria, OSCE, plus cei doi observatori - UE şi SUA), cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean, sunt în continuare în impas.

Maia Sandu a ajuns la Kiev Fotografie din ianuarie 2022
Politică

Maia Sandu a ajuns la Kiev

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a ajuns la Kiev și va discuta cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski. Este prima ei vizită la Kiev, de la începutul agresiunii ruse. Joi, cele două state au primit statutul de țări candidate la aderarea la UE. Decizia a fost luată în unanimitate de Consiliul European. Maia Sandu a ajuns la Kiev „Pe parcursul zilei, șefa statului va vizita localitățile Borodeanka, Bucea și Irpen, și va avea o întrevedere cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski”, se arată într-un comunicat al președinției de la Chișinău. #Moldovan President @sandumaiamd arrived in #Kyiv on an unscheduled visit. #Sandu is going to visit #Irpin, #Bucha and #Borodyanka, and meet with President @ZelenskyyUa. pic.twitter.com/GNTxVepglz— NEXTA (@nexta_tv) June 27, 2022 Încă de vineri, Maia Sandu anunța că planifică această vizită. „Există un asemenea plan. O să revin cu mai multe detalii atunci când lucrurile vor fi confirmate”, a declarat șefa statului. Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a efectuat o vizită la Kiev. Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate la aderarea la UE. Decizia „istorică” a fost luată în unanimitate joi seara de liderii UE. „Acesta este un moment unic şi istoric în relaţiile dintre Ucraina şi UE”, a salutat Zelenski într-o postare pe Twitter, spunând că, în opinia sa, „viitorul Ucrainei se află în UE”. Citește și: Schimbare majoră de strategie NATO: țările baltice nu vor mai fi abandonate în caz de atac rusesc. Coridorul Suwalki, cel mai periculos loc de pe pământ, va fi apărat „Zi istorică pentru Moldova: Consiliul European ne-a oferit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pornim pe drumul spre UE, care va aduce moldovenilor mai multă bunăstare, mai multe oportunități și mai multă ordine în țara lor”, a scris, la rândul său, pe Facebook, Maia Sandu.

Speranțe europene pentru Moldova Foto: Presedintia Republicii Moldova
Internațional

Speranțe europene pentru Moldova

Speranțe europene pentru Moldova. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat vineri că acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană (UE) reprezintă "lumina de la capătul tunelului" şi un obiectiv pentru care instituţiile şi societatea ţării lucrează de ani de zile, relatează EFE. "Statutul de ţară candidată ne oferă o direcţie clară de dezvoltare şi, mai important, ne dă speranţă. Suntem o ţară mică care va fi mai sigură în familia UE", a declarat ea într-o conferinţă de presă privind decizia luată joi seara de Cei 27. Speranțe europene pentru Moldova În discursul său, transmis în direct la televiziunea publică, Sandu a avertizat că statutul "nu schimbă lucrurile peste noapte", dar pentru moldoveni "este o speranţă, lumina de la capătul tunelului". "Apartenenţa la UE înseamnă să faci parte din piaţa UE. Pentru cetăţeni, apropierea de UE înseamnă garantarea drepturilor şi libertăţilor lor şi mai multe oportunităţi aici, acasă". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Preşedinta a subliniat că bucuria pentru obţinerea de către Republica Moldova a statutului de candidat la UE este umbrită de criza majoră provocată de războiul din Ucraina. Potrivit acesteia, nu există niciun domeniu al vieţii sociale şi economice care să nu fie afectat de război, creşterea preţurilor la combustibil şi nu numai, toate au fost afectate în mod dramatic de război. Aceste crize au cauze externe, iar instrumentele cu care ne putem apăra împotriva lor sunt limitate. Maia Sandu a subliniat că moldovenii "s-au mobilizat în mod exemplar pentru a-i ajuta pe refugiaţii ucraineni" şi a făcut apel la aceeaşi mobilizare pentru a aduce standardele moldoveneşti mai aproape de cele europene, potrivit Agerpres. Pe cetăţenii moldoveni îi aşteaptă "o muncă grea şi îndelungată pentru a construi o Moldovă europeană", iar autorităţile moldovene îşi vor asuma "orice cost politic" pentru a atinge acest obiectiv, a mai spus preşedinta Republicii Moldova.

Averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate Foto: Facebook
Politică

În Republica Moldova se poate: averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Proiect de lege susținut de Maia Sandu, votat în primă lectură

În Republica Moldova, averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Un proiect de lege în acest sens, privind „confiscarea extinsă”, a fost votat, ieri, în primă lectură, de Parlamentul de la Chișinău. Averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate „Dacă în prezent confiscarea extinsă poate fi aplicată doar dacă persoana este condamnată și bunul respectiv constituie obiect al infracțiunii pentru care a fost condamnat, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor propuse vor putea fi confiscate și alte bunuri dacă va exista o diferență dintre veniturile legale și averea deținută de către persoana condamnată”, explică ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, pe Facebook. El a spus că acesta este „un prim pas făcut pentru activarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale în folosul statului”. „Urmează și alte inițiative legislative în acest sens, astfel încât să fie posibilă confiscarea tuturor averilor dobândite în mod fraudulos. Avem suficienți funcționari care au muncit toată viața în instituții ale statului, dar dețin averi de milioane, multe dintre ele fiind înregistrate pe membrii familiei, rude sau persoane terțe”, a mai explicat demnitarul de la Chișinău. Potrivit proiectului aprobat de Parlament, Codul penal va fi completat cu două alineate noi. Modificările vor prevedea posibilitatea de confiscare a bunurilor care au fost transferate de condamnat către terți pentru a evita confiscarea, precum și confiscarea bunurilor în absența acuzatului, în cazul decesului sau în cazul în care acesta nu se prezintă în instanța de judecată. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Inițiativa legislativă a fost susținută de 57 de deputați. Parlamentul urmează să voteze proiectul și în lectura a doua, explică agora.md.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră